Scînteia Tineretului, martie 1954 (Anul 9, nr. 1508-1533)

1954-03-02 / nr. 1508

'S ". Din experienţa Comsomolului Comsomoliştii luptă pentru sporirea capacităţii de producţie a utilajului Mai multă producţie de pe aceeaşi suprafaţă de producţie! — acesta este an­gajamentul pe care şi l-a luat colectivul­­ urinei Electrosala „S. M. Chirov“ din Leningrad. Această iniţiativă are o foarte mare însemnătate, deoarece îşi pune ca scop­­ folosirea leit mai deplină a rezervelor interne pentru­­ ridicarea productivităţii muncii, pentru sporirea producţiei şi pentru scă­derea preţul­ui de cost. ........... . întrecerea pentru sporirea capacităţii de producţie a utilajului existent s-a extins şi in alte întreprinderi din Leningrad,­­ precum şi în întreprinderii© din alte oraşe ale Uniunii Sovietice. Tinerii muncitori sovietici luptă cu mult entuziasm alături de tovarăşii lor virstnici pentru descoperirea şi folosirea tuturor rezervelor din producţie. Pe curînd, colegiul Ministerului­ industriei de mărfuri alimentare a analizat preţioasa iniţiativă a brigăzii comsomoliste a MărgăriteiKiorid Kratova de la fabrica de produse zaharoase .Octombrie Roşu" din Moscova şi a brigăzii lui Vasili Pavlin de la­ fabrica de"biscuiţi Bolşevici" din­ Moscova, care au pornit întrecerea pentru sporirea capacităţii de producţie a fiecărei maşini. Colegiul ministerului a aprobat iniţiativa tinerilor inovatori şi a propus extinderea şi popularizarea ei. Mărgărită Kondratova şi Vasili„ Pavlin au fost, distinşi cu insigna „Fruntaş al întrecerii socialiste din industria mărfu­rilor alimentare a U.R.S.S. ‘ şi au fost premiaţi. Folosesc rezervele de producţie Colectivul uzinei­ metalurgice „I.,. V. Stalin“ — mare întreprindere producătoa-­­re de turbine hidraulice şi turbine cu­ a­­buri şi-a luat angajamente serioase Dacă am împărţi puterea tuturor maşini­lor produse în anul 1953, la suprafaţa de producţie­ a uzinei, pe fiecare metru patrat ar reveni 34,5 kilowaţi. In noul an în­să colectivul uzinei îşi ia angajamentul să ob­ţină­ 55 kilowaţi de pe fiecare metru patrat al suprafeţei de prod­u­cţie, să sporească cu o cincime capacitatea de producţie a utilaju­lui în secţiile de construcţii metalice, să mărească de două ori producţia articolelor de larg consum. Pentru îndeplinirea acestui angajament este necesară folosirea completă a rezer­velor interne de producţie, împreună cu în­tregul colectiv al uzinei pentru aceasta luptă şi comsomoliştii. Tineretul participă activ la întrecerea pentru folosirea com­pletă a utilajului, pentru introducerea teh­nologiei înaintate, pentru lichidarea pierde­rilor de producţie . De curînd, în colţul roşu al secţiei de turbine cu aburi a avut loc o adunare des­chisă de comsp.md, la care au participat tinerii muncitori, şefii de sectoare, maiştrii, tehnologii şi economiştii Secretarul biroului de comsomol, Maria Silucova, a dat cuvîntul tînărului maistru Gherman Jabin, care a pre­zentat un referat. Referentul a vorbit despre lucruri care pă­reau cunoscute de mult tuturor. — Treceţi prin secţie şi veţi vedea că o parte din maşinile­ uneite funcţionează cite 24 de ore în şir, iar o parte din ele stau, nu lucrează sau, să calculăm ette scu­le se strică la noi, ce pagube ne aduce avan­sul neregulat la confecţionarea pieselor.. Înainte de această adunare, mulţi credeau că toate aceste deficienţe pot fi înlăturate numai de administraţie. Dar acum le este clar tuturor că la lupta pentru o producţie ritmică, pentru folosirea complectă a utila­jului, trebue să participe fiecare muncitor Adunarea comsomolistă a trasat un plan concret de acţiune. In el s-a ţinut seamă de propunerile tinerilor muncitori Unii dintre participanţii la adunare s-au plîns că meca­nicii repară prost maşinile-unelte. Secreta­ra biroului de comsomol al secţiei, Maria Silucova a scris despre aceasta în ziarul u­­zinei Curînd după aceasta de la secţia me­canicului principal a venit un inginer pentru a lua măsuri ToL.aşa,prpcjâde£ţză„şi Organi­zatorii de grupe comsomoliste din sectoare Ei asculta cu. atenţi© propunerile tinerilor muncitori prezentate la adunare şi îşi dau silinţa să ie îndeplinească ■ aiţi sectorul de, prelucrare a­ pieselor mic* * din­ secţia, m l. pe car© i-l conduce ■c.omsom­«*-' lis­tul Vladimir Perşin.- lucrează aproape- nu-,, mai tineret. Mulţi tineri muncitori din acest sector au o atitudine creatoare faţă de muncă " Strungarul corosomorist. Ghenado Veazo­ prelucra piuliţe­ dib Hei «:Hah ! El făcea SitV gup struh jirea preliminară şi tot singur tăia - apoi filetul Oare nu s-ar jpu­tea­­ ivi­za aceste operaţii în aşa fe' ca, operaţia, mai gr,tea ?’ mat d© răspundere să o ia - as­upr.ăcşiv; -:iar operaţia pregătitoare să o încredinţeze unui alt .strungar? — Vrei să prelucrezi cu mine piuliţe? — se adresă Ghenadi tînărului strungar Kozîk­ov — N-am să pot. Calificarea mea este in­ferioară pregătirii tale A. Davidian. — Nu-ţi fie teamă, — începu să-l îndemne Ghenadi — am făcut­ rost de un cuţit ascuţit după indicaţiile lui Kolesov şi ne vom însuşi tăierea intensivă. Aşa au şi făcut. Ca urmare, la acelaşi strar­g au început­ să producă de două ori ,mai multe piuliţe. Tînărul strungar Ghenadi Deianov îşi perfecţionează cu perseverenţă procesul de lucru. Să prelucrezi mai repede orice piesă, fie şi numai cu un minut sau două — iată deviza lui Deianov. Nu de mult, lingă strungul lui s-a adunat un grup de tineri strungari Ca un profesor care se urcă la catedră Ghenadi se ridică pe un postament mic de lîngă strung, fixă o piesă şi porni motorul Astfel au început lecţiile la şcoala inovatorului Prima tem­a a fost „Prelucra­rea unei carcase“ Conform fișei tehnologice aprobate piesa de­ prelucrat trebuie să fie fixată pe unghi Această fixare este slabă Ea nu permite să fie folosite cuțitele din metal dur, vitezei­ mari. Timp de luni întregi s-a format o nouă tehnologie. La baza ei a stat propunerea lui Deianov piesa să fie fixată nu pe­ unghi, ci în platoul cu patru leacuri Elevii lui Deianov, Victor Daşkevici, Rita Leontieva, Volodea Timofeev şi alţii,­­urmă­resc cu atenţie fiecare mişcare a sa „Da aşa treaba merge mai repede“ — ser gtades, ei în sinea lor.. Cîte­va zile au­ durat lecţiile la ■ şcoala lui Deianov, pînă cînd tinerii strungari şi-au­ însuşit metoda lui de lucru Strungarul Boris Cazlu care­­lucrează cu metode rapide, a fost­ unul dintre primii muncitori din secţie car© şi-a in­suşit m© .­toda de tăiere intensivă a metanii­ui ... iar apoi i-a învăţat şi pe mulţi din tovarăşii­ săi la prezent, în această secţie 15 tineri strun­gari lucrează după această metodă. De curînd­, în sectorul lui­­ Vladimir Persk­i au fost repartizaţi 40 t de absolvenţi ai şcolii profesionale In primele zile, mulţi dintre ei n-o puteau scoate la '"capăt cu bornele. La strungurile lor se repartizau de obicei, lu­crări mai mărunte, de serie Face strungarul două-trei piese şi trebue deja­­să centreze pentru o altă operaţie o nouă piesă. Mai mult se ocupă cu­­ punerea,­ la punct a strungului decit cu strunjirea pieselor , încearcă le-ţi îndeplineşte norma ! Activişti­i comsomol­işti au hotărît să-şi ajute­ noii tovarăşi Fiecari -a fost repartizat pe lîhgă un muncitor -­expe­­­rimentat. Aceştia le ajută să-şi­­ pregătească strungurile, să ascută cuţitele, să s© des­­curce în citirea schiţelor şi, desenelor. Mlclţ dintre noii veniţi au început să-şi îndepli­nească normele **. . . Dar cum să se termine eu.purierea. mereu. . la punct a strungurilor ş! prin aceasta­ să SC sporească produc­tivitatea muncii' Strungarii' lor? Şi comsomol­işti' s-au gta.-nip da­r acea­sta Pînă acum comenzile de piese veneau pentru fiecare mașină în parte Cînd se ter­mfina executarea unei comenzi pentru o tur­bina, se începea executarea ccfriHerizî’1 pentru 0 altă turbină Dar practica de­ mai mulţi apt 1 construcţiei de tur.birr.e a. dovedit că mult© .piés©1 se repetă din comandă în comandă -Dete­isă.nu se facă a­c­ste piese în parităţi­­ mari! pentru cîte­va, maşini,(tendistă?5 Aceasta va, permit© să ,se repartizeze egal lucrul: la strupguri să se reducă timpul folosit pentru punerea la punct a utilaj­ului Din iniţiativa com­somoliştilor, această fotoremă a fost ridicată în faţa direcţiei uzinei şi este în curs de rezolvare. Exemple de căutare per­severentă a unor­ rezerve­­ suplimentare­­ de producţie pot fi intîlnite­ şi în alte sectoare ale secţiei nr. 1 . : • Tinerii raţionalizatori contribuie la găsirea unor noi rezerve -In secţia de piese­,normali­zate muncitoarele de­ la strungurile revolver, Galina Stepanova şi Liusea Kuzneţova pre­lucrau tije • Ele îndeplineau această lucrare ,în două operaţii: împreună cu­ maistrul şef Snotov ele au folosit un dispozitiv cu acţiune rapidă iar procesul propriu zis de,, prelu­crare a tijelor l-au împărţit în trei operaţii’ Aceasta le-a permis­ ca la aceleaşi­ strunguri să mărească considerabil producţia de tije. Economia anuală preliminară,, , rezultată în urma propunerii lor, este de 6.500 ruble. De curînd tehnologii uzinei au examinat şi au hotărît­­ să răspîmdească prirj toate secţiile propunerea­­ tînărului naţiona­lizator din secţia de piese normalizat© Pavel Sri­­cov Dornul folosit de el la prelucrarea pri­­zoanelor a permis să se reducă timpul auxi­liar şi, prin urmare, să, se sporească capaci­tatea de producţie a strungului său Pavel Stîcov lucrează adesea seara împreună, cu tînărul specialist Iahnin. . Ei elaborează. Un plan de adaptare­­a strungurilor revolver pe­ntru tăierea Intensivă a metalelor Astfel de tineri raţionalizatori există , la fiecare . secţie a uzinei. Iri .multe..secţii, au­ avut loc adunări ie comsomol la . care ingi­nerii au prezentat referate despre dezvolta­rea mişcării raţionaliza’torilor î­n rindurile tineretului Mulţi dintre­ tine,şi"m­uncitori aui 'cânturi” .personale de economii ' Iată contiri brigăzii de trasatori i' comsom­bíistuíu­í1' Turi” Mai arov. •• Această brigadă şi-a luat angajamentul să­­economisească, intr-un an 35 tone­­ de metal şi in realitate a economisit 36 tone Ea reali-, zează aceasta prin trasarea' raţională a oţe­lului Rezultate şi mai îrisemnate* a obţlfiut 'brigada tînărului ’rasater Mihail■■ Semioni ■ rev, care a economisit 39,tone, metal. « In secţia de­­construcţii metalice au conturi personale de economii şi muncitorii de’alte profesii Sudorul ' com­so­fiolist Isacov,­ de­ pildă, a economisit în ultimele două luni ale anului 1953 100 kilogram© de electrozi •Strungarul Anca Lisencova, ,,a consumat în 6 luni cu 25 cuțite mai puțin" 'decit era prevă­zut pentru consum Anca, are și elev©­­­­prietenele ei Nadea, Bogdanova și Nina Be­­keneva, care au venit ne- de­mul de la școala pro­fes­ion­ală. •›*•,*. . -v - *. ,i ..,¤ Principalul este să vă ascuţiţi bine cuţi­tul, — le învaţă Anea 'poi tovarăşele’ Sale. — Dacă văd că. l-am .ascuţit .prost, nu m­i-e lene să mă'mal duc odată la polizor. Chiar dacă ’pierd cîteva minute in plus, în schimb toată ziua. voi­, lucra,©liniştită.., , Corospmpl.'știi, .uzinei metalurgice ,1. V .Stălin" sî­nt, doar la, bir.eipin'a luptei pentru folosirea reztarVelor 'iriterate de producţie. In uzină a avttt loc-to edificare a activului de comsomol închinată reducerii prețului de cost al produselor se­ organizează raiduri pentru controlul folosirii utilajului, s© redac­tează gazete satirice 'care biciuesc pe cei vinovaţi de pierderi!©'din producţie. Secre­­’arH ibirourilo' • d© «rrnsnmo! ale secţiilor, s-au Tntîlnit'cu econopilstd­. uzinei Se­ pregăteşte, in manual­ul tînărului muncitor care va servi ca îndreptar la luptă pentru'ireducerea preţului de cost -al produselor Chiar aceşti' .ulmi paşi dovedesc cit de mult ,poate face organizaţia de com­somoli • (Din ziarul n.ComsomolScaia ' pravda”) Pentru mărirea producţiei la fiecare maşină Fabrica de, produse zaharoase „Octombrie Roşu'' din Moscova este una din cele mai mari­ fabrici de acest fel d­in ţară .Ciocolata,­­bomboanele caramelele fabricii „Octombrie Ro­şu‘‘-s© bucură­’pe drept cu vitit de­­preţuirea consu­ma­torul­ui sovietic Munţi toţii şi inginerii­ fabricii, caută ne­încetat noi rezerve pentru sporirea produc­ţiei de produse de cofetărie. Izvorul aceste rezerve este folosirea raţională a tehnicii, or­ganizarea justă a muncii,­ îmbunătăţirea teh­nologică a întregului proces de producţie Vom vorbi mai jos despre preţioasa ini­ţia­ti­vă a brigăzii comsomoliste a Mărgărite Kondratova, care a iniţiat întrecerea pentru o mai bună folosire a utilajului. „ Toată lumea cunoaşte, desigur, bomboa­nele acestea gustoase, învelite în hîrtie au­rie, numite­­„Cheiţa de aur“. Ele sînt prefe­rate atît de topit-cit şi d© ,vîrstnici-şi de aceia nu se învechesc prin magazine. Aceste bomboane sunt fabricate cu ajuto­rul unor maşini speciale ,1© modelat şi În­velit din­­ secţia de cofetărie Se intro­duce în maşină printr-o­ part© casta de bom­boane, iar prin cealaltă parte,ies din maşină bomboanele gata învelite în hârt­ie La fiecare maşină de acest fel lucrează cu schimbul două brigăzi. De curînd sectorul de maşini de modelat şi învelit sau, cum i se spune mai pe scurt, sectorul I.F.Z., a fost complectat cu maşini fabricate la Kiev. Printre cel© mai bune bri­­­gazi, cărora li s-a încredinţat sarcina de a studia folosirea noilor maşini, a fost şi bri­gada comsom­olistă a­­Mărgărite­ Kondratova Fetele s-au apucat de treabă Cu multă în­sufleţire Ajutoare a Kondratovei. Liuba Ermi­lova şi muncitoarea de la aparatul de vid Liuba Ciuvahina (brigada est© formată din trei membri) şi-au propus să studieze cât se poate mai repede modul de funcţionare al ma­şinii In această muncă la care şi-au dat toată silinţă, fetele au primit un ajutor mul­til­atem. Norma de schimb pentru brigadă a fost stabilită ,la 550 kilograme de bomboane „Cheiţa de aur“ Şi iată că a venit curînd ziua,­­în care brigada a reuşit să îndeplineas­ c. Procofiev că această,, normă, Felic­itîndu-le , pe mun­citoare, şeful secţiei, Mihai­l. Dr­iutp­evici Ma­linin, a spu­s ■ — I.F.Z. este o maşină Complicată. Daţî-vă'­ulinţa­ fetelor, să, lucraţi în aşa fel, Incit să nu vă opriţi la primul succes... Treptat brigadă muncitoarei Kondratova şi-a iuţit ritmul Producţia ei s-a mărit mereu. In ultimul timp fetele nu început să dea intr-u­n schimb, este 7.00 750 kilograme bomboane Nici schimbul lor — brigada mun­citoarei Nataşa Uleano­va — nu s-a lăsat mai prejos'' “ 'Dar Kondratova a văzut că se poate munci şi mai productiv. Ea şi-a împărtăşit­­ acest „gînd şefului de secţie şi organizatoarei grupei de comsomol Nina’Makeevă — Noi putem ,— a spus ea, — să producem pînă la 800­ kilograme bomboane pe­ schimb, dacă maşina va funcţiona fără întrerupere toate cele 8 ore. • ’ ' Angajamentul brigăzii. — de a produce nu mai puţin de 800 kilograme bomboane pe schimb — a fost publicat in gazeta fabricii Kondratova s-a adresat tuturor muineitorilor fabricii, chemîndu-i să mărească producţia de produse zaharoase cu utilajul existent Prin întreaga fabrică au fost răspîndite foi volante cu­ chemarea fetelor şi­­cu angaja­mentele concrete luat© de ele Aceste foi vo­lante au fost citit© de toţi muncitorii. Di­recţia, organizaţia de partid şi cea de com­­somdl a fabricii au sprijinit, această chemare Comitetul, sindical al fabricii i-a convocat p© activiştii sindicali, care, după­­ce au discu­tat această iniţiativă, au, hotărît să-i antr© neze pe toţi muncitorii şi pe toate munci­ltoarel© la o întrecere pentru o mai bună folosire a maşinilor. Dar cum lucrează acum , brigada munci­toarei Kondratova? Ea, dă nu 800 ci citi 830—850 kilograme bomboane „Cheița d© aur“ S-a calculat că, dacă toate I. F . - urile vor lucra în acest fel, se vor putea fabrica intr-un an pînă la 300 tone bomboane In plus. Aici Trebuie să vorbim pe scurt despre re­zervele care au ajutat brigada muncitoarei Kondratova să mărească producţia, lată ce spune în această privinţă cerul de secţie, tov, Malinin: — Noi ne-am propus următoarele: să re­ducem la m­ihîmnurn timpii morţi’ai maşini­lor I­.F.7 Pentru­ a­ pune tn­­ funcţiune-ma­­iş'inil© trebue,­ desigur, să le alimentăm cu. pastă de , bomboane. Această pastă „se pre­pară in aparate!© de vid care stau .în spa­tele maşinilor înainte, la noi se obişnuia să' se procedeze în felul armator ' muncitoarea dela fl'paratu! de vid venea la lucru împre­ună' cu toate muncitoarele. Pentru­­prepara­rea pastei era necesară aproape o oră. In acest timp maşinile nu funcţionau. Acum se procedează altfel Am restructurat munca lu­crătoarelor de la aparatele de vid. Pesta de bomboane ,o facem noaptea, iar la venirea schimbului de dimineaţă ea este gata. Fără a se pier­de nici un min­ut ea este'Introdusă în maşini' Măi departe. Transportoarele de răcit, pe care, înainte de a fi introdusă în maşini pasta de bomboane trebuie să se răcească puţin, au fost Instalate mai aproape de ma­şini Această măsură a avut înoţată o efica­­■citat© considerabilă. Responsabila brigăz­ii şi ajutoarea sa au început să folosească mai puţin timp­­pentru­ operaţiile auxiliare şi ast­fel a devenit posibil ca ele­­să-şi poată în­drepta toată atenţia asupra funcţionării ma­şinilor. Şi ultima rezervă, poate cea mai hotari­­toare, în brigada muncitoarei Kondratova este organizată minunat înlocuirea muncitoa­relor între ele Muncitoarea Ermilova poate lucra î­n locul tovarășei sale Kondratova, Kondratova în locul muncitoarei de la apara­tul de vid,­­Ciuv­ahina, iar Ciuvahina, la rîndul său poate sa se descurce bine la mașina I.F.Z. Fetele sînt strîns unite, se ajută una­ pe alta, îşi iubesc maşina şi astfel munca lor sporeşte. In prezent la această­ fabrică iniţiativa bri­găzii muncitoarei Koridratova a fost însil­­şită de multe muncitoare în sectorul I.F.Z şi­,au luat angajamente pentru o mai bună folosire a utilajului existent încă zece bri­găzi ale tineretului printre care brigăzile Nataşei Uleanova Klavei Koskina, Ga­nei Juganova , Raiei Sitnicova şi ale altora S-au încadrat in întrecere şi muncitorii din alte ateliere. Brigada muncitorului Nicolai Ivanovici Sazonov, în componența căreia intră 10 oameni, a hotărît să sporească producti­vitatea maşinilor lor de modelat şi învelit caramele fină la 2.600 tone, norma fiind de i­­zoo. ‘' ' (Din ziarul „Comsomolscaia pravda“) „Scînteia tineretului" Pag. 2-a 2 martie 1954 Tînărul învăţător sîrb învăţătorul utemist Savic­ Radosav este cunoscut de toţi ţăranii muncitori din comu­na Sîmpetru Mare ca un luptător activ pen­­­tru culturalizarea maselor. Sînt mai bine de doi ani de cînd Radosav a venit în Sîmpetru Mare ca învăţător. Se­­bucura că s-a reîntors in satul unde a copi­lărit, unde ii erau părinţii. De la prima ve­dere a înţeles că­ s-au schimbat multe şi în satul său natal Părinţii lui au pornit ală­turi de alte zeci de familii pe drumul lumi­nos arătat de partid, să muncească în gos­podăria colectivă. După terminarea şcolii, Radosav a stat sa chibzuiască bine. I-ar fi plăcut să rămină ■in oraş.. Totuşi a cerut să fie repartizat în satul său natal. Şi astfel a ajuns din nou pe meleagurile copilăriei. — Şi de mine este nevoie In sat — îşi zicea Radosav gîndindu-se la copiii satului, ,la ţăranii muncitori care nu învăţaseră încă nici măcar o literă.­ ­ Elevii clasei a lll-a Dimineaţa, elevii clasei a III-a de la şcoa­la elementară sîrbă vi­n întotdeauna mai­­devreme la şcoală. Unii­­ mai recitesc lecţiile, alţii se îngrijesc sa fie tabla turi­stă, apoi se aşează în bănci aşteptîndu-l pe tînărul în­văţător. Saviei, cunoaşte , pe fiecare copil in parte, ştie cum trebue să discute cu el şi rar să se înşele atunci cînd dă nota unui elev. Bună sa ajungă însă aici, învăţătorul nostru a avut de învins destule greutăţi. Unii pă­rinţi, îşi opreau copiii de la şcoală zile în sîr. Radosav i-a lămurit vorbindu-le cu­­răbdare­­ despre foloasele învăţăturii. Ţintnd astfel o legătură strînsă cu părinţii , copiilor el a reuşit să obţină r­ezultate bune. , Şi romii învaţă carte La fel ca şi în alte sate ale ţării, în Sîm­petru Mare au­­ rămas nenumăraţi neştiutori de carte. Anul trecut conducerea­­­şcolii ele­mentare sîrbe din Sîmpetru Mare a pornit­­ o campanie hotă­rîtă pentru lichidarea­­ ne­­ştiinţei de carte. Învăţătorul, Radosav a primit în­ seama lui cîţiva elevi dintre romii satului. Şi iată minune! Ceea ce n-au învăţat, ro­mii din Sîmpetru Mare o viaţă Întreagă©­­au început să tnv­eţe. în aceste zile. Unii nici nu....mai­­aveau speranţă să, îrjveţe. Ba mai­­ mult, îl priveau... pe învăţător cu neîn­credere. Chiar­ a două zi au lipsit mai bine de ju­•­f ..­­O. mătate. — Doar . n-oi învăţa amu la bătrîneţe — i-a zis Ana Mdivici cu asprime. Rădo­sav­ nu a stat­­mult pe gînduri. . — Ai să înveţi! de ce nu? In curînd vei şti a scrie şi citi. După ce vorbiră, femeia a­ început să-l asculte pe feciorul colectivistului Savici, a­­poi a venit la şcoală Acum învaţă cu dra­goste. Dar nu numai Ana ştie acum carte Ală­turi de ea au mai învăţat să scrie Lina Cră­­benov, Gafiţa Novac, şi mulţi, alţii, în a căror minte şi suflete învăţătorul utemist Savici Radosav a adus lumină. ‘ I Activitatea utemistului Ra­doSav nu se Irţăbgineşte nu'm­ai că nn'drioa d'dactica. EL e.^e şi bibliotecarul căm'nulu cultural din sat El munceşte cu însufleţire ,pentru a fac© din 'fiecare om d.n sa­ ,fip, ei tină, s^u vtrst-, nie. up. prieten al,­cărţii’ , ■ ... ... ' ArNA MARTIN” ”‘0 corespondente „Spi'ntei­ tineretuluî'''­­ pentru regiunea Arad Semestrul 11 de învăţătură a început de curînd, dar studenţii au început de acum să înveţe cu multă seriozitate. Lega­rea cunoştinţelor teoretice de practică, con­­stitue una din preocupările lor principale. Iată-i pe utemiştii fruntaşi în învăţătură Adriana Pieptănatu şi Mihai Popescu din anul 1 al Institutului de Mine din București, analizând, în laboratorul de geologie, str­uctura unei roci sedimentare. ........r r r . ^ Scrisoare către redacţie ___________ Presa în mîinile oamenilor muncii! Difuzarea in mase, a presei de partid constituie o verigă importantă in acţiunea de educare, de ridicare a cunoştinţelor po­­litice şi ideologice ale oamenilor muncii Acolo unde pătrunde presa de partid, acolo unde ea este citită cu atenţie şi re­gularitate, munca organizatorică şi poli­tică este tot mai rodnică. ■ In scopul obţinerii unor cit mai bune rezultate in răspindirea presei noastre in raionul Tg. Jiu, ca şi in întreaga ţară, s-a format o reţea de difu­zori vo­luntari, înţelegindu-şi pe deplin sarcina, mulţi dintre difuzorii voluntari ca Radu Constantin de la O. C.L Industrial Tg Jiu, Aristică Cioculescu de la Ocolul Silvic Tg. Jiu, Coandeş Aurel de la­ Fa­brica de Confecţii „Tudor Vladimiresc­u" şi alţii, desfăşoară o ricnică intensă, reu­şind să mărească necontenit numărul de abonamente. Tov. Stroiescu Vasile de la Baza Tubulară a reuşit să aboneze la diferite reviste, şi ziare pe toţi muncitorii. La fel şi­ difuzorii voluntari Gosa Dumi­-­ tru din comuna laşi şi Vulpe Angliei din comuna Muşeteşti au reuşit ca in luna ianuarie şi februarie a.c. să facă cu 25% mai multe abonamente in comparaţie cu lunile noembrie şi decembrie 1953. Un ajutor preţios in munca difuzărilor voluntari il constituie consfătuirile aces­tora, organizate pe centre de comune, pentru discutarea celor mai bune metode de lucru O astfel de consfătuire s-a ţinut şi in oraşul Tg. Jiu unde s-au dezbătut pro­blemele legate de difuzarea presei. Roa­dele nu au intirziat să apară. Au fost organizate 31 echipe, care mergind pe teren la sate şi in oraş, din casă in casă, au făcut peste 1450 abonamente la diferite publicaţii. Sint şi­ factori poştali şi diriginţi ai oficiilor P.T.T. care se în­grijesc in mod deosebit de difuzarea presei, de dbonarea cit mai multor oa­meni ai muncii la diferite publicaţii. Sint insă unele întreprinderi­ şi insti­tuţii din oraş ca, şi unele comune in care difuzarea presei se face încă defectuos, iar, publicaţiile ajung cu întindere la abonaţi. Aşa de pildă, difuzorii voluntari Bardan de la I.R.J.C., Chiriţă de la liceul de fete Tg. Jiu, preşedintele sfatului popular al comunei Roşia Jiu, Mogoş Nicolae şi alţii, au înţeles greşit rostul muncii de răspindire a presei de partid. In comuna Roşia-Jiu difuzarea ziarelor şi a revistelor se face de multe ori la 3—4 zile odată, fără să existe motive o­­biective. In comuna Curtişoara nici nu există difuzor voluntar. Aici, neglijîndu-se cu totul această muncă, ziarele rămin cite 2—3 zile in sertarele birourilor de la sfatul popular. Şi numai atunci cînd se iveşte „ocazia" sunt împărţite ■ la abo­naţi. Factorul poştal Popescu. Victor, de pe ruta Iaşi-Cărbuneşti, nu se ocupă de­loc de abonarea cetăţenilor din aceste­­ localităţi iar factorul poştal Popa Ion din comuna Brătuia, care a abonat numai 6 tovarăşi, nici nu a depus la timp banii luciţi, lipsind pe abonaţi de ziarele res­­pective. Un alt caz şi mai grav este acela al factorului poştal Alexoiu Aurel din Dăneşti, care a strîns bani de la 15 to­varăşi pentru abonamente, iar apoi, i-a folosit in scopuri personale. In vederea îmbunătăţirii difuzării presei şi a lărgirii reţelei de abonamente, Cen­trul de difuzare a presei­ din raionul Tg. Jiu şi tovarăşii care răspund de această muncă din­ cadrul Oficiului P.T.T.R., tre­buie să ia măsurile necesare pentru lichi­darea lipsurilor existente şi înlăturarea elementelor necinstite din această muncă Organele şi organizaţiile de bază U T.M din raionul Tg Jiu au datoria­­să sprijine -efectiv- munca difuzorilor vo­luntari, să-i controleze în muncă pe di­fuzorii tineri şi să ajute concret la creş­terea numărului de abonaţi la diferitele publicaţii De asemeni şi sfaturile populare tre­buie să sprijine această muncă respectind Hotărîrea Consiliului de Miniştri şi a C.C. al P.M.R. din 1 august 1952, cu pri­vire la îmbunătăţirea difuzării presei. Corespondent ION ŢEPELUȘ O hartă vie a luptei tineretului Există atlase geografice la care,­­pot. fi ..vă­zute felurite hărţi ’ale lumii , georpolitice, etnografice, fizice; hă rţi cu ape­ şi munţi, ■ hărţi, cu floră şi fauna. ,,, ,Ar părea poate bizară , într-un,, astfel­­te atlas o hartă a luptei tineretului. Dar ea există: e o hartă vie mobilă şi dacă faptele eroice ale tinerilor lumii întregi s-ar marca prin steguleţe,­­harta aceasta s-ar umple cu mici flamuri asemeni unei pajişti înflorite. Aceasta e impresia pe care o ai citind-nu­mărul 1 din anul 1954 al revistei „Tineretul Lumii“. Sunt articole, reportaje, versuri, pa­gini cu sport,­şah şi filatelie.­Dar principalu­l care se desprinde din revistă e lupta tine­retului de pretutindeni pentru pace şi priete­nie între popoare. Iată reportajul despre India al lui Steve Endicott... El a vizitat Calcutta şi Bombay-ul, a călătorit prin vechiul şi noul Delhi. Pretu­tindeni în spatele paletelor, nenumărate co­cioabe. Oameni de afaceri străini — care deţin 97 la sută din industria d© petrol, 93 la sută din cea ,de cauciuc, 90 la sută din acţiunile căilor, ferate — se plimbă numai în automobile sau cînd îşi permit să nu se grăbească iau o ricşă trasă de şomerii care şi-au petrecut noaptea în stradă, p­e rogojină. Acesta e climatul în care in 1939, poetul naţional al Indiei, Rabindranath­ Tagore,­­a scris: ■ „...Veniţi popoare începeţi lupta pentru libertate Ridicaţi steagul credinţei de nebiruit Clădiţi cu viaţa voastră punţi peste pămîntul căscat, sfirtecat de ură şi mergeţi înainte“. Versurile acestea­­par acum mai actuale ca niciodată pentru lumea capitalistă. In acest răstimp în Vietnam, despre care revista publică un interesant articol trupele colonialiste fac operaţiile „Pescăruş“, „Cro­codil“, „Dromader“ „Meduza“ — ceea ce se poate traduce prin: napalm, bombe, copii ucişi sate arse. 500 miliarde de franci plă­teşte anual poporul francez pentru „războiul murdar“. Şi în Franţa lipsesc cinci milioane de locuinţe şi cinci sute de mii de copii nu au posibilitatea de a merge la şcoli. Intr-o parte a lumii tinerii apără pacea cu arma în mină, în cealaltă stat aruncaţi în închi­soare pentru că s-au declarat împotriva .,răz­boiului murdar" .­­Există, în acest număr al revistei, o scri­soare din Austria şi una din Grecia. In pri­ma e vorba de fetele silite să care, saai ca să poată trăi, de­­şcolarii care term­nind şco­lile riu găsesc de. lucru, de înrăutăţirea con­tinuă a condiţiilor de viaţă. In a doua e vor­­­rea­ de baze militare ridicate de americani de creşterea analfabetismului Una vine din apropierea munţilor Tirolului a doua din preajma -.străvechiului Olimp­ia, seamănă atît de bine între ele. Seamănă mai ales prin protestul tinerilor austriaci, prin exilarea UL Farsolis - preşedinte a­ asociaţiei studenţi­lor cre­tani care a trimis un mesaj Consi­liului Mondial al Păcii, prin pilda celor patru studenţi cărora Academia din Larissa nu le-a eliberat diplome pentru că semnaseră mesaje pentru pace. Dar nici tinerii austriaci şi nici cei greci nu pot îi înfrînţi. „Noi credem cu tărie în Revista „Tineretul Lumii“ Nr. 1 — 1954 victoria noastră finali'.' scrie X Papadopulos „...vor învinge' stat ultimii? cuvinte ale scrisorii despre tinerii din Austria. ★ Pentru a corupe tineretul, aţîţătorii la răz­boi folosesc nenumărate mijloace, dela ,,co­­mics“-uri pînă la îmbietorul afiş de înrolare in armatele din colonii. Dar ultimul e fără îndoială pregătit de­ primul. Împotriva decadenţilor, artele trebuesc re­­-aduse pe adevăratul lor drum. „Poporul e învăţătorul nostru“ — scrie în legătură cu aceasta H. Van Buren (Olan­da) in ultimul număr al revistei Autorul ar­ticolului a luat. ..parte la întîlnîri ale diferi­ţilor oameni de artă. A asistat la­­o convor­bire în care compozitorul austriac Marcel Rubin a spus: „Vă sfătuiesc să vă luaţi rucsacul şi să mergeţi în munţi, să trăiţi printre oamenii din popor din mijlocul cărora vă trageţi. Ascultaţi cum cîntă ei şi vă veţi da seama în ce fel trebuie să cîn­taţi şi voi“. Un poet birman a spus: „Pacea şi dragos­tea stat subiectele cele mai frumoase despre care se pot şi trebue să se scrie itom­ane, poeme, cîntece“. Sunt subiecte Întruchipate in operele lui Joel Ga­ltier din Belgia, î­n cele ale chilianului Edmundo Lazo, în nuvelele şi romanele lui Petru Dumitriu. Aceleaşi lucruri s-au discutat la întîlnirea artiştilor plastici printre care au fost Jean Venitien (Franţa) Pasiko Akamatou (Japo­nia), A. Goldreich (Africa de Sud), Haver­­mans (Olanda). Una din concluziile lui Van Buren este: ...arta nu devine artă adevărată, decît dacă reflectă poporul cu ideile și sentimentele sale..." In acest spirit se integrează și celelalte două materiale de artă din revistă, dansul popular bielorus „Bulba“- pus în scena de Igor Moiseev și filmul francez „Fenfan la tulipe“. In primul e vorba de cultivarea cartofilor, în al doilea apare pe ecran o povestire din Evul Mediu. Dar, deopotrivă, în ambeta e prezent poporul In vioiciunea coloritul,­­optimismul dansului bielorus, In satira antimonarhică, şugubeţia şi curajul lui Fanfan, fiul lalelei. ★ Ultimul număr al revistei cuprinde ştiri de pretutindeni Despre lupta, tineretului din Triest ca şi des­pre gazelele şcolăreşti din Italia care reuşesc să organizez© lupta elevi­lor împotriva­ învăţămlrntului reacţionar. Stat date care- -* fără comentarii ■— te en­tuziasmează asemeni Unui marș’ tineresc, stat altei© care demasca groaznice stări de fapt Este astfel uri articol intitulat „Sănătatea tineretului", nu mai mare de o pagină. Nu­mai cete cîteva date cuprinse aci sînt sufi­ciente pentru a condamna colonialismul : douăzeci de milioane de tuberculoşi în Indo­nezia; un medic la 16.980 de persoane în Bir­­mania; un medic la 133 000 locuitori­­în Ni­geria; două­ milioane şi­ jumătate de indieni c­u­­boli infecţioase grave, în vreme ce­ la spi­talele întregii ţări nu se pot izola decit 10.000 de persoane ! In Indonezia e un medic la 60.000 oameni şi un farmacist la 900.000 Din bugetul ţării 1,7 la sută este alocat­ sănătăţii publice, iar 67 la sută cheltuielilor cu scopuri militare. Cifrele aparţin Ministerului Sănătăţii din Indonezia. Trebuie adăugat după cifrele O.N.U., că durata mijlocie a vieţii a două­­ treimi din populaţia globului e de mai puţin de 30 de ani. Majoritatea oamenilor vor­­fi plină tinereţe : bugetele de război sunt de­­treizeci de ori de patruzeci de ori mai­ mari ca bugetele sănătăţii publice Şi iată şi altfel de date. Unele sunt culese în partea europeană a U.R.S.S. celelalte în Siberia. Însemnările de călătorie ale finlan­dezului Glavi Laine. A trecut, prin Ucraina, a vizitat Moscova şi Leningradul, colhozuri, uzine, palate de pionieri, în uzine muncitorii se uită cu drag la director (călătorul finlan­dez se miră : în alte ţări 11 privesc ca pe un cerber), palatul ţarului e palat al pionierilor (jucînd şah cu copii de 8 ani, am pierdut — spune e!) colhoznicii lucrează cu combine moderne iar veniturile lor sînt foarte mari. Şi peste tot fiori, prietenie, cîntece. La despărţire, schimb de cadouri, căpătâie la Festival. Pentru concluzie redăm ultimii g rin­duri: „Ne­­întoarcem acasă. La graniţă , n-am văzut nici flori şi nici orchestră“. Există în acest număr şi a doua part© a reportajului lui Zoltán Vecsey — „O călăto­rie în jurul cercului polar" — şi anume e vorba de acea parte a drumului său cuprins între Alaska şi Murmansk. In tundra de muşchi şi­­ cea păduroasă, în lumea nurcilor şi leimmingilor (specie de rozătoare), a vul­­pilor­ albastre şi argintii se ridică acum fa­brici de conserve fabrici pentru prelucratul pieilor, oaselor, cărnii. Aplicînd metodele mi­cturiniste se cultivă cartofi, verze, ridichi. Niciodată n-au visat la aşa ceva locuitorii din Ciucotca, nici cei din Camciatca, odinioară sălbatici şi exploataţi.. Uriaşe bazine carbonifere şi forestiere, fa­brici de celuloză mine de fier, cobalt, nichel; înainte erau aci­­,petete albe" — suprafeţe neexploatate, neatinse de picior omenesc. In jurul cercului polar, statul sovietic a ridicat o reţea­ de oraşe, a aprins lumina electrică, a­­ridicat şcoli, şi teatre. In jurul cercului po­lar, dincolo de Alaska ,spre oceanul Atlantic, acolo unde stăpînesc imperialiştii americani, se găsesc însă baze militare construite cu­­ scopuri de agresiune. Ca şi în Grecia, ca şi în Austria, ca şi la Italia şi în Franţa, în Indonezia şi în Vietnam stat baze militare. Citind numărul ultim al revistei „Tinere­tul Lumii" îţi­ da­i seama că în ciuda duşma­nilor păcii, tineretul va învinge., Anul 1953 a fost un an de victorii­ . Congresul pentru apărarea drepturilor tineretului (Martie-Vie­­na), armistiţiul din Coreea, cel de al III-­lea Congres Mondial al Tineretului şi al IV-lea Festival, Congresul Mondial al Studenţilor de la Varşovia. In multitudinea de acţiuni în­treprinse de tineret în lupta pentru pace, a­­ceste intiilniri care au avut loc sub semnul păcii şi prieteniei stau în primul rîrid. Anul­ 1­954 va fi fără, îndoială un an cu noi victorii* CAMIL BACÎU ,,

Next