Scînteia Tineretului, februarie 1954 (Anul 9, nr. 1485-1507)

1954-02-02 / nr. 1485

Tot sprijinul activităţii posturilor utemiste de control Hotărîrile partidului şi guvernului nostru sunt menite să ducă la dezvoltarea eco­nomiei naţionale, la ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii prin sporirea producţiei bunurilor de larg consum, sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost O contribuţie însemnată pentru încununa­rea cu succes a străduinţelor tineretului în realizarea acestor sarcini, sunt şi posturile utemiste de control Ele sunt acele forme de muncă specifice tineretului care luptă necon­tenit pentru descoperirea şi folosirea rezer­velor interne ale întreprinderilor, pentru realizarea de economii, duc o acţiune susţi­nută împotriva manifestărilor de indisci­plină, a nepăsării, a tendinţelor de chiul, critică pe cei rămaşi în urmă şi scot la iveală alte lipsuri ce se manifestă în pro­cesul de producţie, Uniunea Tineretului Muncitor st­răduindu-se să îndeplinească sarcinile încredinţate de partid a înfiinţat — după exemplul Comso­­molului — în organizaţiile de bază din în­treprinderi, fabrici şi uzine, peste 2500 pos­turi utemiste de control. Prin activitatea lor de până acum, postu­rile utemiste de control au dovedit că sunt capabile să ajute organizaţiile de bază U.T.M. şi conducerile întreprinderilor în des­coperirea şi înlăturarea multor lipsuri ivite în munca de producţie. Membrii multor cos­turi utemiste de control s-au dovedit a fi gospodari pricepuţi care ştiu să vadă ceea ce împiedica buna desfăşurare a muncii şi să critice cu asprime pe cei vinovaţi Tocmai datorită activităţii susţinute a posturilor utemiste de control, s-a reuşit în unele între­prinderi ca utemiştii şi tinerii, să lupte mai activ pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, să dea produse mai multe, de calitate mai bună şi mai ieftine. Spre exemplu, postul utemist de control de la uzinele textile ,,Timişoara“ al cărui res­ponsabil este tânăra Florica Puiu, este un post fruntaş, cu o bogată experienţă Când se semnalează o defecţiune, care împiedică buna defăşurare a procesului de producţie sau atunci când se constată că unii tineri fac risipă de materiale, dau rebuturi sau pro­duse de proastă calitate, membrii postului utemist de control întreprind raiduri şi scot cu curaj lipsurile la iveală. In urma aces­tor raiduri membrii postului utemist de con­trol ţin consfătuiri unde analizează cele constatate, găsesc cauzele acestor lipsuri şi fac propuneri organizaţiei de partid, direc­ţiunii şi organizaţiei de bază U.T.M. pentru lichidarea lor. Intr’o asemenea consfătuire ţinută cu cîtva timp în urmă, în urma raidului între­prins, membrii postului utemist de control au discutat, felul în care se străduiesc tinerii să dea produse mai multe, mai ieftine şi mai bune Din cele constatate pe teren precum şi din discuţii a ieşit la iveală faptul că tinerii nu acordă atenţia cuvenită procesului de producţie, că reparaţiile la maşini nu sunt făcute totdeauna cu atenţie şi că revi­ziile maşinilor nu se fac în mod periodic. In urma propunerilor făcute s’au luat măsu­rile necesare, care au avut drept rezultat îm­bunătăţirea calităţii produselor. Tinerele Ioana Tofan, Ana Rosan, Viorica Murgu şi altele dau acum produse de calitate superi­oară iar tinerele Elena Tordat şi Eva Catar­­giu au îmbunătăţit cu mult calitatea firelor. Deasemeni în urma propunerilor membrilor postului utemist de control, tinerii din sec­ţia filatură prelucrează până la capăt semi­tortal, de pe bobine. Postul utemist de con­trol, de la uzinele „Timişoara“ luptă activ şi împotriva birocratismului, formalismului şi nepăsării. O activitate multilaterală duc şi posturile utemiste de control de la I.M.S. Roman şi atelierele C.F.R. Paşcani. O parte din succesele obţinute de aceste posturi utemiste de control se datoresc muncii politice dusă de comitetele organi­zaţiilor de bază U.T.M., care s-au preocupat de îndrumarea permanentă a activităţii lor. Totuşi, în această direcţie s-au manifestat şi o serie de lipsuri Lipsa cea mai gravă este aceea că multe comitete de organizaţii de bază U.T.M., nu se interesează de activi­tatea posturilor utemiste de control, le lasă la voia întâmplării, sau duc o muncă for­mală cu ele. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. de la fabrica „6 Martie“ din Curtea de Argeş, de pildă, trecând la reorganizarea postului utemist de control, s-a mulţumit doar să numească pe tinerii care fac parte din postul utemist de control ne mai îngri­­jindu-se ca acesta să-şi întocmească un plan de muncă şi să desfăşoare o activitate sus­ţinută. Fără îndoială că acest sistem de a munci, cu totul formal, nu a dat rezultatele dorite. In unele fabrici, ca de pildă la între­prinderea „Dorobanţul“ din Ploeşti, multă vreme în secţia ţesăto­rie, deşi se simţea ne­voia, nu a fost organizat niciun post ute­mist de control, în timp ce la secţia de tors, erau înfiinţate patru posturi. Comitetele organizaţiilor de bază U.T.M, comitetele raionale şi orăşeneşii U.T.M., au datoria, în scopul îmbunătăţirii calităţii pro­duselor, descoperirii şi folosirii rezervelor interne, realizării de cât mai inseminate eco­nomii, şi educării tineretului în spiritul dis­ciplinei socialiste, să acorde posturilor ute­miste de control atenţia cuvenită. Ele sunt datoare să le îndrume şi să le controleze cu perseverenţă, să organizeze constătul în care să se desbată activitatea posturilor ute­miste de control, să generalizeze experienţa lor pozitivă. Pentru a lupta cu succes împotriva lipsu­rilor şi defecţiunilor ce se mai manifestă în unele fabrici şi uzine este necesar ca com­i­tetele orăşeneşti şi raionale U . M. să spri­jine organizaţiile de bază U . M. în munca de creiare de noi posturi utemiste de con­trol şi de activizare a celor existente Comitetele organizaţiilor de bază U.T.M. sunt datoare să vegheze ca planurile de muncă ale posturilor utemiste de control să fie axate, în special, pe probleme­,­ cele mai importante care privesc îndeplinirea la timp a planului de producţie, folosirea re­zervelor interne ale întreprinderilor, reduce­rea preţului de cost, realizarea de economii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Preocupându-se îndeaproape de activitatea posturilor utemiste de control, comitetele organizaţiilor de bază U.T.M vor face ca acestea să aducă un aport însemnat, luptei pentru ridicarea continuă a nivelului mate­rial şi cultural al celor ce muncesc şi muncii de educare comunistă a tineretului. Să terminăm la timp reparaţiile maşinilor agricole Iniţiatorii întrecerii Câteva cifre Unde domneşte indisciplina ■ In mai multe S.M.T.-uri din regiu­nea Timişoara, reparaţiile Inventarului a­­gricol se desfăşoară nepermis de încet. Până acum câteva zile la S.M.T. Ză­­gujeni nu se reparase niciun tractor. Au fost reparate doar 21,2 la sută pluguri, 41,7 semănători, 45,5 la sută cultivatoa­re, 50 la sută discuitoare și 71,5 la sută grape. ■' La S M.T. Remetea Mare se reparase doar 4,6 la sută din tractoare, 2,4 la sută din pluguri, 21,4 la sută din bato­ze. Conducerea acestei staţiuni, precum şi comitetul organizaţiei de baza U.T.M. din staţiune, n-au luat pînă acum ni­ciun fel de măsuri pentru îndreptarea lu­crurilor. * Deşi are condiţii prielnice pentru reparaţii, S.M.T. Lugoj continuă să fie codaş la reparaţii. Pînă la data de 20 ianuarie a.c. în acest S.M T. se reparase doar 10,1 la sută din tractoare, 13,1 la sută din pluguri, 1,3 la sută din grape.­­ S.M.T. Liebling continuă și el să ră­mână în urmă. A realizat doar 2,3 la sută din tractoare, 13,5 la sută pluguri, 40 la sută cultivatoare etc. Au rămas mult în urmă și S.M.T.-urile Gătaia şi Cenei.­­ Din pricina neorganizării muncii şi a îngăduinţei faţă de lipsa de disciplină, la S.M.T. Orţişoara s-au reparat, până la 20 ianuarie, doar 24,1 la sută din trac­toare, 30,4­ la sută pluguri, 75 la sută semănători, 52 la sută cultivatoare şi 38,5 la sută grape. Mulţi dintre utemiştii de la S.M.T. Orţi­şoara, raionul Timişoara, se străduiesc din răsputeri să grăbească repararea tractoa­relor şi a maşinilor agricole. Printre a­­ceştia se află şi membrii brigăzii nir. 4 care e condusă de utemistul Man Aurel, încă de la începutul campaniei, de repa­raţii brigada a 4-a a avut în vedere în­deplinirea ritmică a sarcinilor. Prin buna organizare a muncii şi folosind ajutorul mecanicului de sector, membrii brigăzii au reuşit să repare complect trei tractoare din cele şase tractoare care au şi fost recepţionate. Acum, brigada 4-a repară ultimele trei tractoare. Nici membrii brigăzii nr. 11 de sub con­ducerea utemistului Peter Emeric nu s-au lăsat mai prejos. Cu cîteva zile in urmă ei au terminat deasemenea repararea a trei tractoare. Din păcate în staţiune sunt şi tineri ca Worth Adam, Coker Aurel, Costescu Pavel, Nicoară Victor, Cotlorciuc Emil, şi alţii care se poartă într-un fel cu totul nepermis. Ei lipsesc foarte des dela lu­cru. De pildă, utemistul Nicoară Victor a lipsit mai mult de două săptămîni dela lucru, iar acum cînd s-a „săturat" de lenevit s-a reîntors la staţiune şi conti­nuă să lucreze­­superficial. Slaba organizare a muncii, faptul că Serviciul regional S . T. Timişoara n-a asigurat acestui S.M.T. piese de schimb precum şi indisciplina care există în a­­ceastă staţiune, au făcut ca reparaţiile să se desfăşoare cu mare încetineală Astfel, pînă la data de 20 ianuarie 1954 S.M . Orţişoara a reparat doar 24,1 la sută din tractoare, 30,4 la sută pluguri, 75 la sută semănători, 52 la sută culti­vatoare şi 38,5 la sută grape. Dacă exista o preocupare mai mare din partea conducerii S.M.T.-ului Orţi­şoara s-ar fi putut obţine realizări mult mai mari în campania de reparaţii. Nici comitetul organizaţiei de bază U.T.M., în frunte cu secretarul său, Cio­­banu Constantin, n-a făcut mai nimic pentru îndreptarea situaţiei. Membrii co­mitetului sunt pasivi, îngăduitori, nepă­sători faţă de lipsurile unor tineri ca Ni­coară Victor care, vrind-nevrînd, întîrzie reparaţiile.. Abia în ziua de 20 ianuarie, la adunarea generală a organizaţiei de bază U.T.M. aceşti tineri au fost criti­caţi, dar comitetul n-a propus adunării generale niciun fel de măsuri de îndrep­tare a celor indisciplinaţi sau care îm­piedică bunul mers al reparaţiilor. Ba mai mult, adunarea generală de organizaţie s-a încheiat fără nicio hotă­­rîre concretă. La întîrzierea reparaţiilor a dus şi munca defectuoasă, care face multe gre­utăţi, a mecanicului de sector Arcadie Antoche. Arcadie Antoche trimite adese­ori la rodaj motoare care nu sunt com­plect reparate, cărora le lipsesc o serie de piese etc. Utemistul Bereş Iosif şi alţi tineri care lucrează la rodaj sunt ne­voiţi în unele cazuri să lucreze cîte 4—5 zile pentru a complecta motoarele cu piesele necesare. Mult o să mai fie oare tolerate aceste lipsuri la S.M.T. Orţişoara ? E oare greu de înţeles că lipsa de disciplină, lu­crul de mântuială şi alte manifestări de acest fel îngreunează desfăşurarea repa­raţiilor, că nu se pot folosi toate posibi­lităţile existente în S.M.T., posibilităţi pe care le folosesc brigăzile a 4-a şi a 11-a ? C­oncluzii Rămânerea in urmă a campaniei de reparaţii in SMT-urile arătate mai sus, se datoreşte în mare măsură conducerilor acestor staţiuni care nu s’au Îngrijit din timp pentru a asigura condiţiile necesare bunei desfăşurări a re­paraţiilor. Numai astfel se poate­­explica de ce unele SMT-uri ca de pildă SMT Remetea Mare, Zăgujeni şi altele au rămas mult in urmă cu reparaţiile inventarului agricol. Serviciul regional SMT nu s’a îngrijit din timp pentru a asigura cu piese de schimb SMT-urile care au neapărată nevoie de piese de schimb. Comitetele raionale UTM Lugoj, Timişoara, Caransebeş, nu se preocupă de organizaţiile de bază UTM din SMT. Activiştii comitetului raional UTM Timi­şoara deşi sunt sesizaţi de faptul că munca­ la SMT Remetea Mare, Cenei, Orţişoara şi Biled nu merge cum trebue, nu au luat niciun fel de măsuri pentru a întări munca organizaţiilor de bază UTM din aceste unităţi. Tovarăşul Lobodici Iosif, primul secretar al comitetului raional UTM Timişoara, nu se interesează de mer­sul reparaţiilor la SMT-urile din raion De aceste lipsuri nu este străin nici biroul comitetului regional UTM Ti­mişoara care a lăsat problema reparaţiilor numai pe seama secţiei agrare. Pentru buna desfăşurare a campaniei de reparaţii in SMT şi GAS e ne­cesar ca organizaţiile utemiste să-şi îndrepte atenţia spre problemele de disci­plină, de stimulare a inovaţiilor şi spiritului creator, de folosire a resurselor in­terne, de stimulare a întrecerii. Numai astfel, ele îşi vor aduce aportul la gră­birea mersului reparaţiilor. ISACOV SVETISLAV corespondentul „Scînteii tineretului“ pentru regiunea Timișoara. Cu cîtva t­imp în urmă la S.M.T. Deta, regiunea Timişoara, repararea inventaru­lui necesar campaniei de primăvară se desfăşura cu încetineală şi defectuos. Pînă la 9 ianuarie 1954 se reparaseră doar 6,9 la sută din tractoare. Această situaţie, se datora faptului că o serie de tineri tractorişti lipseau nemotivat de la lucru, că disciplina lipsea multora dintre ei în timpul lucrului, iar conducerea staţiunii nu luase din timp măsuri pentru buna desfăşurare a reparaţiilor. Dar colectivul S.M.T.-ului din Deta nu s-a putut împăca cu aceste nereguli şi acte de indisciplină. Primind un puternic sprijin din partea comitetului raional de partid şi a comitetului raional U.T.M. din Deta, colectivul S.M.T. Deta, a început să înlăture lipsurile. Reparaţiile au început să se desfăşoare mai bine. Mai mult, me­canizatorii de l­a S.M.T. Deta au dat un imbold şi altor mecanizatori din regiune. Ei au chemat toate S.M.T -urile din re­giune la întrecere, pentru terminarea la timp şi în bune condiţiuni a reparaţiilor. Azi, iniţiatorii întrecerii sunt la înălţi­mea angajamentelor. Pînă la data de 20 ianuarie 1954 ei reparaseră 45 la sută din tractoare, 40 la sută grape, 25 la sută semănători, 60 la sută din batoze, pluguri şi altele. Creşterea aceasta de 38 la sută în timp de 5 zile reprezintă un serios succes La obţinerea acestor succese într-un timp atît­ de scurt, de la pornirea între­cerii, o contribuţie însemnată a dat şi organizaţia de bază U.T.M. din staţiune. In cadrul unei adunări generale s-a dis­cutat importanţa terminării la timp şi in bune condiţiuni­­ a reparaţiilor, au fost criticaţi tinerii care lipse­au de la lucru nemotivat sau cei care lucrau de mîn­­tuială. In urma adunării generale, contribuţia tinerilor tractorişti a crescut cu mult. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. n-a încetat însă să se preocupe de munca politică. Agitatorii utemişti Lesănescu Mircea, Mitu Petru sunt mereu în rîndu­­rile tinerilor, îl incurajează in muncă, îi ajută cu sfaturi. Tot ei sunt aceia care nu timpul liber ţin conferinţe, cu diferite probleme legate de munca tractoriştilor. Gazeta de perete a adus şi ea o con­tribuţie însemnată la accelerarea repara­ţiilor. Corespondenţii voluntari Drăgacea Ion, Chiser Constantin, Hegri Valeria — cei mai buni activişti ai gazetei de pe­rete — popularizează experienţa înaintată a utemiştilor, critică cu asprime pe cei care nu dau atenţia cuvenită reparaţiilor. In fruntea întrecerii se află echipele to­varăşului Pavel Spertl şi a utemistului Bartolov de la secţia de montaj. Aces­te echipe au montat cele mai multe motoare., Deasemenea s-au mai evi­denţiat utemiştii Farkas Anton şi Wuch Iosif care au executat reparaţii de bună calitate. Ceea ce a dus la accelerarea reparaţiilor a fost buna organizare a muncii şi apli­carea metodei sovietice Bugacev. Postul utemist de control, prin raidurile sale pe­riodice în secţii, a contribuit la înlătura­rea lipsurilor şi defecţiunilor, la îmbună­tăţirea calităţii reparaţiilor, precum şi la întărirea disciplinei. O activitate bogată a desfăşurat utemistul Ştefan Vasile, membru al acestui post utemist de con­trol, pentru care fapt a fost evidenţiat Realizările obţinute până acum de acest S.M.T., elanul cu care munceşte întregul colectiv în întrecerea socialistă, constitue garanţia sigură că S.M.T. Deja va reuşi să termine reparaţiile conform angaja­mentului luat cu ocazia întrecerii. "Proletari din toate fricile, unifi-vă ! UQ14AN­­FNTPA A N UN NfcKt ULUmUNl/ IUK Anul X Seria II-a Nr. 1485 4 PAGINI — 20 BANI Marți 2 februarie 1954 In numărul de azi : Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniştri al U.R S.S. cu privire la rezul­tatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe anul 1953 (pag. 2-a) Memorandumul guvernului R. D. Germane către conferinţa miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri (pag. 3-a) Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la îmbunătăţirea sis­temului de contractare a legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi stru­gurilor de masă (pag. 3-a) In oraşul erou Stalingrad : GALINA ZABAVSCHIH : Copilărie fericită Conducătorii Guvernului Bv ai P.C.U.S. desemnaţi candidaţi , gerile pentru Sovietul Suprem U.R.S.S. (pag. 4-a) ANDREI ALEXE : Acolo unde dis­cută reprezentanţii celor patru puteri (pag. 4-a) Conferinţa de la Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri (pag. 4-a) (pag. 3-a) De pe cuprinsul patriei noastre Creşte familia colectiviştilor ARAD (de la coresponden­ţa noastră) In urmă cu cîteva zile l­a gospodăria colectivă „Drum Nou“ din Zăbrani s-a sărbă­torit împărţirea veniturilor. Colectivistul Florea Tode­­raş, împreună cu ginerele şi fiica sa, tinerii Teodor şi Romelia, au muncit cu dra­goste tot anul. Pe cărţile lor de muncă s-au adunat 715 zile. Grâul cu spicele aurii a fost bine îngrijit şi recoltat la timp De aceea s-a obţinut o recoltă sporită la hectar Pentru munca depusă fami­lia lui Toderaş a primit 6853 kg. de grâu, revenind pentru o zi-muncă peste 9 kg. şi jumătate. Ca dînşii răsplată frumoa­să au primit încă mulţi co­lectivişti. Nu mai departe Gheorghe Veşcan împreună cu cei doi băieţi ai săi, utemiştii Matei şi Lazăr Veşcan au lucrat 620 zile pentru care au pri­mit 5927 kg. grîu şi alte sute kilograme de alte cereale. Mulţi ţărani muncitori cu gospodării individuale s-au convins cu acest prilej de roadele muncii în colectiv. Ca urmare familia gospodă­riei colective din Zăbrani s-a mărit cu încă 37 de familii. In scurt timp, după împărţi­rea veniturilor 8 familii au făcut cereri. Tot mai mulţi ţărani pornesc cu încredere pe drumul gospodăriei colec­tive. Vasile Chivu conduce bine munca la montaj (De la corespondentul nos­tru) Supărat ca în ziua aceea nu a fost niciodată Chivu Vasile, Mihai Perverse, şeful echipei lăsase totul pe sea­ma sa. Şi la montaj trebue să ai multă pricepere în meserie. II necăjea peste măsură aranjarea liniei de arbore. A montat de mai multe ori vilbrochenul moto­rului pentru ca apoi iar să-l demonteze. Şeful mecanic, al S.M T.­­ului Frăsinet, din regiunea Bucureşti comunistul Anton Ioachim, fiind ca de obicei printre muncitori, observând că Chivu e în încurcătură, s’a apropiat de el şi l-a în­trebat : — Te văd tare necăjit, to­varăşe Chivu. Ce nu-ţi mer­ge ? — Păsuirea asta a cuzine­ţilor mă stcoa­i din răbdări­, şi tovarăşul Perverse a ple­cat tocmai acum în concediu — Fii răbdător, tovarăşe. Păsuirea cuzineţilor cere multă răbdare şi atenţie că dacă linia arborelui nu este Luni seara, la Teatrul Ar­matei din Bd. Magheru, a avut loc spectacolul de gală cu piesa „Vlaicu Vodă” de Al. Davila. La spectacol au luat parte membrii ai guvernului, frun­taş­ în producţie, oameni ai ştiinţei, artei şi culturii, mi­litari, etc„ Piesa a fost pusă în scenă de maestrul emerit al artei Ion Şahighian, iar rolurile bine aranjată există pericolul să se gripeze sau chiar să se rupă vilbrochenul în timpul funcţionării moto­rului. Uite, de aici mai tre­­bueşte luat cu şabărul. După indicaţiile şefului mecanic, utemistul Vasile Chivu continuă păsuirea cu­zineţilor apoi montă la loc vilbrochenul Linia de arbore era bine aranjată „Ce mult prinde sfatul unui meseriaş bun“ îşi zise bucuros Vasile Chivu. De atunci el a învăţat practic cum să aranjeze linia de arbore. Grija şefului mecanic faţă de tineri se observă şi la cursurile de calificare unde le predă cu dragoste lecţiile teoretice. Dar mai cu seamă îi place să-i ajute în mod practic. Şi aceasta dă bune rezultate în ridicarea cali­ficării. Ajutaţi în­­ felul a­­cesta utemiştii mecanizatori Vasile A. Ion, Ştefan G­heor­­ghe, Ivan Constantin, Vărău­­ţă Marin şi Muşat Constan­tin au devenit fruntaşi în munca de reparaţii. principale au fost Interpreta­te de George Vraca, artist emerit (Vlaicu Vodă), Agep­­sina Macri Eftimiu (Doam­na Clara), Dan Nicolae (Ro­man Gruie). Din distribuţie au mai făcut parte: Constan­tin Vintilă, G. Sion, Ion Ra­du, Grigore Anghel, C. Gu­riţă şi alţii. Decorurile sunt semnate de Traien Cornescu. Specta­colul s’a bucurat de succes. (Agerpres), CLUJ (de la trimisul nos­tru Petre Lungu). Organele O.R.A.C.A. acor­dă o importanţă deosebită contractărilor de animale ti­nere. Chiar din primele zile de la apariţia Hotărîrii Con­siliului de Miniştri şi a C.C. al P.M.R. cu privire la îm­bunătăţirea sistemului de achiziţii şi contractări­ de animale şi produse animale, organele O.R.A.C.A. au în­treprins o serie de acţiu­ni importante în rândurile ţă­ranilor muncitori de la sate, explicindu-ie avantajele o­­ferite acelor ţărani munci­tori care contractează cu statul creşterea şi îngrăşa­­rea animalelor. Totodată organele ORACA au explicat ţăranilor munci­tori că în felul acesta ei contribue la creşterea bunei stări materiale a lor şi a în­tregii populaţii muncdoare, că astfel îşi îndeplinesc o înaltă îndatorire patriotică. Pentru a îndeplini această sarcină , toate organele re­gionale şi raionale ORACA au desfăşurat o temeinică muncă de teren. In fiecare comună a fost recrutat cîte un achizitor, în­deosebi din rândurile tinerilor şi s-a dus o serioasă muncă de în­drumare şi pregătire a noi­lor cadre. Din momentul când ţăra­nii muncitori au început să se convingă de avantajele mari ce li se acordă atunci când­­ contractează animale cu statul, organele ORACA au explicat deasemeni ţăra­nilor muncitori că ei pot contracta chiar şi animale mici. Fireşte acest lucru a stârnit un viu interes în rândurile lor. In timp de 28 de zile, pe întreaga regiune s-au contractat 289 viţei în­­deplinindu-se planul în pro­porţie de 180 la sută. Reali­zări asemănătoare s-au ob­ţinut di­n contractarea ce­lorlalte animale tinere. Miei s-au contractat 4.525 capete, porci 400 capete etc. Trebue subliniat că aceste realizări sunt numai un început din activitatea O.R.A.C.A. De curînd tovarăşii din condu­cerea oficiului regional în frunte cu Dubău Zaharia, director, Herman Solomon conducător tehnic, Gilea Ovidiu, şeful serviciului con­tractări, au elaborat un plan de măsuri amănunţit, în care se prevede ca pe viitor să se acorde o atenţie şi mai mare muncii de teren orga­­nizîndu-se consfătuiri şi în­­tîlniri cu ţăranii muncitori, la care să se discute mai mult problema contractări­lor şi a avantajelor cîşti­­gate prin contractări. Consfătuirea cadrelor de conducere ale şcolilor medii tehnice In aula Facultăţii de Şti­inţe Juridice din Capitală, luni dimineaţa au început lu­crările consfătuirii cadrelor de conducere ale şcolilor medii tehnice din ţară In cuvîntul de deschidere, acad prof. Hie Murgulescu, Ministrul învăţământului, a arătat că scopul acestei consfătuiri, prima la care participă cadrele de conduce­re din întreaga ţară, este de a analiza activitatea desfă­şurată în primul semestru al acestui an şcolar, de a lua măsuri în ve­derea îmbunătă­ţirii procesului de învăţămint in şcolile medii tehnice din ţara noastră. A luat apoi cuvîntul Ni­colae Bologan, directorul şcolilor medii tehnice din Ministerul Invăţămîntului, care în darea de seamă pre­zentată a analizat rezultatele obţinute în primul semestru şi sarcinile ce se pun în ve­derea închiderii cu bun,­ re­zultate a anului şco­ti în în-­­văţămîntul mediu tehnic. Referatul a fost urmat de întrebări şi discuţii. Consfătuirea va continua în cursul zilei de mîine. (Agerpres) Fapte noi dint­r’un singur raion In viaţa comunelor din ra­ionul Caransebeş se petrec mereu fapte noi, mărturie a transformărilor prin care tre­ce patria noastră Se cons­­truesc cămine culturale şi noi şcoli, se lărgeşte reţeaua comerţului de stat şi coope­ratist, se înfăptuiesc tot fe­lul de realizări edilitare. In comunele Iaz şi Budim­, de pildă s au inaugurat de curînd cămine cu­ltura­le,■ iar în comunele Bosvaniţa şi Bucoviţa, se construesc a­­cum, prin autoimpunere, că­mine culturale, in alte comu­ne ca Marga, Vama Marga, Armeniş precum şi în satul Gorena se construesc şcoli, in satul Brehur Nou s-a ter­minat construcţia şcolii, iar în satul Zorlentul Mare şcoa­la a fost refăcută şi s-a construit un cămin cultural nou. In comunele raionului Ca­ransebeş se efectuează azi lucrări la care in trecut ţă­ranii muncitori de aici nici nu îndrăzneau să viseze. A fost amenajat un internat pentru copiii ţăranilor mun­­­citori. Sfaturile populare se în­grijesc de efectuarea unor lucrări cum ar fi, de pildă, amenajarea de drumuri, con­struirea de podeţe etc. Nu­mai în comuna Rusca Mon­tana s-au construit şi repa­rat prin autoimpunere, nu­meroase podeţe. Pentru îmbunătăţirea a­­provizionării ţăranilor mun­citori cu cele necesare se deschid mereu noi magazine. Recent, în comuna Armeniş, s-a deschis un magazin u­­niversal, iar în comuna Te­­regova, este în curs de des­cindere un alt m­a­gazin Noi şi frumoase realizări se înfăptuiesc în comunele şi satele raionului Caransebeş. Şi toate acestea fac viaţa ţă­ranilor muncitori mai îndes­tulată, mai bună, mai fru­moasă ! Corespon­dent, VICHENTE HAMAT Spectacol de gala cu piesa Vlaicu Vod­ă Contractări de animale mici La fabrica de produse chimice „Vesta“ din Oradea, se lucrează diferite medica­mente necesare oamenilor muncii. Fotografia noastră înfăţişează pe Inginerul utemist Moise Dumitru şi pe ute­­mista laborantă Spînu Maria făcînd experiență în laboratorul fabricii Foto: RADU COSTIN

Next