Scînteia Tineretului, iunie 1954 (Anul 9, nr. 1585-1610)

1954-06-01 / nr. 1585

închiderea săptămînii de manifestări culturale închinate reunirii Ucrainei cu Rusia Cu prilejul închiderii săptămînii de manife­­stări culturale închinate aniversării a 300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia, în Ca­pitală şi diferite localităţi din ţară au avut­ loc adunări, şezători şi serbări populare. In Capi­tală, la estrada de amatori din Parcul de cul­tură şi odihnă „I. V. Stalin“ numeroşi oa­meni ai muncii au ascultat duminică seara conferinţa ţinută de tov. Iancu Iosif, director general adjunct­ în ministerul Industriei Căr­bunelui cu tema ,,300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia“. A fost prezentat­ apoi filmul „Ucraina înflo­ritoare". In oraşele Galaţi, Brăila, Suceava, Cîmpu­­lung şi altele au avut loc de asemenea adu­nări în cadrul cărora au fost ţinute conferinţe despre marea prietenie între popoarele Ucrai­nei şi Rusiei. In oraşul Tulcea, 1® serbarea populară care a avut loc în cursul zilei de duminică au participat 10.000 de oameni ai muncii. La deschiderea serbării a luat cuvîntul în limba ucraineană tov. E. Voloşinova, membru în biroul Consiliului General A.R.L.U.S. Echipe artistice de la căminul cultural „Pescarul roşu“, şcoala profesională, centrul mecanic din localitate au prezentat programe artis­tice alcătuite din recitări din operele scrii­torilor ucraineni, precum şi cîntece şi dan­suri populare ucrainene. In aceeaşi zi s-au deschis expoziţii cu tema: „Ucraina sovietică înfloritoare“, „Colhozurile piscicole din U.R.S.S.“ şi „Gamalul Volga- Don” care au fost vizitate de numeroşi oa­meni ai muncii. Serbări populare cu prilejul închiderii săp­tămînii de manifestări culturale închinate a­­niversării a 300 de ani de la reunirea Ucrai­nei cu Rusia au mai avut loc şi în comunele Breaza şi Brodina din regiunea Suceava, Poenile de sub Munte din regiunea Baia Mare şi în alte localităţi cu populaţie ap­arţinînd minorităţilor naţionale rusă şi ucraineană. (Agerpres) Concert închinat compozitorului Glinka Luni seara a avut loc în sala Ateneului R.P.R. un concert Glinka cu prilejul împli­nirii a 150 de ani de la naşterea marelui Compozitor rus. Programul a cuprins arii din operele „Ivan Susanin“ şi ,,Ruslan şi Ludmila“, muzică de cameră şi liduri. Şi-au dat concursul corul Filarmonicii de Stat din Bucureşti dirijat de Dumitru Botez, artist emerit al R.P.R. I­nformaţii Luni s-a reîntors în Capitală delegaţia po­porului nostru care a participat la sesiunea extraordinară a Consiliului Mondial al Păcii, la Berlin. Delegaţia, condusă de prof. univ. Lotar Ră­­dăceanu, vicepreşedinte al Comitetului Perma­nent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. a fost alcătuită din prof. univ. Florica Mezincescu, membru în Consiliul Mondial al Păcii, acad. Ralu­ca Ripan, membru în Comitetul Perma­nent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. şi Cris­­tea Pantazi, secretar al Comitetului. La sosirea în Bucureşti, membrii delegaţiei au fost salutaţi de reprezentanţi ai Comitetu­lui Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. (Agerpres). La campionatele Internaţionale de la Budapesta Strălucitul succes al atleţilor români BUDAPESTA 34. (­Prin telefon de la tri­misul special al Agenţiei AGERPRES). — Concursul internaţional de atlet­ism de la Bu­dapesta a luat sfîrşit. Cei cinci atleţi care au reprezentat ţara noastră la acest concurs Lia Manoliu, Io­landa Balaş, Ion Opriş, Iiie Savel şi Ion Spe­ter a­u reuşit o performanţă excelentă, cucerind locul întâi în toate pro­bele la care au participat. Ei au arăttat o bună pregătire tehnică, stabilind un nou re­cord republican şi egialînd alte două. Ziua a doua a concursului s-a caracterizat prin noi performanţe de valoare. La arunca­­rea ciocanului, cunoscutul atlet m­aghiar I. Csermák a stabilit un nou record al R.P. fegar, cu o aruncare da 61,14 m. Acest re­zulltat este cu numai 14 cm. inferior recordu­lui mondial deţinut de norvegianul St­randli. Reprezentanţii ţării noastre, Ion Speter şi Ilie Savel au cucerit primul loc în probele de săritură în înălţime, cu rezultatul de 1,95 m. şi respectiv 400 m. garduri cu timpul de 52,5/10. In aceast­ă probă, Savel a întrecut cu o zecime de secundă pe unul dintre cei mai buni atleţi europeni Heinz Ulzheimer (Germania occidentală). Dintre celelalte rezultate merită să fie menţionate performanţa realizată de atletul polonez Sidlo la aruncarea suliţei — 74,65 m., ca şi rezultatul obţinut la proba de să­­ritură în lungime de campionul R.P. Ungare Foeldoessy 7,60 m. La Paris Emil Zátopek a doborît recordul mondial la 5000 metri plat PAWS 31 (Agerpres) După care s-a anun­ţat, guvernul francez a interzis s­ăptămîna trecută sosirea la Paris a cunoscutului spor­tiv cehoslovac Emil Zátopek, care a fost invitat în mod oficial de organizaţiile spor­tive franceze să participe la concursul inter­naţional de atletism din 30 mai. După cum relatează ziarul „LTrumainl­e Dimanche“, guvernul francez a fost nevoit să cedeze în faţa presiunii opiniei publice. La 29 mai, consulul general francez din Bruxelles a primit dispoziţie din partea Mi­nisterului Afacerilor Externe al Franţei să elibereze lui Emil Zátopek viza de intrare în Franţa. In dimineaţa zilei de 30 mai Emil Zátopek a sosit la Paris. In după amiaza aceleiaşi zile, Zátopek s-a prezentat la startul probei de 5000 m. plat din cadrul concursului internaţional de at­letism care a avut loc pe stadionul Colom­­bes. Campionul olimpic a realizat o perfor­manţă extraordinară în această cursă, reu­şind să doboare recordul mondial care fusese stabilit cu­­12 ani în urmă de atletul suedez Gunder Tlaegg. încă de la început, Zátopek a pornit foarte tare, distanţîndu-se de ceilalţi concurenţi. După primul tur el are un avans de 20 m. De aici încolo, Zátopek accelerează tot mai mult ritmul de alergare şi îşi măreşte avantajul. La 3000 m. , Zátopek are 200 m. avans şi continuă să alerge cu o energie ui­mitoare. In ultimul tur de pistă, Zátopek por­neşte în sprintul său caracteristic şi soseşte primul, întrecînd cu peste 250 m, pe iugosla­vul Stritoff care s-a clasat pe locul doi. Cro­­nometrele au arătat timpul de 13’ 57“ 2/10. Vechiul record mondial fusese bătut cu o secundă. Iată timpurile intermediare realizate de Zátopek în cursul acestei probe : 1000 m. — 2’ 47“ 1/10; 2000 m. — 5’ 34” 4/10; 3000 m. - 8’ 23” 4/10; 4000 m. — 11' 13” 4/­10 ; ultimii 400 m. au fost parcurşi în 1‘03“. După terminarea cursei, spectatorii francezi au ovaționat călduros pe sportivul cehoslovac. Analfabetismul în Pakistan In ultima vreme se vorbeşte în ziare foar­te mult despre Pakistan, despre alianţele a­­gresive pe care le-a încheiat cu Statele Uni­te şi cu Turcia, despre servilismul guvernului pakistanez faţă de imperialiştii americani. Zia­rele burgheze însă nu suflă un cuvînt des­pre cei ce sînt adevăraţii stăpîni ai Pakista­nului, despre muncitorii şi ţăranii acestei ţări ţinută în neagra robie. Nu se bucură de o viaţă mai bună nici copiii milioanelor de pa­kistanezi. Puţini dintre ei ştiu ce înseamnă bucuria de a descifra primele slove sau­ de a aşterne prima literă pe un caiet. Un recensă­­mint efectuat chiar de cercurile oficiale a a­­rătat că 76,2 la sută din populaţie este anal­fabetă. Chiar şi în puţinele şcoli care funcţionează condiţiile sunt de aşa natură încît ele fac a­­proape imposibilă învăţătura. Un bordei la marginea satului, fără geamuri, fără uşi. A­­coperişul a fost demult luat de vînturi. Bănci nu există. Copiii stau pe podeaua acoperită cu iarbă. Şi o astfel de şcoală trebuie să de­servească de obicei 4—5 sate. învăţătorul are o leafă mizeră şi trăieşte mai mult din ceea ce aduc elevii. Multe şcoli funcţionează în aer liber. Dealtfel nu este o situaţie mai bună nici în alte ţări coloniale şi dependente unde exis­tă milioane şi milioane de analfabeţi. Iată nu­mai câteva cifre: în Indonezia 80% din popu­laţie este analfabetă, în Africa de sud 90o­0, în Africa apuseană 90%, in Egipt 80%.« închiderea lucrărilor celui de al treilea Congres al Partidului celor ce muncesc din Ungaria BUDAPESTA 31 (Agerpres).­­ M.T.I. trans­mite : In şedinţa din seara zilei de 28 mai a celui de al IlI-lea Congres al Partidului celor ce muncesc din Ungaria, Congresul a fost salu­tat de delegaţii partidelor comuniste şi mun­citoreşti frăţeşti. In şedinţa din dimineaţa zilei de 29 mai s-au încheiat discuţiile pe marginea raportu­lui lui Imre Nagy „Sarcinile aparatului de stat şi ale consiliilor”. Congresul a aprobat în unanimitate raportul lui Imre Nagy şi a adoptat drept călăuză în activitate sarcinile trasate în raport. A luat apoi cuvîntul Karoly Kiss, președin­tele Comisiei Centrale de Control, care a pre­zentat raportul Comisiei Centrale de Control — cel de al 3-lea punct de pe ordinea de zi. Congresul a aprobat în unanimitate raportul Comisiei Centrale de Control. Karoly Olt, preşedintele Comisiei de con­testaţii a făcut apoi o comunicare cu privire la contestaţiile primite şi examinate în pe­rioada care s-a scurs de la Congresul al II-lea. Congresul ia ascultat de asemenea raportul „Cu privire la modificările în Statutul Par­tidului celor ce muncesc din Ungaria” prezen­tat de Lajos Acs, membru în Biroul Politic al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Unga­ria. ★ In şedinţa din seara zilei de 29 mai a Con­gresului al IlI-lea al Partidului celor ce mun­cesc din Ungaria au început discuţiile pe marginea punctului 4 de pe ordinea de zi . Cu privire la modificările în Statutul pali­dului.­­ Delegaţii la Congres au întîmpina­t cu aplau­ze furtunoase comunicarea lui Gerö, care a anunţat că Prezidiul Congresului a înmînat drapelul C.C. al Partidului celor ce muncesc din Ungaria unui număr de cinci colective fruntaşe care au ieşit învingătoare în între­cerea socialistă în cinstea Congresului şi di­plome de onoare ale C.C. unui număr de 25 uzine, fabrici, cooperative de producţie, gos­podării agricole de stat, S.M.T.-uri etc. ★ La 30 mai Congresul al IlI-lea al Partidu­lui celor ce muncesc din Ungaria şi-a încheiat lucrările. Congresul a adoptat noul Statut modificat al Partidului celor ce muncesc din Ungaria. Congresul a ales organele conducătoare ale partidului — Comitetul Central compus din 71 membri şi 19 membri supleanţi şi Comisia de revizie compusă din 13 membri. Mátyás Rákosi, care a prezidat şedinţa de inchidere, a adresat delegaţilor o cuvântare în care a făcut bilanţul lucrărilor celui de al IlI-lea Congres al Partidului celor ce muncesc din Ungaria. Congresul, a declarat Rákosi, a demonstrat că partidul şi poporul muncitor sprijină în unanimitate şi pe deplin planurile construirii socialismului. Aceasta au arătat-o nu numai cuvîntările rostite de delegaţii la Congres, dar şi succesele întrecerii socialiste în muncă care s-a desfăşurat în cinstea Congresului. Rákosi a arătat în continuare că prezenţa la Congres a reprezentanţilor a 30 de partide co­muniste şi muncitoreşti frăţeşti, printre care şi ai Partidului Comunist al marii Uniuni Sovietice, care a eliberat Ungaria, precum şi cuvîntările rostite de ei, subliniază importanţa internaţională a construcţiei socialiste din Ungaria. Asistenţa a întîmpinat această declaraţie cu aplauze furtunoase. Rákosi a rostit cuvinte de salut în cinstea Partidului celor ce­ muncesc din Ungaria şi în cinstea Partidului Comunist al Uniunii So­vietice. Sub steagul lui Marx-Brigels-Lenin-Stalin, sub steagul internaţionalismului proletar, înainte, spre noi succese, spre noi victorii ! ★ Ziarele publică următorul comunicat : La 30 mai a avut loc o plenară a Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria, ales la cel de al 3-lea Congres al Partidului. La plenară s-a adoptat în unani­mitate următoarea hotărîre : Biroul Politic al C.C. va fi format din nouă membri şi doi membri supleanţi. Membrii Biroului Politic al C.C. : Mátyás Rákosi, Imre Nagy, Ernő Gerő, Mihály Far­­kas, Lajos Ács, István Hidas, Antal Apró, András Hegedűs, Béla Szalai. Membri supleanţi ai Biroului Politic: Ist­ván Biata, József Mekis. Comitetul Central a ales Secretariatul, al­cătuit din cinci persoane : Mátyás Rákosi, Mihály Farkas, Lajos Ács, Béla Vég şi Ianos Malolczi.­­ Mátyás Rákosi a fost ales prim secretar al Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria. Au fost aleși de asemenea membrii Comi­siei Centrale de Control: Gyula Alapi, G. Asz­talos, Ferenc Ács, József Daco, Imre Doegel, József Hajdú, Árpád Házi, Karoly Kiss, Fe­renc Konoc, Karoly Maróti, Ferenc Nezval. Membri supleanţi ai Comisiei Centrale de Control au fost aleşi: Laszlone Bernath şi István Peteri. Karoly Kiss a fost ales preşedinte al Comi­siei Centrale de Control. La 30 mai a avut loc prima şedinţă a Co­misiei Centrale de Revizie, aleasă la cel de al treilea Congres al Partidului celor ce mun­cesc din Ungaria. István Kristóf a fost ales președinte al Co­misiei Centrale de Revizie. --------------------------------------­Mesajul lui Mao Tze-dun către Congresul indienilor din Africa de sud PEKIN 30 (Agerpres). — China Nouă trans­mite : La 28 mai, preşedintele Mao Tze-dun a tri­mis un mesaj de salut lui Yusuf Cacean­a și lui D. U. Mistry, secretari onorifici ai Congre­­sului indienilor din Africa de sud, ca răs­puns la mesajul lor din 24 aprilie în care îi cereau sprijinul în lupta lor pentru drep­turi democratice. Împotriva discriminării ra­siale şi asupririi. Mesajul preşedintelui Mao Tze-dun a fost adresat în ajunul deschiderii celei de a 21-a conferinţe a Congresului In­dienilor din Africa de sud, care are loc Intre 29—31 mai. In mesaj se spune : „In numele poporului chinez, sprijin pe de­plin poziţia justă a popoarelor care nu sunt de rasă aibă din Africa de sud (inclusiv indi­eni şi alte popoare asiatice şi africane) pen­tru drepturi democratice şi împotriva discri­minării rasiale şi asupririi. Urez conferinţei Dumneavoastră succes în cauza unirii indie­nilor şi tuturor popoarelor din Africa de sud — atît de rasă albă cit şi a celor care nu sînt de rasă albă — în lupta lor pentru pace, libertate, democraţie şi progres". S­curte ştiri .• La 30 mai, Ciu En-tai, ministrul afaceri­lor externe al R.P. Chineze, a primit pe de­putatul laburist englez Harold Wilson, fost ministru de comerţ al Marii Britanii, şi pe William Robson Brown, deputat conservator. A fost prezent de asemenea Lei Ien-min, loc­ţiitor al ministrului comerţului exterior al R.P. Chineze. • Preşedintele Consiliului de Miniştri, La­l­iei, a acceptat demisia lui Marc Jacquet, membru al partidului gaullist, din postul de ministru pentru statele asociate. Jacquet fă­cea de a­semenea parte din delegaţia franceză la conferinţa de la Geneva. Comentatorii agenţiilor de presă occiden­tale subliniază că demisia lui Jacquet a fost determinată de divergenţele existente între el şi guvern în problema indochineză. Se ştie că fostul ministru pentru statele asociate s-a pronunţat în repetate rin­duri pentru înceta­rea ostilităţilor în Indochina şi pentru înche­ierea armistiţiului în această ţară. Totodată se anunţă că generalul de briga­dă Henri Deltoit, comandant-şef adjunct al forţelor terestre franceze din Vietnamul de sud, a părăsit duminică Indochina plecînd la Geneva,, unde va participa la lucrările con­ferinței în problema indochineză în calitate de expert militar al Franţei. Plenara C.C. al Uniunii Tineretului Muncitor din Albania TIRANA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La Tirania a avut loc Plenara C.C. al Uniu­nii Tineretului Muncitor din Albania. Plenara a ascultat comunicarea şefului de­legaţiei tineretului albanez care a participat l­a Congresul al 12-le® al Comsomolului des­pre lucrările Congresului şi raportul despre sarcinile Uniunii Tineretului Muncitor din Al­bania în lumina hotărîrilor plenarelor dn decembrie şi aprilie ale C.C. al Partidului Muncii din Albania. Plenara a atras în deosebi atenţia organi­zaţiilor de tineret asupra necesităţii de a an­trena pe o scară mai largă tineretul pentru a participa la rezolvarea problemelor de stat şi economice şi în special de a-l mobiliza în lupta pentru dezvoltarea continuă a agricul­turii. Plenara a discutat probleme privind educa­ţia comunistă a tineretului şi îmbunătăţirea continuă a activităţii organizaţiei de pionieri. împotriva jafului colonialist Jefuirea bogăţiilor petrolifere ale Indone­ziei de către monopolurile străine a fost le­galizată prin acordurile Încheiate la „confe­rinţa mesei rotunde”, de la Hagia din 1940 impuse Indoneziei de către puterile coloniale, împotriva acestor acorduri protestează între­gul popor indonezian. Uniunea tineretului din Republica Indonezia („Pamuda Republik R'akjiat Indonezia") a cerut anularea imedia­tă a Uniunii olandezo-indoneziene și a acor­durilor încheiate la conferinţa mesei rotunde. Studenţii japonezi ■ îşi apără drepturile cetăţeneşti SANHAI 30 (Agerpres).—China Nouă trans­mite : După cum anunţă postul de radio Tokio, la 27 mai a avut loc în parcul ,,Sotobori“ un miting de masă al studenţilor din Tokio, or­ganizat în semn de protest împotriva amen­damentelor guvernului la legea electorală, po­trivit cărora studenţii trebuie să voteze în localităţile în care au locuit înainte de a se înscrie în instituţiile de învăţămînt superior. La miting a fost adoptată o declaraţie care cheamă pe toţi studenţii din Japonia la lup­ta comună împotriva amendamentelor mai sus menţionate. După miting a avut loc o demonstraţie. Suferinţele le întunecă copilăria „De trei ori mai multe sicrie decît leagăne“ Sub acest titlu semnificativ Ziarul austriac „Oesterrechische Volkstimme“ arată că la Viena au murit de trei ori mai mulţi copii decît s-au născut într-un an. In total într-un an au murit în Austria din cauza a diferite boli 6300 copii în vîrstă pînă la 1 an. Cauzele acestei situaţii sînt lesne de înţe­les. In primul rînd este vorba de mizeria oa­menilor muncii austriiaci care nu au cu ce să-şi hrănească copiii şi nici să le dea îngri­jire medicală. Pe de altă parte asistenţa sa­nitară este aproape inexistentă. In întreaga Austrie de Jos nu există nici un spital de copii, iar într-unul din marile oraşe ale ţă­rii, Santkt Polten, funcţionează numai o sin­­gură secţie pentru tratamentul copiilor cu­ o capacitate de numai 20 de locuri. Şcoli britanice S-ar putea crede că în ţările mari din lu­mea capitalistă situaţia este mai bună. Dar faptele arată cu totul altceva. Căci dacă în Anglia se găsesc milioane de­ Tire pentru înarmare în schimb pentru învăţămînt se gă­sesc mereu m­ai puţini bani. Nu e de mirare deci că 46 la sută dintre toţi şcolarii englezi sînt nevoiţi să înveţe în clase arhipline. In descrierile lui Dickens asupra înspăimîn­­tătoarelor şcoli din unele regiuni ale Angliei se potrivesc perfect şi astăzi. Astfel Uniunea naţională a profesorilor englezi arată că în multe şcoli elevii sînt nevoiţi în timpul lecţii­lor să steia în picioare sau pe podea. Iar o comisie specială care a cercetat una din şco­lile din oraşul Milton a întîlnit o clădire pe jumătate dărîmată, cu geamuri sparte, uşile şi băncile stricate. Mai grea este situaţia la sate. 14.000 şcoli săteşti se află în aceiaşi sttare ca în urmă cu 50 de ani. Aceiaşi situaţie dar cu alte cifre este va­labilă şi pentru Statele Unite sau Franţa unde există deosebit dei mulţi analfabeţi, iar şcolile existente nu oferă nici cele mai elementare condiţiuni de învăţătură. La toate acestea trebuie adăugată discrimi­narea ce se face la primirea în şcoli, în ge­neral, neavînd succes decît fiii o­amenlor loo. Start „Ochelari radar..,” ...U r m ä ri „Ochelari nadar, pistoale ato­mice, şi receptoarele şi transmi­­ţăt­o­arele de gînduri au cucerit o victorie hotărîtoare asupra pă­lăriilor cowboy, lassourilor şi re­­volverelor‘‘ scrie ziarul vest ger­man „Jaurenberg Nachrichten“ care publică şi clişeul de mai jos. După cum se vede aseme­nea jucării sînt oferite copiilor în lumea capitialistă. Cuţitele şi gloanţele au luat locul ursuleţi­lor şi păpuşilor. Şi jucăriile me­nite să educe criminali şi hoţi, purtînd cunoscuta inscripţie „Ma­de­­ff U.S.A.“, sunt astfel pre­zentate de ziarul burghez englez „News Chronicle“ : „Un bas­ton poliţist pentru copii, uşor şi comod care po­ate fi folosit Şi ca armă ucigătoare dacă Trapătul gol va fi umplut cu plumb, nisip sau ceva greu". Iar în reclama „Cuţitului pentru copii“ se spu­ne : „Apasă pe un buton şi va ieşi o lamă de oţel călit... Pisto­lul de suflat cu ajutorul căruia poate fi omorît un om de la dis­tanţa de 20 de metri”. Acestea sînt numai cîteva jucării ucigă­toare oferite copiilor alături de filme cu gangsteri, de literatura crimei şi desfrîului, de educaţia militarista din şcoli. Efectul educaţiei criminale d­ate copiilor şi tineretului, în ţările capitaliste pot fi urmărite zilnic în presa capitialistă. Rubrica fap­telor diverse este plină cu infor­maţii una mai senzaţională decît cealaltă asupra furturilor, cri­melor, şi banditismelor comise de copii şi tineri. ... O adolescentă după ce a vi­zionat o serie de teletransmisi­­uni înspăimîntătoare, a sugrumat un copilaş în leagăn fiindcă nu o lăs® să doarmă... ...Un băiat din Sietel a tur­nat benzină peste doi copii mici şi le-a dat foc pentru a se de­lecta cu chinurile şi ţipetele lor sfîşietoare. ...Johny Hill, un băieţel din New-York, după ce a văzut un film cu crime, a citit un comics, a ascultat la radio piesa „Eu sînt ucigaşul”, a împlîntat cuţi­tul în abdomenul unui coleg de clasă. Şi acestea sînt numai cît­eva exemple. Cifrele statistice pre­zintă o imagine grăitoare, gene­rală. Astfel într-un an în Statele Unite 30 la sută din crimele des­coperite au fost comise de copii şi adolescenţi, iar însăşi un mi­nistru american declara într-un interviu acordat revistei reacţio­nare „News Week" că în ultimii cîţiva ani în unele părţi ale ţării criminalitatea în rîndul copiilor a crescut cu 50 la sută iar pe în­treaga ţară cu 29 la sută. Aceiaşi situaţie e şi în alte ţări capitaliste. Astfel în Anglia într-un an 25 la sută din furtu­rile cu spargeri au fost săvîrşite de copii înt­re 8—10 ani. Acestea sînt faptele şi ele sînt deosebit de grăitoare dovedind că în condiţiile istoriei război­nice, în condiţiile educaţiei cri­minale copiii nu cunosc nimic din­­bucuriile copilăriei, trăind într-o permanentă atmosferă de teamă. Intr- un copil şi... o pisică siameză intr-unui din numerele sale re­vista reacţionară americană „U.S., News and World Report" se ocupă de o pisică siameză şi... un copil. Ce legătură poate exista ? Glodurile te duc la una singură : un copil se joacă cu o pisică siameză. A deve­nit doar clasică fotografia unui mi­cuţ jucindu-se cu o pisică sau cu un căţeluş... Dar vai, totul e atât de banal. Ce i-ar interesa pe redactorii de la „United States News and World Re­port" o asemenea poză. Doar este ştiut că „U.S. News and World Re­port" se adresează unui cerc re­­strins şi select de bussinesmani. Faţă de celelalte ziare şi reviste ale lui IT ear­st sau McCormick „U.S. News" se deosebeşte prin faptul că spune lucrurilor pe nume neavind nevoie de obişnuita faţadă dema­gogică. Aşa că acest principiu a fost res­pectat şi in chestiunea copilului şi 0 imagrie tipică wein­ a pisicii siameze, copiilor în lumea capitalistă. „U.S. News" nu se interesează de frumuseţea pisicii siameze sau de gingăşia copilului ci face calcule in dolari. Compară cu seriozitate preţul unei pisici cu acela al­ unui copil ja­ponez. Unii vor crede poate că e o greşeală, că de obicei se fac cal­cule referitoare la briază sau ridichi sau in „U.S. News" pentru pe­trol sau cauciuc. Acum insă redacţia s-a ocupat şi de preţul unui copil. Şi in „U.S. News" găsim un larg articol asupra acestui subiect. .. ... O pisică siameză de două luni se vinde cu 30 de dolari, iar o fetiţă dintr-o familie de ţărani săraci costă 22 de dolari". Deci Profit — 8 dolari la copil. Calculele merg insă mai departe. Profitul scade căci „un băieţaş vinjos care vrea sa muncească se poate vinde cu un p­reţ ceva mai bun“. Insă, dacă faţă de o pisică siameză un copil costă mai puţin cu 7 dolari, faţă de un dine ciobănesc situaţia e cu totul alta căci scrie „U.S. News" „un d­ine ciobănesc german costă 50 de dolari". Profit = 28 dolari. Şi trăgind concluzia la acest calcul în revistă se scrie că „fetiţa de zece ani care vine de la ţară la oraş poate fi cumpărată cu mult mai ieftin decit un căţel". Iar noi am putea completa „ce fericire să ai un cline” prin aceasta fără a face vreo aluzie la redactorii de la „U.S. News" sau la vreo personalitate politică americană. Cum pot fi folosiţi cut mai bine cei 22 dolari , preţul unui copil . „U.S. News" răspunde că pentru aceşti bani obţii: „o servitoare, o vinzătoare într-o ceainărie, care sînt de fapt bordeluri camuflate, un băieţaş pentru munca în mine sau în fabrică". Perspectivele negoţului: „Lipsa de hrană şi de lucru se va face şi mai simţită... Cind aceasta se va în­timpla preţul copiilor japonezi va scădea la limita cea mai joasă din perioada de după război" scriu sa­tisfăcuţi codaşii literari ai comerţului de carne vie de la „U.S. News". Intr-adevăr „la limita cea mai joasă" scad preţurile copiilor şi „la limita cea mai urcată" (ca să ne exprimăm in termeni financiari) creşte ura şi iimta fiecărui om care îşi aminteşte de copilărie, care iubeşte copilul fie că se joacă pe bulevardul Puşchin, ori in Bois de Boulogne sau in Piaţa Imperială din Tokio. S. B. Desen de B. Prorocov NOTE S-a întîmplat la Viana,.. ,,Astăzi se întemeiază la Viena, in casa Partidului naţional german al muncii Asocia­ţia tineretului european. Va fi o mare cere­monie. Participă 15 naţiuni... Se arată de pe acum un semn, care dă naştere încrederii in­tr-un viitor plin de muncă, cordial, plăcut, în care va înceta orice ceartă pe vechiul con­tinent chinuit şi in care va domni intre popoare acea bunăstare constructivă şi plină de încre­dere pe care războiul o pregăteşte in prezent". Citeşti aceste rinduri şi pe bună dreptate, încerci să afli data cind ele au fost scrise Curiozitatea îşi are deplin temei. Rindurile de mai sus seamănă leit cu tot ceea ce rostesc diferitele „voci" occidentale, cu tot ceea ce aşterne pe hirtie în milioane şi milioane de exemplare presa care se închină zeului dola­rului, cu tot ceea ce spun cavalerii războiului. Şi totuşi rindurile de mai sus nu aparţin pro­pagandei americane. Ele au apărut în ziarul fascist „Giornale D’Italia" la... n­ septem­brie 1942. Corespondenţa din Viena pe care Ziarul fas­cist a publicat-o se referea la o adunare a „tineretului european" pe care hitleriştii au organizat-o la Viena. De la tribuna acestei adunări, gauleiterul Vienei, Baldur von Schi­­rach, şi ministrul fascist italian Renato Ricci, au urlat despre „noua ordine europeană" pe care hitleriştii au vrut s-o instaureze de la Atlantic şi pină in Ural, din Scandinavia şi pină la Mediterană. Au trecut ani şi intimplarea face ca tot la Viena să fie organizată o altă adunare a „tine­retului european" De astă dată n-au mai vor­bit nici von Schirach şi nici Ricci. N-au vor­bit ei, insă spiritul lor, ideile pe care ei le-au agitat înainte vreme au fost prezente. Aduna­rea de la Viena părea o copie identică, a ace­leia pe care cu 12 ani in urmă o organiza­seră hitleriştii. Desigur, la aceasta au con­tribuit din plin şi delegaţii sosiţi din Ger­mania occidentală, unii avind poate chiar a­­mintiri, culese personal, de la precedenta a­­dunare. . Adunarea de la Viena a fost botezată ,,par­lamentul tineretului european". Denumirea stirneşte mirare. In primul rind, de ce se nu­meşte ,,parlament“ ? Oare vreunul din cei pre­zenţi in sală a fost ales şi a primit mandat din partea vreunor mase de tineri ? Faptele arată că nu. Apoi de ce adunarea a fost bo­tezată ca fiind a „tineretului" . Ziarele rela­tează că in sală se găseau oameni a căror virstă era, in medie, in jurul a 50 de ani. E drept poate, de zeci de ani profesia lor o fi aceea de „tineri", dar aceasta nu-i îndrep­tăţeşte cituşi de puţin să vorbească în nu­mele tineretului. Şi mai departe , de ce se numeşte adunarea de la Viena „europeană" ? Dacă răsfoim atlasele geografice aflăm că Europa are 32 de state. La Viena nu numai că s-au aflat cetăţeni veniţi debia din 15 ţări dar nici măcar aceştia nu reprezentau masele de tineret din ţările respective. Atunci de ce a fost numită adunătura de bătrinei din capitala Austriei drept „parlamentul tinere­tului european" 7 Lucrurile s-au lămurit chiar In a doua zi a dezbaterilor cină unul din delegaţii vest-ger­­mani a declarat oarecum răstit : „Ce rost tiu discuţiile 7 Dacă nu se cade de acord in pro­blema comunităţii defensive europene, parla­mentul trebuie dizolvat imediat. Vorbărie multă nu are nici un rost" Tonul energic al junelui adenauerist a lămurit misterul. ..parlamentul'' de la Viena nu este decit una din numeroasele încercări pe care cercurile conducătoare din S.U.A şi sateliţii lor se fac pentru a atenua împotrivirea faţă de ,,comu­nitatea defensivă europeană"" S-a întimplat însă că In rindurile delegaţiior s-au găsit Unii care s-au temut să voteze pentru „comunitatea defensivă europeană". Un asemenea fapt nu-l puteau sconta cei care puseseră la cale mascarada de la Viena. Doar, aşa precum a scris ziarul francez „L’Observateur", cercuri apropiate Departa­mentului de Stat al S.U.A. au cheltuit pentru această acţiune 200 milioane de franci numai in decursul unui singur an. Din adunarea de acum 12 ani de la Viena nu au mai rămas decit cîteva hirţoage şi fo­­tografii care amintesc de o mascaradă art­­leristă. Adunarea recentă de la Viena nu va avea nici ea o soartă mai bună. Tineretul european şi-a exprimat clar po­­ziţia sa : conferinţa de la Berlin din 18 şi 19 mai care a reunit pe adevăraţii reprezentanţi ai tinerilor din Europa s-a pronunţat împo­triva „comunităţii defensive europene". Tineretul nu va îmbrăca niciodată uniforma „armatei europene". E. O. VORBITORUL : Trebuie să declarăm in mod so­lemn că cel mai important stat din Europa este... Statele Unite ale Americii. (după ziarul ..Oesterreichlsche Volksstlmme")

Next