Scînteia Tineretului, februarie 1955 (Anul 10, nr. 1791-1814)
1955-02-01 / nr. 1791
Proletari din toate țorile f uniti-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor COMUNICATUL Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române cu privire la îndeplinirea planului de stat pe anul 1954 In anul 1954 dezvoltarea industriei, ţionarilor şi a productivităţii muncii şi agriculturii, transporturilor, lucrărilor cu ridicarea nivelului de trai material sipitale, comerţului interior şi exterior, cultural al oamenilor muncii, sunt caraccreşterea numărului muncitorilor şi functorizate prin următoarele date : I. îndeplinirea planului şi creşterea producţiei »III. industriale Planul anual al producţiei globale pare ministere şi organizaţii economice anul 1954 a fost îndeplinit pe întreaga centrale, planul anual al producţiei gloindustrie socialistă in proporţie de 100,2%, care a fost îndeplinit după cum urmează: Ca urmare a sarcinilor trasate de Hotărârea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953, oamenii muncii şi-au intensificat eforturile, reuşind să producă tot mai multe mijloace de producţie şi bunuri de larg consum. In industria grea, planul de stat anual a fost depăşit la construcţii metalice, instalaţii de foraj, motoare Diesel, armături şi fitinguri, energie electrică, motoare, generatori şi transformatori electrici, aparate de măsură şi control, aparate de protecţie, buldozere, vagoneţi, frămîntătoare pentru fabrici de pîine, unele sortimente de benzină, petrol şi motorină, gaze lichefiate. De asemenea, s-au produs peste plan utilaje agricole cu tracţiune meca- liftă. din sint: pluguri, cultivatoare, grape, semănători de cereale, precum şi grape cu tracţiune animală, secerători-legători, trioare cilindrice, uruitoare manuale, greble, piese de schimb pentru maşini agricole, îngrăşăminte chimice pentru agricultură, insecticide horticole lacuri şi vopsele, anvelope auto-moto, geamuri trase, hîrtie şi alte produse. La unele produse şi sortimente, planul n-a fost însă îndeplinit. Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini n-a îndeplinit în întregime planul la unele produse siderurgice, la unele tipuri de material rulant şi de maşini agricole ; Ministerul Industriei Cărbunelui la extracţia de cărbune brut; Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice la vagoane de tramvaie şi aparate electro-medicale; Ministerul Industriei Materialelor de Construcţie la producţia de ţigle, ciment, var gras, cărămizi ; Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei la cherestea, furnire, placaje; Ministerul Industriei Chimice la produse sodice şi acid sulfuric. Nerealizarea integrală a planului la fontă şi oţel se datoreşte, în mare măsură, prelungirii reparaţiilor unor furnale şi cuptoare de oţel peste termenul planificat, precum şi nerealizării depline a planului de colectare a fierului vechi. Oamenii muncii din întreprinderile producătoare de bunuri de larg consum au depăşit prevederile planului anual la pîine, paste făinoase, uleiuri comestibile, slănină, preparate şi conserve de carne şi peşte, produse zaharoase, biscuiţi, marmeladă, bere, băuturi din spirt rafinat, ţigări şi tutun, fire de bumbac, tricotaje de bumbac, de lină şi mătase, ciorapi kapron, confecţii, încălţăminte din cauciuc, sobe de încălzit şi maşini de gătit, butelii şi plite de gătit pentru gaze de petrol lichefiate, aparate de radio la baterie, medicamente şi alte bunuri de consum cerute de populaţie. Au fost îndeplinite sarcinile cantitative la producţia de ţesături de bumbac şi ţesături de lină, precum şi la unele produse alimentare. S-a continuat îmbunătăţirea calităţii produselor şi s-au fabricat multe sortimente — —■lapte praf, conserve de carne, de peşte, de legume şi fructe, produse de panificaţie, produse zaharoase, sucuri de fructe şi altele. De asemenea, s-au produs noi sorturi şi modale de ţesături imprimate, de încălţăminte, de aparate electrocasnice şi articole de menaj şi de alte produse. Cu toate aceste realizări, unele ministere producătoare de bunuri de consum n-au îndeplinit planul de producţie la o serie de produse şi sortimente. Astfel, Ministerul Industriei Uşoare n-a îndeplinit planul la unele sortimente de ţesături de bumbac şi de mătase, la încălţăminte din piele ; Ministerul Industriei Alimentare la peşte şi zahăr ; întreprinderile industriale ale Uniunii centrale a cooperativelor de consum la produse lactate. In ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii, înfrumuseţarea coloritului, îmbogăţirea modelelor şi desenelor, mai sînt unele întreprinderi ale Ministerului Industriei Uşoare care au livrat produse necorespunzătoare ca: întreprinderea „8 Martie” din Bucureşti — ţesături de mătase, întreprinderea „Industria Linii” din Timişoara — ţesături de lînă, întreprinderea „Ocsko Terezia” din Timişoara — ciorapi de bumbac, întreprinderile „Flacăra Roşie” din Bucureşti şi „8 Mai” din Mediaş — încălţăminte de piele, întreprinderea „1 Mai” din Oradea —articole de blănărie. Unele întreprinderi ale Ministerului Industriei Alimentare n-au acordat suficientă atenţie calităţii producţiei: trusturile de panificaţie din Oraşul Stalin şi Oradea, fabrica de pîine „Avram Iancu”Bucureşti, întreprinderea de paste făinoase „Steaua Roşie”-Slatina , întreprinderea „Victoria”-Oraşul Stalin la preparate de carne; întreprinderile piscicole „Constanţa” şi „Sulina” la peşte sărat; întreprinderea „Flacăra” la conserve de legume. De asemenea, unele unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi industriei locale au fabricat produse de calitate necorespunzătoare. Uneleîntreprinderi ale industriei locale din Capitală, din regiunile Stalin, Baia Mare, Regiunea Autonomă Maghiară, printr-o mai bună utilizare a resurselor locale, au sporit producţia şi au lărgit sortimentele bunurilor de larg consum, spre deosebire de alte întreprinderi din regiunile: Ploeşti, Hunedoara, Craiova, Bîrlad, Piteşti, unde comitetele executive ale sfaturilor populare n-au acordat toată atenţia folosirii resurselor locale, în vederea îndeplinirii sarcinilor de producţie. In ceea ce priveşte aprovizionarea întreprinderilor cu materii prime, materiale şi combustibil, cu toate îmbunătăţirile obţinute în semestrul II, n-au putut fi recuperate toate rămânerile în urmă cauzate de condiţiile atmosferice nefavorabile din trimestrul I 1954, care au împiedicat o desfăşurare normală a aprovizionării. In unele întreprinderi, livrările nu s-au efectuat la termenele şi în cantităţile contractate; încheierea contractelor între unii producători şi consumatori s-a făcut cu întârziere, iar unele ministere producătoare s-au autoaprovizionat în dauna consumatorilor contractanţi, creîndu-se greutăţi în buna desfăşurare a procesului de producţie. Procesul de aprovizionare a mai fost stingherit şi de faptul că unele întreprinderi ale Ministerului Indjudjingice şi Construcţiilor de Maşini, Ministerului Industriei Lemnului, Hirtiei şi Celu- Ilozei, Ministerului Căilor Ferate , şi-au creat stocuri supranormative, lipsind în felul acesta alte întreprinderi de unele materii prime şi materiale necesare. 1 Pe lingă greutăţile cauzate de nerespectarea planului de livrări şi a termene■ lor contractuale , de către unii furnizori. unele întreprinderi ale Ministerelor In- Idustriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice, Industriei Chimice, Industriei Lemnului, Hirtiei şi Celulozei şi ale altor ministere, ca urmare a lipsurilor în organizarea procesului de producţie, au lucrat neritmic, la un nivel mult scăzut în decada I faţă de decadele a II-a şi a IlI-a. In cursul anului 1954, cooperarea între întreprinderi a decurs în condiţiuni mai ■ bune contribuind la folosirea mai justă a ■ capacităţii maşinilor şi utilajelor speciale. Au existat totuşi deficienţe în respectarea planului de cooperare, creîndu-se greutăţi ■ întreprinderilor în realizarea producţiei. Astfel, întreprinderea „Tudor Vladimirescu” a primit cu întîrziere piesele de la întreprinderile „Mao Tze-dun“ şi „Armătura” , fabrica de rulmenţi din Moldova, inelele forjate de la uzina nr. 3 ; întreprinderea „Electrotehnica1*, garniturile de fontă de la întreprinderea „Neptun”. Comparativ cu anul 1953, producţia globală din anul 1954 a întregii industrii a (Continuare în pag. 2-a) Ministerul Industriei Metalurgica și Construcțiilor de Maşini 96,4 Ministerul Industriei Petrolului 99,6 Ministerul Industriei Cărbunelui 102,4Ministerul Energiei Electrice și Industriei Electrotehnice 99,5 Ministerul Industriei Chimice 102,3 Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei 102,6 Ministerul Industriei Materialelor de construcţii 87,3 Ministerul Industriei Uşoare 99,4 Ministerul Industriei Alimentare 100,7 întreprinderile Industriei Locale şi Gospodăriei Comunale 100,9 întreprinderile Industriale ale Ministerului Căilor Ferate 111,7 întreprinderile Industriale ale Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene 103,1 întreprinderile Industriale ale Ministerului Construcţiilor 97,5 întreprinderile Industriale ale Ministerului Culturii 106,0 Uniunea centrală a cooperativelor meșteșugărești 110,8 Procentul îndeplinirii planului pe 1954. La Complexul C. F. R. — Griviţa Roşie A început strîngerea de semnături pe Apelul de la Viena Sînt mari succesele muncitorilor, tinerilor ceferişti în munca neobosită pentru îndeplinirea planului pe anul 1955. Amintim, printre altele, faptul că brigada U.T.M. de la secţia a IlI-a cazangerie, îşi depăşeşte lunar sarcinile de plan cu 80 la sută. De asemenea frumoase sunt succesele brigăzii utemiste de la tîmplărie-clase, care a depăşit norma cu 85 la sută. Membrii acestei brigăzi, sub conducerea tovarăşului Grigore Dumitru au făcut reparaţia periodică a unui vagon cu materiale din economii. Ieri, în sala de festivităţi a complexului „Griviţa Roşie” a avut loc mitingul pentru deschiderea campaniei de strîngere a semnăturilor pe Apelul Păcii de la Viena. Zgomotul amuţeşte. In marea sală se aşterne liniştea. Tovarăşul Ionescu Ilie, preşedintele comitetului de luptă pentru pace din întreprindere, a deschis mitingul şi a dat cuvîntul scriitorului Cicerone Teodorescu. Printre altele, tovarăşul Cicerone Teodorescu a arătat că „despre pace vorbesc azi toţi oamenii cinstiţi de pretutindeni care vor ca energia nucleară să slujească progresului şi umanităţii“. Mai departe tovarăşul Cicerone Teodorescu a vorbit despre lupta oamenilor din ţările capitaliste împotriva folosirii armelor atomice, despre Joliot-Curie, marele om de ştiinţă al Franţei, despre poetul Pablo Neruda şi despre milioanele de oameni cinstiţi din Franţa, Anglia şi America, care vor să trăiască în înţelegere cu toate popoarele lumii. Au luat apoi cuvîntul muncitori şi tehnicieni, tineri şi vîrstnici care şi-au arătat hotărîrea lor de a apăra pacea, de a lupta din toate puterile pentru un viitor luminos. In cuvîntarea sa, utemista Barabulea Niculina de la secţia a IV-a mecanică, a spus: „în numele vieţii, semnez Apelul Păcii de la Viena“. Ea şi-a luat angajamentul să depăşească planul de producţie pe luna februarie cu 25 la sută, întărindu-şi în felul acesta semnătura pa Apel. Asemenea tovarăşei Barabulea, au luat cuvîntul tovarăşii Nicolae Dumitru, ing. David Ion şi alţii, care şi-au manifestat hotărîrea de a lupta pentru cauza nobilă a păcii. Tovarăşul Bişu Florea, preşedintele comitetului de întreprindere, dă citire chemării Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., după care tovarășul Ionescu Ilie declară deschisă campania pentru strîngerea de semnături pe Apelul de la Viena. Mitingul s-a terminat. In jurul meselor, muncitorii ceferiști semnează Apelul Păcii de la Viena. Printre cei care au semnat primii Apelul Păcii se numără şi tînărul inginer Croicu Dumitru de la secţia a IlI-a cazangerie şi utemistul Dedu Dumitru de la centru II vagoane. Campania de strîngere a semnăturilor pe Apelul Păcii a început. Poporul nostru îşi va arăta astfel din nou, hotărîrît voinţa sa de pace. La Complexul C.F.R. Griviţa Roşie s-au pus primele semnături pe Apel Anu I XL Serial-a Nr. 1791 Marți 1 februarie 1955 A pagini 20 bani Interviul acordat ziariştilor W. R. Hearst şi MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite Interviul acordat la 29 ianuarie 1955 de W. M. Molotov ziariştilor americani W. R. Hearst şi Kingsbury Smith. Hearst a spus că se află pentru prima dată în Uniunea Sovietică, că este foarte mulţumit că are posibilitatea de a face această călătorie şi de a cunoaşte astfel ţara şi că pentru el a constituit o surpriză plăcută amabilitatea cu care oamenii sovietici îl întîmpină peste tot, pe el şi persoanele care-l însoţesc. Aceasta îl face spere că relaţiile dintre Statele Unite şi Uniunea Sovietică se pot îmbunătăţi considerabil şi pot continua să se îmbunătăţească ceea ce ar fi atît în interesul celor două ţări, cît şi în interesul lumii întregi. Molotov a făcut remarca că relaţiile actuale sovieto-americane sînt de aşa natură încît nu se poate să nu se dorească îmbunătăţirea lor. În ce priveşte atitudinea oamenilor sovietici faţă de americani, ea a fost întotdeauna amicală. Hearst a arătat că s-a convins de acest lucru. Hearst l-a rugat apoi pe V. M. Molotov să-i permită să pună unele întrebări privind situaţia internaţională actuală. Molotov a acceptat. Hearst a spus că situaţia care s-a creat în ultimul timp în Extremul Orient pare a fi cea mai importantă dintre problemele internaţionale actuale şi a întrebat dacă Molotov este de părere că situaţia în regiunea Formozei reprezintă o primejdie serioasă pentru pacea mondială. Molotov a răspuns că situaţia în regiunea insulei Taiwan (denumirea chineză a Formozei, folosită în Uniunea Sovietică), reţine, bineînţeles, şi trebuie să reţină atenţia deoarece ea creează o încordare în Extremul Orient şi are repercusiuni negative asupra întregii situaţii internaţionale, constituind o primejdie de încălcare a păcii, o primejdie de război. La aceasta, el, Molotov, nu poate să nu adauge că după părerea sa răspunderea pentru aceasta revine Statelor Unite ca urmare a faptului că ele se amestecă în treburile interne ale Chinei. Noi, a spus Molotov, considerăm Taiwanul ca parte integrantă a Chinei. Kingsbury Smith a spus că în această ordine de idei el ar voi să-i amintească lui Molotov recenta declaraţie făcută de Eden care a spus că China, ca atare, nu mai controlează de mulţi ani Formoza. „Pare-se, de aproximativ 100 de ani“, a adăugat Hearst. Molotov a răspuns că există declaraţia de la Cairo, semnată de S.U.A. şi Anglia, că există şi declaraţia de la Potsdam, semnată de asemenea de S.U.A. şi Anglia, În afară de aceasta, există acordul cu privire la capitularea Japoniei, semnat de S.U.A., Anglia şi U.R.S.S. Potrivit tuturor acestor documente internaţionale fundamentale, Taiwanul este un teritoriu chinez şi urmează a fi transferat Chinei. Aceasta şi-a găsit de asemenea confirmarea în declaraţia preşedintelui S.U.A. făcută ulterior, în 1950. Reiese astfel, a continuat Molotov -- r*U îr» tro. 'edi «atia 'insula a fost acaparată ele Japonia, iar în prezent de cine? — de S.U.A. In felul acesta, la început o ţară a răpit Chinei un teritoriu naţional al ei, iar acum acest lucru l-a făcut o altă ţară. In ce priveşte declaraţia lui Eden, a spus Molotov, ea poate forma obiectul unei discuţii speciale. Kingsbury Smith a arătat că Molotov este cunoscut ca unul din cei mai mari realişti ai timpului nostru. El înţelege desigur că în condiţiile existente este puţin probabil ca S.U.A. să renunţe la apărarea Formozei, atît timp cît ele nu vor considera că pacea in Extremul Orient este asigurată. De aceea, apare ca posibil să se găsească o soluţie pentru problema ameninţării păcii, ca să spunem aşa, în limitele realităţii, in această ordine de idei, a spus Kingsbury Smith, Hearst ar vrea să mai pună o întrebare. Hearst a arătat că la conferinţa de la Geneva guvernul sovietic a depus eforturi încununate de succes pentru a preîntîmpina extinderea conflictului din Indochina. Se pune întrebarea dacă guvernul sovietic va fi gata să procedeze la fel în ce priveşte Formoza. Răspunzînd, Molotov a arătat că între problemele Indochinei şi Chinei există bineînţeles o mare deosebire. Intr-o singură privinţă atudinea Uniunii Sovietice este identică atît în ce priveşte Indochina cit şi în ce priveşte China şi oricare altă regiune şi anume în aceea că Uniunea Sovietică este interesată în micşorarea încordării internaţionale. Uniunea Sovietică este gata să sprijine tot ce contribuie la micşorarea încordării internaţionale, tot ce contribuie efectiv la atingerea acestui scop. Dar este necesar ca măsurile propuse să fie într-adevăr îndreptate spre micşorarea încordării internaţionale. Or, amestecul unui stat în treburile altui stat nu poate contribui la atingerea acestui ţel. In legătură cu remarca referitoare la realism, el, Molotov, ar voi să adauge că, din punctul său de vedere, atitudinea realistă faţă de China de astăzi trebuie să fie alta decît aceea pe care erau obişnuite să o adopte în trecut unele state străine. In prezent în China, întregul teritoriu chinez a fost unit sub conducerea guvernului central al Chinei, lucru care pînă mai ieri nu a existat. Poporul chinez îşi dă seamă că el a izbutit să facă aceasta numai cu mari greutăţi şi priveşte acest lucru ca o mare victorie naţională a sa. Smulgerea unei părţi sau a alteia din teritoriul Chinei este în aşa măsură contrară sentimentelor naţionale ale poporului chinez, încît stîrneşte din partea sa cel mai hotărît protest şi indignare. De aceea, dacă privim situaţia din punct de vedere realist, trebuie să spunem că China modernă este un stat care cere mai mult ca oricînd respectarea drepturilor şi intereselor sale naţionale. Numai datorită unei asemenea atitudini şi unei asemenea înţelegeri a lucrurilor, relaţiile cu China se vor dezvolta spre folosul ambelor părţi. În ce priveşte Uniunea Sovietică ea îşi dezvoltă relaţiile cu China pe baza egalităţii în drepturi, a prieteniei şi a luării în considerare a intereselor reciproce, ceea ce dă rezultate pozitive. Kingsbury a spus că atît el cît şi Hearst înţeleg poziţia sovietică în această chestiune. Totuşi, se pare că cea mai acută problemă este aceea de a se găsi o soluţie oarecare, fie ea şi vremelnică, de natură să împiedice ca primejdia să se extindă şi să se transforme într-o conflagraţie ce poate pune în primejdie pacea mondială. Molotov a răspuns că China nu ameninţă pe nimeni şi că ar fi bine dacă nimeni nu ar ameninţa-o nici pe ea. Acesta este lucrul cel mai necesar pentru întărirea păcii şi stabilirea unor relaţii normale în regiunea Taiwanului. Hearst a întrebat: Dacă guvernul american va folosi bunele sale oficii pentru a sfătui pe prietenii săi chinezi, adică pe Cian Jiai şi, să caute o reglementare paşnică, va fi oare guvernul sovietic dispus să procedeze la fel faţă de aliaţii săi chinezi, in scopul de a preîntîmpina o extindere a conflagraţiei? Molotov a răspuns că Hearst ar trebui să înţeleagă faptul că guvernul R. P. Chineze şi aşa-numitul guvern al lui Cian Kai şi nu sunt părţi egale. Guvernul R. P. Chineze are tot temeiul să ceară restabilirea drepturilor sale legitime în privinţa Taiwanului. Iar „guvernul“ lui Cian Kai-şi, respins de poporul chinez, trebuie să se care în altă parte şi să nu strice relaţiile între state, aşa cum o face în prezent, rămînînd cu ajutorul S.U.A. acolo unde nu ar trebui să fie. Tot ce contribuie la rezolvarea acestei probleme va găsi sprijin din partea guvernului sovietic. Noi credem, a continuat Molotov, că ar fi în interesul S.U.A. însele să contribuie la restabilirea unei situaţii normale în regiunea Taiwanului şi a Extremului Orient in ansamblu, ţinînd seama de situaţia reală a lucrurilor şi de schimbările istorice care au survenit în dezvoltarea Chinei şi a Extremului Orient în întregul său. Kingsbury Smith a întrebat care va fi atitudinea guvernului sovietic faţă de posibilitatea obţinerii unei încetări temporare a focului, de exemplu pe timp de o lună, pentru a face cu putinţă retragerea trupelor lui Cian Kai şi din unele insule aşezate lingă litoralul Chinei (Dacen) şi pentru a evita pierderi ■ grele, posibile de ambele părţi în cazul cînd s-ar face încercarea de a se lua toate aceste insule cu forţa. Acest lucru poate contribui de asemenea la preîntîmpinarea primejdiei de extindere a conflictului, posibilă in condiţiile de V. M. Molotov americani Kingsbury Sun actuale. Kingsbury Smith a adăugat că aceasta ar trebui considerat ca o măsură temporară şi poate ca primul pas spre o eventuală reglementare a întregii probleme în cazul cînd nu ar fi posibil să se obţină în prezent o încetare permanentă a focului între forţele armate ale celor două părţi. Molotov a arătat că poate răspunde la aceasta pe scurt: Dacă Cian Rai şi va voi să-şi retragă trupele de pe oricare din insule este puţin probabil că cineva îl va împiedica să facă aceasta. Kingsbury Smith a întrebat dacă aceasta înseamnă că în cazul cînd Cian Kai-şi va hotărî să-şi retragă trupele, trupele chineze de pe continent nu-l vor ataca în decursul operaţiei de retragere a trupelor, şi nu vor ataca nici vasele care ar putea fi folosite pentru a înlesni această operaţie de retragere. Molotov a răspuns că nu este împuternicit să vorbească în numele guvernului Republicii Populare Chineze şi că această întrebare trebuie adresată guvernului chinez. Kingsbury Smith a întrebat dacă guvernul sovietic va fi dispus să adreseze această întrebare guvernului R. P. Chineze la numele S.U.A. Molotov, la rîndul său, a întrebat: „Ne roagă oare guvernul S.U.A. să facem acest lucru?“ Hearst a spus că în legătură cu remarca lui Molotov că nu este împuternicit să vorbească în numele guvernului chinez de pe continent, el, Hearst, ar voi să arate că nici el şi nici Kingsbury Smith nu acţionează şi nu fac propuneri în numele lui Cian Kai-şi sau în numele guvernului S.U.A. In continuare, Hearst a arătat că el şi Kingsbury au pus toate Întrebările care îi interesează în legătură cu Extremul Orient şi îi mulţumesc lui Molotov pentru răspunsurile sale. Hearst l-a rugat apoi pe Molotov să-i permită să pună unele întrebări referitoare la probleme europene. Molotov a acceptat. Hearst a arătat că în mesajul de Anul Nou adresat poporului american şi transmis prin agenţia americană de televiziune, primul ministru G. M. Malenkov a spus că principala cauză a încordării în relaţiile dintre S.U.A. şi U.R.S.S. o constituie crearea unei reţele de baze militare americane in jurul Uniunii Sovietice şi a statelor legate de ea. In scopul realizării unor progrese pe calea spre dezarmare prin reducerea treptată a forţelor armate, precum şi în scopul creării unei situaţii favorabile în vederea coexistenţei, va fi oare guvernul sovietic dispus ca încă înainte de încheierea tratatului de pace cu Austria să lichideze bazele sale militare şi aeriene în zona sa de ocupaţie din Austria, cu condiţia ca puterile occidentale să procedeze la fel în zonele lor? Hearst a rugat să se ţină seama că pune şi această întrebare ca ziarist. Molotov a răspuns că aci este vorba de două întrebări. Prima se referă la Austria, iar a doua se referă la harpld. voiUta/Hs create în jurul Uniunii Sovietice. In ce priveşte problema austriacă, el, Molotov, crede că punctul de vedere al Uniunii Sovietice este destul de bine cunoscut lui Hearst. In ce priveşte însă problema bazelor militare americane din jurul Uniunii Sovietice şi al ţărilor de democraţie populară, aceasta este într-adevăr o problemă care aduce complicaţii în întreaga situaţie internaţională, deoarece aceste baze dovedesc că una din părţi şi anume S.U.A. se situează pe o poziţie neamicală faţă de Uniunea Sovietică şi, creînd aceste baze în apropierea graniţelor Uniunii Sovietice, ameninţă Uniunea Sovietică. Această situaţie nu poate contribui nici la micşorarea încordării în relaţiile internaţionale şi nici la înlesnirea rezolvării problemei reducerii armamentelor, lucru în care sunt interesate cercurile largi din toate ţările. Se înţelege că problema bazelor militare americane din apropierea graniţelor Uniunii Sovietice este una din acele probleme care împiedică reglementarea a numeroase alte probleme şi nu numai a problemei austriace, deoarece crearea acestor baze dovedeşte că în timp ce Uniunea Sovietică tinde spre îmbunătăţirea relaţiilor cu S.U.A., din partea S.U.A. se observă o tendinţă contrarie. Kingsbury Smith a spus că ei şi Hearst nu pot, bineînţeles, să fie de acord cu afirmaţia că acţiunile S.U.A. în problema bazelor ar constitui un act inamical. Aceste acţiuni se explică prin considerente de securitate şi prin dorinţa de a asigura pacea. Totuşi, el, Kingsbury Smith, crede că dacă s-ar începe cu lichidarea bazelor din Austria care este situată în apropierea Uniunii Sovietice, cu timpul s-ar putea extinde și asupra aitor regiuni. Hearst a făcut remarca că începutul trebuie făcut undeva. Molotov a întrebat pe Hearst care este părerea sa în legătură cu posibilitatea de a se începe cu o singură regiune şi de a se extinde apoi şi mai departe lichidarea bazelor militare. Cum îşi închipuie el posibilitatea de a se începe cu Austria şi de a se continua lichidarea bazelor în alte regiuni? Kingsbury Smith a spus că aceasta ar putea avea un efect molipsitor. Molotov, la rîndul său, a spus că dacă s-ar porni numai de la această speranţă este puţin probabil ca aceasta să fie suficient. Hearst a arătat că dacă americanii şi oamenii sovietici s-ar cunoaşte mai bine reciproc, aceasta ar fi de mare folos. In orice caz, Statele Unite nu au întreprins niciodată, în întreaga lor istorie, nici un fel de războaie ofensive. Hearst a repetat din nou că începutul trebuie totuși făcut undeva. Molotov a răspuns că în apropierea S.U.A. nu există nici baze militare sovietice, nici alte baze sovietice. în ce privește însă S.U.A., reiese că pentru securitatea lor ele trebuie să aibă baze, de exemplu în Norvegia, situată la graniţa cu Uniunea Sovietică, în Turcia, care şi ea se învecinează cu U.R.S.S. şi chiar în Pakistan, fără a mai vorbi de alte regiuni ale Europei şi Asiei. Rezultă de asemenea că şi Taiwanul este necesar pentru asigurarea securităţii S.U.A. Dacă ar fi să înţelegem într-un sens atît de larg securitatea S.U.A., s-ar putea merge pînă la a susţine că pentru securitatea lor S. U. A., au nevoie de baze în toate statele. Este puţin probabil ca asemenea planuri să se bucure de simpatia şi înţelegerea altor popoare care ştiu ce înseamnă suveranitatea, independenţa, drepturile şi interesele naţionale. Molotov a adăugat că în Uniunea Sovietică există ferma convingere că prin toate aceste baze, S.U.A. nu pot obţine nimic bun nici din punctul de vedere al propriilor lor interese şi nici din punctul de vedere al intereselor păcii. Dar care om nepărtinitor ar putea să fie de acord că crearea de baze militare în numeroase ţări şi tocmai în apropierea graniţelor unui alt stat, ar fi în interesul securităţii S.U.A.? El, Molotov, crede că asemenea oameni naivi nu există. Toate acestea nu se pot explica prin interesele securităţii S.U.A., deoarece nimeni nu ameninţă securitatea lor, iar în ce priveşte Uniunea Sovietică, ea nu ameninţă în genere pe nimeni, nici o ţară. Uniunea Sovietică este destul de ocupată cu propriile sale probleme interne, şi este bineînţeles interesată în asigurarea păcii aşa cum sunt şi alte popoare. In ce priveşte însă afirmaţia că crearea de baze militare americane nu ar dovedi o atitudine neamicală faţă de U.R.S.S., la aceasta se pot spune următoarele: la îmbunătăţirea relaţiilor între ţările noastre ar putea contribui în mare măsură lichidarea acestor baze şi trecerea la situaţia care există in mod obişnuit între state ce întreţin între ele relaţii normale. Kingsbury Smith a spus că el şi Hearst ar putea da ample explicaţii motivelor pentru care guvernul şi poporul S.U.A. consideră că crearea de baze militare americane corespunde intereselor securităţii lor şi cauzei păcii mondiale. Dar atît el cît şi Hearst se tem că dacă vor porni pe această cale, se vor pomeni antrenaţi într-o dispută dialectică cu Molotov în care sunt siguri că nu i-ar putea face faţă. In afarăde aceasta, întrucît ei au răpit pînă acum mai mult decit suficient din timpul lui Molotov, îi cer scuze şi îl roagă să primească mulţumirile lor pentru timpul şi atenţia acordată. In încheiere, Hearst a mulţumit lui Molotov pentru primire și pentru faptul că Molotov a dăruit atît de mult din timpul său pentru a răspunde la Întrebările sale. IN NUMĂRUL DE AZI Si apărăm cauza păcii, împotriva războiului atomic, (pag. IlI-a), Nota de protest adresată de Legaţia R.P.R. la Paris Ministerului Afacerilor Externe francez (pag. IlI-a), Declaraţia Consiliului de Miniştri al R. D. Germane (pag. IlI-a). Mesajul adresat de Prezidiul Camerei Populare a R.D. Germane președintelui Consiliului Republicii Franceze (pag. IlI-a). *» Să înceteze grosolanul amestec al S.U.A. în treburile interne ale Chinei 1 — Uniunea Sovietică cere Consiliului de Securitate să pună capăt agresiunii americane în Taiwan (pag. IV-a). De la Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. (pag. IV-a). Cu privire la relaţiile sovieto-japoneze (pag. IV-a).