Scânteia Tineretului, august 1952 (Anul 7, nr. 1020-1046)

1952-08-01 / nr. 1020

Proiectul de Constituţie oglindeşte minunatele noastre realizări Cel mai mare strung fabricat In R. P. R. Un colţ al patriei. O Încrucişare de li­nii ferate îţi izbeşte privirea dela început. Intr’o parte se află­ dealuri împădurite, iar dealungul văii se ridică trufaşe, coşuri înalte. Parcă vor să se ia la întrecere în înălţime cu dealurile. Mai departe se ză­reşte abia acoperit cu vopsea proaspătă, pecete­a noului, furnalul. In jurul său roiesc muncitorii. Zi şi noapte, ei încarcă şi topesc minereul. Priveşte mai aproape la acest cuptor gigant şi ai să-i vezi lesne piesele din care este compus. Piesele mari de câţiva metri în diametru, făcute dintr’o bucată, îţi vor atrage îndeosebi atenţia. Ele au fost prelucrate de strunguri gigan­tice — carusel. Intr’un alt colţ al patriei ai să dai de o fabrică de ciment. Ca şi la fumat, dacă te apropii, ai să vezi că cuptoarele sunt încercuite cu inele şi roţi mari, lucrate desigur tot la strun­guri uriaşe. Dar unde sunt fabricate piesele aces­tea rotunde ale cuptoarelor pentru ciment sau ale furnalului dătător de fontă? Sunt ele aduse ca altădată, din ţările apusene? Nu! Aceste piese sunt fabricate în ţară. Până de curând, industria noastră nu poseda strunguri cu o capacitate aşa de mare încât să prelucreze piese de zeci de tone. Acum însă, cu ajutorul Uniunii So­vietice industria patriei a devenit mai pu­ternică. De curând, colectivul uzinelor ,,23 August“ din Capitală a construit un strung carusel gigant — cel mai mare din R.P.R. El prelucrează aceste piese uriașe. ★ — Ce se petrece oare aici? întrebă ne­dumerit tânărul pe primul muncitor care-i ieși în cale. — Ce vrei să se petreacă? Se lucrează. Băiatul venit de curând în uzină care trecuse pentru prima dată în ziua aceea prin hala maşinilor grele de la ,,23 Au­gust“ observase aci ceva neobişnuit. Suit pe o roată mare de vreo 4 metri, ce abia se mişca, un lucrător se uita atent prin­­tr’un aparat optic la un semn făcut în pe­retele opus al halei. Noul sosit auzi şi o conversaţie ciudată. Lucrătorul care se uita prin aparat, spunea, făcând semn cu mâna în sus şi în jos, altuia, care mane­vra o manetă: — Mai, mai, mai... Opreşte! Teodolitul e la semn, poţi să-i dai drumul la freză. Tânărul nostru era tocmai­ frezor, dar în viaţa lui nu auzise cuvintele: ,,teodoli­tul e la semn, poţi să-i dai drumul la fre­ză“. Dealtfel era şi firesc aceasta. Nu nu­mai pentru el, dar pentru muncitorii din întreaga uzină, felul în care se lucra aci era ceva cu totul nou. De câteva luni, în uzina „23 August“ se incepuse prelucrarea pieselor pentru construirea unui strung carusel aşa cum nu mai exista încă în ţară. Proiectele le făcuseră tovarăşii dela ser­viciul­­ tehnologic şi cei dela serviciul de proiectări. Inginerul utemist Bârşu Ion a fost unul dintre ei. S-au dat apoi în lucru schiţele, şi câte­va piese au şi apărut. Când au început pri­mele lucrări de montare a maşinii nu a fost nevoie ca inginerul mecanic şef să se gân­dească prea mult cui să le încredinţeze. A chemat deîndată pe comunistul Cujereanu Viron şi echipa sa. Avea în echipa lui Cu­jereanu oameni de nădejde , comunişti şi utemişti,­ iar şeful echipei montator cu multă experienţă, era un om cunoscut în uzină­. Echipa a ştiut să-şi îndeplinească înda­toririle. Când s-a pus problema­ executării coroa­nei dinţate pentru batiul strungului, mulţi au dat din umeri. Freză mecanizată pentru asemenea piesă mare nu exista în uzină, iar ca roata să fi fost făcută cu mijloace rudimentare, nu se pute­a: dinţii ar fi ieşit cu defect. Datorită spiritului inventiv al tehnicie­nilor a apărut ideea de a lucra cu teodoli­tul. Tehnica metalurgiei a fost îmbinată cu topometria, unghiurile roţii au fost măsu­rate, întocmai ca un teren de construcţii iar în 6 săptămâni frezarea coroanei a fost fapt împlinit. Cei care lucrau la frezarea piesei, şe­deau zile şi nopţi lângă ea, neslăbind-o din ochi. Până la sfârşit însă, constructorii roţii au fost învingători. După ce roata dinţată a fost frezată, construcţia strungului-carusel a căpătat un ritm mai rapid. Cu dragoste pentru uriaşa lucrare a uzinei, muncitori din toate sec­ţiile şi-au dat concursul la realizarea ei. La turnătorie s’a turnat din fontă plan­­şarba, iar din oţel, părţi ale traversei mo­bile. In uzinaj, membrii brigăzii stahano­­viste a utemistului Mutulescu Iulian s’au sfătuit cum să dea — şi au dat — peste plan axele canelate necesare cutiilor de viteze ale strungului. Intr’o zi, când traversa mobilă fu dată jos de pe maşina de prelucrat şi contro­lată, oamenii zâmbiră mulţumiţi. Ca să lu­crezi o piesă de peste 8 metri pe o maşină care nu se deplasează decât 7 — nu e un lucru tocmai uşor ! Dar deabia terminaseră de prelucrat tra­versa că o nouă şi complicată problemă se ivi. Cântărind aproape 20 de tone, piesa era aproape cu neputinţă de montat. Echi­pa comunistului Cujereanu avea insă a­cum să-şi arate iarăşi iscusinţa. In ziua hotărâtă montării, pe măsură ce timpul trecea, momentele deveniră tot mai încordate. Membrii echipei lucrau atenţi. Utemistul Lascu, care avea un ochi foarte ager, trecea când în faţa strungului, când în spate, şi se uita la felul cum se fixează traversa. După ce fură prinse o parte din pene, o­­peraţia cea mai dificilă abia începu: tra­versa trebuia băgată pe şuruburi. Maca­raua începu să salte milimetru cu milime­tru. La capetele traversei observau cei doi tineri din brigadă — Lascu și Băcătău. De­odată Lascu scoase o exclamație: — S’a dus! Ceilalți se uitară întrebători la el. — Nu merge. Un capăt e mai sus decât celălalt. Cu toții începură să chibzuiască la o so­luție. — Să băgăm pene între cablu și corpul traversei! Viron, șeful echipei, dădu din cap apro­bator şi zâmbi. Traversa săltă încet, cu câțiva milimetri, tocmai atâta cât era ne­cesar. Către seară Viron strânse echipa în fața strungului. Trecu la masa de coman­dă și apăsă pe un buton. Un zumzet — și traversa începu să urce spre acoperişul halei, fără macara, singură pe cei doi montanţi. Montatorul apăsă pe alt buton, şi în acelaș zumzet traversa- cobor­ la loc. — Făcurăm treabă bună — spuse Vi­ron cu bucurie. — Și eu zic asta — se auzi un glas din spatele grupului de lucrători. Era secretarul organizaţiei de partid. Deşi erau obosiţi, muncitorii rămaseră totuşi încă­ un timp lân­gă carusel. Cerură tovarăşului secretar să-şi spună părerea despre lucrare: doreau să audă cuvântul organizaţiei de partid. Au aflat atunci multe lucruri, care i-au îndemnat la o muncă şi mai spornică. „Construirea uriaşului strung — le-a a­rătat secretarul — e de o importanţă co­vârşitoare nu numai pentru întreaga uzină dar pentru toată industria noastră. Voi aţi construit această maşină nouă, puternică, aşa cum este şi industria noas­tră socialistă — le-a spus la sfârşit secre­tarul organizaţiei de partid. Lucraţi acum după cea mai înaltă tehnică. — tehnica so­vietică. Exemplul oamenilor sovietici, care au construit maşini încă mult mai mari ca aceasta, să vă însufleţească necontenit“." ★ Intr’o dimineaţă, comunistul Viron se îndreptă în grabă spre hala maşinilor gre­le. Era o zi fericită din viaţa lui, poate chiar una dintre cele mai fericite. Când ajunse în faţa strungului nu găsi încă pe nimeni. Scoase totuşi fără zăbavă carne­ţelul şi notă: la 13 iunie 1952 caruselul a intrat în lucru. Se uită apoi cu drag la strung. Curând sosi lângă maşină echipa lui şi maistrul. — Punem piesa­, tovarăşe Viron? — în­trebă acesta. Drept răspuns Viron făcu semn cu mâna macaragiului. In acest timp, în jurul ma­şinii se adunară mai mulţi tovarăşi. Cu toţii îi urmăreau mişcările, emoţionaţi. După ce isprăvi cu strânsul şuruburilor, Viron se duse la masa de comandă. Apăsă pe un buton şi traversa mobilă începu să urce cu uşurinţă. Apoi pe un alt buton, şi suporţi­ verticali se apropiară de piesă, încă o mişcare, şi planşarea cu diametru­ de câţiva metri începu să se învârtească încet. Fără teamă de nereuşită se apropie de volanul de avans a­l cuţitului. Suci de el şi cuțitul muşcă din piesa uria­şă. Pri­mul span ieşi albastru. — Primeşte-l, tovarăşe strungar, zise Viron, strângând mâna strungarului care lua azi maşina în primire. Să ai mare grijă de el. Uite ce bine merge. Seara, când să plece acasă, Viron­­ mai trecu odată prin hală şi uitându-se către strung, zâmbi. . Cei doi montanţi păreau două­ coloane care susţineau un acoperiş. Discul uriaş al planşaibei oglindea o forţă uriaşă, iar pe traversa mobilă de te-ai fi suit, ai fi putut să te şi plimbi. Deasupra strungului, la înălţimea macaralelor unde se găseşte o balustradă, c­u litere albe de metal era scris: „23 August”, iar Impreună cu oamenii muncii din întrea­ga noastră patrie,, cu muncitorii uzinei „23 August” din Bucureşti, Viron, echipa sa şi toţi cei care au construit strungul ca rusei au citit zilele acestea proiectul de Constituţie. Ei au citit despre măreţele realizări pe care­ le consfinţeşte proiectul Constituţiei. Gândindu-se la ele, citind despre faptul că „Statul român democrat-popular asi­gură întărirea şi desvoltarea forţelor de producţie ale ţării prin industrializarea ei socialistă“..., în mod cu totul firesc cons­tructorii modernei maşini de la „23 Au­gust“ şi-au amintit şi de realizarea lor — strungul cel mai mare din ţară. V. CONSTANTINESCU ★ In fotografie strungul carusel de 6.000 mm., cel mai mare strung din ţară. norităţilor naţionale ; în anul şcolar 1951— 52 reţeaua de şcoli în limbile diferitelor minorităţi naţionale cuprindea 899 grădi­niţe de copii şi cămine de zi, 2267 şcoli elementare, 79 şcoli medii teoretice, 92 şcoli medii tehnice, 205 şcoli profesionale şi cursuri de calificare precum şi o univer­sitate şi 6 institute având în total 17 fa­cultăţi. Există şcoli elementare cu limbile de predare maghiară, germană, ucrainiană, rusă, sârbă, idiş, turcă, tătară, slovacă, etc. La manifestările organizate în cele 1600 cămine culturale în care îşi desfăşoară ac­tivitatea echipele artistice ale minorităţilor naţionale au participat în numai 3 luni 2 milioane de oameni ai muncii. In mai multe oraşe funcţionează teatre de stat în limbile maghiară şi Idiş. Toate acestea dovedesc odată mai mult superioritatea orânduirii noastre de stat asupra­­statelor capitaliste, constituind o confirmare în plus a adevărului deplin al învăţăturii leninist-staliniste despre lichi­darea asupririi, naţionale, despre înfăptui­rea deplinei egalităţi a oamenilor muncii de orice naţionalitate. IV. Proiectul noii Constituţii a Republicii Populare Române exprimă în mod deose­bit de clar, prin­­ toate prevederile sale în legătură cu chestiunea naţională, politica leninist-stalinistă aplicată de partidul cla­sei muncitoare — forţa conducătoare a statului nostru de democraţie populară. Aplicând în mod consecvent principiile leninist-staliniste ale egalităţii depline în drepturi a minorităţilor naţionale, proiec­tul noii Constituţii a R.P.R dă o lovitură puternică elementelor exploatatoare, agen­turii imperialiste din ţara noastră, loveşte puternic în uneltirile lor de aţâţare a urii naţionale şi a şovinismului, de promo­vare a şovinismului în rândurile popu­laţiei române împotriva minorităţilor na­ţionale şi a şovinismului în rândul minori­tăţilor naţionale. Proiectul noii Constituţii bazat pe principiile nobile ale internaţio­nalismului proletar, deschide noi căi de consolidare a unităţii moral-politice a­ po­porului nostru muncitor, duce la întărirea Statului nostru prin creşterea încrederii şi solidarităţii frăţeşti a oamenilor muncii români şi ai tuturor minorităţilor naţiona­le în lupta împotriva elementelor capita­liste de orice naţionalitate, pentru triumful construcţiei socialiste în patria noastră. ★ In proiectul noii Constituţii a R.P.R., art. 82 prevede: „In Republica Populară Română se asigură minorităţilor naţionale folosirea liberă a limbii materne, învăţă­mântul de toate gradele In limba maternă, cărţi, ziare şi teatre în limba maternă. In circumscripţiile locuite şi de populaţii c­e altă naţionalitate decât cea română, toate organele şi instituţiile vor folosi oral şi scris şi limba naţionalităţilor respective şi vor face numiri de funcţionari din rândul naţionalităţii respective sau a altor local­nici care cunosc limba şi felul de trai al populaţiei locale“. Acest articol expune pe scurt multilaterala grijă a regimului nos­tru de democraţie populară pentru a asi­gura minorităţilor naţionale, posibilităţi egale, cât mai largi, de desvoltare. Lenin a arătat că „garantarea drepturi­lor minorităţilor naţionale este indisolubil legată de principiul deplinei egalităţi în drepturi“. Iar tovarăşul Stalin scrie: „Aşa­dar, egalitatea în drepturi a naţiu­nilor, sub toate formele ei (limba, şcoala, etc.) ca punct necesar în rezolvarea pro­blemei naţionale. Este deci necesară o lege generală de stat, dat­, pe baza democrati­zării complecte a ţării şi care să interzică, fără excepţie orice fel de privilegii naţio­nale şi orice fel de asuprire sau îngrădire a drepturilor minorităţilor naţionale“. Pe aceste învăţături leninist-staliniste cu privire la rezolvarea consecvent democra­­tică a chestiunii naţionale se sprijină în­săşi proiectul noii Constituţii a R.P.R. care prevede deasemeni : „Oamenilor mun­cii, cetăţeni ai Republicii Populare Ro­mâne fără deosebire de naţionalitate, rasă şi sex. Ie este asigurată deplina egalitate în drepturi în toate domeniile vieţii econo­mice, politice şi culturale Orice fel de îngrădire directă sau indi­rectă a drepturilor oamenilor muncii, ce­tăţeni ai Republicii Populare Române, sta­bilirea de privilegii directe sau indirecte pe temeiul rasei sau al naţionalităţii că­rora le aparţin cetăţenii, orice manifestare de şovinism, ură de rasă, ură naţională sau propagandă naţionalistă şovină este pe­depsită de lege“. Proiectul noii noastre Constituţii pre­vede deasemeni crearea Regiunii Autono­me Maghiare a R.P.R. Crearea Regiunii Autonome Maghiare a R.P.R. constitue o nouă victorie a politicii naţionale leninist-staliniste a partidului nostru, întărind Republica Populară Ro­mână, contribuind la făurirea unităţii po­litico-morale a poporului muncitor, făcând să crească devotamentul tuturor oamenilor muncii, pentru cauza construirii socialis­mului în patria noastră comună. Prin a­­ceasta, crearea Regiunii Autonome Ma­ghiare — ca şi orice altă realizare în do­meniul rezolvării juste a problemei naţio­nale — corespunde intereselor fundamen­­mentale ale poporului muncitor român. Tovarăşul Stalin, combătând teoriile o­­portuniste naţionaliste cu privire la „au­tonomia naţional-culturală“ a considerat „autonomia regională ca punct necesar în rezolvarea problemei naţionale“. Autonomia este unul dintre principiile de bază ale organizării de stat a U.R.S.S. ce decurge din politica naţională leninist­­stalinistă. încă înainte de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, Lenin şi Stalin au cerut autonomia regională pentru re­giunile care se deosebesc printr-o compo­ziţie naţională şi un fel de viaţă diferit. Autonomia regională este un principiu de organizare administrativă a acelor naţio­nalităţi care, realizându-şi dreptul la des­voltarea liberă în toate direcţiile, rămân în graniţele statului respectiv. Tovarăşul Stalin arată că „avantajul au­tonomiei regionale constă, în primul rând, în faptul că, în cazul ei, nu ai de a face cu nişte ficţiuni fără teritorii, ci cu popu­laţii determinate, care trăiesc pe teritorii determinate. Apoi ea nu delimitează pe oameni după naţiuni, nu întăreşte barie­rele naţionale, ci, dimpotrivă, sfarmă aceste bariere, unind populaţia, pentru a deschide drumul unei delimitări de altă natură, al delimitării după clase. In sfârşit, ea dă posibilitatea de a folosi cel mai bine bo­găţiile naturale ale regiunii respective şi de a desvolta forţele de producţie...“ In acest fel autonomia regională asigură toate posibilităţile pentru desvoltarea eco­nomică, politică şi culturală a minorităţi­lor naţionale, întăreşte prietenia, ajutorul reciproc şi colaborarea frăţească a po­poarelor. Sprijinindu-se pe această învăţătură, luptând pentru adâncirea rezolvării leni­nist-staliniste a problemei naţionale în ţara noastră, proiectul­ noii Constituţii a R.P.R. prevede crearea Regiunii Autonome Ma­ghiare a R.P.R. care „este formată din te­ritoriul locuit de populaţia compactă ma­ghiară secuiască şi are conducere admi­nistrativă autonomă, aleasă de populaţia Regiunii Autonome. Regiunea Autonomă Maghiară cuprinde raioanele Ciuc, Gheorghieni, Odorhei, Re­ghin, Sângeorgiu de Pădure, Sft. Gheor­ghe, Tg. Mureş, Tg. Săcuiesc, Topliţa. Centrul administrativ al Regiunii Auto­nome Maghiare este oraşul Târgu Mureş“. Proiectul noii Constituţii prevede dea­semeni că legile R.P.R., şi hotărîrile şi dispoziţiile organelor centrale ale statului sunt obligatorii pe teritoriul Regiunii Au­tonome Maghiare. Organul puterii de stat al Regiunii Autonome Maghiare este Sfa­tul Popular , ales de către oamenii mun­cii din Regiunea Autonomă Maghiară, ce­tățeni ai R.P.R. Regulamentul Regiunii Autonome Maghiare este elaborat de Sfa­tul Popular al Regiunii Autonome și supus spre aprobare Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Toate acestea nu vor ştirbi întru nimic drepturile oamenilor muncii români din Regiunea Autonomă Maghiară, drepturi garantate de Constituţie, ca acela de a fo­losi limba română în relaţiile cu diferite instituţii şi organe, în şcolile româneşti, în căminele culturale. Regiunea Autonomă Maghiară va trebui să fie o imagine a unităţii şi frăţiei oamenilor muncii de ori­ce naţionalitate. Regiunea Autonomă Maghiară face par­te integrantă din Republica Populară Ro­mână, ca şi oricare altă regiune a ţării, neputând exista niciun fel de bariere, de­limitări teritoriale speciale sau alte mă­suri administrative care ar izola această regiune de restul ţării. Precizând noţiunea de autonomie, tovarăşul Stalin arată că : „autonomie nu înseamnă independenţă“, că dimpotrivă „autonomia regională este cea mai reală, cea mai concretă formă de unire“ cu centrul a regiunilor care se deosebesc prin componenţa lor naţională. Populaţia din întreaga Regiune Auto­nomă Maghiară va avea posibilităţi şi mai largi de a-şi desvolta cultura naţională în formă şi socialistă în conţinut ; în acelaş timp va creşte şi mai mult încrederea şi frăţia oamenilor muncii români, maghiari şi ai celorlalte minorităţi naţionale, va creşte şi se va întări unitatea de luptă a poporului nostru muncitor. Partidul a demascat şi a sdrobit încer­cările elementelor naţionaliste strecurate în partid de a propaga în rândurile popu­laţiei secuieşti teoria duşmănoasă a aşazi­­sei „unităţi naţionale“ între exploatatori şi exploataţi. Regimul de democraţie populară dă o nouă lovitură rămăşiţelor naţionalism­ului şi şovinismului prin înfăptuirea Regiunii Autonome Maghiare menită să asigure desvoltarea multilaterală a populaţiei mun­citoare maghiare, să contribue intr’o mare măsură, la întărirea prieteniei oa­menilor muncii maghiari, români şi ai ce­lorlalte minorităţi naţionale, să consoli­deze considerabil unitatea morală şi poli­tică a poporului nostru muncitor, să în­tărească statul nostru popular-democratic. V. Constituind o aplicare a învăţăturii leni­nist-staliniste despre problema naţională, proiectul noii Constituţii a R. P. R. are menirea de a duce la întărirea statu­lui nostru de democraţie populară, la creşterea unităţii moral-politice, a frăţiei şi prieteniei oamenilor muncii de orice naţionalitate ce trăiesc laolaltă în patria noastră liberă, Republica Populară Ro­mână. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ne învaţă : „Unul din factorii tăriei statului nostru de democraţie populară, al crescân­dei unităţi politico-morale a poporului mun­citor din ţara noastră este frăţeasca con­vieţuire bazată pe deplina egalitate în drepturi între poporul român şi naţionali­tăţile conlocuitoare, dintre care cea mai numeroasă este cea maghiară. Sarcina par­tidului nostru este de a munci mai departe pentru consecventa traducere în viaţă a politicii naţionale leninist-staliniste, pen­tru combaterea necruţătoare a oricăror în­cercări de a ştirbi pe tărâm politic, econo­mic sau cultural egalitatea în drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare, pentru a combate cu tărie orice curente sau mani­festări naţionaliste şi şovine, atât în rân­durile populaţiei româneşti cât şi în rân­durile naţionalităţilor conlocuitoare“. Politica naţională justă a partidului şi statului nostru, munca politică a partidului în scopul înrădăcinării tot mai adânci a internaţionalismului în mas­e repurtează succese, constituind tot atâtea lovituri date duşmanului. Naţionalismul burghez, şovi­nismul sunt arme principale ale duşmanu­lui de clasă, ale agenturii imperialiste. Prin cele mai grosolane zvonuri şi unel­tiri duşmanul încearcă să răspândească otrava naţionalistă în sânul elementelor înapoiate şi să slăbească frăţia şi priete­nia între popoare. Duşmanul încearcă să cultive în rândul populaţiei româneşti şo­vinismul, ura şi indiferenţa faţă de nevoile minorităţilor naţionale, prejudecăţile faţă de limba şi specificul lor naţional ; în rân­durile minorităţilor naţionale elementele burgheze cultivă spiritul de „unitate na­­ţionlă" prin care încearcă să-i târască pe muncitorii propriei naţiuni la remorca po­liticii lor, să abată oamenii muncii de la lupta de clasă împotriva elementelor bur­gheze, sub motiv că toţi cei ce aparţin unei naţiuni — jefuitori şi jefuiţi — ar fi, chi­purile, „fraţi“ între ei. Prevederile proiectului noii Constituţii a R.P.R. constitue puternice lovituri date naţionalismului şi şovinismului. Ele dove­desc politica consecventă leninist-stalinistă a statului nostru, politică de apărare a mi­norităţilor naţionale împotriva oricărei asu­priri şi îngrădiri, de asigurare a egalităţii lor depline în drepturi. Prin aceasta pro­iectul noii Constituţii loveşte în elementele naţionaliste române care încearcă să în­grădească drepturile minorităţilor naţio­nale , ca şi în elementele naţionaliste din rândurile minorităţilor naţionale care în­cearcă să izoleze populaţia minorităţilor pe baza teoriei „unităţii naţionale“ deasupra claselor. Crearea Regiunii Autonome Maghiare dă deasemeni o puternică lovitură naţio­nalismului burghez, constituind o dovadă clară a politicii statului nostru de respec­tare deplină a drepturilor minorităţii na­ţionale maghiare, crearea Regiunii Auto­nome Maghiare reprezintă o întărire con­siderabilă a puterii statului nostru prin creşterea încrederii şi a solidarităţii fră­ţeşti a populaţiei muncitoare maghiare cu oamenii muncii români şi aparţinând ce­lorlalte minorităţi naţionale, în spiritul internaţionalismului proletar. „Naţionalismul burghez şi internaţiona­lismul proletar — scrie Lenin — iată două lozinci vrăjmaşe, de neîmpăcat, care co­respund celor două mari tabere de clasă ale întregii lumi capitaliste şi care expri­mă DOUA politici (mai mult: două con­cepţii asupra lumii) în chestiunea naţio­nală“. Tocmai pe această bază Lenin, arată că marxismul nu se poate îm­păca nici chiar cu cel mai „drept“, mai „curăţel“, mai fin şi mai civilizat naţio­nalism; în lupta împotriva naţionalismului, marxismul promovează internaţionalismul proletar, deplina egalitate în drepturi a tu­turor popoarelor şi naţiunilor. In condiţiile actuale ale construirii ba­zelor, economice ale socialismului prin lupta tot mai ascuţită împotriva duşmanu­lui de clasă, combaterea necruţătoare şi lichidarea oricăror manifestări şi urme­­ale naţionalismului este de o deosebită impor­tanţă, constituind o îndatorire de seamă al fiecărui utemist şi tânăr muncitor. Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej ne învaţă: „Vigilenţa revoluţionară cere o atitudine de combatere neîmpăcată a şovinismului şi naţionalismului de orice fel — naţionalism românesc, unguresc, german sau oricare altul. Naţionalismul şi şovinismul caută să lovească în frăţia între popoare, în lupta comună a oamenilor muncii de toate naţio­nalităţile pentru construirea socialismului în ţara noastră. Naţionalismul este cea mai otrăvită şi periculoasă armă a imperialis­mului şi a duşmanilor interni ai poporului muncitor, de aceea lupta pentru stârpirea oricăror manifestări ale naţionalismului trebue să preocupe în permanenţă organi­zaţiile noastre de partid şi organizaţiile de masă“. Apariţia proiectului noii Constituţii a R.P.R. — minunat rod al luptei poporului nostru muncitor condus de partid­­— este o nouă lovitură puternică dată duşmanului dinlăuntru şi din afară, ideologiei putrede şi retrograde naţionaliste. Luptând uniţi sub steagul internaţionalist al partidului clasei noastre muncitoare, oamenii muncii români, maghiari şi de orice naţionalitate vor consolida mereu mai mult patria co­mună, Republica Populară Română. Vor făuri socialismul în ţara noastră. FRED MAHLER ★ Bucuria celor ce­ şi în întreaga ţară poporul sărbătoreşte prin muncă apariţia proiectului de Cons­tituţie şi-l discută cu însufleţire. Şi la Şcoala Superioară Pedagogică din Capitală studenţii au dis­cutat zilele tre­cute proiectul de Constituţie a R.P.R. ★ . Sala e plină. Studenţii vorbesc despre adevărul vieţii lor, oglindit în proiectul noii Constituţii. Cuvintele studentului Gheorghe Herescu exprimă gânduri şi simţăminte pe care le nutresc cu toţii: — In proiectul de Constituţie scrie că elevii şi studenţii merituoşi primesc bursă de stat. Eu sunt fiu de învăţător. In tre­cut tata primea o leafă de mizerie şi eram mulţi copii; am învăţat cu greu şcoala normală. Astăzi, învăţ intr’o instituţie de învă­ţământ superior, mi s’a acordat cantină şi cămin gratuit. Obţinând media peste 9, am primit bursă republicană. Ca semn că mun­ca mea este preţuită, am fost ales şi pre­şedinte al sindicatului studenţesc. Aşa sunt crescuţi astăzi fiii oamenilor muncii! Fiecare doreşte să-şi exprime şi el bu­curia, să spună ce gândeşte despre pro­iectul de Constituţie . — Eu, tovarăşi, sunt absolventă şi voi deveni în curând profesoară — spune tâ­năra Elena Pătraşcu. Am primit din plin ajutorul partidului pentru a putea deveni fruntaşă la învăţătură. Şi apoi, ca răsplată pentru strădaniile mele, am primit bursă republicană. Despre lucruri asemănătoare vorbeşte Maria Timiş, candidată la examenul de ad­mitere în anul I. Ea spune: — In proiectul de Constituţie scrie că femeile din ţara noastră au drepturi egale cu bărbaţii, în toate domeniile vieţii. Eu, tovarăşi, sunt una dintre miile de tinere din ţară despre care vorbeşte proiectul de Constituţie. Iată, acum am fost trimisă aci la şcoală, voi deveni profesoară! Vorbeşte apoi tânăra Karasz Greta, des­pre viaţa ei din trecut : — Sunt evreică. Părinţii mei au fost prigoniţi în timpul fascismului. Tata a fost svârlit afară din fabrică. A muncit ca un rob în lagărele de concentrare. Am fost văd visul înfăptuit dată şi eu afară din şcoală. Ni s’a interzis să folosim limba maternă. Astfel de „li­bertate” era pe atunci ! Tânăra Elena Pencu s’a prezentat zilele acestea pentru examenul de admitere în anul I. Ea spune : — Eram acasă patru fraţi. Tata lupta crâncen cu greutăţile. Era mecanic la C.F.R. Şcoala nu puteam s-o urmăm mai ales că tata era concediat pentru că a luat parte la o grevă. Astăzi, iată, eu vin să stu­diez pedagogia. Tata a avut fericirea să fie ales deputat în Marea Adunare Naţio­nală. Acolo, el, împreună cu toţi aleşii po­porului, contribue la conducerea treburi­lor noastre obşteşti, veghiază să se înalţe puternice construcţiile socialismului în pa­tria noastră scumpă. Eu sunt conştientă că numai datorită luptei eroice dusă de clasa muncitoare, condusă de partid, am ajuns să avem o astfel de viaţă. Conştientă, voi lupta, voi învăţa cu râvnă să contribui la ducerea mai departe a cuceririlor câştigate. încă din copilărie, Vasile Ana a iubit munca de învăţător. Cu prietenele de joacă făceau cataloage, puneau note. De pe atun­ci visa să ajungă să pună condeiul în mâna copiilor, să le îndrepte primele slove. Gândurile şi năzuinţele ei vor fi în­făptuite ! Despre aceste lucruri vorbeşte ea tovarăşilor săi. ...Pe un perete din sală atârnă harta R.P.R. cu cunoscutul brâu de ape, cu cununa cenuşie a Carpaţilor şi cu semnele viitoarelor hidrocentrale. In curând, în­­tr’un orăşel sau într’un sat. Vasile Ana şi cei care au vorbit aici vor fi profesori. Pământul se va schimba şi se va schim­ba şi harta patriei. Geografii vor însem­na cu albastru pe locul vechii stepe dobro­gene arsă şi răscolită de vânturi, Canalul Dunăre-Marea Neagră. Mulţi studenţi de azi vor fi profesori în noile oraşe din noua Dobroge, vor munci pe pământul în­tins al patriei noastre. Chezaş al înfăp­tuirii tuturor acestor lucruri este viaţa noastră de astăzi, lupta pentru păstrarea acestei vieţi, pentru înfrumuseţarea ei, lupta poporului muncitor condus de partid. ION ANGHEL Condamnarea unei bande de delapidatori In faţa secţiei a IV-a penale a Tribuna­lului Ilfov a început Luni dimineaţa proce­sul unei bande alcătuită din elemente co­rupte strecurate în fosta conducere a fila­turii „Olga Bancic”, din foşti conducători afacerişti ai unor unităţi cooperatiste tex­tile şi din comercianţi patroni, care mână in mână au sustras, prin metode banditeşti, zeci de mii de kilograme fire de bumbac. Aceste cantităţi au fost apoi scoase din circuitul legal pentru a lua calea speculei. In boxa acuzaţilor se găsesc următorii: Paraschiv Vasile, fost şef al secţiei vânzări la filatura „Olga Bancic” din Zărăfoaia- Pucioasa; Bădiţă Ion fost director al aces­tei filaturi şi Stoian Alexandru, fost şef al secţiei ambalaj;­Stras Ion, inginer texti­­list, fiu de moşier, fost conducător tehnic al cooperativei „Munca Colectivă”; Copo­­lovici Aron, fost proprietar de atelier de ţesătorie, devenit şef contabil la cooperati­va „Munca Colectivă”; Bostanian Arşavir, maistru răsucitor, fost membru în consiliul cooperativei „Munca Colectivă“; Maru­­chian Sarchiz, fost fabricant devenit gestionar al cooperativei „Ţesătorul Mun­citor”; Satran Carol, fost conducător tehnic şi Rosentaler Pinca, fost şef contabil la aceeaşi cooperativă; Marcovici Emanuel, fost preşedinte al cooperativei „Muncito­rul Progresist”; Verea Iancu, inginer tex­­tilist, fost conducător tehnic al cooperati­vei „Progresul Textil”, precum şi comer­cianţii Ionescu Mihail, proprietar de ate­lier de răsucitorie şi Marcovici Mayer, patron de atelier de croitorie şi balonseide de pe Calea Victoriei No. 20. In cursul zilei de Luni au fost luate interogatoriile acuzaţilor, care şi-au dat pe faţă metodele criminale de jaf din avutul public. A început apoi audierea martorilor. In şedinţa de Marţi dimineaţa a conti­nuat audierea martorilor, după care, in şedinţa de după amiază, procurorul Gh. Oprescu şi-a desvoltat rechizitoriul. Procu­rorul a demonstrat vinovăţia fiecărui acu­zat pe bază de acte, fapte şi mărturii. Justiţia poporului, a spus procurorul, are rolul de a lovi în aceşti criminali cu toată asprimea legii, pentru că alţii de teapa lor, duşmani de clasă şi cozi de topor ale aces­tora, să ştie că nu vor putea niciodată să înşele vigilenţa revoluţionară a clasei mun­citoare şi că pentru faptele lor mârşave vor fi pedepsiţi fără cruţare. In cursul zilei de Miercuri a avut cu­vântul apărarea. După deliberare, tribunalul format din: Ion Bogdan, preşedinte, Ana Ciobanu şi Ion Sârbu asesori populari, a dat joi la amiază următoarea sentinţă: Paraschiv Va­­sile, 23 ani muncă silnică şi 10 ani de­gradare civică; Bădiţă Ion, 23 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Bostanian Arşavir, 20 de ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Copolovici Aron, 20 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Stras Ion, 20 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Maruchian Sarchiz, 20 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică;­­Satran Carol, 20 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Rosentaler Pincas, 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Marcovici Emanuel, 18 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Verea Iancu, 7 ani închisoare corecţională; Ionescu Mihai, 12 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Marcovici Mayer, 12 ani închisoare corec­ţională, 6 ani interdicţie corecţională; Sto­ian Alexandru 10 ani muncă silnică, 5 ani degradare civică. Tribunalul obligă pe toţi inculpaţii să plătească solidar părţii civile, Filatura „Olga Bancic”, drept despăgubiri civile, suma de lei 582.637, cu care filatura a fost păgubită. Deasemeni, Tribunalul mai obligă pe inculpaţi să plătească despăgubiri civile către Cooperativa „Munca Colectivă”, că­tre Cooperativa „Ţesătorul Muncitor”, că­tre Cooperativa „Muncitorul Progresist", sumele cu care acestea au fost păgubite. Tribunalul obligă deasemeni pe inculpaţi să plătească statului sumele primite ca mită in diferite ocazii. Sentinţa a fost primită cu vie satisfac­ţie şi cu aplauze de oamenii muncii care se aflau în sala Tribunalului. (Agerpres). In Editura Partidului Muncitoresc Român a apărut BOLESLAV/ BIERUT Pentru întărirea alianţei dintre oraş şi sat în perioada actuală a construcţiei socialiste 36 pag. 43 bani Veşti bune . Corespondentul Căpăţână Petre nu trimite ştirea că stahanovistul Imre Iosif de la fabrica „Electroprecizia” din Săcela regiunea Stalin a început de curând să dea produse în contul anului 1957. Stahanovistul Imre Iosif, responsabilul unei brigăzi, depune tot efortul pentru sprijinirea în muncă a membrilor brigăzii pe care o conduce. Datorită sprijinului şi îndrumărilor sale brigada lucrează acum în contul anului 1954. „ Dela corespondentul I. Chiriloiu am primit vestea că la secţia de ciorapi a fa­bricii „8 Martie" din Piatra Neamţ s’a introdus de curând metoda graficului orar a comsomolistei Valentina Hrişanova, încă din primele, zile de lucru după­­ graficul orar membrii celor 3 brigăzi utemiste din secţia ciorapi care au aplicat această me­todă au obţinut rezultate bune în lupta pen­tru îndeplinirea ritmică a planului de pro­ducţie.­­ Corespondentul Munteanu Gavrilă ne informează că pentru a-şi îmbunătăţi mun­ca, membrii brigăzii utemiste Nr. 1 de la fabrica de confecţii „Republica“ din Dâr­­ste, regiunea Stalin, au luat hotărîrea să aplice metoda graficului orar a Valentinei Hrişanova. Acum, lucrând după această metodă, membrii brigăzii reuşesc să-şi în­deplinească zilnic sarcinile de plan.­­ Sub îndrumarea organizaţiei de par­tid, tovarăşii Andrei Bozianu, mecanic a­­gricol, Cavaleru Constantin, fierar şi Corlat Dumitru, tehnician, din colectivul de muncă al gospodăriei agricole de stat „Steaua Roşie" din comuna Pojorani, raio­nul Huşi au studiat cu atenţie materiale în legătură cu mecanizarea agriculturii. Pu­nând în practică cele învăţate, aceşti tova­răşi au cuplat o secerătoare-legătoare, o greblă mecanică şi un polidisc, la un sin­gur tractor R.D. 35. Rezultatul acestei preocupări nu a în­târziat să se vadă. In gospodărie se folo­seşte astăzi o metodă nouă de muncă prin care în acelaş timp se seceră şi se leagă snopii, se greblează şi se desmhrişteşte. Aplicând această metodă se face economia de un tractor, o pereche de boi și șase oameni. Informaţii Consiliul General A.R.L.U.S., Comite­tul pentru Artă de pe lângă Consiliul de Miniştri şi Uniunea Compozitorilor din R.P.R. anunţă, că termenul pentru predarea­­ cântecelor de masă pentru concursul organizat în cinstea Lunii Prie­teniei Româno-Sovietice din acest an s’a prelungit până la 10 August a.c. Se reaminteşte că termenul de predare pentru lucrările simfonice şi vocal-simfo­­nice rămâne cel anunţat anterior, adică 15 August a.c. Echipa maghiară de fotbal Vasas din Bu­dapesta care ne vizitează ţara, a susţinut joi, la Oraşul Stalin, o nouă întâlnire prie­tenească jucând cu echipa selecţionată a Asociaţiei Sportive „Dinamo”. Fotbaliştii unguri au desfăşurat un joc excelent reuşind să obţină victoria cu sco­rul de 2—1 (0—1). Punctele au fost înscrise de: Berendi, Szilagy şi respectiv Neagu. La match au asistat 10.000 spectatori. ★ „Scânteia tineretului 1 August 1952 Pag. 3-a

Next