Scânteia Tineretului, septembrie 1952 (Anul 7, nr. 1047-1071)
1952-09-02 / nr. 1047
Seria lla Anul IV Nr. 1047 4 PAGINI - 20 BANI Proletarial în toate ţările, uniţii Marţi 2 Septembrie 1952 Munca, o chestiune de glorie alabele pictor român Octav Băncilă care a zugrăvit cu măestrie viaţa ţărănimii muncitoare răsculate împotriva regimului burghezo-moşieresc la1907, înfăţişează — la numai 3 ani deja răscoală—prin pictura sa „Ţăran în bejenie“, trăsătura caracteristică a acestei vieţi: munca de rob, silită, fără perspective. Tabloul arată un ţăran, rob al moşierilor. Istovirea l-a oprit în mijlocul unui câmp sterp. La picioarele sale, pe coada sapei, o legătură în cam o ghiceşti un bot de mămăligă rece.Parcă nu s’ar mai scula de pe piatra pe care şi-a odihnit puţin oasele, şinu s’ar mai duce la boier la mrtrică. Ţăranul muncitor zugrăvit de JBăneilă ştia că acolo, pe moşie, vătafii călăreţi îl vor lovi din nou cu biciul pe spinare, iar ca răsplată a muncii grele va primi numai atât câtsă nu moară de foame, în timp ce hambarele moşierilor gemeau de roade. Astfel de muncă, silnică şi fără de răsplată, impuneau moşierii şi capitaliştii, stăpânii de eri ai bogăţiilor noastre, muncitorilor şi ţăranilor. Iar atunci când sătui de mizerie şi şomaj, oamenii muncii se ridicau , împotriva orânduirii burghezo-moşiereşti, glasurile lor erau înăbuşite de fiecare dată de odiosul regim asupritor. Asemenea viaţă, asemenea muncă silită, nu mai găseşti de mult în ţara noastră. Ea a rămas doar o amintire grea. Şinumai munca şi viaţa muncitorilor cin ţările subjugate astăzi dolarului se pot compara cu munca şi viaţaoamenilor simpli din România brtrghezo-moşierească. IfStr’adevăr, în ţările capitaliste exită azi peste 50 milioane de şomeri. iMunca forţată întregeşte aspectul situaţiei oamenilor muncii din ţărilecapitaliste. In Iugoslavia — de pildă — în minele din Bosnia, Slovenia, Croaţia au fost luaţi prin constrângere la muncă 43.000 de oameni. O uriaşă distanţă deosebeşte situaţia oamenilor muncii din ţările capitaliste de cea a muncitorilor şi ţăranilor muncitori din ţara noastră. Consfinţind marile drepturi, libertăţile şi datoriile oamenilor muncii din ţara noastră, proiectul noii Constituţii arată că: „In Republica Populară Română munca este o datorie şi o chestiune de onoare pentru fiecare cetăţean capabil de muncă“. Deasemeni, în Republica Populară Română „cine nu munceşte nu mănâncă”. Expresia concretă a acestei transformări a caracterului muncii, a faptului că oamenii muncii şi tineretul muncitor simt munca drept o chestiune de onoare, este avântul minunat al întrecerilor socialiste, în cadrul formaţiunii socialiste, desvoltarea tot mai largă a mişcării stahanoviste în ţara noastră, creşterea continuă a numărului tinerilor şi vârstnicilor inovatori, inventatori şi raţionalizatori. In întreaga ţară au fost create peste 6000 de brigăzi utemiste, dintre care peste 100 au fost declarate brigăzi utemiste stahanoviste. Mai mult de 1000 posturi utemiste de control desfăşoară o bogată activitate, iar peste 60.000 tineri aplică cu succes metodele de muncă sovietice. Pentru meritele lor deosebite, numeroşi tineri stahanovişti, inovatori şi fruntaşi în producţie primesc importante stimulări materiale şi morale. Numele unor utemişti ca Nicolae Vasu şi Ion Furtună, au făcut ocolul ţării întregi: mii de tineri se avântă cu entuziasm să le urmeze exemplul. Conştiinţa că munca este o chestiune de onoare îndeamnă tineretul să depună străduinţi nu numai în activitatea sa directă în producţie. Muncitorii tineri participă cu dragă inimă şi la acţiuni de muncă voluntară, făcute spre folosul întreprinderilor şi al ţării. Cu un deosebit avânt muncesc astfel tinerii brigadieri ai patriei noastre pentru îndeplinirea sarcinilor de pian la construcţia hidrocentralei „V. I. Lenin” — de la Bicaz. Un puternic isvor al conştiinţei că munca e o chestiune de onoare constă în faptul că în ţara noastră, astăzi, niciunui tânăr muncitor nu i-ar putea trece prin minte că într’o bună zi va fi concediat şi lăsat pe drumuri, muritor de foame. Tineretul nostru muncitor îşi pune tot talentul, toată capacitatea şi energia sa în slujba construirii socialismului. El vede în existenţa şi desvoltarea formaţiunii socialiste chezăşia viitorului său fericit. El vede cum „în Republica Populară Română se înfăptueşte tot mai larg principiul socialismului: „De la fiecare după capacităţile sale, fiecăruia după munca sa“. Statul nostru poartă în permanenţă grijă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă prin introducerea unei noi tehnici. Numeroşi tineri pe şantierul de construcţii „V. I. Lenin“ de la Bicaz pătrund cu uşurinţă în inimile munţilor cu ajutorul puternicelor maşini sovietice şi al acelora fabricate în ţara noastră. Cu noile maşini ca uriaşa macara sau draglina păşitoare, înaintează rapid lucrările construcţiilor pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Marile succese dobândite de oamenii muncii din ţara noastră se datoresc exemplului oamenilor sovietici, care construesc azi comunismul. Zorile comunismului care s’au ridicat în U.R.S.S. luminează calea întregului nostru popor muncitor. Vestea intrării în funcţiune a Canalului Volga-Don „V. I. Lenin“ a fost primită cu nestăvilită bucurie de toţi oamenii muncii din patria noastră. Urmând exemplul şi având ajutorul oamenilor sovietici, poporul nostru muncitor înaintează cu paşi hotărîţi spre înfăptuirea marilor planuri ale construirii vieţii noi. In aceste zile, când oamenii muncii din ţara noastră desbat proiectul de Constituţie, amintindu-şi de vremurile când munceau ca robi la moşieri şi capitalişti ei consideră ca o datorie a lor să-şi sporească necontenit străduinţele în munca lor liberă şi plină de perspective, să dea continuu o producţie sporită, pentru a întări tot mai mult patria dragă.«Să- Din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de de Miniştri al Republicii Populare Române Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române anunţă cu profundă durere partidul şi pe oamenii muncii că în ziua de 1 Septembrie 1952 a încetat din viaţă, după o boală îndelungată, tovarăşul Iosif Rangheţ, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, deputat al Marii Adunări Naţionale R.P.R., fiu devotat al partidului, luptător neobosit pentru cauza poporului muncitor și pentru întărirea statului de democrație populară. Din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, anunţă cu profundă mâhnire încetarea din viaţă, la 1 Septembrie 1952, a lui Iosif Rangheţ, eminent om de stat, neînfricat luptător pentru cauza poporului muncitor, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, deputat al Marii Adunări Naţionale. Fruntaşi pe raion la colectări CÂMPULUNG MOLDOVENESC. (Prin telefon de la corespondenţa noastră, AURELIA CACINA). Apariţia proiectului noii Constituţii a Republicii noastre Populare, este un puternic îndemn în muncă pentru ţăranii muncitori din comunele şi satele raionului Gura Humorului din regiunea Suceava. Ei îşi sporesc eforturile ca, în cinstea proiectului de Constituţie, să termine treerişul la timp, şi, odată cu treerişul, să termine şi predarea cotelor către stat. Printre comunele fruntaşe pe raion la treeriş şi îndeplinirea obligaţiilor către stat este şi comuna Păltinoasa. Până acum, planul de colectări în întreaga comună a fost îndeplinit în proporţie de peste 80%. In satul Capul Codrului, care aparţine de această comună, organizându-se bine munca politică în rândul ţăranilor muncitori pentru a trecra cât mai repede şi să-şi predea cotele îndată după treeriş, treerişul a fost deja terminat şi, totodată, a fost îndeplinit şi planul de colectări în proporţie de 100 la sută. In această perioadă, treerişul şi îndeplinirea planului de colectări au constituit problemele principale în activitatea organizaţiei de bază U.T.M. din comună. Sub îndrumarea organizaţiei de partid, comitetul organizaţiei de bază U.T.M. şi-a întocmit un plan operativ, după care să se desfăşoare activitatea organizaţiei de bază U.T.M. în sprijinul grăbirii treerişului şi a predării cotelor către stat. Agitatorii şi alţi utemişti au fost antrenaţi sa întărească munca politică în rândul tinerilor ţărani muncitori pentru a-i convinge să treere la vreme şi să-şi predea îndată cota. In afară de munca politică desfăşurată, utemiştii, urmând pilda comuniştilor, au fost mereu printre fruntaşii în muncă. Utemiştii Veniamin Catargiu şi Iulian Ferar, coşari la batoză, nu au lipsit nicio clipă de la muncă şi au muncit cu multă dragoste. Deasemeni, utemistul Andrei Ungureanu a fost primul din sat la seceriş şi la treeriş şi tot primul a fost şi la predarea cotelor. Exemplul lui a fost urmat apoi de utemiştii Constantin Paşcan, Liviu Orhean, Veniamin Catargiu şi alţii In toată vremea, tovarăşul Mihai Alexandru, secretarul organizaţiei de bază U.T.M. a fost mereu în mijlocul utemiştilor, îndrumându-i şi, ajutându-i, însufleţindu-i în muncă prin exemplul său. Prin munca rodnică pe care au depus-o, utemiştii din Păltinoasa au dovedit că sunt buni luptători pentru asigurarea pâinii poporului muncitor, pentru întărirea regimu- lui nostru de democraţie populară. In Editura Partidului Muncitoresc Român a apărut: Gh. Gheorghe - Dej Statul de democraţie populară instrumentul construirii vieţii noi 20 pagini 20 bani Proiectul de Constituţie în desbaterea oamenilor muncii Adunări ale oamenilor muncii din Capitală Muncitorii, tehnicienii, Inginerii şi funcţionarii de la uzinele „Vulcan” s-au adunat Luni după amiază în sala de festivităţi a întreprinderii, unde au făcut un bilanţ al realizărilor obţinute până acum, în cinstea proiectului de Constituţie. In cadrul acestei adunări a vorbit despre proiectul noii Constituţii tov. Constantin Ioniţă, membru în caraltetul orăşenesc de partid Bucureşti. Pentru oamenii muncii de la uzinele „Vulcan” desbaterea proiectului de Constituţie a constituit un puternic imbold în muncă pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Sub steagul întrecerii socialiste, în cinstea proiectului de Constituţie, Ion Mihăilă, stahanovist de la secţia cazangerie, bunăoară, s-a angajat luna trecută să îndeplinească numai în 15 zile planul pe luna August şi să depăşească norma cu 100 la sută. El a reuşit să-şi îndeplinească acest angajament numai în 14 zile depăşind norma cu 120 la sută. Luându-şi angajamentul să-şi îndeplinească planul la 15 August, stahanovistul Victor Tot a îndeplinit planul în 11 zile, realizând o depăşire de 95 la sută. In cadrul discuţiilor numeroşi muncitori şi-au reînoit angajamentele. Astfel Ion Mihăilă şi-a luat angajamentul de a fi lunar 8 cazane în loc de 7. In încheierea adunării colectivul uzinelor „Vulcan” a trimis o telegramă tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej în care s-a angajat să cinstească proiectul de Constituţie prin îndeplinirea planului în 10 luni şi 20 zile, conştienţi fiind că prin aceasta vor contribui la întărirea şi înflorirea patriei. A urmat apoi un frumos program artistic prezentat de echipa artistică a uzinelor „Vulcan”. Hr La uzina „Mátyás Rákosi” din Capitală au fost în primele rânduri ale participanţilor la adunare stohanoviştii Nicolae Vasu, Alexandru Boţone, Ion Năstase, Ion Dinu şi fruntaşii în producţie Petre Stoiculescu, Radu Belu şi alţi muncitori care obţin zi de zi importante succese în producţie. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii uzinei au cinstit proiectul de Constituţie ridicând productivitatea muncii *00136 la sută, cât s’au angajat, până la 12,41 la sută. In acelaş timp au redus preţul de cost cu 3,41 la sută. Cuceririle măreţe înscrise în proiectul de Constituţie au dat un şi mai mare avânt în muncă colectivului uzinei. Pe luna August s’au antrenat in întrecerea socialistă aproape 80 la sută din muncitori. In cadrul acestei adunări a luat cuvântul tov. Chivu Vasile, prim secretar al raionului P.M.R. „Tudor Vladimirescu“, care a înfăţişat progresul realizat de ţara noastră de la 23 August 1944 până azi datorită ajutorului frăţesc acordat de Uniunea Sovietică şi luptei victorioase a oamenilor muncii care, îndrumaţi de partid dau cât mai multe produse de bună calitate. Vorbitorul a arătat apoi că însăşi uzina „Mátyás Rákosi” ilustrează acest progres având azi de 13 ori mai multe maşini decât în 1949. Rând pe rând au luat cuvântul stahanovişti şi fruntaşi în muncă. Cunoscutul stahanovist Nicolae Vasu a spus: „Suntem hotărîţi să întărim proiectul de Constituţie prin noi victorii în muncă. In cinstea proiectului de Constituţie, brigada stahanovistă utemistă pe care o conduc îşi ia angajamentul ca până la 7 Noembrie să dea produse în contul anului 1955, iar eu personal îmi iau angajamentul ca până la 31 Decembrie să produc în contul anului 1957”. Urale puternice au răsplătit angajamentele rostite de primul stahanovist al uzinei. Au mai luat cuvântul Ion Catană, turnător fruntaş, Maria Schwartz, sudor fruntaş, Tănase Tăbârcă, din brigada IV-a utemistă, Gheorghe Cristea, forjat fruntaş, şi alţi muncitori care şi-au luat angajamentul să cinstească proiectul de Constituţie prin noi realizări în producţie. Apoi întreaga adunare a hotărît să trimită tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej o telegramă în care întreg colectivul uzinei „Mátyás Rákosi” îşi ia angajamentul în faţa partidului şi guvernului ca în cinstea proiectului de Constituţie să cucerească noi victorii în producţie şi în ziua de 6 Noembrie să dea produse în contul zilei de 7 Decembrie. Rodnica activitate a organizaţiei de bază U. T. M. CANALUL DUNARE-MAREA NEA*GRA (dela corespondentul nostru). Comitetul organizaţiei U.T.M. a secte* nilul 9 culme dela Canalul Dunăre- Marea Neagră, se preocupă cu grijă de popularizarea proiectului noii Constituţii.încă dela apariţia proiectului, comitetul U.T.M. a luat o serie de măsuri pentru a asigura cunoaşterea de către toţi utemiştii a articolelor proiectului. In şedinţa de comitet, la care au participat şi birourile organizaţiilor de secţie, s-a alcătuit un plan special de muncă în legătură cu această problemă. Apoi au fost repartizate sarcini pentru fiecare membru al comitetului organizaţiei in parte. Astfel tovarăşul Stamate Ştefan a primit sarcina de a organiza discuţii cu tinerii la locul de muncă,asupra proiectului de Constituţie, iar Vasilescu Anton de a organiza asemenea discuţii în dormitoarele tineretului. Tovarăşul Călin Constantin, secretarul organizaţiei, răspunde de organizarea discuţii-' lor asupra proiectului de Constituţie cui membrii birourilor organizaţiilor de secţie, cu propagandiştii şi tinerii fruntaşi în producţie. Comitetul U.T.M. s’a preocupat dease-’meni şi de instruirea agitatorilor utemişti. 20 dintre cei mai buni agitatori printre care sunt şi utemiştii Ciobanu Dumitru,Soroiu Ion, Toidos Gheorghe, Istrate Cristodor şi alţii, popularizează proiectul de Constituţie cu însufleţire urmând exemplul agitatorilor comunişti. Toţi agitatorii utemişti îi ajută cu dragoste pe tineri să-şi lămurească problemele neclare în legătură cu proiectul de Constituţie. Astfel agitatorul Ţârlea Nicolae i-a lămurit utemistului Cărăc Crăciun în ce constau drepturile de care se bucură minorităţile naţionale în ţara noastră. Şi utemiştii Goiţă Nicolae şi Luca Constantin au fost lămuriţi de către agitatorii utemişti, în legătură cu diferite probleme. Utemiştii Jecu Ion, Ochiroşi Nicolae şi Burlsuc Ilie discută cu muncitorii, care vin la punctul de agitaţie de pe şantier, despre realizările regimului nostru de democraţie populară. Acum câtva timp tovarăşul Călin Constantin, secretarul organizaţiei de bază U.T.M., a ţinut la punctul de agitaţie o conferinţă despre dreptul la muncă prevăzut în proiectul de Constituţie.in cadrul consfătuirilor de instruire a agitatorilor se discută şi se lămuresc problemele proiectului de Constituţie cu care agitatorii trebuie să fie bine înarmaţi. La rândul lor agitatorii au discutat în fiecare zi în cele patru dormitoare ale tineretului articole din proiectul de Constituţie. Utemiştii au organizat deasemeni şi o bogată agitaţie vizuală cu ajutorul panourilor, a lozincilor şi a gazetelor de perete. Astfel au fost afişate diverse citate din proiectul de Constituţie, iar la gazetele de perete au fost publicate 21 articole scrise de către utemişti. In numeroasele discuţii în legătură cu proiectul de Constituţie, care au avut loc, utemiştii şi tinerii şi-au luat frumoase angajamente în producţie. Asemenea angajamente de a-şi depăşi normele şi-au luat de exemplu şi utemiştii Panchici Mihai, Kelemen Alexandru, Jecu Ion şi alţii. Utemiştii care au obţinut rezultate frumoase în muncă în cinstea proiectului de Constituţie au fost popularizaţi la gazeta de perete şi prin staţia de radio amplificare. La panoul de onoare au fost trecuţi utemiştii Duma Cristea, Tăbăcaru Ion, Horia Florea şi alţii, care au obţinut însemnate depăşiri de normă. Au fost popularizaţi de asemenea şi utemiştii şi tinerii care au contribuit la depăşirea normat în ziua schimbului de onoare, când s-au escavat peste plan 3230 metri cubi de pământ. Comitetul U.T.M. al sectorului 9 culme îşi îmbunătăţeşte munca pentru a contribui din ce în ce mai mult la o cât mai largă popularizare a proiectului de Constituţie. ,. O bună agitatoare utemistă BACAU (de la corespondentul nostru) Pe utemistă Vera Olteanu de la Atelierul de confecţii din Bacău o găseşti în sala tineretului, aplecată deasupra maşinii de cusut*. Din când în când ea îşi aruncă privirea spre membrii brigăzii de producţie a cărei responsabilă este, şi un zâmbet îi luminează faţa: toţi lucrează ca şi ea, cu atenţie şi repeziciune. Dealtfel brigada Verel Olteanu este cunoscută în atelierul de confecţii. In cinstea proiectului de Constituţie ea dă zilnic până la 80 de costume în loc de 48 cât e norma. In schimbul de onoare organizat în cinstea proiectului de Constituţie, brigada a confecţionat 85 de costume. Cu două luni în urmă, Vera Olteanu a fost confirmată ca agitatoare de către adunarea generală a organizaţiei U. T. M. din atelier. De atunci ea a început să muncească cu şi mai mult avânt în producţie, să-şi îndeplinească mai bine sarcinile de organizaţie. De mare ajutor i-a fost Verel Olteanu, pentru buna desfăşurare a muncii de agitaţie, schimbul de experienţă cu agitatorii de la uzina „Muncitorul liber" din Bacău". Atunci a înţeles ea mai limpede că Proiectul de Constituţie trebue popularizat prin exemple concrete, care să arate că drepturile consfinţite de el există în viaţă. Şi roadele acestui schimb de experienţă au prins să se arate curând după aceea. Intr’o zi, în pauza de la ora 10, Vera Olteanu i-a strâns pe membrii brigăzii şi le-a vorbit despre proiectul de Constituţie. Cei 28 de utemişti şi tineri care au participat la consfătuire au ascultat cu atenţie cele spuse de agitatoare. Mulţi dintre ei au luat apoi cuvântul arătându-şi bucuria faţă de apariţia proiectului şi angajându-se să-şi sporească eforturile în muncă. Brigada Verel Olteanu a luat parte activă şi la prelucrarea proiectului de Constituţie în grupele sindicale. Tovarăşa Olteanu duce o bogată activitate şi la punctul de agitaţie. Ea organizează discuţii, audiţii la radio, etc. De curând tovarăşa Olteanu a fost trimisă de către organizaţia debază U.T.M. în comuna Dămineşti, împreună cu propagandista utemistă Maria Bordeianu. Ele au vorbit ţăranilor muncitori din comună despre marile drepturi pe care le oglindeşte proiectul de Constituţie, arătând că articolul 8 al proiectului glăsueşte: „Pământul în Republica Populară Română aparţine celor ce-l muncesc". Deasemeni, ele le-au arătat ţăranilor muncitori importanţa predării la timp şi în întregime a cotelor, datorie patriotică a oamenilor muncii de la sate. Fruntaşă în producţie şi în munca de organizaţie U.T.M., tovarăşa Vera Olteanu este o adevărată fruntaşă şi în munca de popularizare a proiectului noii noastre Constituţii. Ea îndeplineşte astfel cu cinste sarcina pe care i-a încredinţat-o organizaţia.: • In preajma sesiunii Consiliului U. I. S. Aici se va ţine sesiunea. La marea clădire de pe malul lacului Herăstrău, unde se va ţine sesiunea Consiliului U.I.S., se simte zilele acestea vâltoarea ultimelor pregătiri. In împrejurimi se montează reflectoarele care vor lumina uriaşul portret al tovarăşului Stalin, se aranjează peluzele cu flori de toate culorile, fântâna arteziană în chip de floare cu tulpină şi petale uriaşe. La debarcader, vaporaşul aşteaptă de pe acum pe călători. Ii aşteaptă şi insuliţa de pe lac, unde participanţii la sesiune îşi vor petrece orele de masă şi odihnă de după terminarea şedinţelor. La intrare, oaspeţii vor fi întâmpinaţi de grupul sculptural care ilustrează alianţa de luptă a muncitorilor şi ţăranilor muncitori din ţara noastră. Feţele pline de mândrie ale celor doi tineri — muncitorul şi ţăranca — exprimă bucuria de a trăi într’o ţară liberă, care construeşte temelii de viaţă nouă. Privirile lor se îndreaptă cu încredere spre viitorul pe care-l ştiu fericit. Trupurile vântoase se desprind limpede pe fundalul zecilor de steaguri ale ţărilor lumii, uşor învolburate de vântul molcom de sfârşit de vară. In stânga, s’au înălţat parcă peste noapte, două clădiri. Pereţii din faţă ai primei clădiri formaţi în cea mai mare parte din sticlă, lasă să se întrevadă standurile unde vor fi expuse produse ale industriei noastre de bunuri de larg consum. Pe frontispiciu, o lozincă în patru limbi îşi desfăşoară literele albe de la un capăt la celălalt: „Trăiască Uniunea Internaţională a Studenţilor, luptătoare activă pentru pace, libertate şi o viaţă mai bună". In cealaltă clădire vor avea loc consfătuirile pe comisii în perioada sesiunii. De la fântâna arteziană amintită se desprind mai multe cărări aşternute cu pietriş care scârţâie sub paşi. Una dintre ele duce până în faţa marii clădiri unde se vor desfăşura lucrările sesiunii. Cu fiecare pas pe care-l faci în interiorul clădirii, eşti tot mai profund impresionat de ceea ce vezi...In prima încăpere, privirile ţi se opresc de la început la stema viu colorată a U.I.S. Apoi, făcând înconjurul încăperii, ele trec pe deasupra tablourilor de pe pereţi, dearsupra micilor statui reprezentând scene din viaţa sportivă şi poposesc la uriaşul covor de culoarea cerului senin, care înăbuşe cu totul zgomotul paşilor. Aici vor sta delegaţii şi observatorii la sesiune în răstimpurile dintre şedinţe admirând operele pictorilor noştri printre care se remarcă lucrările „Skiorii sovietici la Poiana Stalin“ de O. Angheluţă, „Aeromodeliştii" de Radu Rhea Silvia, „Casa Scânteii" de Dudu Alexandrescu, „Semnăm pentru apărarea vieţii copiilor noştri" de Thormane Kiss Margit, „Spre noi construcţii” de Krausz Adalbert, „La o şedinţă U.T.M.“ de Eugen Profeta şi multe altele, încăperea a doua, cea mai mare din întreaga clădire, este străjuită de o uriaşă stemă U.I.S., de la care pornesc patru panglici formate din steagurile tuturor ţărilor, cusute împreună. Pe un fundal albastru se zăreşte o lozincă în şase limbi (rusă, engleză, franceză, chineză, spaniolă, română): „Studenţi uniţi-vă în lupta pentru pace, independenţă naţională şi un învăţământ democratic“. De la mesele prezidiului, câteva trepte duc în sala luminată de razele soarelui care trec prin marile ferestre acoperite cu draperii. Aici vor sta delegaţii şi observatorii care vor participa la lucrările sesiunii. Pentru prima oară în ţara noastră, s’au instalat aparate perfecţionate care permit fiecărui delegat să asculte cuvântul vobitorilor într’una din limbile rusă, engleză, franceză, spaniolă şi română. A treia şi ultima încăpere cuprinde standuri de librărie, serviciul telefonic şi poştal, etc. Câteva vitrine îţi atrag în mod deosebit atenţia. înăuntru sunt expuse minunatele costume naţionale din ţara noastră. Iile înflorate se învecinează aici cu bandele de miel şi cu obiecte sculptate în lemn de ţărani muncitori talentaţi. Pe un alt perete se află şase panouri cu fotografii înfăţişând viaţa fericită a tinerei generaţii din R.P.R. Iată tineri muncitori la locul de muncă, la odihnă şi în timpul liber, tineri ţărani muncitori pe ogoare, tineri elevi şi studenţi în laborat toane şi în săli de cursuri. Nu lipsesc de aici nici cei mai tineri cetăţeni ai patriei noastre, copiii, pentru care statul de democraţie populară a creat mii de cneşe şi cămine de zi, înconjurându-i cu o neţărmurită grijă şi dragoste. Tot în această sală se află şi un grup statuar reprezentând semnarea Apelului pentru încheierea unui Pact al Păcii. Un mare panou colorat, pe care sunt pictaţi trei studenţi ţinându-se de braţ reaminteşte — ca dealtfel fiecare lucru de aici — înfrăţirea studenţilor cinstiţi ai lumii în lupta pentru o viaţă mai bună, pentru apărarea cuceririlor ştiinţei şi culturii de ameninţarea unui nou război. Când vine seara , aici se aprind becurile de neon, a căror lumină nu se deosebeşte de lumina zilei. Am terminat scurta noastră vizită şi părăsim clădirea pe o poartă laterală. Pe lac, bărcile cu pânze brăzdează necontenit luciul apei. Departe, pe insula din faţă, frunzişul de toamnă tremură uşor la adierile vântului. Şi steagurile ce învolbură iarăşi, înfrăţite, aşa cum înfrăţite sunt popoarele tuturor ţărilor lumii aşa cum înfrăţiţi sunt tinerii dornici de pace de pretutindeni... Oaspeţii tineretului muncitor din ţara noastră vor fi întâmpinaţi cu dragoste, ca nişte prieteni adevăraţi. Ei se vor convinge că aşa zisa „cortină de fier“ despre care vorbeşte propaganda imperialistă este o calomnie menită să-i înşele pe oamenii cinstiţi. Ei vor putea să-şi de seama de grija pe care o poartă partidul şi guvernul nostru tinerei generaţii, vieţii tot mai fericite a poporului muncitor. Şi ei vor putea să-şi dea seama mai ales că poporul nostru, înălţând sub conducerea partidului şi a guvernului construcţia socialismului, nu se gândeşte la război ci la pace, împreună cu delegaţii studenţilor democraţi ai lumii vom face din sesiunea Consiliului U.I.S. o sărbătoare a prieteniei tineretului studios din întreaga lume, o sărbătoare a păcii. ION HOBANA Sosirea unor activişti ai secretariatului U. I. S. şi a unor reprezentanţi ai studenţilor din străinătate Duminică dimineaţa a sosit în Capitală un grup de activişti al secretariatului Uniunii Internaţionale a Studenţilor, în frunte cu B. Bereanu, preşedinte şi Paolo Pescetti, secretar general al U.I.S. împreună cu grupul de activişti ai U.I.S., au sosit reprezentanţi ai studenţilor din Franţa, Australia, Africa de Sud, R. D. Germană şi India. Oaspeţii au fost salutaţi la sosire pe aeroportul Băneasa de tovarăşii Vasile Muşat, prim secretar al C.C. al U.T.M., Paul Cornea, Chiţu Florea, secretari ai C.C. al U.T.M., G. Smoleanu, prim secretar al Comitetului orăşenesc U.T.M. - Bucureşti, Covaci Loranţ, membri în Biroul C.C. al U.T.M., precum şi de alţi membri şi activişti ai C.C. al U.T.M. Erau deasemeni prezenţi pe aeroport numeroşi tineri, studenţi, muncitori şi elevi din Capitală. Salutând pe oaspeţi, în numele Comitetului Central U.T.M., tov. Chiţu Florea a spus: „Tineretul nostru muncitor, studenţimea din ţara noastră preţuese mult activitatea rodnică a U.I.S., care uneşte milioane de studenţi din lumea întreagă în lupta pentru pace, pentru condiţiuni mai bune de viaţă şi de studiu. Suntem mândri că avem cinstea de a găzdui sesiunea Consiliului U.I.S. şi manifestările care vor avea loc în timpul sesiunii. Suntem convinşi că lucrările sesiunii vor fi dintre cele mai rodnice şi că vor duce la întărirea unităţii de luptă pentru pace a studenţilor din lumea întreagă“. Răspunzând cuvintelor adresate, Paolo Pescetti, secretar general al U.I.S., a adus un salut frăţesc tineretului din Republica Populară Română. Mai mult de 200 delegaţi şi observatori vor discuta la această sesiune problemele lor, vor propune măsurile pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de studiu ale studenţilor de pretutindeni, a spus Paolo Pescetti. Consiliul va exprima dorinţa de pace, dorinţa principală a studenţimii din lumea întreagă. Sutele de tineri prezenţi pe aeroport au făcut oaspeţilor o călduroasă primire.