Scînteia Tineretului, martie 1954 (Anul 9, nr. 1508-1533)

1954-03-31 / nr. 1533

Delegata P. G U. S. Ia CöftgíéStil al IV^tea al Partidului Socialist Unit din Germania 1 BERLIN 30 (Agerpres). — TASS trans­­mitte: La 29 martie a sosit ,la Berlin delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice la cel de al IV-lea Congres al Partidului So­cialist Unit din Germania. Din delegaţie fac parte: A. I. Mikoian, membru al Prezidiului G.& al P.C.U.S. şi vicepreşedinte al Consi­liatei de Miniştri al U.R.S.S.; M. A. Suslov, secretar al C.C. al P.C.U.S.­ D. T. Şepilov, redactor şef al ziarului „Pravda" şi A. A. Smirnov. Pe aerodromul Schoenfeld din Berlin, dele-* gaţia a fost Întâmpinată de Walter Ulbricht, prim secretar al C.C. al P.S.U.G. şi vicepre­­şedinte ai Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Democrate Germane şi de H. Matern şi F. Oeissner, membri ai Biroului Politic al C.G. al P.S.U.G. Delegaţia a mai fost trnt­imipinată de repre­zentanții ambasadei sovietice în frunte cu V. S. Semenov, ambasador al U.R.S.S. în R. D. Germană. --------------------------------------—O------------------------------------------­ TORONTO 30 (Agerpres). — TASS trans­mite : La 27 şi 28 martie, delegaţii ,la Congre­sul al V-lea al Partidului Muncitoresc Pro­gresist din Canada au discutat proiectul nou­lui program al partidului. Raportul cu privire la proiectul noului program a fost prezentat de Leslie Morris, membru al Comitetului naţional executiv al partidului. Congresul a adoptat proiectul noului pro­gram cu unele rectificări. Congresul a adoptat rezoluţii în următoa­rele probleme: O nouă politică naţională pentru Canada ; lupta împotriva ameninţării crizei economice; unitatea poporului şi sar­cinile Partidului Muncitoresc Progresist; întărirea partidului, Federaţiei naţionale a tineretului muncitor şi a organelor de presă. Congresul a ales Comitetul Naţional al Partidului Muncitoresc Progresist din Cana­da. Delegaţii la Congres au ales in unani­mitate pe Tim Buck , lider al partidului. La Congres s-a dat citire în diferite şe­dinţe telegramelor de salut primite din par­tea Comitetelor Centrale ale partidelor co­muniste şi muncitoreşti frăţeşti din Uniu­nea Sovietică, Anglia, Statele Unite, Re­publica Populară Chineză, Franţa, Ceho­slovacia, Polonia, Romînia, Bulgaria, Re­publica Democrată Germană, Germania oc­cidentală, Japonia, India, Mexic, Uruguay, Guatemala şi alte ţări. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a adresat următoarea telegramă : „Congresului al V-lea al Partidului Mun­­citoresc Progresist din Canada. ------------------------ed,------------------------­Comitetul Central al Partidului Comunist­­al Uniunii Sovietice trimite un salut fră­ţesc Congresului al V-lea al Partidului Mun­citoresc Progresist din Canada. Urăm Partidului Muncitoresc Progresist succese în lupta pentru întărirea rindurilor partidului, pentru Independenţa naţională a Canadei, pentru Interesele vitale ale oame­nilor muncii din Canada, pentru pace. Trăiască Partidul Muncitoresc Progresist din Canada ! Trăiască solidaritatea internaţională a oa­menilor muncii în lupta pentru pace, demo­craţie şi socialism­­ COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE“ Congresul Partidului Muncitoresc Progresist din Canada Acord comercial între U.R.S.S. şi Egipt MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS trans­mite: In urma unor tratative care s-au desfăşu­rat într-o atmosferă de înţelegere reciprocă prietenească şi care s-au încheiat cu succes, la 27 martie 1954 a fost semnat la Cairo un acord comercial între U.R.S.S. şi Egipt care prevede dezvoltarea şi consolidarea rela­ţiilor comerciale dintre cele două ţări pe bază de egalitate în drepturi şi avantaje reciproce. Prin acest acord se stabileşte aplicarea re­ciprocă de către ambele părţi a clauzei na­ţiunii celei mai favorizate în problemele comerţului şi navigaţiei. Potrivit stipulaţiilor acordului, livrările de mărfuri din U.R.S.S. în Egipt şi din Egipt în U.R.S.S. se vor efectua pe baza unor liste de mărfuri. Lista mărfurilor sovietice care vor fi exportate din U.R.S.S. în Egipt cu­prinde utilaj industrial, tractoare şi maş­ini agricole, autovehicule, fabricate de fier şi oţel, produse petrolifere, material lemnos, cereale, medicamente şi alte mărfuri. Lista mărfurilor egiptene prevăzute care vor fi exportate din Egipt în U.R.S.S. cuprinde: bumbac, orez, fire de mătase artificială, piei prelucrate, piei brute şi alte mărfuri. Acordul este încheiat pe termen de milion şi se va considera prelungit în fiecare an dacă nici una din părţi nu-l va denunţa. Din partea sovietică, acordul a fost sem­nat de V.D. Aleexenco, consilier comercial al ambasadei U.R.S.S. în Egipt, din partea egipteană de către Kamal El-Dîn Abdel Nabi, director al departamentului economic din Ministerul Afacerilor Externe al Egiptului. -7»------------------­Protests împotriva reprimării demonstraţiei studenţilor libanezi BEIRUT 30 (Agerpres).­­ La 29 martie un grup de studenţi libanezi au declarat că vor începe o grevă a foamei în serie de protest împotriva măsurilor represive luate de autorităţi cu prilejul demonstraţiei anti­­imperialiste de la 27 martie. Agenţia Associated Press relatează că re­înmormîntarea studentului ucis de poliţişti cu prilejul manifestaţiei din 27 martie, au fost concentrate importante forţe poliţieneşti pentru a preîntîmpina noi manifestaţii ale studenţilor şi populaţiei. BEIRUT 30 (Agerpres). — TASS trans­mite : Ziarele libaneze condamnă cu asprime ac­ţiunile autorităţilor în legătură cu reprima­rea la 27 martie, a demonstraţiei studenţeşti de la Universitatea americană din Beirut. Ziarul ,,Le Matin“ cere demisia imediată a primului ministru al Libanului, Yafi. „Ni­meni, scrie ziarul, nu are dreptul să împie­dice pe studenţii noştri să exprime ceea ce gîndesc despre pactul turco-palistanez şi despre presiunea exercitată asupra Irakului în scopul de a-i sili să adere la această a­­lianţă“. Declarația lui Nehru NEW DELHI 30 (Agerpres). — Lutnd cu­­vîntul la 29 martie la New Delhi, primul ministru al Indiei, Nehru, s-a declarat de acord cu cererile opiniei publice mondiale pentru interzicerea armelor de exterminare în masă. „Siper — a spus premierul indian — că autorităţile Interesate vor acorda toată atenţia acestor cereri, deoarece ultimele ex­perienţe cu arma cu hidrogen au devenit tot mai periculoase“. Insistînd asu­pra caracte­rului distructiv al noilor arme, Nehru a a­­rătat că ultimele experienţe cu bomba cu hidrogen au demonstrat limpede că puterea destructivă a acestor mijloace de extermi­nare poate scăpa controlului omului proro­cind adevărate catastrofe. ---------­ închiderea conferinţei interamericane de la Caracas NEW YORK 30 (Agerpres). — l­a 28 martie, cea de a 10-a conferinţă interame­­ricană de la Caracas, şi-a încheiat lucră­rile. La şedinţa de închidere, delegaţia Gua­­temalei a protestat în mod oficial împotri­va rezoluţiei „anticomuniste“, adoptată, după cum s-a mai anunţat, sub puternica presiune a S.U.A., şi care are ca scop a­­mestecul S.U.A. în afacerile interne ale A­­mericii Latine. In declaraţia delegaţiei Guatemalei se spune de asemeni că orice încercare de a­­mestec în afacerile interne ale ţării, de ori­cine va fi ea întreprinsă, va fi şi de acum înainte respinsă cu hotărîre de către Guate­mala şi va forma obiectul unei plîngeri în faţa Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, ca reprezentînd „o pri­mejdie pentru pace şi securitate...“ LVia­ţ a fără bucurii Deprimare sufletească. Reporterul a aflat despre sinucidere, a zăbovit cîteva clipe asu­pra firei albe de hîrtie, iar apoi a dat ver­dictul: „Electrotehnicienul Klaus M. în vîrstă de 23 de ani şi-a pus capăt zilelor­ cu aju­torul curentului electric. Cauza, după cum ni s-­a comunicat la poliţie, a fost o deprimare sufletească“. Şi rotativele au imprimat pe kilometri de hîrtie aceste cuvinte. Unii, citind în ziarul vest-berlinez „Der Tag“ constatările reporterului amintit, au în­cercat să deslege tainele ce sălăşluiesc în cele două cuvinte: „deprimare sufletească . Rostogolind privirea peste raidurile dese­rie cuvinte aliniate sub un titlu provocator de senzaţie­ au putut să întîlnească o frază care dezvăluia enigma. Klaus M. s-a sinucis pen­tru că devenise şomer. Dacă însă mulţi din­tre şomerii care bat străzile acoperite dle ruine ale Berlinului occidental au speranţa — e drept, mai întotdeauna nerealizată­­— că totuşi vor găsi un patron care să aibe nevoie măcar pentru cîteva ore de puterea braţelor lor, în schimb Klaus M. nu mai putea să nutrească nici chiar o asemenea speranţă, atît de modestă­ în fond. Puterea br­aţelor sale nu mai exista; i-o răpise un cumplit accident de producţie. Acesta a fost dealtfel motivul pentru care în septembrie 1953 «nărul în vîrstă de 23 de ani a devenit şomer. Simţea atunci cum se prăbuşeşte în­tr-o noapte grea, apăsătoare, fără de sfîrşit. Sufletul îi era răvăşit de furtuna suferinţe­lor. Nu a mai avut tăria să ia pieptiş viaţa. S-a sinucis. Şi un reporter, în goana pere­grinărilor sale cotidiene, a scris despre acea­stă viaţă tînără pe care a mistuit-o focul nă­­praznic al nedreptăţii sociale, un reportaj pe care l-a intitulat: „Patul folosit drept scaun electric“. Despre Hans Peschke „Der Tag“ nu a scris nici un reportaj. Şi aceasta nu numai din pricină că Hans nu a folosit patul­­ drept scaun electric. Hans, unul din locuitorii bor­deielor din sărăcăcioasele mahalale muncito­reşti ale Hamburgului, nu a putut să inspire vreun reporter în scrierea unui reportaj sen­zaţional pentru că viaţa lui nu are nimic deosebit într-însa. Hans este tinăr, cunoaşte o meserie — cea de lăcătuş, are nevastă şi un copil mic, munceşte din răsputeri şi abia adună 40 de mărci pe săptămînă (minimul de trai oficial în Germania occidentală este de 400 mărci lunar). Necazurile pe care le îndură Hans Peschke îl condamnă la ano­nimat; aceste necazuri le împărtăşeşte doar o întreagă generaţie de tineri. Nu-i nici sin­gurul după cum nu-i nici primul şi nici ul­timul dintre tinerii vestgermani pe care greu­tăţile vieţii aspre şi crîncene îi apasă necru­ţător. Hans Westfal este un locatar al barăci­lor mucegăite, insalubre, din raionul Span­dau din Berlinul occidental. El este tînăr, are multe guri de hrănit, de muncit nu are unde deşi doreşte cu ardoare. Deocam­dată primeşte un ajutor de 18 mărci pe săptămînă. Ce se va întîmpla însă în viitor? Lui Hans îi este teamă de acest viitor. Pro,a cump­ite­s încercările prin care a trecut pentru ca să se poată gîndi cu sînge rece, la zilele ce vor veni. De visat, visează. Este doar tînăr. Uneori se avintă departe pe ari­pile visurilor; îşi permite chiar să-şi imagi­neze vremea cind­ în patria sa toţi oamenii vor putea munci. Realitatea crudă a vieţii de fiecare zi nu-i îngăduie însă să viseze prea mult. Despre această realitate şi-a permis să facă cîteva mărturisiri ziarul vest-german „Neue Volkszeitung“ . ..Numărul tinerilor şi tinerelor care nu pot urma şcolile şi care nu găsesc de lucru se cifrează aproximativ la 700.000“. De fapt numărul acestor tineri este cu mult mai mare: 1.625.000 tineri vestger­mani nu pot să-şi asigure existenţa pentru că nu au unde să-şi folosească puterea lor de muncă. Cînd mergi pe străzile din Berlinul occi­dental de multe ori îţi atrag atenţia nişte afişe colorate. Inscripţia de pe ele pare oarecum misterioasă: „Tusma”. De fapt însă lucrurile sînt cu mult mai puţin misterioase d­ecît în aparenţă. E încă una din enigmele ce îşi găsesc deslegarea în cunoaş­terea realităţii vestgermane. „Tusma“ în­seamnă „Telefoniere und Studenten ma­chen alles“ adică „telefonaţi şi studenţii vor exe­cuta totul". Ca să-l poată studia pe Goethe şi Heine, mulţi studenţi vestgermani spală vase în restaurante, scutură covoare, spang lemne sau lucrează noaptea ca muncitori ne­­ .----------------------------------------------------------------­ calificaţi. Şi munca lor este sîngeros exploa­tată! „Cînd aud de cultură îmi vine să trag cu pistolul“ — fraza aceasta a lui Goering a devenit o călăuză pentru cîrmuitorii de la Bonn. Cifrele dau prilejul multor reflecţii. Iată, de pildă, două cifre: în 1951 în împărăţia lui Adenauer pentru întreţinerea unui soldat american era alocată suma de 9.640 mărci iar pentru un elev german abia 60 mărci. Diriguitorii regimului de la Bonn ţin multe discursuri. Desigur aceste discursuri nu amin­tesc nici despre tânărul electrotehnician care şi-a pus capăt vieţii cu ajutorul curentului electric şi nici despre şomerii căzuţi pradă desnădejdii. Despre asemenea lucruri domnii de la Bonn se prefac că nici habar n-­au. In schimb ei vorbesc despre diviziile vestger­mane care urmează să renască şi ca nişte fiare de pradă încearcă să adulmece vînat proaspăt, carne de tun din rîndurile tinere­tului. Cînd bubuie tunurile, tinereţea este în pri­mejdie. Tînăra generaţie din Germania a cu­noscut prin propria ei experienţă ce înseamnă războiul. Este o generaţie crescută în şuierul bombelor, printre ruine, îndurînd foamea şi lipsurile de tot felul. Pentru tineretul din R. D. Germană zilele războiului au rămas nu­mai ca o amintire tristă, un trecut de care te îndepărtezi mereu dar care te îndeamnă să veghezi la viitor. Tinerii din Germania occi­dentală n-au pus însă capăt suferinţelor; bombele au încetat să mai şufere dar ruinele n-au fost înlăturate, iar foamea le scarmănă stomacul fără îndurare. Ei sunt victimele ce­lor care vor să transforme Germania din nou într-un focar de război. Bundestagul de la Bonn a votat legea ser­viciului militar obligatoriu. Nu a votat însă nicio lege de ajutorare a șomerilor. S-a mirat oare cineva ? Cred că nu ! La Bonn se aude doar răpăitul tobelor războiului (după zgomot poţi recunoaşte că sunt tobe „made în S.U.A.“). In birouri cu storurile trase achi­zitorii de carne de tun germană fac calcule. Ei nu se mulţumesc că au răpit tineretului vestgerman tinereţea ; ei vor acum să-i ră­pească şi viaţa. EDGARD OBERST „Nu sintern singuri...” Ministrul de justiţie al S.U.A. a propus oficializarea dreptului statului de a intercepta convorbirile telefonice. — Ți-aş spune un cuvînt dulce, dar ştii... nu sîntem singuri. (Desen de BUGE TARU) ­••! REDACŢIA! Bucureşti Maţ*­ Scântei! Tel.Nr. 7.61.00 ADMINISTRAŢIA Bucureşti Str. Academiei 17, Tel. 5.79.60. DIFUZAREA: Tel. 5.38.77. TIPARUR: Combinatul Poli­grafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“ — Piaţa ScînteiL „Adunarea prietenîei“ Intîlnirea tinerilor din R.P. Polonă, R. Cehoslovaci şi R. D. Germană VARŞOVIA 30 (Agerpres).— P.A.P. trans­mite: Cu prilejul încheierii Să­ptămînii mondiale a tineretului, la 28 martie, în oraşul Jelen­ia Gora din R. P. Polonă a avut loc o întîlnire a prieteniei la care au luat parte tineri din Polonia, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, precum şi delegaţii de tineret din Belgia, Danemarca, Germania occidentală şi Norvegia. Intîlnirea s-a trans­format într-o vie demonstraţie a unităţii ti­neretului în lupta pentru rezolvarea paşnică a problemei germane şi pentru asigurarea securităţii colective în Europa. In sala Teatrului Municipal din Jelen la Gora a avut loc o şedinţă festivă a partici­panţilor la intîlnirea prieteniei. Adunarea a fost deschisă de T. Wegner, secretar al con­ducerii centrale a Uniunii tineretului polonez. El a subliniat că tineretul polonez protes­tează cu hotărîre împotriva reînvierii milita­rismului german, care reprezintă cel mai mare pericol pentru cauza păcii în Europa. Tinerii și tinerele din Polonia, a spu­s el, sprijină cu căldură propuni­ile concrete fă­cute de Uniunea Sovietică, îndreptate spre reglementarea paşnică a problemei germane şi asigurarea securităţii colective în Europa. La adunare au luat cuvîntul W. Welfe, se­cretar al Consiliului Central al Uniunii tine­retului liber german, M. Jakes, secretar al Comitetului Central al Uniunii tineretului cehoslovac, V. Krause, reprezentantul tinere­tului din Germania Occidentală şi L. Tebax, membru al delegaţiei tineretului belgian. Vor­bitorii au subliniat primejdia pe care o re­prezintă pentru popoarele Europei aşa zisa „comunitate defensivă europeană” şi au spri­jinit planul de asigurare a securităţii colec­tiv­e în Europa, propus de către delegaţia so­vietică la conferinţa de la Berlin. Intr-o atmosferă de nestăvilit entuziasm, participanţii la adunare au adoptat o rezo­luţie în care se spune: „Considerăm că singura ca­te justă pentru asigurarea păcii in Europa o constituie pro­iectul „tratatului general european cu pri­vire la securitatea colectivă in Europa“ pre­zentat de către delegaţia sovietică la confe­rinţa de la Be­rlin, proiectul unificării Ger­maniei pe baze paşnice şi democratice. In numele fericirii şi al prosperităţii popoarelor noastre, tinerii şi tinerele din R. D. Germană, Germania occidentală, Polonia şi Cehoslova­cia vor lupta din toate puterile pentru reali­zarea acestui program. In numele tineretului din ţările lor, parti­cipanţii la intîlnirea prieteniei, sprijină cu căldură iniţiativa prietenilor­­ germani şi francezi cu privire la convocarea la Berlin în luna aprilie, a unei conferinţe a tineretu­lui în vederea discutării metodelor de luptă comună împotriva „comunităţii defensive eu­ropene“, pentru pace şi securitatea Europei Participanţii la întîlnire cheamă întregul tineret din Europa, indiferent de convingi­ politice, credinţe religioase şi origină socială să participe activ la pregătirea şi de lucră­rile acestei conferinţe. Fie ca­­ intîlnirea de la Berlin a tineretului din Europa să se în­trunească reprezentanţi ai tuturor oamenilor iubitori de pace“. In după amiaza zilei de 28 martie, în Piaţa centrală din Jelenia Gora, a avut loc un mare miting al locuitorilor oraşului,­­ care au lu­at cuvîntul participanţi la întîlnirea prie­ten­iei. Săptămîna de luptă a tineretului francez împotriva reînarmării Germaniei occidentale PARIS 30 (Agerpres). — Ziarul „L’Hu­­manité” publică un comunicat al Uniunii ti­neretului republican din Franţa, chemînd la lupta împotriva acordurilor de la Bonn şi Paris şi a reînarmării Germaniei occiden­tale. „Pentru ca tineretul nostru să nu mai cu­noască soarta îngrozitoare a generaţiei pre­cedente, se spune în comunicat, va trebui să ne unim şi să acţionăm în comun. Este în joc viitorul fiecărui tînăr, întrucît acordurile de pe Bonn şi Paris şi consecinţa lor firească — reînarmarea Germaniei occidentale, poartă în sine germenii războiului”. In sem­n de protest împotriva acordurilor militariste, Uniunea tineretului republican din Franţa anunţă organizarea între 10 şi 17 aprilie a „săptăminii de luptă a tineretului împotriva reînarmării Germaniei". „Chemăm toate organizaţiile de tineret, se spune în în­­cheere în comunicat, chemăm pe toţi tinerii indiferent de opiniile lor, să participe în nu­măr cît mai mare la demonstraţiile patriotice care vor fi organizate în cursul acestei sărp­­tătrimni“. Discursul lui Dulles NEW YORK 30 (Agerpres). — La 29 martie secretarul Departamentului de stat al S.U.A., J. F. Dulles a rostit un nou discurs radiodifuzat şi­ televizat despre sco­purile politicii externe ale S.U.A. Reluînd declaraţiile făcute de el cu două luni în urmă, Dulles s-a ocupat în deosebi de „concepţia guvernului american” în problema Indochineză şi a relaţiilor cu R. P. Chineză. Discursul abundă în calomnii grosolane împotriva Uniunii Sovietice şi a R. P. Chi­neze. Sensul celor spuse de Dulles în legătură cu Indochina se rezumă — potrivit consta­tării Agenţiei France Presse — la aceea că „Statele Unite se împotrivesc sem­nării unui armistiţiu în Indochina”. Cu acest prilej Dulles a dezvăluit adevă­ratele cauze ale interesului manifestat de Statele Unite pentru Indochina şi în general pentru Asia de sud-est declarînd că „această regiune a lumii este bogată în numeroase materii prime ca de pildă cositor, petrol, cau­ciuc şi minereu de fier... Regiunea are o mare valoare strategică. Asia, de sud-est este situată de o parte şi de alta a celor mai di­recte şi mai bune căi maritime şi aeriene între Pacific şi sudul Asiei“. Iată de ce, după cum a spus Dulles, „Sta­tele Unite şi-au manifestat in mai multe mo­duri simpatia lor...“ faţă de lupta colonialişti­lor francezi şi a regimurilor marionetă din Indochina împotriva poporului vietnamez. Iată de ce, potrivit spuselor sale, „Congresul (al S.U.A.—N. R.) ne-a îngăduit să acordăm ajutor material guvernelor... din această ţară". Referindu-se l atitudinea guvernelor ma­rionetă din Vietnam, Pater-Lao şi Khmer care, încurajate de americani, vor să se despartă de Franţa,»Dulles a arătat că „Statele Unite urmăresc această evoluţie cu multă atenţie şi simpatie“. Du­l­es a trecut apoi­­ ameninţări declarînd că în anumite condiţii, situaţiei din Asia „tre­buie să i se facă faţă în cadrul unei acţiuni comune“ deşi, după cum a recunoscut-o chiar el, „acest lucru ar putea implica riscuri se­rioase..." Comentînd acest pasaj al discursului, A­­genţia France Presse arată că „ar putea îi vorba de o primă aluzie a secretarului de stat american la posibilitatea unei internaţio­nalizări a conflictului indochinez“ cu alte cuvinte la o eventuală reeditare a interven­ţiei din Coreea care şi ea a fost prezentată de americani ca o „acţiune comună“. Sintetizînd ideile cuprinse în această parte a discursului lui Dulles, comentatorul Agen­ţiei France Presse, Georges Wolff, scrie ca această atitudine „relevă intenţia guvernului american de a insista în favoarea continuării războiului...“ Pronunţându-se din nou împotriva admiterii R. P. Chineze in O.N.U. Dulles a elogiat tot­odată „guvernul“ taiwanez al lui Cian Kai-şi. După spusele secretarului departamentului de stat american „acesta se bucură de încre­derea altor mulţi chinezi şi americani". El a declarat că desfiinţarea acestui regim „este de neconceput“. Vorbind despre poziţia pe care S.U.A. o vor adopta la conferinţa de la Geneva, Dulles a subliniat: „Poziţia Statelor Unite a fost demonstrată în mod limpede la conferinţa de la Berlin“. Dui'­es a încercat să prezinte conferinţa de la Geneva ca avînd un caracter strict limitat şi ca şi cum R. P. Chineză nu ar participa în calitate de mare putere ci ca „o forţă de agresiune“ atribuindu-i astfel un rol de inculpată iar Statelor Unite şi aliaţilor lor întru agresiu­nea din Coreea — rolul de acuzatori. In legătură cu politica S.U.A. în toate a­­ceste probleme, Dulles a recunoscut că „unii ar dori poate ca lucrurile să se prezinte altfel“ ; el a lăsat însă să se înţeleagă că S. U.A. nu vor ţine seama de opinia publică din ţările occidentale, in special din Franţa, care doreşte încetarea­ războiului din Indo­china. Cuvîntarea lui Dulles urmăreşte să men­ţină atmosfera de încordare internaţională contrară dorinţei de destindere manifestată viguros în lumea întreagă. Agenţia France Presse precizează că textul discursului lui Dulles a fost aprobat la 27 martie de președintele Eisenhower. PARIS 30 (Agerpres). — „Noua concepţie“ în politica militară a­­mericană preconizată de Dulles cu privire la aplicarea „represaliilor imediate“ acelor ţări care nu sunt de acord cu politica Statelor Unite, fără a consulta în prealabil pe „aliaţii“ occidentali ai S.U.A. a provocat o deosebită îngrijorare în Franţa. Intr-o interpelare adresată guvernului francez, Edouard Bonnefous, preşedintele grupului parlamentar U.D.S.R., a cerut să i se răspundă la următoarele întrebări: „Dacă guvernul francez ...a fost consultat de Washington în legătură cu noua politică americană, ale cărei consecinţe pot fi atît de grave pentru Europa . Dacă Franţa, aşa cum a făcut ministrul afacerlor externe al Canadei, a amintit gu­vernului american că orice hotărîre impor­tantă în domeniul apărării nu poate fi luată decit în acordul deplin al aliaţilor Statelor Unite“. ■ » " ' - '■ Politica S. U. A. provoacă îngrijorare în Franţa Scurte ştiri • In ultimul timp între departamentele de resort ale Uniunii Sovietice şi Suediei s-a că­zut de acord ca vasele militare sovietice şi suedeze să-şi facă vizite reciproce de priete­nie. In vara anului 1954 v­ase sovietice vor vizita portul Stockholm iar vase suedeze — vor vizita portul Leningrad. • Din Moscova au plecat noi grupuri de tineri patrioţi care vor participa la valorifi­carea pămînturilor virgine şi înţelenite din estul ţării. Ei se îndreaptă spre Altai, regiu­nea Volgă­i şi Kazahstan. Numărul tinerilor cetăţeni ai Moscovei care, de chemarea partidului, au plecat să valorifice noi pămînturi este de peste 10.000. D­­n scopul menţinerii şi întăririi relaţiilor de prietenie, guvernele Republicii Populare Polone şi Republicii India au căzut de acord să facă schimb de reprezentanţi diplomatici cu rangul de ambasadori.­­ La 28 martie s-a deschis la Berlin o ex­poziţie industrială a mărfurilor de consum popular. Deschizînd expoziţia, Heinrich Rau, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul construcţiilor de maşini al Repu­blicii Democrate Germane, a subliniat că ex­poziţia prezintă produse din 400 întreprin­deri. • La 29 martie a sosit la Moscova Sufoan­­drio, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Indonezia în U.R.S.S. In gara „Beloruskaia", Subandrio a fost întîmpinat de D.A. Jukov, şeful serviciului Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. •9 In Uniunea Sovietică a început între­cerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai. Co­lectivele multor întreprinderi industriale îşi iau angajamentul să realizeze înainte de ter­men planul de stat şi să dea mai multe pro­duse. Iniţiatorii întrecerii în cinstea zilei de 1 Mai au fost muncitorii, inginerii şi func­ţionarii sectorului hidrotehnic comsomolist de pe şantierul centralei hidroelectrice de la Kuibîşev. Năzuind să întîmpine în mod demn ziua de 1 Mai, colectivul de constructori şi-a luat angajamentul să îndeplinească înainte de termen — pînă la 25 aprilie — planul pe patru luni al lucrărilor de construcţie şi montaj, să depăşească cu 10% planul lucră­rilor de pămînt, să reducă cu 2%— 5% costul fabricatelor de beton şi beton armat. 9 La 27 martie a avut loc la Budapesta consfătuirea lucrătorilor din cooperativele a­­gricole de producţie din­ R.P. Ungară, convo­cată de Comitetul Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria şi de Consiliul, de Miniştri al Republicii Populare Ungare. La consfătuire au participat peste 1.000 de pre­şedinţi, brigadieri, agronomi şi alţi lucrători ai cooperativelor agricole de producţie. Raportul cu privire la rezultatele îndepli­nirii recentelor hotărîri ale Partidului­­ celor ce muncesc şi ale guvernului cu privire la dezvoltarea agriculturii şi la sarcinile coope­rativelor agricole de producţie a fost prezen­tat de István Dobi, preşedintele Prezidiului Republicii Populare Ungare şi preşedinte al Consiliului Cooperativelor de Producţie din Ungaria. Evenimentele din Egipt CAIRO 30 (Agerpres). — TASS transmită! La 29 martie s-a săvîrşit un atac asupra clădirii Consiliului de stat al Egiptului, unde avea loc o şedinţă­­ care se dezbatea pro­blema situaţiei din ţară. Atacanţii au năvă­lit în sala şedinţei şi au rănit pe preşedin­tele Consiliului de stat, Es-Sanhuri. A fost, rănit de asemenea unul din funcţionarii Consiliului de stat. ★ CAIRO 30 (Agerpres).—TASS transmite? Maiorul Salah Salem, ministru al orien­tării naţionale a­ Egiptului, a făcut următoa­rea declaraţie pentru presă: „Îndeplinind ce­rerile poporului, Consiliul revoluţionar de conducere a hotărît să ia din nou asupra sa întreaga răspundere". In legătură cu a­­ceasta, la şedinţa comună a Consiliului re­voluţionar de conducere şi a guvernului egip­tean, care a avut loc la 29 martie, s-au luat următoarele măsuri: 1. Realizarea hotărîrilor Consiliului revo­luţionar de conducere din 5 martie (cu pri­vire la ridicarea stării de asediu) şi din 25 martie (cu privire­­ alegerea Adunării con­stituante, restabilirea partidelor politice și dizolvarea Consiliului revoluţionar de con­ducere) să fie amînată pina la sfîrşitul pe­rioadei de trecere, adică pină în ianua­rie 1956. 2. Să se alcătuiască neîntîrziat un Con­siliu naţional consultativ format din repre­zentanţi ai organizaţiilor şi reprezentanţi din diferite părţi ale ţării. Condiţiile constitui­rii Consiliului şi împuternicirile lui vor fi stabilite prin lege. Răspunzînd la întrebarea dacă s-au pro­dus schimbări în componenţa guvernului şi a Consiliului revoluţionar de conducere după evenimentele care au avut loc în Egipt, lo­­cotenent-colonelul Abdel Naser, locţiitor al primului ministru al Egiptului, a declarat: „Toate rămin aşa cum au fost înainte”. Toate grevee care au avut loc în Egipt, a spus Naser, au fost întrerupte in noaptea de 29 martie şi începînd de la 30 martie în ţară s-a reluat viaţa obişnuită. Cultură fizică şi sport Cea de a lll-a etapă a diviziei A la fotbal Cea de a IlI-a etapă a campionatului cate­goriei A la fotbal­­programează duminică 4 aprilie 7 jocuri deosebit de importante în lupta care se dă pentru cucerirea primelor locuri în clasamentul competiţiei. Unul dintre cele mai interesante jocuri ale etapei se va desfăşura în Capitală pe sta­dionul Republicii. Aici, echipa campioana a ţării, C.C.A., va întîlni echipa Locomotiva Griviţa Roşie Bucureşti, actuala fruntaşe ai campionatului. Amatorii de sport aşteaptă cu deosebit interes desfăşurarea jocului din­tre cele două valoroase echipe care pină a­­cum au ieşit victorioase în cele două partide susţinute. Celelalte şase întîlniri ale etapei se vor desfăşura după următorul program: Cluj: Ştiinţa—Flacăra Ploeşti; Oradea : Progre­sul—Dinamo Bucureşti; Tg. Alureş: Locomo­tiva—Ştiinţa. Timişoara; Câmpia 'lorzii: Me-' ta'lul—Flamura Roşie Arad; Timiş­oare: Lo­comotiva—Minerul Petroşani; Hunedoara : Metalul—Dinamo Oraşul Stalin. (Agerpres) Sportul peste hotare BERLIN, 30 (Agerpres). — TASS trans­mite : La 27 .martie s-a disputat la Berlin o nouă întîlnire de polo pe apă între echipele selecţionate ale U.R.S.S. şi R.D. Germană. Cea de a doua echipă a Uniunii Sovietice a învins echipa secundă a R.D. Germane cu scorul de 10—1. In continuare s-a disputat intîlnirea dintre primele formaţii ale celor două ţări. Sportivii sovietici au cucerit vic­toria cu scorul de 8—1. VARŞOVIA 30 (Agerpres). — TASS trans­mite : In cadrul întîlnirii internaţionale priete­neşti de scrimă dintre echipele selecţionate ale Uniunii Sovietice şi R.P. Polone care se desfăşoară in prezent­a Varşovia, la 23 martie s-au disputat întrecerile probei de spadă. Echipa U.R.S.S. era alcătuită din maeştrii sportului I. Udrar, L Saiciuk, I Poliakov şi V. Vdovicenko. Proba a luat sfîrşit cu victoria sportivilor sovietici cu scorul de 9—7. Excelent s-a comportat maes­trul sportului L. Saiciuk care a ciștigat cu scorul de 4—0. ★ MOSCOVA 30 (Agerpres). _ TASS trans­mite . La 4 aprilie vor începe întâlnirile pentru campionatul d­e fotbal al U.R.S.S., catego­­ria A. In sezonul de fotbal din anul 1954, prin­tre cele 13 echipe care vor lua parte la in­­trecerile din cadrul categoriei A se găsește din nou echipa Casei Centrale a Armatei So­vietice — TDSA. Fotbaliștii de la TDSA au început pregătirile în vederea noului sezon încă de la mijlocul lunii ianuarie. După o lună de antrenament la Moscova, echipa a plecat la Suhumi. Din echipă fac parte 21ci jucători. Alături de cunoscuţi maeştri ai sportului, au fost introduşi in prima echipă numeroşi tineri fotbalişti. După terminarea antrenamentelor, echipa TDSA va pleca la Kiev, unde, la 5 aprilie se va întîlni cu Tor­pedo Gorki, iar la 11 aprilie cu „Dinamo“ Kiev. Spectacole Miercuri 31 martie 1954 TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R-P.R. : Traviata ; Naţional „I. L. Caragiaie" (sala Comedia) : Mielul turbat ; Naţional ,,L L. Caragiaie” (sala Studio) : Schimbul de onoare ; Teatrul de Stat de Operetă : N-a fost nuntă mai frumoasă ; Municipal : Pădurea ; Armatei (B-dul Magheru) : Avarul ; Armatei (cal. 13 Septembrie) : Ion Vodă cel Cumplit ; tineretului : Neisprăvitul ; Studioul actorului de film „C. Nottara" : Familia ; Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti) : Sfîrşitul espadrei . Ansam­blul de estradă . ...Şi I­lie face sport. CINEMATOGRAFE: Patria, înfrăţirea între popoare ; Schubert , Republica, Bucureşti : Un pichet în munţi ; I. C. Frimu, 1 Mai, Liber­tăţii : Suspine pe stradă ; Maxim Gorki : Re­publica Populară Romînă, Marinică ; Elena Pavel , Gh. Doja : Nunta cu zestre ; Lumina : Răpirea ; Victoria : Ciao-i-Man, Timpuri Noi , Jurnal rom­înesc nr. 11, Jurnal sovietic nr. 7, Feriţi pădurile de insecte ; Alex. Popov : Ruslan şi Ludmila, Bolnavul în­chipuit ; 8 Martie : Patriotul, seria I-a ; Vasile Roaită: Aventurile lui Alioşa Ptiţîn ; Cultural : Apărătorii patriei ; Griviţa : Petru cel Mare, seria I-a; Const. David: Mîine se va dansa pretutindeni; Alex. Sabia: Brigada Cotov­­schi; Flacăra: Comoara din insula păsărelelor ; T. Vladimirescu: Arena celor curajoşi; Arta : Preludiul gloriei ; Popular : Fiul mării ; M. Eminescu : Prin India ; Mioriţa : Batalionul de mare; Moşilor : Lupta pentru viaţă; 23 August: Timur şi băieţii săi; Donca Simo : Nu-i pace sub măslini ; Ilie Pintilie : Tricoul galben ; 8 Mai : Alişer Navoi ; Volga : Fe­meia are cuvîntul ; N. Bălcescu : Fiica regi­mentului ; Rahova : Pumnul de fier ; Olga Bancic: Avantgarda de sacrificiu.

Next