Scînteia Tineretului, martie 1954 (Anul 9, nr. 1508-1533)
1954-03-02 / nr. 1508
'S ". Din experienţa Comsomolului Comsomoliştii luptă pentru sporirea capacităţii de producţie a utilajului Mai multă producţie de pe aceeaşi suprafaţă de producţie! — acesta este angajamentul pe care şi l-a luat colectivul urinei Electrosala „S. M. Chirov“ din Leningrad. Această iniţiativă are o foarte mare însemnătate, deoarece îşi pune ca scop folosirea leit mai deplină a rezervelor interne pentru ridicarea productivităţii muncii, pentru sporirea producţiei şi pentru scăderea preţului de cost. ........... . întrecerea pentru sporirea capacităţii de producţie a utilajului existent s-a extins şi in alte întreprinderi din Leningrad, precum şi în întreprinderii© din alte oraşe ale Uniunii Sovietice. Tinerii muncitori sovietici luptă cu mult entuziasm alături de tovarăşii lor virstnici pentru descoperirea şi folosirea tuturor rezervelor din producţie. Pe curînd, colegiul Ministerului industriei de mărfuri alimentare a analizat preţioasa iniţiativă a brigăzii comsomoliste a MărgăriteiKiorid Kratova de la fabrica de produse zaharoase .Octombrie Roşu" din Moscova şi a brigăzii lui Vasili Pavlin de la fabrica de"biscuiţi Bolşevici" din Moscova, care au pornit întrecerea pentru sporirea capacităţii de producţie a fiecărei maşini. Colegiul ministerului a aprobat iniţiativa tinerilor inovatori şi a propus extinderea şi popularizarea ei. Mărgărită Kondratova şi Vasili„ Pavlin au fost, distinşi cu insigna „Fruntaş al întrecerii socialiste din industria mărfurilor alimentare a U.R.S.S. ‘ şi au fost premiaţi. Folosesc rezervele de producţie Colectivul uzinei metalurgice „I.,. V. Stalin“ — mare întreprindere producătoa-re de turbine hidraulice şi turbine cu aburi şi-a luat angajamente serioase Dacă am împărţi puterea tuturor maşinilor produse în anul 1953, la suprafaţa de producţie a uzinei, pe fiecare metru patrat ar reveni 34,5 kilowaţi. In noul an însă colectivul uzinei îşi ia angajamentul să obţină 55 kilowaţi de pe fiecare metru patrat al suprafeţei de producţie, să sporească cu o cincime capacitatea de producţie a utilajului în secţiile de construcţii metalice, să mărească de două ori producţia articolelor de larg consum. Pentru îndeplinirea acestui angajament este necesară folosirea completă a rezervelor interne de producţie, împreună cu întregul colectiv al uzinei pentru aceasta luptă şi comsomoliştii. Tineretul participă activ la întrecerea pentru folosirea completă a utilajului, pentru introducerea tehnologiei înaintate, pentru lichidarea pierderilor de producţie . De curînd, în colţul roşu al secţiei de turbine cu aburi a avut loc o adunare deschisă de comsp.md, la care au participat tinerii muncitori, şefii de sectoare, maiştrii, tehnologii şi economiştii Secretarul biroului de comsomol, Maria Silucova, a dat cuvîntul tînărului maistru Gherman Jabin, care a prezentat un referat. Referentul a vorbit despre lucruri care păreau cunoscute de mult tuturor. — Treceţi prin secţie şi veţi vedea că o parte din maşinile uneite funcţionează cite 24 de ore în şir, iar o parte din ele stau, nu lucrează sau, să calculăm ette scule se strică la noi, ce pagube ne aduce avansul neregulat la confecţionarea pieselor.. Înainte de această adunare, mulţi credeau că toate aceste deficienţe pot fi înlăturate numai de administraţie. Dar acum le este clar tuturor că la lupta pentru o producţie ritmică, pentru folosirea complectă a utilajului, trebue să participe fiecare muncitor Adunarea comsomolistă a trasat un plan concret de acţiune. In el s-a ţinut seamă de propunerile tinerilor muncitori Unii dintre participanţii la adunare s-au plîns că mecanicii repară prost maşinile-unelte. Secretara biroului de comsomol al secţiei, Maria Silucova a scris despre aceasta în ziarul uzinei Curînd după aceasta de la secţia mecanicului principal a venit un inginer pentru a lua măsuri ToL.aşa,prpcjâde£ţză„şi Organizatorii de grupe comsomoliste din sectoare Ei asculta cu. atenţi© propunerile tinerilor muncitori prezentate la adunare şi îşi dau silinţa să ie îndeplinească ■ aiţi sectorul de, prelucrare a pieselor mic* * din secţia, m l. pe car© i-l conduce ■c.omsom«*-' listul Vladimir Perşin.- lucrează aproape- nu-,, mai tineret. Mulţi tineri muncitori din acest sector au o atitudine creatoare faţă de muncă " Strungarul corosomorist. Ghenado Veazo prelucra piuliţe dib Hei «:Hah ! El făcea SitV gup struh jirea preliminară şi tot singur tăia - apoi filetul Oare nu s-ar jputea iviza aceste operaţii în aşa fe' ca, operaţia, mai gr,tea ?’ mat d© răspundere să o ia - asupr.ăcşiv; -:iar operaţia pregătitoare să o încredinţeze unui alt .strungar? — Vrei să prelucrezi cu mine piuliţe? — se adresă Ghenadi tînărului strungar Kozîkov — N-am să pot. Calificarea mea este inferioară pregătirii tale A. Davidian. — Nu-ţi fie teamă, — începu să-l îndemne Ghenadi — am făcut rost de un cuţit ascuţit după indicaţiile lui Kolesov şi ne vom însuşi tăierea intensivă. Aşa au şi făcut. Ca urmare, la acelaşi strarg au început să producă de două ori ,mai multe piuliţe. Tînărul strungar Ghenadi Deianov îşi perfecţionează cu perseverenţă procesul de lucru. Să prelucrezi mai repede orice piesă, fie şi numai cu un minut sau două — iată deviza lui Deianov. Nu de mult, lingă strungul lui s-a adunat un grup de tineri strungari Ca un profesor care se urcă la catedră Ghenadi se ridică pe un postament mic de lîngă strung, fixă o piesă şi porni motorul Astfel au început lecţiile la şcoala inovatorului Prima tema a fost „Prelucrarea unei carcase“ Conform fișei tehnologice aprobate piesa de prelucrat trebuie să fie fixată pe unghi Această fixare este slabă Ea nu permite să fie folosite cuțitele din metal dur, vitezei mari. Timp de luni întregi s-a format o nouă tehnologie. La baza ei a stat propunerea lui Deianov piesa să fie fixată nu pe unghi, ci în platoul cu patru leacuri Elevii lui Deianov, Victor Daşkevici, Rita Leontieva, Volodea Timofeev şi alţii,urmăresc cu atenţie fiecare mişcare a sa „Da aşa treaba merge mai repede“ — ser gtades, ei în sinea lor.. Cîteva zile au durat lecţiile la ■ şcoala lui Deianov, pînă cînd tinerii strungari şi-au însuşit metoda lui de lucru Strungarul Boris Cazlu carelucrează cu metode rapide, a fost unul dintre primii muncitori din secţie car© şi-a insuşit m© .toda de tăiere intensivă a metaniiui ... iar apoi i-a învăţat şi pe mulţi din tovarăşii săi la prezent, în această secţie 15 tineri strungari lucrează după această metodă. De curînd, în sectorul lui Vladimir Perski au fost repartizaţi 40 t de absolvenţi ai şcolii profesionale In primele zile, mulţi dintre ei n-o puteau scoate la '"capăt cu bornele. La strungurile lor se repartizau de obicei, lucrări mai mărunte, de serie Face strungarul două-trei piese şi trebue dejasă centreze pentru o altă operaţie o nouă piesă. Mai mult se ocupă cu punerea, la punct a strungului decit cu strunjirea pieselor , încearcă le-ţi îndeplineşte norma ! Activiştii comsomolişti au hotărît să-şi ajute noii tovarăşi Fiecari -a fost repartizat pe lîhgă un muncitor -experimentat. Aceştia le ajută să-şi pregătească strungurile, să ascută cuţitele, să s© descurce în citirea schiţelor şi, desenelor. Mlclţ dintre noii veniţi au început să-şi îndeplinească normele **. . . Dar cum să se termine eu.purierea. mereu. . la punct a strungurilor ş! prin aceasta să SC sporească productivitatea muncii' Strungarii' lor? Şi comsomolişti' s-au gta.-nip dar aceasta Pînă acum comenzile de piese veneau pentru fiecare mașină în parte Cînd se termfina executarea unei comenzi pentru o turbina, se începea executarea ccfriHerizî’1 pentru 0 altă turbină Dar practica de mai mulţi apt 1 construcţiei de tur.birr.e a. dovedit că mult© .piés©1 se repetă din comandă în comandă -Deteisă.nu se facă acste piese în parităţi mari! pentru cîteva, maşini,(tendistă?5 Aceasta va, permit© să ,se repartizeze egal lucrul: la strupguri să se reducă timpul folosit pentru punerea la punct a utilajului Din iniţiativa comsomoliştilor, această fotoremă a fost ridicată în faţa direcţiei uzinei şi este în curs de rezolvare. Exemple de căutare perseverentă a unor rezerve suplimentare de producţie pot fi intîlnite şi în alte sectoare ale secţiei nr. 1 . : • Tinerii raţionalizatori contribuie la găsirea unor noi rezerve -In secţia de piese,normalizate muncitoarele de la strungurile revolver, Galina Stepanova şi Liusea Kuzneţova prelucrau tije • Ele îndeplineau această lucrare ,în două operaţii: împreună cu maistrul şef Snotov ele au folosit un dispozitiv cu acţiune rapidă iar procesul propriu zis de,, prelucrare a tijelor l-au împărţit în trei operaţii’ Aceasta le-a permis ca la aceleaşi strunguri să mărească considerabil producţia de tije. Economia anuală preliminară,, , rezultată în urma propunerii lor, este de 6.500 ruble. De curînd tehnologii uzinei au examinat şi au hotărît să răspîmdească prirj toate secţiile propunerea tînărului naţionalizator din secţia de piese normalizat© Pavel Sricov Dornul folosit de el la prelucrarea prizoanelor a permis să se reducă timpul auxiliar şi, prin urmare, să, se sporească capacitatea de producţie a strungului său Pavel Stîcov lucrează adesea seara împreună, cu tînărul specialist Iahnin. . Ei elaborează. Un plan de adaptarea strungurilor revolver pentru tăierea Intensivă a metalelor Astfel de tineri raţionalizatori există , la fiecare . secţie a uzinei. Iri .multe..secţii, au avut loc adunări ie comsomol la . care inginerii au prezentat referate despre dezvoltarea mişcării raţionaliza’torilor în rindurile tineretului Mulţi dintre tine,şi"muncitori aui 'cânturi” .personale de economii ' Iată contiri brigăzii de trasatori i' comsombíistuíuí1' Turi” Mai arov. •• Această brigadă şi-a luat angajamentul săeconomisească, intr-un an 35 tone de metal şi in realitate a economisit 36 tone Ea reali-, zează aceasta prin trasarea' raţională a oţelului Rezultate şi mai îrisemnate* a obţlfiut 'brigada tînărului ’rasater Mihail■■ Semioni ■ rev, care a economisit 39,tone, metal. « In secţia deconstrucţii metalice au conturi personale de economii şi muncitorii de’alte profesii Sudorul ' comsofiolist Isacov, de pildă, a economisit în ultimele două luni ale anului 1953 100 kilogram© de electrozi •Strungarul Anca Lisencova, ,,a consumat în 6 luni cu 25 cuțite mai puțin" 'decit era prevăzut pentru consum Anca, are și elev©prietenele ei Nadea, Bogdanova și Nina Bekeneva, care au venit ne- demul de la școala profesională. •›*•,*. . -v - *. ,i ..,¤ Principalul este să vă ascuţiţi bine cuţitul, — le învaţă Anea 'poi tovarăşele’ Sale. — Dacă văd că. l-am .ascuţit .prost, nu mi-e lene să mă'mal duc odată la polizor. Chiar dacă ’pierd cîteva minute in plus, în schimb toată ziua. voi, lucra,©liniştită.., , Corospmpl.'știi, .uzinei metalurgice ,1. V .Stălin" sînt, doar la, bir.eipin'a luptei pentru folosirea reztarVelor 'iriterate de producţie. In uzină a avttt loc-to edificare a activului de comsomol închinată reducerii prețului de cost al produselor se organizează raiduri pentru controlul folosirii utilajului, s© redactează gazete satirice 'care biciuesc pe cei vinovaţi de pierderi!©'din producţie. Secre’arH ibirourilo' • d© «rrnsnmo! ale secţiilor, s-au Tntîlnit'cu econopilstd. uzinei Se pregăteşte, in manualul tînărului muncitor care va servi ca îndreptar la luptă pentru'ireducerea preţului de cost -al produselor Chiar aceşti' .ulmi paşi dovedesc cit de mult ,poate face organizaţia de comsomoli • (Din ziarul n.ComsomolScaia ' pravda”) Pentru mărirea producţiei la fiecare maşină Fabrica de, produse zaharoase „Octombrie Roşu'' din Moscova este una din cele mai mari fabrici de acest fel din ţară .Ciocolata,bomboanele caramelele fabricii „Octombrie Roşu‘‘-s© bucură’pe drept cu vitit depreţuirea consumatorului sovietic Munţi toţii şi inginerii fabricii, caută neîncetat noi rezerve pentru sporirea producţiei de produse de cofetărie. Izvorul aceste rezerve este folosirea raţională a tehnicii, organizarea justă a muncii, îmbunătăţirea tehnologică a întregului proces de producţie Vom vorbi mai jos despre preţioasa iniţiativă a brigăzii comsomoliste a Mărgărite Kondratova, care a iniţiat întrecerea pentru o mai bună folosire a utilajului. „ Toată lumea cunoaşte, desigur, bomboanele acestea gustoase, învelite în hîrtie aurie, numite„Cheiţa de aur“. Ele sînt preferate atît de topit-cit şi d© ,vîrstnici-şi de aceia nu se învechesc prin magazine. Aceste bomboane sunt fabricate cu ajutorul unor maşini speciale ,1© modelat şi Învelit din secţia de cofetărie Se introduce în maşină printr-o part© casta de bomboane, iar prin cealaltă parte,ies din maşină bomboanele gata învelite în hârtie La fiecare maşină de acest fel lucrează cu schimbul două brigăzi. De curînd sectorul de maşini de modelat şi învelit sau, cum i se spune mai pe scurt, sectorul I.F.Z., a fost complectat cu maşini fabricate la Kiev. Printre cel© mai bune brigazi, cărora li s-a încredinţat sarcina de a studia folosirea noilor maşini, a fost şi brigada comsomolistă aMărgărite Kondratova Fetele s-au apucat de treabă Cu multă însufleţire Ajutoare a Kondratovei. Liuba Ermilova şi muncitoarea de la aparatul de vid Liuba Ciuvahina (brigada est© formată din trei membri) şi-au propus să studieze cât se poate mai repede modul de funcţionare al maşinii In această muncă la care şi-au dat toată silinţă, fetele au primit un ajutor multilatem. Norma de schimb pentru brigadă a fost stabilită ,la 550 kilograme de bomboane „Cheiţa de aur“ Şi iată că a venit curînd ziua,în care brigada a reuşit să îndeplineas c. Procofiev că această,, normă, Felicitîndu-le , pe muncitoare, şeful secţiei, Mihail. Driutpevici Malinin, a spus ■ — I.F.Z. este o maşină Complicată. Daţî-vă'ulinţa fetelor, să, lucraţi în aşa fel, Incit să nu vă opriţi la primul succes... Treptat brigadă muncitoarei Kondratova şi-a iuţit ritmul Producţia ei s-a mărit mereu. In ultimul timp fetele nu început să dea intr-un schimb, este 7.00 750 kilograme bomboane Nici schimbul lor — brigada muncitoarei Nataşa Uleanova — nu s-a lăsat mai prejos'' “ 'Dar Kondratova a văzut că se poate munci şi mai productiv. Ea şi-a împărtăşit acest „gînd şefului de secţie şi organizatoarei grupei de comsomol Nina’Makeevă — Noi putem ,— a spus ea, — să producem pînă la 800 kilograme bomboane pe schimb, dacă maşina va funcţiona fără întrerupere toate cele 8 ore. • ’ ' Angajamentul brigăzii. — de a produce nu mai puţin de 800 kilograme bomboane pe schimb — a fost publicat in gazeta fabricii Kondratova s-a adresat tuturor muineitorilor fabricii, chemîndu-i să mărească producţia de produse zaharoase cu utilajul existent Prin întreaga fabrică au fost răspîndite foi volante cu chemarea fetelor şicu angajamentele concrete luat© de ele Aceste foi volante au fost citit© de toţi muncitorii. Direcţia, organizaţia de partid şi cea de comsomdl a fabricii au sprijinit, această chemare Comitetul, sindical al fabricii i-a convocat p© activiştii sindicali, care, dupăce au discutat această iniţiativă, au, hotărît să-i antr© neze pe toţi muncitorii şi pe toate munciltoarel© la o întrecere pentru o mai bună folosire a maşinilor. Dar cum lucrează acum , brigada muncitoarei Kondratova? Ea, dă nu 800 ci citi 830—850 kilograme bomboane „Cheița d© aur“ S-a calculat că, dacă toate I. F . - urile vor lucra în acest fel, se vor putea fabrica intr-un an pînă la 300 tone bomboane In plus. Aici Trebuie să vorbim pe scurt despre rezervele care au ajutat brigada muncitoarei Kondratova să mărească producţia, lată ce spune în această privinţă cerul de secţie, tov, Malinin: — Noi ne-am propus următoarele: să reducem la mihîmnurn timpii morţi’ai maşinilor I.F.7 Pentru a pune tn funcţiune-maiş'inil© trebue, desigur, să le alimentăm cu. pastă de , bomboane. Această pastă „se prepară in aparate!© de vid care stau .în spatele maşinilor înainte, la noi se obişnuia să' se procedeze în felul armator ' muncitoarea dela fl'paratu! de vid venea la lucru împreună' cu toate muncitoarele. Pentruprepararea pastei era necesară aproape o oră. In acest timp maşinile nu funcţionau. Acum se procedează altfel Am restructurat munca lucrătoarelor de la aparatele de vid. Pesta de bomboane ,o facem noaptea, iar la venirea schimbului de dimineaţă ea este gata. Fără a se pierde nici un minut ea este'Introdusă în maşini' Măi departe. Transportoarele de răcit, pe care, înainte de a fi introdusă în maşini pasta de bomboane trebuie să se răcească puţin, au fost Instalate mai aproape de maşini Această măsură a avut înoţată o efica■citat© considerabilă. Responsabila brigăzii şi ajutoarea sa au început să folosească mai puţin timppentru operaţiile auxiliare şi astfel a devenit posibil ca elesă-şi poată îndrepta toată atenţia asupra funcţionării maşinilor. Şi ultima rezervă, poate cea mai hotaritoare, în brigada muncitoarei Kondratova este organizată minunat înlocuirea muncitoarelor între ele Muncitoarea Ermilova poate lucra în locul tovarășei sale Kondratova, Kondratova în locul muncitoarei de la aparatul de vid,Ciuvahina, iar Ciuvahina, la rîndul său poate sa se descurce bine la mașina I.F.Z. Fetele sînt strîns unite, se ajută una pe alta, îşi iubesc maşina şi astfel munca lor sporeşte. In prezent la această fabrică iniţiativa brigăzii muncitoarei Koridratova a fost însilşită de multe muncitoare în sectorul I.F.Z şi,au luat angajamente pentru o mai bună folosire a utilajului existent încă zece brigăzi ale tineretului printre care brigăzile Nataşei Uleanova Klavei Koskina, Ganei Juganova , Raiei Sitnicova şi ale altora S-au încadrat in întrecere şi muncitorii din alte ateliere. Brigada muncitorului Nicolai Ivanovici Sazonov, în componența căreia intră 10 oameni, a hotărît să sporească productivitatea maşinilor lor de modelat şi învelit caramele fină la 2.600 tone, norma fiind de izoo. ‘' ' (Din ziarul „Comsomolscaia pravda“) „Scînteia tineretului" Pag. 2-a 2 martie 1954 Tînărul învăţător sîrb învăţătorul utemist Savic Radosav este cunoscut de toţi ţăranii muncitori din comuna Sîmpetru Mare ca un luptător activ pentru culturalizarea maselor. Sînt mai bine de doi ani de cînd Radosav a venit în Sîmpetru Mare ca învăţător. Sebucura că s-a reîntors in satul unde a copilărit, unde ii erau părinţii. De la prima vedere a înţeles că s-au schimbat multe şi în satul său natal Părinţii lui au pornit alături de alte zeci de familii pe drumul luminos arătat de partid, să muncească în gospodăria colectivă. După terminarea şcolii, Radosav a stat sa chibzuiască bine. I-ar fi plăcut să rămină ■in oraş.. Totuşi a cerut să fie repartizat în satul său natal. Şi astfel a ajuns din nou pe meleagurile copilăriei. — Şi de mine este nevoie In sat — îşi zicea Radosav gîndindu-se la copiii satului, ,la ţăranii muncitori care nu învăţaseră încă nici măcar o literă. Elevii clasei a lll-a Dimineaţa, elevii clasei a III-a de la şcoala elementară sîrbă vin întotdeauna maidevreme la şcoală. Unii mai recitesc lecţiile, alţii se îngrijesc sa fie tabla turistă, apoi se aşează în bănci aşteptîndu-l pe tînărul învăţător. Saviei, cunoaşte , pe fiecare copil in parte, ştie cum trebue să discute cu el şi rar să se înşele atunci cînd dă nota unui elev. Bună sa ajungă însă aici, învăţătorul nostru a avut de învins destule greutăţi. Unii părinţi, îşi opreau copiii de la şcoală zile în sîr. Radosav i-a lămurit vorbindu-le curăbdare despre foloasele învăţăturii. Ţintnd astfel o legătură strînsă cu părinţii , copiilor el a reuşit să obţină rezultate bune. , Şi romii învaţă carte La fel ca şi în alte sate ale ţării, în Sîmpetru Mare au rămas nenumăraţi neştiutori de carte. Anul trecut conducereaşcolii elementare sîrbe din Sîmpetru Mare a pornit o campanie hotărîtă pentru lichidarea neştiinţei de carte. Învăţătorul, Radosav a primit în seama lui cîţiva elevi dintre romii satului. Şi iată minune! Ceea ce n-au învăţat, romii din Sîmpetru Mare o viaţă Întreagă©au început să tnveţe. în aceste zile. Unii nici nu....maiaveau speranţă să, îrjveţe. Ba mai mult, îl priveau... pe învăţător cu neîncredere. Chiar a două zi au lipsit mai bine de ju•f ..O. mătate. — Doar . n-oi învăţa amu la bătrîneţe — i-a zis Ana Mdivici cu asprime. Rădosav nu a statmult pe gînduri. . — Ai să înveţi! de ce nu? In curînd vei şti a scrie şi citi. După ce vorbiră, femeia a început să-l asculte pe feciorul colectivistului Savici, apoi a venit la şcoală Acum învaţă cu dragoste. Dar nu numai Ana ştie acum carte Alături de ea au mai învăţat să scrie Lina Crăbenov, Gafiţa Novac, şi mulţi, alţii, în a căror minte şi suflete învăţătorul utemist Savici Radosav a adus lumină. ‘ I Activitatea utemistului RadoSav nu se Irţăbgineşte nu'mai că nn'drioa d'dactica. EL e.^e şi bibliotecarul căm'nulu cultural din sat El munceşte cu însufleţire ,pentru a fac© din 'fiecare om d.n sa ,fip, ei tină, s^u vtrst-, nie. up. prieten al,cărţii’ , ■ ... ... ' ArNA MARTIN” ”‘0 corespondente „Spi'ntei tineretuluî''' pentru regiunea Arad Semestrul 11 de învăţătură a început de curînd, dar studenţii au început de acum să înveţe cu multă seriozitate. Legarea cunoştinţelor teoretice de practică, constitue una din preocupările lor principale. Iată-i pe utemiştii fruntaşi în învăţătură Adriana Pieptănatu şi Mihai Popescu din anul 1 al Institutului de Mine din București, analizând, în laboratorul de geologie, structura unei roci sedimentare. ........r r r . ^ Scrisoare către redacţie ___________ Presa în mîinile oamenilor muncii! Difuzarea in mase, a presei de partid constituie o verigă importantă in acţiunea de educare, de ridicare a cunoştinţelor politice şi ideologice ale oamenilor muncii Acolo unde pătrunde presa de partid, acolo unde ea este citită cu atenţie şi regularitate, munca organizatorică şi politică este tot mai rodnică. ■ In scopul obţinerii unor cit mai bune rezultate in răspindirea presei noastre in raionul Tg. Jiu, ca şi in întreaga ţară, s-a format o reţea de difuzori voluntari, înţelegindu-şi pe deplin sarcina, mulţi dintre difuzorii voluntari ca Radu Constantin de la O. C.L Industrial Tg Jiu, Aristică Cioculescu de la Ocolul Silvic Tg. Jiu, Coandeş Aurel de la Fabrica de Confecţii „Tudor Vladimirescu" şi alţii, desfăşoară o ricnică intensă, reuşind să mărească necontenit numărul de abonamente. Tov. Stroiescu Vasile de la Baza Tubulară a reuşit să aboneze la diferite reviste, şi ziare pe toţi muncitorii. La fel şi difuzorii voluntari Gosa Dumi- tru din comuna laşi şi Vulpe Angliei din comuna Muşeteşti au reuşit ca in luna ianuarie şi februarie a.c. să facă cu 25% mai multe abonamente in comparaţie cu lunile noembrie şi decembrie 1953. Un ajutor preţios in munca difuzărilor voluntari il constituie consfătuirile acestora, organizate pe centre de comune, pentru discutarea celor mai bune metode de lucru O astfel de consfătuire s-a ţinut şi in oraşul Tg. Jiu unde s-au dezbătut problemele legate de difuzarea presei. Roadele nu au intirziat să apară. Au fost organizate 31 echipe, care mergind pe teren la sate şi in oraş, din casă in casă, au făcut peste 1450 abonamente la diferite publicaţii. Sint şi factori poştali şi diriginţi ai oficiilor P.T.T. care se îngrijesc in mod deosebit de difuzarea presei, de dbonarea cit mai multor oameni ai muncii la diferite publicaţii. Sint insă unele întreprinderi şi instituţii din oraş ca, şi unele comune in care difuzarea presei se face încă defectuos, iar, publicaţiile ajung cu întindere la abonaţi. Aşa de pildă, difuzorii voluntari Bardan de la I.R.J.C., Chiriţă de la liceul de fete Tg. Jiu, preşedintele sfatului popular al comunei Roşia Jiu, Mogoş Nicolae şi alţii, au înţeles greşit rostul muncii de răspindire a presei de partid. In comuna Roşia-Jiu difuzarea ziarelor şi a revistelor se face de multe ori la 3—4 zile odată, fără să existe motive obiective. In comuna Curtişoara nici nu există difuzor voluntar. Aici, neglijîndu-se cu totul această muncă, ziarele rămin cite 2—3 zile in sertarele birourilor de la sfatul popular. Şi numai atunci cînd se iveşte „ocazia" sunt împărţite ■ la abonaţi. Factorul poştal Popescu. Victor, de pe ruta Iaşi-Cărbuneşti, nu se ocupă deloc de abonarea cetăţenilor din aceste localităţi iar factorul poştal Popa Ion din comuna Brătuia, care a abonat numai 6 tovarăşi, nici nu a depus la timp banii luciţi, lipsind pe abonaţi de ziarele respective. Un alt caz şi mai grav este acela al factorului poştal Alexoiu Aurel din Dăneşti, care a strîns bani de la 15 tovarăşi pentru abonamente, iar apoi, i-a folosit in scopuri personale. In vederea îmbunătăţirii difuzării presei şi a lărgirii reţelei de abonamente, Centrul de difuzare a presei din raionul Tg. Jiu şi tovarăşii care răspund de această muncă din cadrul Oficiului P.T.T.R., trebuie să ia măsurile necesare pentru lichidarea lipsurilor existente şi înlăturarea elementelor necinstite din această muncă Organele şi organizaţiile de bază U T.M din raionul Tg Jiu au datoriasă sprijine -efectiv- munca difuzorilor voluntari, să-i controleze în muncă pe difuzorii tineri şi să ajute concret la creşterea numărului de abonaţi la diferitele publicaţii De asemeni şi sfaturile populare trebuie să sprijine această muncă respectind Hotărîrea Consiliului de Miniştri şi a C.C. al P.M.R. din 1 august 1952, cu privire la îmbunătăţirea difuzării presei. Corespondent ION ŢEPELUȘ O hartă vie a luptei tineretului Există atlase geografice la care,pot. fi ..văzute felurite hărţi ’ale lumii , georpolitice, etnografice, fizice; hă rţi cu ape şi munţi, ■ hărţi, cu floră şi fauna. ,,, ,Ar părea poate bizară , într-un,, astfelte atlas o hartă a luptei tineretului. Dar ea există: e o hartă vie mobilă şi dacă faptele eroice ale tinerilor lumii întregi s-ar marca prin steguleţe,harta aceasta s-ar umple cu mici flamuri asemeni unei pajişti înflorite. Aceasta e impresia pe care o ai citind-numărul 1 din anul 1954 al revistei „Tineretul Lumii“. Sunt articole, reportaje, versuri, pagini cu sport,şah şi filatelie.Dar principalul care se desprinde din revistă e lupta tineretului de pretutindeni pentru pace şi prietenie între popoare. Iată reportajul despre India al lui Steve Endicott... El a vizitat Calcutta şi Bombay-ul, a călătorit prin vechiul şi noul Delhi. Pretutindeni în spatele paletelor, nenumărate cocioabe. Oameni de afaceri străini — care deţin 97 la sută din industria d© petrol, 93 la sută din cea ,de cauciuc, 90 la sută din acţiunile căilor, ferate — se plimbă numai în automobile sau cînd îşi permit să nu se grăbească iau o ricşă trasă de şomerii care şi-au petrecut noaptea în stradă, pe rogojină. Acesta e climatul în care in 1939, poetul naţional al Indiei, Rabindranath Tagore,a scris: ■ „...Veniţi popoare începeţi lupta pentru libertate Ridicaţi steagul credinţei de nebiruit Clădiţi cu viaţa voastră punţi peste pămîntul căscat, sfirtecat de ură şi mergeţi înainte“. Versurile acesteapar acum mai actuale ca niciodată pentru lumea capitalistă. In acest răstimp în Vietnam, despre care revista publică un interesant articol trupele colonialiste fac operaţiile „Pescăruş“, „Crocodil“, „Dromader“ „Meduza“ — ceea ce se poate traduce prin: napalm, bombe, copii ucişi sate arse. 500 miliarde de franci plăteşte anual poporul francez pentru „războiul murdar“. Şi în Franţa lipsesc cinci milioane de locuinţe şi cinci sute de mii de copii nu au posibilitatea de a merge la şcoli. Intr-o parte a lumii tinerii apără pacea cu arma în mină, în cealaltă stat aruncaţi în închisoare pentru că s-au declarat împotriva .,războiului murdar" .Există, în acest număr al revistei, o scrisoare din Austria şi una din Grecia. In prima e vorba de fetele silite să care, saai ca să poată trăi, deşcolarii care termnind şcolile riu găsesc de. lucru, de înrăutăţirea continuă a condiţiilor de viaţă. In a doua e vorrea de baze militare ridicate de americani de creşterea analfabetismului Una vine din apropierea munţilor Tirolului a doua din preajma -.străvechiului Olimpia, seamănă atît de bine între ele. Seamănă mai ales prin protestul tinerilor austriaci, prin exilarea UL Farsolis - preşedinte a asociaţiei studenţilor cretani care a trimis un mesaj Consiliului Mondial al Păcii, prin pilda celor patru studenţi cărora Academia din Larissa nu le-a eliberat diplome pentru că semnaseră mesaje pentru pace. Dar nici tinerii austriaci şi nici cei greci nu pot îi înfrînţi. „Noi credem cu tărie în Revista „Tineretul Lumii“ Nr. 1 — 1954 victoria noastră finali'.' scrie X Papadopulos „...vor învinge' stat ultimii? cuvinte ale scrisorii despre tinerii din Austria. ★ Pentru a corupe tineretul, aţîţătorii la război folosesc nenumărate mijloace, dela ,,comics“-uri pînă la îmbietorul afiş de înrolare in armatele din colonii. Dar ultimul e fără îndoială pregătit de primul. Împotriva decadenţilor, artele trebuesc re-aduse pe adevăratul lor drum. „Poporul e învăţătorul nostru“ — scrie în legătură cu aceasta H. Van Buren (Olanda) in ultimul număr al revistei Autorul articolului a luat. ..parte la întîlnîri ale diferiţilor oameni de artă. A asistat lao convorbire în care compozitorul austriac Marcel Rubin a spus: „Vă sfătuiesc să vă luaţi rucsacul şi să mergeţi în munţi, să trăiţi printre oamenii din popor din mijlocul cărora vă trageţi. Ascultaţi cum cîntă ei şi vă veţi da seama în ce fel trebuie să cîntaţi şi voi“. Un poet birman a spus: „Pacea şi dragostea stat subiectele cele mai frumoase despre care se pot şi trebue să se scrie itomane, poeme, cîntece“. Sunt subiecte Întruchipate in operele lui Joel Galtier din Belgia, în cele ale chilianului Edmundo Lazo, în nuvelele şi romanele lui Petru Dumitriu. Aceleaşi lucruri s-au discutat la întîlnirea artiştilor plastici printre care au fost Jean Venitien (Franţa) Pasiko Akamatou (Japonia), A. Goldreich (Africa de Sud), Havermans (Olanda). Una din concluziile lui Van Buren este: ...arta nu devine artă adevărată, decît dacă reflectă poporul cu ideile și sentimentele sale..." In acest spirit se integrează și celelalte două materiale de artă din revistă, dansul popular bielorus „Bulba“- pus în scena de Igor Moiseev și filmul francez „Fenfan la tulipe“. In primul e vorba de cultivarea cartofilor, în al doilea apare pe ecran o povestire din Evul Mediu. Dar, deopotrivă, în ambeta e prezent poporul In vioiciunea coloritul,optimismul dansului bielorus, In satira antimonarhică, şugubeţia şi curajul lui Fanfan, fiul lalelei. ★ Ultimul număr al revistei cuprinde ştiri de pretutindeni Despre lupta, tineretului din Triest ca şi despre gazelele şcolăreşti din Italia care reuşesc să organizez© lupta elevilor împotriva învăţămlrntului reacţionar. Stat date care- -* fără comentarii ■— te entuziasmează asemeni Unui marș’ tineresc, stat altei© care demasca groaznice stări de fapt Este astfel uri articol intitulat „Sănătatea tineretului", nu mai mare de o pagină. Numai cete cîteva date cuprinse aci sînt suficiente pentru a condamna colonialismul : douăzeci de milioane de tuberculoşi în Indonezia; un medic la 16.980 de persoane în Birmania; un medic la 133 000 locuitoriîn Nigeria; două milioane şi jumătate de indieni cuboli infecţioase grave, în vreme ce la spitalele întregii ţări nu se pot izola decit 10.000 de persoane ! In Indonezia e un medic la 60.000 oameni şi un farmacist la 900.000 Din bugetul ţării 1,7 la sută este alocat sănătăţii publice, iar 67 la sută cheltuielilor cu scopuri militare. Cifrele aparţin Ministerului Sănătăţii din Indonezia. Trebuie adăugat după cifrele O.N.U., că durata mijlocie a vieţii a două treimi din populaţia globului e de mai puţin de 30 de ani. Majoritatea oamenilor vorfi plină tinereţe : bugetele de război sunt detreizeci de ori de patruzeci de ori mai mari ca bugetele sănătăţii publice Şi iată şi altfel de date. Unele sunt culese în partea europeană a U.R.S.S. celelalte în Siberia. Însemnările de călătorie ale finlandezului Glavi Laine. A trecut, prin Ucraina, a vizitat Moscova şi Leningradul, colhozuri, uzine, palate de pionieri, în uzine muncitorii se uită cu drag la director (călătorul finlandez se miră : în alte ţări 11 privesc ca pe un cerber), palatul ţarului e palat al pionierilor (jucînd şah cu copii de 8 ani, am pierdut — spune e!) colhoznicii lucrează cu combine moderne iar veniturile lor sînt foarte mari. Şi peste tot fiori, prietenie, cîntece. La despărţire, schimb de cadouri, căpătâie la Festival. Pentru concluzie redăm ultimii g rinduri: „Neîntoarcem acasă. La graniţă , n-am văzut nici flori şi nici orchestră“. Există în acest număr şi a doua part© a reportajului lui Zoltán Vecsey — „O călătorie în jurul cercului polar" — şi anume e vorba de acea parte a drumului său cuprins între Alaska şi Murmansk. In tundra de muşchi şi cea păduroasă, în lumea nurcilor şi leimmingilor (specie de rozătoare), a vulpilor albastre şi argintii se ridică acum fabrici de conserve fabrici pentru prelucratul pieilor, oaselor, cărnii. Aplicînd metodele micturiniste se cultivă cartofi, verze, ridichi. Niciodată n-au visat la aşa ceva locuitorii din Ciucotca, nici cei din Camciatca, odinioară sălbatici şi exploataţi.. Uriaşe bazine carbonifere şi forestiere, fabrici de celuloză mine de fier, cobalt, nichel; înainte erau aci,petete albe" — suprafeţe neexploatate, neatinse de picior omenesc. In jurul cercului polar, statul sovietic a ridicat o reţea de oraşe, a aprins lumina electrică, aridicat şcoli, şi teatre. In jurul cercului polar, dincolo de Alaska ,spre oceanul Atlantic, acolo unde stăpînesc imperialiştii americani, se găsesc însă baze militare construite cu scopuri de agresiune. Ca şi în Grecia, ca şi în Austria, ca şi la Italia şi în Franţa, în Indonezia şi în Vietnam stat baze militare. Citind numărul ultim al revistei „Tineretul Lumii" îţi dai seama că în ciuda duşmanilor păcii, tineretul va învinge., Anul 1953 a fost un an de victorii . Congresul pentru apărarea drepturilor tineretului (Martie-Viena), armistiţiul din Coreea, cel de al III-lea Congres Mondial al Tineretului şi al IV-lea Festival, Congresul Mondial al Studenţilor de la Varşovia. In multitudinea de acţiuni întreprinse de tineret în lupta pentru pace, aceste intiilniri care au avut loc sub semnul păcii şi prieteniei stau în primul rîrid. Anul 1954 va fi fără, îndoială un an cu noi victorii* CAMIL BACÎU ,,