Scânteia Tineretului, august 1952 (Anul 7, nr. 1020-1046)
1952-08-01 / nr. 1020
Proiectul de Constituţie oglindeşte minunatele noastre realizări Cel mai mare strung fabricat In R. P. R. Un colţ al patriei. O Încrucişare de linii ferate îţi izbeşte privirea dela început. Intr’o parte se află dealuri împădurite, iar dealungul văii se ridică trufaşe, coşuri înalte. Parcă vor să se ia la întrecere în înălţime cu dealurile. Mai departe se zăreşte abia acoperit cu vopsea proaspătă, pecetea noului, furnalul. In jurul său roiesc muncitorii. Zi şi noapte, ei încarcă şi topesc minereul. Priveşte mai aproape la acest cuptor gigant şi ai să-i vezi lesne piesele din care este compus. Piesele mari de câţiva metri în diametru, făcute dintr’o bucată, îţi vor atrage îndeosebi atenţia. Ele au fost prelucrate de strunguri gigantice — carusel. Intr’un alt colţ al patriei ai să dai de o fabrică de ciment. Ca şi la fumat, dacă te apropii, ai să vezi că cuptoarele sunt încercuite cu inele şi roţi mari, lucrate desigur tot la strunguri uriaşe. Dar unde sunt fabricate piesele acestea rotunde ale cuptoarelor pentru ciment sau ale furnalului dătător de fontă? Sunt ele aduse ca altădată, din ţările apusene? Nu! Aceste piese sunt fabricate în ţară. Până de curând, industria noastră nu poseda strunguri cu o capacitate aşa de mare încât să prelucreze piese de zeci de tone. Acum însă, cu ajutorul Uniunii Sovietice industria patriei a devenit mai puternică. De curând, colectivul uzinelor ,,23 August“ din Capitală a construit un strung carusel gigant — cel mai mare din R.P.R. El prelucrează aceste piese uriașe. ★ — Ce se petrece oare aici? întrebă nedumerit tânărul pe primul muncitor care-i ieși în cale. — Ce vrei să se petreacă? Se lucrează. Băiatul venit de curând în uzină care trecuse pentru prima dată în ziua aceea prin hala maşinilor grele de la ,,23 August“ observase aci ceva neobişnuit. Suit pe o roată mare de vreo 4 metri, ce abia se mişca, un lucrător se uita atent printr’un aparat optic la un semn făcut în peretele opus al halei. Noul sosit auzi şi o conversaţie ciudată. Lucrătorul care se uita prin aparat, spunea, făcând semn cu mâna în sus şi în jos, altuia, care manevra o manetă: — Mai, mai, mai... Opreşte! Teodolitul e la semn, poţi să-i dai drumul la freză. Tânărul nostru era tocmai frezor, dar în viaţa lui nu auzise cuvintele: ,,teodolitul e la semn, poţi să-i dai drumul la freză“. Dealtfel era şi firesc aceasta. Nu numai pentru el, dar pentru muncitorii din întreaga uzină, felul în care se lucra aci era ceva cu totul nou. De câteva luni, în uzina „23 August“ se incepuse prelucrarea pieselor pentru construirea unui strung carusel aşa cum nu mai exista încă în ţară. Proiectele le făcuseră tovarăşii dela serviciul tehnologic şi cei dela serviciul de proiectări. Inginerul utemist Bârşu Ion a fost unul dintre ei. S-au dat apoi în lucru schiţele, şi câteva piese au şi apărut. Când au început primele lucrări de montare a maşinii nu a fost nevoie ca inginerul mecanic şef să se gândească prea mult cui să le încredinţeze. A chemat deîndată pe comunistul Cujereanu Viron şi echipa sa. Avea în echipa lui Cujereanu oameni de nădejde , comunişti şi utemişti, iar şeful echipei montator cu multă experienţă, era un om cunoscut în uzină. Echipa a ştiut să-şi îndeplinească îndatoririle. Când s-a pus problema executării coroanei dinţate pentru batiul strungului, mulţi au dat din umeri. Freză mecanizată pentru asemenea piesă mare nu exista în uzină, iar ca roata să fi fost făcută cu mijloace rudimentare, nu se putea: dinţii ar fi ieşit cu defect. Datorită spiritului inventiv al tehnicienilor a apărut ideea de a lucra cu teodolitul. Tehnica metalurgiei a fost îmbinată cu topometria, unghiurile roţii au fost măsurate, întocmai ca un teren de construcţii iar în 6 săptămâni frezarea coroanei a fost fapt împlinit. Cei care lucrau la frezarea piesei, şedeau zile şi nopţi lângă ea, neslăbind-o din ochi. Până la sfârşit însă, constructorii roţii au fost învingători. După ce roata dinţată a fost frezată, construcţia strungului-carusel a căpătat un ritm mai rapid. Cu dragoste pentru uriaşa lucrare a uzinei, muncitori din toate secţiile şi-au dat concursul la realizarea ei. La turnătorie s’a turnat din fontă planşarba, iar din oţel, părţi ale traversei mobile. In uzinaj, membrii brigăzii stahanoviste a utemistului Mutulescu Iulian s’au sfătuit cum să dea — şi au dat — peste plan axele canelate necesare cutiilor de viteze ale strungului. Intr’o zi, când traversa mobilă fu dată jos de pe maşina de prelucrat şi controlată, oamenii zâmbiră mulţumiţi. Ca să lucrezi o piesă de peste 8 metri pe o maşină care nu se deplasează decât 7 — nu e un lucru tocmai uşor ! Dar deabia terminaseră de prelucrat traversa că o nouă şi complicată problemă se ivi. Cântărind aproape 20 de tone, piesa era aproape cu neputinţă de montat. Echipa comunistului Cujereanu avea insă acum să-şi arate iarăşi iscusinţa. In ziua hotărâtă montării, pe măsură ce timpul trecea, momentele deveniră tot mai încordate. Membrii echipei lucrau atenţi. Utemistul Lascu, care avea un ochi foarte ager, trecea când în faţa strungului, când în spate, şi se uita la felul cum se fixează traversa. După ce fură prinse o parte din pene, operaţia cea mai dificilă abia începu: traversa trebuia băgată pe şuruburi. Macaraua începu să salte milimetru cu milimetru. La capetele traversei observau cei doi tineri din brigadă — Lascu și Băcătău. Deodată Lascu scoase o exclamație: — S’a dus! Ceilalți se uitară întrebători la el. — Nu merge. Un capăt e mai sus decât celălalt. Cu toții începură să chibzuiască la o soluție. — Să băgăm pene între cablu și corpul traversei! Viron, șeful echipei, dădu din cap aprobator şi zâmbi. Traversa săltă încet, cu câțiva milimetri, tocmai atâta cât era necesar. Către seară Viron strânse echipa în fața strungului. Trecu la masa de comandă și apăsă pe un buton. Un zumzet — și traversa începu să urce spre acoperişul halei, fără macara, singură pe cei doi montanţi. Montatorul apăsă pe alt buton, şi în acelaș zumzet traversa- cobor la loc. — Făcurăm treabă bună — spuse Viron cu bucurie. — Și eu zic asta — se auzi un glas din spatele grupului de lucrători. Era secretarul organizaţiei de partid. Deşi erau obosiţi, muncitorii rămaseră totuşi încă un timp lângă carusel. Cerură tovarăşului secretar să-şi spună părerea despre lucrare: doreau să audă cuvântul organizaţiei de partid. Au aflat atunci multe lucruri, care i-au îndemnat la o muncă şi mai spornică. „Construirea uriaşului strung — le-a arătat secretarul — e de o importanţă covârşitoare nu numai pentru întreaga uzină dar pentru toată industria noastră. Voi aţi construit această maşină nouă, puternică, aşa cum este şi industria noastră socialistă — le-a spus la sfârşit secretarul organizaţiei de partid. Lucraţi acum după cea mai înaltă tehnică. — tehnica sovietică. Exemplul oamenilor sovietici, care au construit maşini încă mult mai mari ca aceasta, să vă însufleţească necontenit“." ★ Intr’o dimineaţă, comunistul Viron se îndreptă în grabă spre hala maşinilor grele. Era o zi fericită din viaţa lui, poate chiar una dintre cele mai fericite. Când ajunse în faţa strungului nu găsi încă pe nimeni. Scoase totuşi fără zăbavă carneţelul şi notă: la 13 iunie 1952 caruselul a intrat în lucru. Se uită apoi cu drag la strung. Curând sosi lângă maşină echipa lui şi maistrul. — Punem piesa, tovarăşe Viron? — întrebă acesta. Drept răspuns Viron făcu semn cu mâna macaragiului. In acest timp, în jurul maşinii se adunară mai mulţi tovarăşi. Cu toţii îi urmăreau mişcările, emoţionaţi. După ce isprăvi cu strânsul şuruburilor, Viron se duse la masa de comandă. Apăsă pe un buton şi traversa mobilă începu să urce cu uşurinţă. Apoi pe un alt buton, şi suporţi verticali se apropiară de piesă, încă o mişcare, şi planşarea cu diametru de câţiva metri începu să se învârtească încet. Fără teamă de nereuşită se apropie de volanul de avans al cuţitului. Suci de el şi cuțitul muşcă din piesa uriaşă. Primul span ieşi albastru. — Primeşte-l, tovarăşe strungar, zise Viron, strângând mâna strungarului care lua azi maşina în primire. Să ai mare grijă de el. Uite ce bine merge. Seara, când să plece acasă, Viron mai trecu odată prin hală şi uitându-se către strung, zâmbi. . Cei doi montanţi păreau două coloane care susţineau un acoperiş. Discul uriaş al planşaibei oglindea o forţă uriaşă, iar pe traversa mobilă de te-ai fi suit, ai fi putut să te şi plimbi. Deasupra strungului, la înălţimea macaralelor unde se găseşte o balustradă, cu litere albe de metal era scris: „23 August”, iar Impreună cu oamenii muncii din întreaga noastră patrie,, cu muncitorii uzinei „23 August” din Bucureşti, Viron, echipa sa şi toţi cei care au construit strungul ca rusei au citit zilele acestea proiectul de Constituţie. Ei au citit despre măreţele realizări pe care le consfinţeşte proiectul Constituţiei. Gândindu-se la ele, citind despre faptul că „Statul român democrat-popular asigură întărirea şi desvoltarea forţelor de producţie ale ţării prin industrializarea ei socialistă“..., în mod cu totul firesc constructorii modernei maşini de la „23 August“ şi-au amintit şi de realizarea lor — strungul cel mai mare din ţară. V. CONSTANTINESCU ★ In fotografie strungul carusel de 6.000 mm., cel mai mare strung din ţară. norităţilor naţionale ; în anul şcolar 1951— 52 reţeaua de şcoli în limbile diferitelor minorităţi naţionale cuprindea 899 grădiniţe de copii şi cămine de zi, 2267 şcoli elementare, 79 şcoli medii teoretice, 92 şcoli medii tehnice, 205 şcoli profesionale şi cursuri de calificare precum şi o universitate şi 6 institute având în total 17 facultăţi. Există şcoli elementare cu limbile de predare maghiară, germană, ucrainiană, rusă, sârbă, idiş, turcă, tătară, slovacă, etc. La manifestările organizate în cele 1600 cămine culturale în care îşi desfăşoară activitatea echipele artistice ale minorităţilor naţionale au participat în numai 3 luni 2 milioane de oameni ai muncii. In mai multe oraşe funcţionează teatre de stat în limbile maghiară şi Idiş. Toate acestea dovedesc odată mai mult superioritatea orânduirii noastre de stat asuprastatelor capitaliste, constituind o confirmare în plus a adevărului deplin al învăţăturii leninist-staliniste despre lichidarea asupririi, naţionale, despre înfăptuirea deplinei egalităţi a oamenilor muncii de orice naţionalitate. IV. Proiectul noii Constituţii a Republicii Populare Române exprimă în mod deosebit de clar, prin toate prevederile sale în legătură cu chestiunea naţională, politica leninist-stalinistă aplicată de partidul clasei muncitoare — forţa conducătoare a statului nostru de democraţie populară. Aplicând în mod consecvent principiile leninist-staliniste ale egalităţii depline în drepturi a minorităţilor naţionale, proiectul noii Constituţii a R.P.R dă o lovitură puternică elementelor exploatatoare, agenturii imperialiste din ţara noastră, loveşte puternic în uneltirile lor de aţâţare a urii naţionale şi a şovinismului, de promovare a şovinismului în rândurile populaţiei române împotriva minorităţilor naţionale şi a şovinismului în rândul minorităţilor naţionale. Proiectul noii Constituţii bazat pe principiile nobile ale internaţionalismului proletar, deschide noi căi de consolidare a unităţii moral-politice a poporului nostru muncitor, duce la întărirea Statului nostru prin creşterea încrederii şi solidarităţii frăţeşti a oamenilor muncii români şi ai tuturor minorităţilor naţionale în lupta împotriva elementelor capitaliste de orice naţionalitate, pentru triumful construcţiei socialiste în patria noastră. ★ In proiectul noii Constituţii a R.P.R., art. 82 prevede: „In Republica Populară Română se asigură minorităţilor naţionale folosirea liberă a limbii materne, învăţământul de toate gradele In limba maternă, cărţi, ziare şi teatre în limba maternă. In circumscripţiile locuite şi de populaţii ce altă naţionalitate decât cea română, toate organele şi instituţiile vor folosi oral şi scris şi limba naţionalităţilor respective şi vor face numiri de funcţionari din rândul naţionalităţii respective sau a altor localnici care cunosc limba şi felul de trai al populaţiei locale“. Acest articol expune pe scurt multilaterala grijă a regimului nostru de democraţie populară pentru a asigura minorităţilor naţionale, posibilităţi egale, cât mai largi, de desvoltare. Lenin a arătat că „garantarea drepturilor minorităţilor naţionale este indisolubil legată de principiul deplinei egalităţi în drepturi“. Iar tovarăşul Stalin scrie: „Aşadar, egalitatea în drepturi a naţiunilor, sub toate formele ei (limba, şcoala, etc.) ca punct necesar în rezolvarea problemei naţionale. Este deci necesară o lege generală de stat, dat, pe baza democratizării complecte a ţării şi care să interzică, fără excepţie orice fel de privilegii naţionale şi orice fel de asuprire sau îngrădire a drepturilor minorităţilor naţionale“. Pe aceste învăţături leninist-staliniste cu privire la rezolvarea consecvent democratică a chestiunii naţionale se sprijină însăşi proiectul noii Constituţii a R.P.R. care prevede deasemeni : „Oamenilor muncii, cetăţeni ai Republicii Populare Române fără deosebire de naţionalitate, rasă şi sex. Ie este asigurată deplina egalitate în drepturi în toate domeniile vieţii economice, politice şi culturale Orice fel de îngrădire directă sau indirectă a drepturilor oamenilor muncii, cetăţeni ai Republicii Populare Române, stabilirea de privilegii directe sau indirecte pe temeiul rasei sau al naţionalităţii cărora le aparţin cetăţenii, orice manifestare de şovinism, ură de rasă, ură naţională sau propagandă naţionalistă şovină este pedepsită de lege“. Proiectul noii noastre Constituţii prevede deasemeni crearea Regiunii Autonome Maghiare a R.P.R. Crearea Regiunii Autonome Maghiare a R.P.R. constitue o nouă victorie a politicii naţionale leninist-staliniste a partidului nostru, întărind Republica Populară Română, contribuind la făurirea unităţii politico-morale a poporului muncitor, făcând să crească devotamentul tuturor oamenilor muncii, pentru cauza construirii socialismului în patria noastră comună. Prin aceasta, crearea Regiunii Autonome Maghiare — ca şi orice altă realizare în domeniul rezolvării juste a problemei naţionale — corespunde intereselor fundamenmentale ale poporului muncitor român. Tovarăşul Stalin, combătând teoriile oportuniste naţionaliste cu privire la „autonomia naţional-culturală“ a considerat „autonomia regională ca punct necesar în rezolvarea problemei naţionale“. Autonomia este unul dintre principiile de bază ale organizării de stat a U.R.S.S. ce decurge din politica naţională leniniststalinistă. încă înainte de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, Lenin şi Stalin au cerut autonomia regională pentru regiunile care se deosebesc printr-o compoziţie naţională şi un fel de viaţă diferit. Autonomia regională este un principiu de organizare administrativă a acelor naţionalităţi care, realizându-şi dreptul la desvoltarea liberă în toate direcţiile, rămân în graniţele statului respectiv. Tovarăşul Stalin arată că „avantajul autonomiei regionale constă, în primul rând, în faptul că, în cazul ei, nu ai de a face cu nişte ficţiuni fără teritorii, ci cu populaţii determinate, care trăiesc pe teritorii determinate. Apoi ea nu delimitează pe oameni după naţiuni, nu întăreşte barierele naţionale, ci, dimpotrivă, sfarmă aceste bariere, unind populaţia, pentru a deschide drumul unei delimitări de altă natură, al delimitării după clase. In sfârşit, ea dă posibilitatea de a folosi cel mai bine bogăţiile naturale ale regiunii respective şi de a desvolta forţele de producţie...“ In acest fel autonomia regională asigură toate posibilităţile pentru desvoltarea economică, politică şi culturală a minorităţilor naţionale, întăreşte prietenia, ajutorul reciproc şi colaborarea frăţească a popoarelor. Sprijinindu-se pe această învăţătură, luptând pentru adâncirea rezolvării leninist-staliniste a problemei naţionale în ţara noastră, proiectul noii Constituţii a R.P.R. prevede crearea Regiunii Autonome Maghiare a R.P.R. care „este formată din teritoriul locuit de populaţia compactă maghiară secuiască şi are conducere administrativă autonomă, aleasă de populaţia Regiunii Autonome. Regiunea Autonomă Maghiară cuprinde raioanele Ciuc, Gheorghieni, Odorhei, Reghin, Sângeorgiu de Pădure, Sft. Gheorghe, Tg. Mureş, Tg. Săcuiesc, Topliţa. Centrul administrativ al Regiunii Autonome Maghiare este oraşul Târgu Mureş“. Proiectul noii Constituţii prevede deasemeni că legile R.P.R., şi hotărîrile şi dispoziţiile organelor centrale ale statului sunt obligatorii pe teritoriul Regiunii Autonome Maghiare. Organul puterii de stat al Regiunii Autonome Maghiare este Sfatul Popular , ales de către oamenii muncii din Regiunea Autonomă Maghiară, cetățeni ai R.P.R. Regulamentul Regiunii Autonome Maghiare este elaborat de Sfatul Popular al Regiunii Autonome și supus spre aprobare Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Toate acestea nu vor ştirbi întru nimic drepturile oamenilor muncii români din Regiunea Autonomă Maghiară, drepturi garantate de Constituţie, ca acela de a folosi limba română în relaţiile cu diferite instituţii şi organe, în şcolile româneşti, în căminele culturale. Regiunea Autonomă Maghiară va trebui să fie o imagine a unităţii şi frăţiei oamenilor muncii de orice naţionalitate. Regiunea Autonomă Maghiară face parte integrantă din Republica Populară Română, ca şi oricare altă regiune a ţării, neputând exista niciun fel de bariere, delimitări teritoriale speciale sau alte măsuri administrative care ar izola această regiune de restul ţării. Precizând noţiunea de autonomie, tovarăşul Stalin arată că : „autonomie nu înseamnă independenţă“, că dimpotrivă „autonomia regională este cea mai reală, cea mai concretă formă de unire“ cu centrul a regiunilor care se deosebesc prin componenţa lor naţională. Populaţia din întreaga Regiune Autonomă Maghiară va avea posibilităţi şi mai largi de a-şi desvolta cultura naţională în formă şi socialistă în conţinut ; în acelaş timp va creşte şi mai mult încrederea şi frăţia oamenilor muncii români, maghiari şi ai celorlalte minorităţi naţionale, va creşte şi se va întări unitatea de luptă a poporului nostru muncitor. Partidul a demascat şi a sdrobit încercările elementelor naţionaliste strecurate în partid de a propaga în rândurile populaţiei secuieşti teoria duşmănoasă a aşazisei „unităţi naţionale“ între exploatatori şi exploataţi. Regimul de democraţie populară dă o nouă lovitură rămăşiţelor naţionalismului şi şovinismului prin înfăptuirea Regiunii Autonome Maghiare menită să asigure desvoltarea multilaterală a populaţiei muncitoare maghiare, să contribue intr’o mare măsură, la întărirea prieteniei oamenilor muncii maghiari, români şi ai celorlalte minorităţi naţionale, să consolideze considerabil unitatea morală şi politică a poporului nostru muncitor, să întărească statul nostru popular-democratic. V. Constituind o aplicare a învăţăturii leninist-staliniste despre problema naţională, proiectul noii Constituţii a R. P. R. are menirea de a duce la întărirea statului nostru de democraţie populară, la creşterea unităţii moral-politice, a frăţiei şi prieteniei oamenilor muncii de orice naţionalitate ce trăiesc laolaltă în patria noastră liberă, Republica Populară Română. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ne învaţă : „Unul din factorii tăriei statului nostru de democraţie populară, al crescândei unităţi politico-morale a poporului muncitor din ţara noastră este frăţeasca convieţuire bazată pe deplina egalitate în drepturi între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, dintre care cea mai numeroasă este cea maghiară. Sarcina partidului nostru este de a munci mai departe pentru consecventa traducere în viaţă a politicii naţionale leninist-staliniste, pentru combaterea necruţătoare a oricăror încercări de a ştirbi pe tărâm politic, economic sau cultural egalitatea în drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare, pentru a combate cu tărie orice curente sau manifestări naţionaliste şi şovine, atât în rândurile populaţiei româneşti cât şi în rândurile naţionalităţilor conlocuitoare“. Politica naţională justă a partidului şi statului nostru, munca politică a partidului în scopul înrădăcinării tot mai adânci a internaţionalismului în mase repurtează succese, constituind tot atâtea lovituri date duşmanului. Naţionalismul burghez, şovinismul sunt arme principale ale duşmanului de clasă, ale agenturii imperialiste. Prin cele mai grosolane zvonuri şi uneltiri duşmanul încearcă să răspândească otrava naţionalistă în sânul elementelor înapoiate şi să slăbească frăţia şi prietenia între popoare. Duşmanul încearcă să cultive în rândul populaţiei româneşti şovinismul, ura şi indiferenţa faţă de nevoile minorităţilor naţionale, prejudecăţile faţă de limba şi specificul lor naţional ; în rândurile minorităţilor naţionale elementele burgheze cultivă spiritul de „unitate naţionlă" prin care încearcă să-i târască pe muncitorii propriei naţiuni la remorca politicii lor, să abată oamenii muncii de la lupta de clasă împotriva elementelor burgheze, sub motiv că toţi cei ce aparţin unei naţiuni — jefuitori şi jefuiţi — ar fi, chipurile, „fraţi“ între ei. Prevederile proiectului noii Constituţii a R.P.R. constitue puternice lovituri date naţionalismului şi şovinismului. Ele dovedesc politica consecventă leninist-stalinistă a statului nostru, politică de apărare a minorităţilor naţionale împotriva oricărei asupriri şi îngrădiri, de asigurare a egalităţii lor depline în drepturi. Prin aceasta proiectul noii Constituţii loveşte în elementele naţionaliste române care încearcă să îngrădească drepturile minorităţilor naţionale , ca şi în elementele naţionaliste din rândurile minorităţilor naţionale care încearcă să izoleze populaţia minorităţilor pe baza teoriei „unităţii naţionale“ deasupra claselor. Crearea Regiunii Autonome Maghiare dă deasemeni o puternică lovitură naţionalismului burghez, constituind o dovadă clară a politicii statului nostru de respectare deplină a drepturilor minorităţii naţionale maghiare, crearea Regiunii Autonome Maghiare reprezintă o întărire considerabilă a puterii statului nostru prin creşterea încrederii şi a solidarităţii frăţeşti a populaţiei muncitoare maghiare cu oamenii muncii români şi aparţinând celorlalte minorităţi naţionale, în spiritul internaţionalismului proletar. „Naţionalismul burghez şi internaţionalismul proletar — scrie Lenin — iată două lozinci vrăjmaşe, de neîmpăcat, care corespund celor două mari tabere de clasă ale întregii lumi capitaliste şi care exprimă DOUA politici (mai mult: două concepţii asupra lumii) în chestiunea naţională“. Tocmai pe această bază Lenin, arată că marxismul nu se poate împăca nici chiar cu cel mai „drept“, mai „curăţel“, mai fin şi mai civilizat naţionalism; în lupta împotriva naţionalismului, marxismul promovează internaţionalismul proletar, deplina egalitate în drepturi a tuturor popoarelor şi naţiunilor. In condiţiile actuale ale construirii bazelor, economice ale socialismului prin lupta tot mai ascuţită împotriva duşmanului de clasă, combaterea necruţătoare şi lichidarea oricăror manifestări şi urmeale naţionalismului este de o deosebită importanţă, constituind o îndatorire de seamă al fiecărui utemist şi tânăr muncitor. Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej ne învaţă: „Vigilenţa revoluţionară cere o atitudine de combatere neîmpăcată a şovinismului şi naţionalismului de orice fel — naţionalism românesc, unguresc, german sau oricare altul. Naţionalismul şi şovinismul caută să lovească în frăţia între popoare, în lupta comună a oamenilor muncii de toate naţionalităţile pentru construirea socialismului în ţara noastră. Naţionalismul este cea mai otrăvită şi periculoasă armă a imperialismului şi a duşmanilor interni ai poporului muncitor, de aceea lupta pentru stârpirea oricăror manifestări ale naţionalismului trebue să preocupe în permanenţă organizaţiile noastre de partid şi organizaţiile de masă“. Apariţia proiectului noii Constituţii a R.P.R. — minunat rod al luptei poporului nostru muncitor condus de partid— este o nouă lovitură puternică dată duşmanului dinlăuntru şi din afară, ideologiei putrede şi retrograde naţionaliste. Luptând uniţi sub steagul internaţionalist al partidului clasei noastre muncitoare, oamenii muncii români, maghiari şi de orice naţionalitate vor consolida mereu mai mult patria comună, Republica Populară Română. Vor făuri socialismul în ţara noastră. FRED MAHLER ★ Bucuria celor ce şi în întreaga ţară poporul sărbătoreşte prin muncă apariţia proiectului de Constituţie şi-l discută cu însufleţire. Şi la Şcoala Superioară Pedagogică din Capitală studenţii au discutat zilele trecute proiectul de Constituţie a R.P.R. ★ . Sala e plină. Studenţii vorbesc despre adevărul vieţii lor, oglindit în proiectul noii Constituţii. Cuvintele studentului Gheorghe Herescu exprimă gânduri şi simţăminte pe care le nutresc cu toţii: — In proiectul de Constituţie scrie că elevii şi studenţii merituoşi primesc bursă de stat. Eu sunt fiu de învăţător. In trecut tata primea o leafă de mizerie şi eram mulţi copii; am învăţat cu greu şcoala normală. Astăzi, învăţ intr’o instituţie de învăţământ superior, mi s’a acordat cantină şi cămin gratuit. Obţinând media peste 9, am primit bursă republicană. Ca semn că munca mea este preţuită, am fost ales şi preşedinte al sindicatului studenţesc. Aşa sunt crescuţi astăzi fiii oamenilor muncii! Fiecare doreşte să-şi exprime şi el bucuria, să spună ce gândeşte despre proiectul de Constituţie . — Eu, tovarăşi, sunt absolventă şi voi deveni în curând profesoară — spune tânăra Elena Pătraşcu. Am primit din plin ajutorul partidului pentru a putea deveni fruntaşă la învăţătură. Şi apoi, ca răsplată pentru strădaniile mele, am primit bursă republicană. Despre lucruri asemănătoare vorbeşte Maria Timiş, candidată la examenul de admitere în anul I. Ea spune: — In proiectul de Constituţie scrie că femeile din ţara noastră au drepturi egale cu bărbaţii, în toate domeniile vieţii. Eu, tovarăşi, sunt una dintre miile de tinere din ţară despre care vorbeşte proiectul de Constituţie. Iată, acum am fost trimisă aci la şcoală, voi deveni profesoară! Vorbeşte apoi tânăra Karasz Greta, despre viaţa ei din trecut : — Sunt evreică. Părinţii mei au fost prigoniţi în timpul fascismului. Tata a fost svârlit afară din fabrică. A muncit ca un rob în lagărele de concentrare. Am fost văd visul înfăptuit dată şi eu afară din şcoală. Ni s’a interzis să folosim limba maternă. Astfel de „libertate” era pe atunci ! Tânăra Elena Pencu s’a prezentat zilele acestea pentru examenul de admitere în anul I. Ea spune : — Eram acasă patru fraţi. Tata lupta crâncen cu greutăţile. Era mecanic la C.F.R. Şcoala nu puteam s-o urmăm mai ales că tata era concediat pentru că a luat parte la o grevă. Astăzi, iată, eu vin să studiez pedagogia. Tata a avut fericirea să fie ales deputat în Marea Adunare Naţională. Acolo, el, împreună cu toţi aleşii poporului, contribue la conducerea treburilor noastre obşteşti, veghiază să se înalţe puternice construcţiile socialismului în patria noastră scumpă. Eu sunt conştientă că numai datorită luptei eroice dusă de clasa muncitoare, condusă de partid, am ajuns să avem o astfel de viaţă. Conştientă, voi lupta, voi învăţa cu râvnă să contribui la ducerea mai departe a cuceririlor câştigate. încă din copilărie, Vasile Ana a iubit munca de învăţător. Cu prietenele de joacă făceau cataloage, puneau note. De pe atunci visa să ajungă să pună condeiul în mâna copiilor, să le îndrepte primele slove. Gândurile şi năzuinţele ei vor fi înfăptuite ! Despre aceste lucruri vorbeşte ea tovarăşilor săi. ...Pe un perete din sală atârnă harta R.P.R. cu cunoscutul brâu de ape, cu cununa cenuşie a Carpaţilor şi cu semnele viitoarelor hidrocentrale. In curând, într’un orăşel sau într’un sat. Vasile Ana şi cei care au vorbit aici vor fi profesori. Pământul se va schimba şi se va schimba şi harta patriei. Geografii vor însemna cu albastru pe locul vechii stepe dobrogene arsă şi răscolită de vânturi, Canalul Dunăre-Marea Neagră. Mulţi studenţi de azi vor fi profesori în noile oraşe din noua Dobroge, vor munci pe pământul întins al patriei noastre. Chezaş al înfăptuirii tuturor acestor lucruri este viaţa noastră de astăzi, lupta pentru păstrarea acestei vieţi, pentru înfrumuseţarea ei, lupta poporului muncitor condus de partid. ION ANGHEL Condamnarea unei bande de delapidatori In faţa secţiei a IV-a penale a Tribunalului Ilfov a început Luni dimineaţa procesul unei bande alcătuită din elemente corupte strecurate în fosta conducere a filaturii „Olga Bancic”, din foşti conducători afacerişti ai unor unităţi cooperatiste textile şi din comercianţi patroni, care mână in mână au sustras, prin metode banditeşti, zeci de mii de kilograme fire de bumbac. Aceste cantităţi au fost apoi scoase din circuitul legal pentru a lua calea speculei. In boxa acuzaţilor se găsesc următorii: Paraschiv Vasile, fost şef al secţiei vânzări la filatura „Olga Bancic” din Zărăfoaia- Pucioasa; Bădiţă Ion fost director al acestei filaturi şi Stoian Alexandru, fost şef al secţiei ambalaj;Stras Ion, inginer textilist, fiu de moşier, fost conducător tehnic al cooperativei „Munca Colectivă”; Copolovici Aron, fost proprietar de atelier de ţesătorie, devenit şef contabil la cooperativa „Munca Colectivă”; Bostanian Arşavir, maistru răsucitor, fost membru în consiliul cooperativei „Munca Colectivă“; Maruchian Sarchiz, fost fabricant devenit gestionar al cooperativei „Ţesătorul Muncitor”; Satran Carol, fost conducător tehnic şi Rosentaler Pinca, fost şef contabil la aceeaşi cooperativă; Marcovici Emanuel, fost preşedinte al cooperativei „Muncitorul Progresist”; Verea Iancu, inginer textilist, fost conducător tehnic al cooperativei „Progresul Textil”, precum şi comercianţii Ionescu Mihail, proprietar de atelier de răsucitorie şi Marcovici Mayer, patron de atelier de croitorie şi balonseide de pe Calea Victoriei No. 20. In cursul zilei de Luni au fost luate interogatoriile acuzaţilor, care şi-au dat pe faţă metodele criminale de jaf din avutul public. A început apoi audierea martorilor. In şedinţa de Marţi dimineaţa a continuat audierea martorilor, după care, in şedinţa de după amiază, procurorul Gh. Oprescu şi-a desvoltat rechizitoriul. Procurorul a demonstrat vinovăţia fiecărui acuzat pe bază de acte, fapte şi mărturii. Justiţia poporului, a spus procurorul, are rolul de a lovi în aceşti criminali cu toată asprimea legii, pentru că alţii de teapa lor, duşmani de clasă şi cozi de topor ale acestora, să ştie că nu vor putea niciodată să înşele vigilenţa revoluţionară a clasei muncitoare şi că pentru faptele lor mârşave vor fi pedepsiţi fără cruţare. In cursul zilei de Miercuri a avut cuvântul apărarea. După deliberare, tribunalul format din: Ion Bogdan, preşedinte, Ana Ciobanu şi Ion Sârbu asesori populari, a dat joi la amiază următoarea sentinţă: Paraschiv Vasile, 23 ani muncă silnică şi 10 ani degradare civică; Bădiţă Ion, 23 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Bostanian Arşavir, 20 de ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Copolovici Aron, 20 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Stras Ion, 20 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Maruchian Sarchiz, 20 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică;Satran Carol, 20 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Rosentaler Pincas, 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Marcovici Emanuel, 18 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Verea Iancu, 7 ani închisoare corecţională; Ionescu Mihai, 12 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică; Marcovici Mayer, 12 ani închisoare corecţională, 6 ani interdicţie corecţională; Stoian Alexandru 10 ani muncă silnică, 5 ani degradare civică. Tribunalul obligă pe toţi inculpaţii să plătească solidar părţii civile, Filatura „Olga Bancic”, drept despăgubiri civile, suma de lei 582.637, cu care filatura a fost păgubită. Deasemeni, Tribunalul mai obligă pe inculpaţi să plătească despăgubiri civile către Cooperativa „Munca Colectivă”, către Cooperativa „Ţesătorul Muncitor”, către Cooperativa „Muncitorul Progresist", sumele cu care acestea au fost păgubite. Tribunalul obligă deasemeni pe inculpaţi să plătească statului sumele primite ca mită in diferite ocazii. Sentinţa a fost primită cu vie satisfacţie şi cu aplauze de oamenii muncii care se aflau în sala Tribunalului. (Agerpres). In Editura Partidului Muncitoresc Român a apărut BOLESLAV/ BIERUT Pentru întărirea alianţei dintre oraş şi sat în perioada actuală a construcţiei socialiste 36 pag. 43 bani Veşti bune . Corespondentul Căpăţână Petre nu trimite ştirea că stahanovistul Imre Iosif de la fabrica „Electroprecizia” din Săcela regiunea Stalin a început de curând să dea produse în contul anului 1957. Stahanovistul Imre Iosif, responsabilul unei brigăzi, depune tot efortul pentru sprijinirea în muncă a membrilor brigăzii pe care o conduce. Datorită sprijinului şi îndrumărilor sale brigada lucrează acum în contul anului 1954. „ Dela corespondentul I. Chiriloiu am primit vestea că la secţia de ciorapi a fabricii „8 Martie" din Piatra Neamţ s’a introdus de curând metoda graficului orar a comsomolistei Valentina Hrişanova, încă din primele, zile de lucru după graficul orar membrii celor 3 brigăzi utemiste din secţia ciorapi care au aplicat această metodă au obţinut rezultate bune în lupta pentru îndeplinirea ritmică a planului de producţie. Corespondentul Munteanu Gavrilă ne informează că pentru a-şi îmbunătăţi munca, membrii brigăzii utemiste Nr. 1 de la fabrica de confecţii „Republica“ din Dârste, regiunea Stalin, au luat hotărîrea să aplice metoda graficului orar a Valentinei Hrişanova. Acum, lucrând după această metodă, membrii brigăzii reuşesc să-şi îndeplinească zilnic sarcinile de plan. Sub îndrumarea organizaţiei de partid, tovarăşii Andrei Bozianu, mecanic agricol, Cavaleru Constantin, fierar şi Corlat Dumitru, tehnician, din colectivul de muncă al gospodăriei agricole de stat „Steaua Roşie" din comuna Pojorani, raionul Huşi au studiat cu atenţie materiale în legătură cu mecanizarea agriculturii. Punând în practică cele învăţate, aceşti tovarăşi au cuplat o secerătoare-legătoare, o greblă mecanică şi un polidisc, la un singur tractor R.D. 35. Rezultatul acestei preocupări nu a întârziat să se vadă. In gospodărie se foloseşte astăzi o metodă nouă de muncă prin care în acelaş timp se seceră şi se leagă snopii, se greblează şi se desmhrişteşte. Aplicând această metodă se face economia de un tractor, o pereche de boi și șase oameni. Informaţii Consiliul General A.R.L.U.S., Comitetul pentru Artă de pe lângă Consiliul de Miniştri şi Uniunea Compozitorilor din R.P.R. anunţă, că termenul pentru predarea cântecelor de masă pentru concursul organizat în cinstea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice din acest an s’a prelungit până la 10 August a.c. Se reaminteşte că termenul de predare pentru lucrările simfonice şi vocal-simfonice rămâne cel anunţat anterior, adică 15 August a.c. Echipa maghiară de fotbal Vasas din Budapesta care ne vizitează ţara, a susţinut joi, la Oraşul Stalin, o nouă întâlnire prietenească jucând cu echipa selecţionată a Asociaţiei Sportive „Dinamo”. Fotbaliştii unguri au desfăşurat un joc excelent reuşind să obţină victoria cu scorul de 2—1 (0—1). Punctele au fost înscrise de: Berendi, Szilagy şi respectiv Neagu. La match au asistat 10.000 spectatori. ★ „Scânteia tineretului 1 August 1952 Pag. 3-a