Scânteia Tineretului, martie 1953 (Anul 8, nr. 1199-1226)

1953-03-01 / nr. 1199

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul IX Seria ll-a Nr. 1199 4 PAGINI — 20 BAN! Duminică 1 Martie 1953 Să dăm atenţie deosebită învăţăturii elevilor din şcolile profesionale. Experienţa marii Uniuni Sovietice în construirea socialismului şi comunismului, precum şi experienţa muncii desfăşurate până acum de poporul nostru muncitor sub conducerea înţeleaptă a partidului şi a iubitului nostru conducător, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ne-a dovedit cu prisosinţă că problema creării noilor ca­dre de muncitori calificaţi, este una din cele mai importante probleme, întrucât ca­drele au o importanţă deosebită în dezvol­tarea economiei socialiste. Tovarăşul Stalin ne învaţă că: „Pentru a pune telurica în mişcare şi a o folosi com­plect, ne trebue oameni care să-şi fi în­suşit tehnica, ne trebue cadre capabile să­­şi însuşească şi să folosească această teh­nică după toate regulile artei“. Conducându-se după geniala învăţătură stalinistă, partidul şi guvernul nostru acordă o atenţie deosebită ridicării de noi şi noi cadre calificate pentru construcţia economică de stat şi culturală. Această problemă a devenit şi mai arzătoare, acum când poporul nostru muncitor, sub condu­cerea partidului, luptă pentru îndeplinirea măreţelor sarcini ale planului cincinal în 4 ani, pentru construirea socialismului, pentru ridicarea continuă a bunei stări a oamenilor muncii.­­Unul din izvoarele importante de pre­gătire a cadrelor de noi muncitori califi­caţi, îl constitue şcolile profesionale. Or­ganizate după experienţa şcolilor din ca­drul Sistemului Rezervelor de Muncă, şcolile profesionale din ţara noastră au dat şi dau în fiecare an zeci de mii de tineri muncitori bine pregătiţi care lăr­gesc rândurile clasei noastre muncitoare. In aceste şcoli elevii sunt înarmaţi cu cu­noştinţe tehnice, teoretice, politice şi ideologice. In faţa elevilor din şcolile profesionale stau sarcini de mare răspundere. Ei tre­bue să fie conştienţi de marea însemnătate ce o are însuşirea temeinică a tuturor ma­teriilor predate lucru de care depind­e ca­lificarea lor profesională. Ei trebue să aibă permanent în faţă faptul că construi­rea socialismului­ se bazează pe o înaltă calificare a muncitorilor, pe stăpânirea deplină de către ei a tehnicii, că fără aces­tea nu este posibilă creşterea productivi­tăţii muncii, scăderea preţului de cost al produselor, crearea belşugului de produse şi a unei vieţi îmbelşugate Fiecare elev trebue să ştie că după terminarea şcolii îl aşteaptă o fabrică, un şantier, o mină şi că îndeplinirea planului nostru cincinal depinde şi de el. Pentru însuşirea temeinică a materiei este necesară o muncă sistematică din partea fiecărui elev, un studiu bine or­ganizat, perseverent, atenţie deosebită în timpul expunerii profesorilor, luarea de notiţe, însuşirea întru totul a bibliografiei recomandate. In această direcţie, un rol deosebit de însemnat îl au organizaţiile de bază U.T.M. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, ele trebue să folosească cele mai variate metode de îndrumare a elevilor pentru însuşirea şi cristalizarea cunoştin­ţelor necesare calificării lor. Folosind din plin experienţa organiza­ţiilor de Comsomol, organizaţiile de bază U.T M. din şcolile profesionale, constitue un preţios ajutor al conducerilor şi pro­fesorilor acestor şcoli. Sunt numeroase exemple care dovedesc că acolo unde or­ganizaţiile de bază U.T.M. au pus în cen­trul activităţii învăţătura elevilor, rezul­tatele nu au întârziat să se arate; elevii învaţă cu multă dragoste şi perseverenţă. Un exemplu grăitor în această direcţie îl constitue organizaţia de bază de la Şcoala Profesională Dinamo din Bucu­reşti. Ea a organizat adunări generale pe clase unde elevii fruntaşi la învăţătură au prezentat referate asupra felului cum îşi pregătesc lecţiile. Deasemen­ea ea a organizat întâlniri cu stahanoviştii, absol­venţi ai şcoli. Şi în ceea ce priveşte practica elevilor, organizaţiile de bază U. T. A. au obţinut succese frumoase. La Şcoala Profesională Metalurgică nr. 2 din Roman, regiunea Iaşi, comitetul organizaţiei de bază U.T.M. a pus în discuţia unei adunări generale problema organizării elevilor în brigăzi, unde elevii au posibilitatea să-şi dezvolte spiritul inovator, să-şi însuşească şi să aplice metodele înaintate ale stahanovişti­­lor sovietici. Asemenea brigăzi au mai fost create şi la Şcoala Profesională nr. 1 Buzău, re­giunea Ploeşti, la secţia strungărie şi foraj. Tot în vederea ridicării nivelului profesional au fost folosite din plin cabi­netele tehnice în care se fac demonstraţii practice în faţa elevilor. Mai sunt însă multe şcoli profesionale unde organizaţiile de bază U.T.M. şi con­ducerile acestor şcoli, nu se preocupă în­deaproape, sau chiar deloc, ele pregătirea teoretică şi practică a elevilor. Datorită acestui fapt se întâmplă ca o mare parte din elevi să fie­­corijenţi la majoritatea ma­teriilor, aşa cum sunt elevii de la Şcoala Profesională Gura Borza nr. 3 din Satul Mare. Cum poate fi calificată atitudinea mem­brilor comitetului organizaţiei de bază U.T.M. din Şcoala Profesională Metalur­gică din Balş, regiunea Craiova, care n’au luat nicio măsură împotriva indisciplinei existente în şcoală şi care influenţează în mod direct munca de învăţătură, decât ca lipsită de cel mai elementar spirit de răs­pundere. Acelaş lucru se poate spune şi despre Şcoala Profesională de Energie Electrică nr. 4 din Oraşul Stalin, unde comitetul organizaţiei de bază U.T.M. nu se interesează câtuşi de puţin de îndruma­rea elevilor în domeniul muncii de învă­ţătură. Faţă de situaţia proastă, existentă în unele şcoli profesionale şi de munca insu­ficientă desfăşurată de organizaţiile de bază U.T.M., o mare răspundere o poar­tă şi comitetele regionale, raionale şi o­­răşeneşti U.T.M., care nu exercită o muncă sistematică de îndrumare şi con­­trol în cadrul acestor şcoli. Nepreocuparea unor organizaţii de bază U.T.A. sau a unor comitete regionale, ra­ionale şi orăşeneşti U.T.M. de creşterea şi educarea tinerelor cadre de muncitori face ca o parte din elevii şcolilor profesionale să nu intre în producţie cu o înaltă pre­gătire tehnico-profesională, să fiu poată mânui cu îndemânare uneltele şi maşinile noi perfecţionate. Comitetele regionale, raionale şi orăşe­neşti U.T.M. trebue să treacă de îndată la analizare în şedinţe de birou speciale aceste situaţii, să ia măsuri concrete pen­tru îmbunătăţirea muncii de învăţătură Ele trebue să execute un control siste­matic asupra muncii organizaţiilor de bază U.T.M. din şcolile profesionale, pen­­tru ca acestea să pună în centrul activităţii munca de învăţătură a elevilor. Organizaţiile de bază U.T.M. sub în­drumarea permanentă a organizaţiilor de partid, în strânsă colaborare cu condu­cerile şcolilor să ia măsuri necesare, menite să ducă la îmbunătăţirea învăţă­mântului profesional. Deasemeni, atât în adunările generale cât şi în adunările des­chise, trebue luat în discuţie felul în care îşi însuşesc elevii lecţiile predate. In aceste adunări profesorii şi maiştrii să explice metodele cele mai bune asupra or­ganizării studiului individual, cum tre­­buesc luate notiţele din materialul studiat, etc. Comitetele organizaţiilor de bază U.T.M. au datoria să ajute conducerile .școlilor la organizarea întrecerilor socialiste în mun­ca practică, la aplicarea metodelor de muncă ale stahanoviştilor sovietici şi ale stahanoviştilor noştri, la realizarea de eco­nomii de materiale etc. In acest domeniu,­ de pregătire a muncitorilor tineri, trebue să existe o strânsă legătură între organi­zaţiile de bază U.T.A. din şcolile profesio­nale şi cele din întreprinderile unde elevii fac practică. Colaborarea între uzină şi şcoală constitue chezăşia unei bune pre­gătiri practice a tinerilor muncitori. Este o datorie a fiecărui comitet de organizaţie de bază U.T.M., din şcolile profesionale, a fiecărui comitet raional sau regional să se îngrijească în permanenţă de mobilizarea şi de ajutorarea elevilor pentru însuşirea temeinică a meseriei pe care şi-au ales-o. Numai aşa vor reuşi să crească cadre care mâine vor păşi în rândurile armatei constructorilor socialismului din patria noastră. Semnarea acordul­ui comercial pe anul 1953 între Republica Cehoslovacă și R.P.R. La 21 Februarie a avut loc la Praga sem­narea acordului comercial pe 1953 între Re­publica Cehoslovacă și Republica Populară Română. In baza acestui acord s’au stabilit schimburi de mărfuri importante pentru eco­nomia ambelor ţări. Acordul comercial prevede o creştere sim­ţitoare a volumului schimburilor de mărfuri în comparaţie cu anii trecuţi. El a fost sem­nat din partea Republicii Populare Române de Ana Tom­a, ministru adjunct al Comerţu­lui Exterior, iar din partea R. Cehoslovace de Otto Kocour, ministru adjunct al Comer­ţului Exterior. Tratativele în vederea elabo­rării acestui acord s-au desfăşurat în spiritul de colaborare prietenească între cele două ţări de democraţie populară. (Agerpres). ln onnaaresS ele 52sI; HARALAMB ZINCA: Moartea pandurului (povestire) (pag. 2-a) Poezii de la cititori: — GHEORGHE SCRIPCA : Urmaşul lui Matrosov (pag. 2-a) — I. BURCUŞ : Un lector „grăbit“ şi nişte activişti lăudăroşi (pag. 2-a) Pe urmele materialelor publicate (pag. 2-a) Cu dalta şi ciocanul — GHEORGHE DINA : Beţişorul „miraculos“ (pag. 2-a) Scrisoare către redacţie — SELE­­JAN HERMINA: „N’am timp să învăţ“. (pag 3-a) Ing. RADU COMAN : Ce sunt in­dicii tehnico-economici de folosire a utilajului? (pag. 3-a) Foileton: VALENTIN SILVESTRU: Spovedania unui general american (pag. 3-a) MARCELA HERODEK : Prin Pa­iaţă! pionierilor din Timişoara. (pag. 3-a) In Octombrie 1953 va fi convocat la Viena cel de al 3-lea Congres Mon­dial al Sindicatelor (pag. 4 a) Cronica evenimentelor internaţio­nale. (pag. 4-a) — Poziţia războinică a imperialiş­tilor americani la O.N.U. — Crește avântul luptei popoarelor împotriva regimului colonial. La luptă pentru îndeplinirea Cincinalului în patru ani! Brigăzile atemiste cer reexaminarea normelor Zilele acestea la „Industria Bumbacului A“, din Capitală numeroşi muncitori au ce­rut conducerii fabricii reexaminarea nor­melor. Dând bătălia pentru realizarea sarcinilor de plan pe­ anul 1953, muncitorii au arătat că normele vechi după care lucrează, nu mai prezintă pentru ei un stimulent, necerân­­du-le eforturi mari pentru îndeplinirea şi de­păşirea lor . Aplicarea metodelor de muncă sovietice, numeroasele raţionalizări şi inovaţii folosite de muncitori, luarea de măsuri tehnico­­organizatorice, de către conducerea între­prinderii au dus la obţinerea unor însem­nate succese, care au dat fabricii posibilita­tea să fie tot timpul înaintea planului. Însufleţiţi de dorinţa, de a lucra după norme noi, juste, corespunzătoare noii teh­nici, membrele brigăzii utemiste stahanovis­­te de la secţia ringuri, condusă de utemista Ciocan Sofia au luat şi ele în discuţie aceas­tă problemă — Cum mai pot fi folosite normele de faţă — a spus, pe drept cuvânt utemista O­­priţă Alexandrina — când ele sunt nu nu­mai îndeplinite, ci şi depăşite de fiecare din­tre noi cu uşurinţă ? Normele noastre de astăzi sunt nereale —■ a arătat mai departe tânăra. Ele nu mai co­respund nici pe departe tehnicii noi, meto­delor de muncă avansate. Părerea mea este de aceia să cerem norme noi reale, corespun­zătoare tehnicii avansate, care să constitue pentru noi un stimulent în ridicarea necon­tenită a calificării noastre, în dobândirea de noi cunoştinţe tehnico-profesionale. Propunerea utemistei Opriţă a fost primi­tă cu multă căldură de întreaga brigadă . Utemista Apostol Rodica a luat şi ea cu­vântul . Ea a arătat că normele de faţă pre­zintă pentru întreaga brigadă un serios ob­stacol în calea ridicării productivităţii muncii. In continuare tov. Rodica Apostol a decla­rat că dacă ar lucra mai departe după nor­mele vechi, brigada nu ar avea de aici îna­inte un rol înaintat în ridicarea nivelului profesional al muncitorilor. Luând cuvântul, utemista stahanovistă Ciocan Sofia, responsabila brigăzii, a arătat progresul făcut de membrii brigăzii în ridi­carea calificării profesionale de la reexami­narea normelor făcută anul trecut și până astăzi. — Normele progresive, corespunzătoare tehnicii avansate — a spus responsabila brigăzii— constitue un stimulent pentru noi şi desvoltă în fiecare muncitor dragostea de a se antrena tot mai mult în întreceri so­cialiste. Şi apoi brigada noastră, care a de­ţinut doi ani drapelul de brigadă utemistă fruntaşă pe Capitală, trebue să fie prima care din prima zi să se avânte în îndeplini­rea şi depăşirea noilor norme. Cu norme noi, ştiinţifice, retribuţia muncii noastre va fi tot mai mare, pe măsura creşterii pro­ducţiei şi productivităţii muncii. Brigada a adresat după aceia o scrisoare conducerii întreprinderii în care cera, reexa­minarea normelor. Succese în întrecerea pentru cel mai curat și organizat loc de muncă BACAU (de la corespondentul nostru D. AVARVAREI). Tinerii muncitori de la uzina mecanică „Sovrom-utilaj petrolifer“ din Bacău au pornit cu multă însufleţire în întrecerea pen­tru cel mai curat şi organizat loc de muncă. In sectorul nr 2 al acestei uzine, comuniştii Radu Dragomir şi Adarin Boca sprijină in­tens pe tovarăşii lor de muncă pentru a ob­ţine cele mai bune rezultate în această în­trecere. La început biroul organizaţiei U.T.M. de secţie a întocmit un plan de desfăşurare al întrecerii pentru cel mai curat şi organizat loc de muncă, care prevedea luarea unor măsuri menite să contribue din plin la or­ganizarea şi înfrumuseţarea locului de muncă al fiecărui tânăr muncitor. De atunci nu a trecut prea mult timp şi tinerii noştri dau viaţă zi de zi prevederilor planului de acţiune întocmit în această direcţie. Astfel, în mod periodic ei fac curăţirea ma­şinilor, iar în fiecare dimineaţă tinerii ung şi gresează angrenajele maşinilor cu care lucrează. Săptămânal, serviciul de întreţinere re­­vizueşte maşinile şi le face eventualele repa­raţii, cu ocazia revizuirii maşinilor tinerii noştri au constatat că la unele angrenaje im­portante uleiul nu ajunge în cantităţi sufi­ciente din cauza pompelor de ulei care une­ori se defectează. Pentru înlăturarea acestor defecţiuni, ei au propus ca uleiul să fie pus în maşini atunci când pinioanele merg, pen­tru ca el să pătrundă unde trebuie, asigurân­­du-se astfel ungerea continuă a pieselor res­pective. Lângă maşini, locurile de muncă ale tine­rilor strălucesc de curăţenie, dat fiind că maşinile au fost înzestrate cu cele necesare îngrijirii lor atente. Spaţiile dintre maşini care erau înainte aglomerate cu diferite res­turi de materiale şi materiale nefolositoare, sunt acum şi ele descongestionate. La rândul lor, piesele lucrate sunt aşezate în locuri anumite, iar dulapurile de scule sunt aranjate cu grijă. întrecerea pentru cel mai curat şi orga­nizat loc de munc­ă a făcut ca tinerii din uzina mecanică să obţină succese crescânde în producţie. Procentul de rebuturi scade sim­ţitor, iar prin recuperarea unor materiale tinerii noştri au înregistrat însemnate econo­mii. In fruntea acestei întreceri, se află co­muniştii Marin Boca şi Radu Dragomir. Exemplul lor este urmat de tovarăşii Tudose Toader, Dadan Anton, Constantin Mareş, Bri­­gh­er Rafael şi alţi tineri, care fiind încadraţi în întrecerea pentru cel mai curat şi orga­nizat loc de muncă obţin succese de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Succesele ceferiştilor d­in Atelierele de Zonă Tg. Mureş şi Sibiu Intensificând întrecerea socia­listă, muncitorii şi tehnicienii de la Atelierele de Zonă C.F.R-­­Târgu A Mureş şi Sibiu obţin noi şi importante succese în pro­ducţie. În lupta pentru îndeplinirea planului anual înainte de ter­men, ceferiştii de la Atelierul de Zonă Târgu Mureş şi-au depă­şit planul pe luna ianuarie la reparaţiile de vagoane cu 29,4 la sută. Deasemeni, prin buna orga­nizare a locului de muncă, pr­in Însuşiri­a şi «xdracerea metode­lor sovietice Gotlear, Voroşin, Cuzneţov ‘ şi altele, muncitorii de la acest atelier au reuşit ca, în primele 18 zile ale lunii Fe­bruarie,­să realizeze 84 la sută din planul lunar. La obţinerea acestor succese au contribuit muncitorii şi teh­nicienii din toate secţiile, evi­­denţiindu-se îndeosebi lăcătu­şul stahanovist Ioan Sângeor­­zan şi stahanovistul Bela I. Kiss tâmplar, care îşi depăşesc z­ilnic planul de lucru cu 40, respectiv 30 la sută. Folosind din plin resursele in­terne, lăcătuşii utemişti au e­­conomisit 45 kg. ulei mineral. Colectivul de muncă al Atelie­rului de Zonă C.F R.­Sibiu des­făşoară întrecerea socialistă cu avânt sporit, pentru a contribui la îndeplinirea cincinalului in patru ani. In prima decadă a lunii Fe­bruarie s-au evidenţiat prin mun­ca lor plină de roade fierarul Ştefan Cojocaru care îşi depă­şeşte în mod regulat normele cu 80 la sută, precum şi utemistul Ioan Niculae, lăcătuş, care are o depăşire zilnică de 40 la sută. Eforturile comune ale tuturor muncitorilor şi tehnicienilor au făcut ca planul­ întregului ate­lier să fie depășit cu 17 la sută. Tinerele textiliste se califică SIBIU (de la corespondentul nostru). O preocupare de seamă a conducerii fa­bricii­ de tricotaje „9 AL a­­ “ din Agnita ca şi a comitetului U.T M. de aici, în vederea în­deplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan, este şi problema calificării de noi cadre. Până acum, în cadrul acestei întreprinderi s-au calificat peste 160 muncitori tineri şi vârstnici dintre care 44 au fost calificaţi la locul de muncă după metoda sovietică Cot­­lear. Cu ajutorul practic al maiştrilor şi al muncitorilor cu mai multă experienţă în me­serie, tinerii noi calificaţi reuşesc să obţină un randament mereu mai mare în producţie. Cursurile de calificare gradul I şi II care funcţionează acum şi pe care participă peste 70 de muncitori, se desfăşoară în bune con­­diţiuni, dat fiind că direcţiunea fabricii şi comitetul organizaţiei de bază U.T M. se ocupă de recrutarea lectorilor pentru cursuri, de asigurarea bunelor condiţii, de­ studiu, precum şi de mobilizarea lor pentru a frec­venta regulat cursurile. Atât la însuşirea lecţiilor teoretice cât şi în producţie, tinerii care se califică obţin succese tot mai însemnate. Astfel utemistele Mitru Zenovia, Hennig Hildegard şi altele din cursul de calificare, gradul I, care se străduiesc să-şi însuşească temeinic materiile predate, îşi depăşesc zil­nic normele în producţie. La rândul lor, utemistele Suciu Viorica şi Herman Gherda de la cursul de calificare gradul II se străduesc să acumuleze cât mai multe cunoştinţe, pentru a dobândi o califi­care superioară. Tinerele calificate la locul de muncă de maistrele utemiste Herman ,Mariane şi de altele reuşesc deasemeni să obţină succese însemnate în munca lor. In întâmpinarea Zilei Internaţionale a Femeii ★ ★ ★ ★ Educatoarea utemistă O dimineaţă la căminul de zi „30 Decem­brie“ din Arad. Educatoarea utemistă Silvia Balaş a venit ca de obicei mai devreme. A aerisit bine clasa, apoi a încălzit-o. Copiii au nevoe deopotrivă şi de aer curat şi de căl­dură. Primii copii au şi venit cu mamele lor. Din­tre ei un băieţel drăgălaş, cu părul numai inele, vine repede spre ea şi-i împărtăşeşte ultima lui bucurie: are în piept o stea roşie. „Sunt şi eu fruntaş ca mămica“, justifică c­el mândru decoraţia din piept. E ora de prânz. Gălăgioşi, copiii s’au aşe­zat în jurul meselor. Utemista Balaş îi pri­veşte cu atenţie pe toţi. Iată, o fetiţă nu poate să-şi prindă şerveţelul la gât. Educa­toarea o ajută să­-şi aranjeze ţinuta pentru masă. După ce s-a convins că totul e în or­dine spune cantinierei să servească masa. După câteva ore de somn obligatoriu înce­pe programul de după amiază. De curând, educatoarea ne-a explicat în cadrul lecţiei de aritmetică ce înseamnă un întreg, o ju­­mătate şi un sfert. Când se fac astfel de lecţii, copiii sunt foarte însufleţiţi şi răspund pe întrecute. După ora de memorizare, urmează jocu­rile. Silvia Bălaş se strădueşte să ofere co­piilor jocuri cât mai variate. De multe ori, în orele acestea copiii pot vedea un spectacol al teatrului de păpuşi sau un film cu desene a­­nimate. După astfel de vizionări discuţiile sunt întotdeauna vii, însufleţite. Utemista Silvia Bălaş este fericită când ve­de cum cresc sub ochii ei aceşti copii ai oamenilor muncii. Deseori se gândeşte la vi­itorul lor. E minunat să te gândeşti că peste ani de zile aceşti prichindei vor deveni in­gineri, oameni de ştiinţă, scriitori, strungari renumiţi. Educatoarea utemistă Silvia Bălaş nu se ocupă numai de copii ci şi de părinţii lor. Este bine cunoscută străduinţa ei de a învăţa carte un grup de­­muncitoare de la fabrica tex­tilă „30 Decembrie“. Ţesătoarea Gros Simfro­­zia, filatoarele Costea Silvia şi Bekhe Sofia ştiu acum bine să citească şi să scrie, dato­rită activităţii depuse de Silvia Bălaş la şcoala de alfabetizare. E tânără Silvia Bălaş, dar răspunderea ei este uriaşă. Ea este una dintre minunatele femei despre care tovară­şul­ Stalin spunea că „sunt chemate să educe pe copiii noştri, generaţia noastră viitoare, viitorul nostru“. Corespondenta „Scânteii tineretul pentru regiunea Arad Responsabila Utemista Eugenia Niculescu, este de fel mărunţică, cu ochii negri scormonitori, pri­cepută în meseria de ţesătoare. Este bine cu­noscută în fabrică. Eugenia Niculescu, res­ponsabila brigăzii utemiste stahanoviste de la „Industria Bumbacului B“. Pe la începutul anului 1952 Eugenia Ni­culescu lucra în sala nr. 6 a țesătoriei. Venea la timp la lucru, se străduia să-și îndepli­nească norma; calitatea însă nu era totdea­una corespunzătoare. Niculescu nu era înca­drată în nicio brigadă şi nici metode de mun­că avansate nu folosea. Toate aceste lucruri le cunoştea comitetul organizaţiei de bază U.T.A. de la „Industria Bumbacului B“, şi faptul că utemista Nicu­lescu este o fată sârguincioasă în muncă, dar că nu a fost ajutată să crească şi că asemenea utemistei Niculescu mai sunt multe fete în fabrică. Discutarea situaţiei acestor tinere a constituit un punct al pricinei de zi în cadrul unei şedinţe a comitetului organizaţiei U.T..M. In urma şedinţei inginerului Aronovici, res­ponsabilul cu producţia şi calificarea în co­mitet a început să se ocupe îndeaproape de aceste tinere. Intr’una din zile, Inginerul Aronovici s’a oprit lângă maşina la care lucra utemista Niculescu. A privit-o un timp cum lucrează. I-a vorbit apoi despre munca brigăzilor ute­miste şi apoi a întrebat-o deadreptul: „Vrei să lucrezi într’o brigadă utemistă?“ Eugenia l-a privit în ochi. Parcă-i spunea: există oare şi un alt răspuns în afară de „da“, la această întrebare? In fiecare secţie, erau câte două sau trei tinere neîncadrate în brigăzi. Printre ele erau şi utemistele Florescu Eugenia, Petre Con­stanţa, Bălăuţă Maria şi altele. Utemiste Ni­culescu, împreună cu inginerul Aronovici, a mers prin secţii şi a stat de vorbă cu aceste tinere în privinţa înfiinţării ur­ei noi brigăzi. „Vom lucra toate în secţia nr. 6 şi vom pu­tea să dăm mai multe ţesături peste plan şi de mai bună calitate — le spunea ea... Aşa a luat fiinţă o nouă brigadă utemistă la ţesătoria „Industria Bumbacului­­“. La şedinţa de confirmare a brigăzii, fetele au propus ca responsabilă pe Eugenia. „...Noi avem încredere că tovarăşa Niculescu va con­duce bine brigada“, a spus atunci Florescu Eugenia. îndată după ce a luat fiinţă brigada, Nicu­lescu Eugenia a ţinut o consfătuire. In primul rând a fost întocmit programul de lucru. Fiecare membră din brigadă a primit o sar­cină concretă. Tovarăşa Florescu a primit — de pildă — sarcina să se ocupe de activitatea in producţie a tinerelor. Bălăuţă răspundea de studiul membrelor brigăzii. F­a nu numai că recomanda şi dădea fetelor cărţi dar se interesa dacă ele au fost citite şi înţelese. O altă membră a brigăzii a primit sarcina să se intereseze de participarea ietelor la de brigadă şcoala de calificare, alta de difuzarea şi cifra­rea ziarelor, de vizionarea filmelor şi teatre­lor in colectiv. Utemista Eugenia Niculescu se interesa de întreaga activitate a brigăzii. In progra­mul de lucru s’a stabilit printre altele ca membrele brigăzii să vină în fiecare dimi­neaţă cu 10 minute mai devreme la lucru. Dar cu aceasta — cum e şi firesc — mi s-a mulţumit nici responsabila şi nici membrele brigăzii. In fiecare săptămână brigada ţine consfătuiri de producţie. La una din aceste consfătuiri au participat maistrul Muşat Flo­­rea şi inginerul Aronovici. Printre alte pro­bleme, ca unul din punctele cele mai impor­tante, s’a discutat folosirea de către membrele brigăzii a înaintatelor metode de muncă so­vietice, marșrut, Antonina Jandarova şi Ciur­­chih. Această consfătuire a dat roade. A mem­­brele brigăzii, ajutate de maistru, au trecut să lucreze la mai multe războaie, dând şi o ţesătură de o calitate superioară. In scurt timp brigada a devenit fruntaşă pe secţie. Azi, brigada aplică iniţiativa stahanovistei Elena Chişiu. Folosirea metodelor înaintate este legată şi de însuşirea unei calificări superioare. Mem­brele brigăzii au terminat de curând cursurile de calificare gradul I şi 11, astfel că toate au acum o calificare superioară. Datorită acestor fapte, brigada condusă de Eugenia Niculescu a realizat lunar depăşiri de normă de peste 25 la sută. Rezultatele obţinute de această brigadă au fost analizate de comite­tul de partid, U.T.AL şi sindicat. La 26 ianua­rie 1953, brigada a sărbătorit un important eveniment în viaţa ei: a fost confirmată bri­gadă staharvistă. Brigada constitue un colectiv unit atât în muncă, cât şi în timpul liber. In orele după ieşirea din schimb, le poţi vedea pe membre­le brigăzii la club jucând şah, sau la biblio­tecă împrumutând cărţi pentru citit. Deseori, ele merg duminica împreună cu alţi munci­tori din fabrică în excursie la Sinaia sau Pre­deal. E mândră Eugenia Niculescu de briga­da sa. Ea azi munceşte cu mai multă dra­goste, pentru a contribui din plin la îndepli­nirea planului cincinal în patru ani. De curând, membrele brigăzii şi-au luat angajamentul ca în cinstea lui 8 Apartie, „Ziua internaţională a femeii“ să se înscrie pe şcoala stahanovistă organizată în cadrul întreprinderii iar în producţie să depăşească norma cu­ 30 la sută, dând produse de mai bună calitate. Fiecare muncitor de la „Industria Bumbacu­lui B“ ştie că brigada stahanovistă condusă de utemista Eugenia Niculescu şi-a respectat totdeauna angajamentele. De aceea, ei au încredere în tinerele ţesătoare. Nu există o datorie mai mare pentru un utemist de­cât aceea de a nu desminţi încrederea tovarăşi­lor de muncă. AURELIA CACINA Tot mai multe tinere de pe întreg cuprinsul patriei şi-au însuşit mi­nunata meserie de trac­torist, participând cu însufleţire la lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii. In fotografie: tracto­­rista fruntaşă Ana Bostan de la S. M. T.­­Roman.

Next