Scânteia Tineretului, noiembrie 1952 (Anul 7, nr. 1099-1122)

1952-11-01 / nr. 1099

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Seria­l­-a Anul IV Nr. 1093 4 PAGINI - 20 BANI Sâmbătă 1 Noembrie 1952 in numărul de azi, Comisiile electorale de cir­cumscripţii au înregistrat can­didatura tovarăşului Gh. Gheor­­ghiu-Dej şi candidaturile altor conducători ai partidului şi gu­vernului (pag. 2-a). Sub steagul lui Lenin, sub con­ducerea lui Stalin (pag. 3-a). V. CHENDRA : Toţi tinerii me­canizatori sunt comsomolişti (pag. 3-a). MIHAIL LUPU : Marea forţă educativă a teatrului sovietic (pag. 3-a). Recenzie : „Tânărul Leninist“ (pag. 3-a). M. CIONTEA : Mai întâi, învă­ţătura (pag. 3-a). Cuvântarea rostită de A. L Vîşinschi la şedinţa din 29 oc­tombrie a Comitetului Politic al Adunării Generale O.N.U. în pro­blema coreeană (pag. 4-a). Decorarea unor muncitori, tehnicieni şi ingineri (pag. 4-a). Vacanţa de iarnă a pionierilor, elevilor şi studenţilor (pag. 4-a). Pentru continua intărire a Republicii Populare Române şi a regimului democrat-popular, pentru socialism,pentru, pace, pentru fericirea şi ’ Manifestul Consiliului Central al Frontului Democraţiei Populare Cetăţeni şi cetăţene. "■ La 30 Noembrie 1952, oamenii muncii din patria noastră îşi vor alege­­deputaţii în Marea Adunare Naţională, organul suprem al puterii de stat în Republica Populara Română. Aceste alegeri au loc scurt timp de la votarea noii Constituţii pe care oamenii muncii au numit-o cu dragoste şi mândrie Constituţia construirii socialismului, a făuririi fericirii şi bunei stări a celor ce muncesc. Legea electorală, pe baza căreia se vor desfăşura alegerile de la 30 Noembrie, se întemeiază pe marile drepturi şi libertăţi consfinţite de noua Constituţie. In patria noastră liberă şi independentă, oamenilor muncii, stăpâni pe soarta lor, le este asigurat dreptul de a lua parte la conducerea treburilor ţării, dreptul de a alege şi de a fi aleşi. Partidul Muncitoresc Român, Confederaţia Generală a Muncii, Frontul Plugarilor, Uniunea Tineretului Muncitor şi alte organizaţii de massă, orga­nizaţii şi comitete ale minorităţilor naţionale, organizaţii cooperatiste, culturale şi ştiinţifice, reprezentând interesele şi voinţa celor ce mun­cesc din oraşe şi sate, se prezintă şi in aceste alegeri în cadrul Frontului Democraţiei Populare. Organizaţiile care fac parte din Frontul Democraţiei Populare luptă pentru propăşirea şi înflorirea patriei, pentru apărarea independenţei şi su­veranităţii sale naţionale, pentru făurirea unei vieţi îmbelşugate a celor ce muncesc, pentru apărarea păcii, pentru socialism. Cetăţeni şi cetăţene. Poporul român, în colaborare frăţească cu minorităţile naţionale, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, a obţinut însemnate succese în munca şi lupta pentru construirea socialismului. Una din cele mai de seamă cuceriri ale oamenilor muncii din patria noastră, înscrisă în Constituţie, este naţionalizarea principalelor întreprin­deri industriale. Bogăţiile tarii, fabricile, uzinele, minele, căile de comuni­caţie, băncile, înainte vreme instrument de exploatare al moşierilor şi capitaliştilor, au fost smulse din mâinile exploatatorilor şi au devenit bun al întregului popor muncitor. A fost desfiinţată clasa capitaliştilor în dome­niul industriei. In întreprinderile naţionalizate a fost lichidată exploatarea omului de către om, înfăptuindu-se astfel năzuinţa pentru care au luptat şi s’au jertfit cei mai buni fii ai clasei muncitoare. Aceasta a descătuşat puterile celor ce muncesc şi a făcut cu putinţă ca producţ­ia şi productivita­tea muncii să crească neîntrerupt, constituind baza dezvoltării economice a ţării şi a făuririi bunei stări materiale şi culturale a celor ce muncesc. Şomajul a rămas o amintire întunecată a trecutului. Dreptul la muncă este asigurat cetăţenilor ţării noastre. Zeci de mii de muncitori intră anual în câmpul muncii, devenind constructori ai vieţii noi. Munca devine tot mai mult o datorie şi o chestiune de onoare. Numeroşi muncitori sunt astăzi sta­­hanovişti şi fruntaşi în producţie, decoraţi cu ordine şi medalii, oameni cunoscuţi şi iubiţi de întregul popor muncitor. începând din anul 1949, economia noastră naţională se dezvoltă pe bază de plan. Planul de stat pe anul 1949 şi planul de stat pe anul 1950 au fost îndeplinite înainte de termen. Pe baza succeselor dobândite în decursul celor 2 planuri anuale a fost întocmit, din iniţiativa şi sub îndrumarea Partidului Muncitoresc Român în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, primul plan cincinal al Republicii Populare Române — plan de con­struire a bazei economice a socialismului — şi planul de 10 ani de electri­ficare a ţării. Datorită muncii pline de avânt a clasei muncitoare şi a tuturor oame­nilor muncii, datorită ajutorului frăţesc pe care îl primim din partea Uni­unii Sovietice, industrializarea socialistă a ţării se înfăptueşte cu succes. Industria noastră este astăzi de două ori mai puternică decât sub regimul burghezo-moşieresc. In întreaga ţară se construesc noi fabrici şi uzine, noi mine, noi sonde petrolifere, se deschid noi şantiere, întreprin­derile care se construesc în Dobrogea, Moldova, Maramureş, Regiunea Autonomă Maghiară, Oltenia vor pune capăt stării de înapoiere şi sărăcie în care au fost ţinute aceste regiuni de regimul burghezo-moşieresc. Ţara noastră, în trecut aservită de burghezie şi moşierime imperia­liştilor şi împiedicată să aibă o industrie dezvoltată, şi-a creat o puternică industrie a construcţiei de maşini, care asigură aproape în între­gime maşinile necesare extracţiei petrolului, a trecut la fabricarea utilajului pentru rafinarea petrolului, asigură în întregime producerea maşinilor pen­tru industria minieră şi pentru mecanizarea construcţiilor. Se dezvoltă ne­contenit industria electrotehnică. Se fabrică pentru prima oară in ţară strun­guri şi rulmenţi, motoare cu explozie puternice, instalaţii electrotehnice, turbogeneratori, tractoare, maşini agricole, de tip greu. Industria noastră construeşte maşini şi utilaj pentru siderurgie, pen­tru industria chimică şi alimentară, produce maşinile necesare industriei uşoare, utilajul fabricilor de ciment. Industria noastră asigură în întregime locorm­otivele şi vagoanele necesare economiei noastre şi a început să pro­ducă şlepuri, remorchere şi alte vase. Au fost construite in ţara noastră numeroase cuptoare Mar­tin, cuptoare electrice pentru oţel, a intrat în funcţiune un nou laminor de ţevi. A fost terminat un mare furnal, iar altul va intra în curând in funcţiune. Au intrat în funcţiune fabrica de electrozi „Carbochim“, fabrica de tananţi „Argeşul“, o fabrică de prelucrare a gazului metan, cinci­­­in­i de ciment şi altele. In ultimele luni au fost terminate şi au î­nceput să dea lumină şi ener­gie electrică termocentralele „Gh. Gheo­rghiu-Dej“ Doiceşti şi Ovidiu II. Constructorii Canalului taie cu spor drumul prin care Dunărea îşi va trimite apele spre mare. Se construeşte hidrocentrala „Vladi­mir Ilici Lenin“-Bicaz, care va alimenta cu energie electrica noua industrie a Moldovei şi va chema la viaţă întreaga regiune. A intrat în funcţiune marele combinat „Casa Scânteii“, care prin tipăriturile sale face ca lumina culturii să se răspândească în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Măreţele construcţii care se ridică pe întreg cuprinsul ţării sunt mândria întregului popor. Ele întăresc puterea şi independenţa patriei noastre dragi — Republica Populară Română. Cetăţeni şi cetăţene. Mari realizări au fost înfăptuite în agricultură. Clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare a lichidat clasa moşierilor care veacuri ,prândul a trăit din munca şi sudoarea ţărănimii. .Ţăranii muncitori nu mai trudesc din greu pe pământul moşierilor. Au apus pentru totdeauna vremu­rile când ţăranul era umilit, batjocorit, terorizat de bâta jandarmilor. Ţăranii sunt astăzi stăpâni pe pământul pe care-l muncesc. Constituţia ţării prevede că statul ocroteşte d­reptul de proprietate particulară asupra pământului a ţăranilor cu gospodării mici şi mijlocii, pe baza legilor în vigoare. Clasa muncitoare, statul de democraţie populară dau un sprijin­ per­manent ţărănimii muncitoare cu scopul de a o feri de exploatarea chiabu­­rească, de a spori producţia realizată de ea, de a ridica bunăstarea ei. Dez­voltarea­­ industriei face cu putinţă înzestrarea agriculturii cu maşini agri­cole, care uşurează munca ţărănimii muncitoare şi o ajută să dobândească roade mai bogate. In locul plugului de lemn şi al uneltelor de muncă îna­poiate din timpul regimului burghezo-moşieresc, statul de democraţie popu­lară a pus la îndemâna ţărănimii muncitoare peste 10.000 de tractoare, mii de maşini şi unelte agricole, seminţe, selecţionate, credite etc. Aproape 400 de sate au fost electrificate. Numeroşi ţărani muncitori s-au unit de bunăvoie în întovărăşiri agricole şi gospodării colective, convinşi fiind că aceasta este singura cale pentru a scăpa pe vecie de exploatarea chiaburească, de nevoi şi de lipsuri­­Membrii gospodăriilor colective au primit mult mai multe roade decât primeau pe ogoarele lor individuale. Recolta medie la hectar în gospodăriile colective este cu 20—25 la­ sută mai mare decât în gospodăriile individuale. Aprovizionarea ţărănimii muncitoare cu mărfuri industriale se îmbună­tăţeşte mereu. Cooperativele au desfăcut la sate mărfuri în valoare de multe miliarde de lei. Organizaţiile oamenilor muncii care fac parte din Frontul Democraţiei Populare cheamă întreaga ţărănime muncitoare ca, răspunzând la ajutorul primit din partea Clasei muncitoare şi a statului de democraţie populară, şi, urmând exemplul regiunilor şi raioanelor fruntaşe, să sporească producţia agricolă, sa asigure o mai bună aprovizionare a clasei muncitoare, contri­buind astfel pe măsura posibilităţilor ei crescute la întărirea statului de de­mocraţie populară. . ........ .., Cetăţeni şi cetăţene. A crescut şi creşte treptat nivelul de trai al celor ce muncesc. Reforma bănească înfăptuită la începutul acestui an şi reducerile de preţuri au făcut să crească puterea de cu­mpărare a oamenilor muncii. Cu toate lipsurile care mai există, comerţul de stat şi cooperatist aprovizionează pe cei ce muncesc cu cantităţi tot mai mari de mărfuri. Consumul populaţiei creşte neîncetat. S-a îmbunătăţit aprovizionarea oamenilor muncii cu pâine, carne, îmbrăcă­minte, încălţăminte, etc. In numeroase centre industriale se construesc lo­cuinţe muncitoreşti. Numai pentru muncitorii mineri s-a prevăzut construi­rea a 9.000 de apartamente, din care 1.000 anul acesta. Prin­ grija statului nostru, mii de oameni ai muncii, care în timpul regimului burghezo-moşie­resc au trăit în cocioabe umede şi întunecate, au primit acum locuinţe noi, luminoase şi încăpătoare. Oamenii muncii se bucură de asistenţă medicală gratuită, de asigurare materială la bătrâneţe, în caz de boală sau incapacitate de muncă, luc­ru la care nici nu pot visa muncitorii din ţările capitaliste. Oamenii muncii se bucură de concedii anuale plătite. In frumoasele staţiuni de la munte şi de la mare, în care se lăfăiau altădată moşierii şi capitaliştii, se odihnesc şi-şi îm­prospătează forţele oamenii muncii. Numai în acest an au fost la odihnă în aceste staţiuni peste 300.000 oameni ai muncii. Niciodată, în timpul regimului burghezo-moşieresc, oamenii muncii nu s’au­ bucurat de astfel de drepturi.­­ Se schimbă înfăţişarea satelor noastre. Ca urmare a sprijinului puter­nic pe care l-a primit din partea clasei muncitoare, din partea statului de democraţie populară, bunăstarea ţărănimii muncitoare a sporit simţitor şi continuă să sporească. Oricine poate vedea că astăzi ţărănimea se hrăneşte mai bine, se îmbracă mai bine, are unelte de muncă mai multe şi mai bune. Massele muncitoare de la oraşe şi sate, ţinute veacuri de-a rândul în întu­neric de clasele exploatatoare, se ridică la lumină, învaţă cu sete, îşi însu­şesc cuceririle ştiinţei. Dreptul la învăţătură şi cultură prevăzut de Consti­tuţia R.P.R. este asigurat tuturor cetăţenilor. Zeci de mii de elevi şi studenţi, fii ai oamenilor muncii, primesc burse de stat şi locuiesc în căminele statului. Analfabetismul, rămăşiţă a regimului burghezo-moşieresc, e pe cale de a fi lichidat. In ultimii ani s’au deschis sute de şcoli noi de toate gradele, zeci de institute, universităţi şi facultăţi. Ştiinţa, arta, literatura au luat o largă dezvoltare. Partidul şi guvernul acordă tot sprijinul şi toată preţuirea oamenilor de ştiinţă şi cultură, creân­­du-le condiţii prielnice de activitate pentru a-şi pune cunoştinţele şi creaţia lor în slujba poporului, a construirii socialismului şi apărării păcii. Cetăţeni şi cetăţene, O mare cucerire a regimului nostru de democraţie populară înscrisă în noua Constituţie este asigurarea deplinei egalităţi în drepturi a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de rasă şi naţionalitate. A fost lichidat regimul de sălbatică asuprire naţională. Ca urmare a politicii leninist­­staliniste a statului nostru democrat-popular, minorităţile naţionale, altă­dată asuprite, terorizate, au astăzi drepturi egale cu poporul ro­mân, au şcoli, cărţi, ziare şi teatre în limba maternă, folosesc limba lor în administraţie şi justiţie. Crearea Regiunii Autonome Maghiare a întărit şi­­mai mult unitatea oamenilor muncii din patria noastră, indiferent de naţio­nalitate. Poporul român construeşte socialismul într’o frăţească colaborare cu minorităţile naţionale. In Republica Populară Română femeia se bucură de drepturi egale cu ale bărbatului în toate domeniile vieţii economice, politice, de stat şi cultu­rale, înlăturate în trecut de la viaţa politică şi economică a ţării, femeile au astăzi toate drepturile, îndeplinesc munci de mare răspundere şi sunt luptătoare active pentru socialism, pentru întărirea patriei şi apărarea păcii. Statul poartă o grijă deosebită ocrotirii familiei, a mamei şi a copi­lului. Femeilor gravide li se acordă ajutor în bani şi concedii de naştere. In bugetul pe anul 1952 s’a prevăzut o sumă de 77.500.000 lei pentru ocrotirea mamei şi copilului. S’au ridicat numeroase case de naşteri, creşe, cămine de copii. Peste 100.000 de copii şi-au petrecut vacanţa anul acesta în colonii şi tabere de odihnă. Tineretului i-au fost deschise cele mai largi perspective de către regimul de democraţie populară. El are putinţa deplină de a preface în realitate cele mai îndrăzneţe visuri. Statui­ de­ democraţie pcj,gjilară poartă o grijă specială pentru educaţia şi sănăta­tea tfrferttuWSfmaltTTr.­El nu cruţă niciun efort pentru a da tinere­tului putinţa să se bucure de viaţă, să-şi asigure o temeinică pregătire profe­­sională, să-şi însuşească toate cuceririle ştiinţei, să-şi pună întreaga sa putere de muncă, tot avântul său tineresc, în slujba construirii socialismului, în slujba păcii, a întăririi patriei şi făuririi fericirii ei. Statul democrat-popular sprijină pe micii meseriaşi cu scopul de a-i feri de exploatarea capitalistă, de a spori producţia realizată de ei şi de a ridica bunăstarea lor. S-a întărit şi se întăreşte statul nostru de democraţie populară — instru­mentul principal al construirii socialismului. Spre deosebire de statul bur­­ghezo-moş­iecese, potrivnic intereselor poporului, statul de democraţ­ie popu­lară este un stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Statul de democraţie populară apără cuceririle oamenilor muncii de la oraşe şi sate, asigură dezvol­tarea industriei, agriculturii, a comerţului socialist, asigură dezvoltarea cul­turii, creşterea continuă a bunei stări a masselor populare. S-a făurit şi se în­tăreşte alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, baza puterii populare în R.P.R. Au fost create sfaturile populare, organe locale ale pu­terii de stat, care atrag massele largi ale celor ce muncesc la conducerea treburilor obşteşti. A fost făurit un nou aparat de stat, legat st­râns de masse şi pus în slujba lor. In locul prefecţilor şi primarilor, care slujeau regimului de asuprire şi exploatare a poporului, se află azi la posturi de răspundere din aparatul de stat oameni ai muncii, devotaţi poporului muncitor. Potrivit cu interesele celor ce muncesc statul de democraţie popular­ă , asigură oamenilor muncii dreptul de asociere în organizaţii obşteşti,­­liber­tatea cuvântului, libertatea presei, libertatea întrunirilor şi m­eetingurilor, libertatea demonstraţiilor, pe care nu le au oamenii muncii din ţările capitaliste. Partidul şi guvernul R.P.R. poartă o grijă deosebită întăririi capacităţii de apărare a statului împotriva oricăror uneltiri ale imperialiştilor ameri­­cano-englezi sau ale slugilor lor titoiste. A fost creată armata populară, care este înconjurată de dragostea tuturor oamenilor muncii. Forţele Armate ale R.P.R. stau de strajă hotarelor ţării, suveranităţii şi independenţei poporului român, securităţii sale şi păcii. Cetăţeni şi cetăţene, In opera de construire a socialismului ne bucurăm zi de zi de ajutorul puternic şi frăţesc al marii noastre prietene şi eliberatoare — Uniunea­­ Sovietică. Sprijinul economic, politic, moral şi ideologic pe care ni-l dă marea Uniune Sovietică, şi personal tovarăşul Stalin, este de nepreţuit. Pentru ţara noastră, prietenia şi alianţa strânsă cu Uniunea Sovietică şi ajutorul ei frăţesc sunt chezăşia libertăţii şi independenţei noastre naţio­nale, chezăşia construirii socialismului în patria noastră. ••....' ‘', r‘ Mulţumită ajutorului pe care ni-l dă Uniunea Sovietică am putut să­­ne refacem ţara, să dezvoltăm industria, să creăm noi ramuri industriale. Uniunea Sovietică ne-a trimis instalaţii şi agregate complexe, maşini numeroase, strunguri de mare precizie, utilaj minier, uriaşe excavatoare­­­­care sapă drum Dunării spre mare, motoare şi turbine pentru marile cen­trale electrice, întregul utilaj pentru marele combinat poligrafic „Casa Scânteii“, tractoare şi combaine pentru agricultură, materii prime pentru industrie şi numeroase alte mărfuri. Datorită ajutorului sovietic putem pro­duce în ţara noastră utilaj petrolifer, rulmenţi, maşini şi instalaţii de care avem nevoie şi pe care nu le-am produs niciodată la noi în ţară până l azi.­"', Nicio ţară capitalistă n’a­r fi putut să ne acorde un ajutor atât de efu­rusi-' tehniceşte calificat, ca acela pe care ni l-a acordat şi ni-l acordă Uniunea Sovietică. . .Ştiinţa şi cultura sovietică sunt pentru noi un izvor nesecat de învăţă­tură, de experienţă înaintată în toate domeniile. Intre U.R.S.S., ţara noastră şi celelalte ţări de democraţie populară s-au format relaţii noi, de strânsă colaborare, întemeiate pe egalitatea în drep­turi, pe respect şi ajutor frăţesc, relaţii de neînchipuit între ţările capitaliste. Legăturile de prietenie care leagă ţara noastră de Uniunea Sovietică, precum şi de Republica Populară Chineză, de celelalte ţări de democraţie populară din Europa şi Asia, de Republica Democrată Germană slujesc cau­zei construirii socialismului, cauzei păcii şi frăţiei între popoare. Poporul român şi alături de el minorităţile naţionale din patria noastră poartă o dragoste şi recunoştinţă fierbinte Uniunii Sovietice şi marelui Stalin pentru ajutorul frăţesc ce ni-l acordă în munca şi lupta noastră pen­tru construirea socialismului în Republica Populară Română. Cetăţeni şi cetăţene, Cu toate succesele mari pe care le-am dobândit, există încă lipsuri şi greutăţi ce trebuesc înlăturate. Dar acestea sunt greutăţi trecătoare, legate de însuşi procesul măreţ de construire a vieţii noi socialiste. Partidul şi Guvernul arătând deschis şi cinstit aceste greutăţi, depun eforturi neobosite pentru a le înlătura, mobilizează massele de oameni ai muncii în vederea lichidării lor. Nu există nici o îndoială că aceste eforturi vor fi încununate de succes. Convingerea oamenilor muncii că toate greutăţile vor fi înfrânte, se întemeiază pe strânsa legătură a Partidului Amuncitoresc Român şi a conducerii Statului cu poporul, pe unitatea de nezdruncinat între partid, guvern şi popor. Această unitate este o forţă uriaşă care poate clinti şi munţii din loc. Cu atât mai mult ea­ poate să învingă greutăţile trecătoare, pe care le mai avem. Orice om cinstit şi de bună credinţă , cetăţean al Republicii Populare Române, poate să judece singur după realizările mari obţinute sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi a guvernului Republicii Populare Române, realizări ce nu pot fi negate nici de duşmani, că tot ce s’a făcut şi tot ce se face în Republica Populară Română este pentru binele ■­ poporului muncitor, pentru fericirea milioanelor de bărbaţi, femei, tineri,­­ copii, pentru un viitor strălucitor al poporului nostru, al patriei noastre scumpe! . . Măreţele noastre succese în construirea socialismului au fost obţinute în luptă cu împotrivirea claselor exploatatoare, cu uneltirile imperialiştilor -­ americano-englezi şi ale slugilor lor. Imperialiştii americani şi englezi şi slu­ ■■ gile lor nu se pot împăca cu gândul că au pierdut pentru totdeauna bogăţiile noastre pe care le-au jefuit atâta vreme. Ei trimit şi recrutează spioni şi provocatori dintre rămăşiţele claselor exploatatoare înfrânte, elemente des­compuse, fără patrie, urîte şi izolate de popor, care caută să saboteze şi să împiedice dezvoltarea şi înflorirea patriei noastre. Oamenii muncii din Republica Populară Română trebue să întărească..., vigilenţa împotriva duşmanilor fericirii poporului, dinăuntrul ţării, împo-* , triva sugrumătorilor libertăţii popoarelor, duşmani ai independenţei şi liber* (Continuare în pag. 2-a)

Next