Scînteia Tineretului, martie 1955 (Anul 10, nr. 1815-1841)

1955-03-01 / nr. 1815

Deschiderea lucrărilor Consfătuirii fruntaşilor in agricultură Raportul tovarăşului­­ Popescu, ministrul Agriculturii şi Silviculturii In prima parte a raportului său, tov. C. acum — a arătat tov. C. Popescu Popescu ministrul Agriculturii şi Silvi- — trebuie să subliniem că mai avem culturii, a arătat sarcinile care au stat de executat alături de primăvară pe o­­n faţa agriculturii în­ anul 1954 şi reali- suprafaţă de 3.600.000 hectare teren rămas zările obţinute. Datorită măsurilor luate nearat din toamnă şi însăminţarea atlt­a de partid şi guvern pentru dezvoltarea acestei suprafeţe cit şi a celor 2.500 000 agriculturii şi eforturilor susţinute de pu­ hectare arate adine din toamnă. In aceas­­te de­camenii muncii de pe ogoare, in­că primăvară trebuie să se însămînţeze anul 1954 sarcinile de producţie au fost numai cu porumb 3.300.000 ha. realizate în mod satisfăcător. In ce pri- Sporirea producţiei agricole cere mobi­­veşte cerealele, faţă de producţia planifi­­lizarea completă şi susţinută a tuturor cotă de 8.370.000 tone cereale, s­au rea­ forţelor din agricultură pentru executarea lizat peste 9.000.000 tone cereale. Aceste lucrărilor la timp şi după metodele agro­­rezultate importante in creşterea produc- tehnice înaintate la toate culturile, înce­­ţiei agricole au avut că urmare imbună- pînd de la semănat şi pîr­ă la recoltat şi lăţirea aprovizionării populaţiei, păstrarea produselor. Acest lucru este pe_­Ra­portorul a arătat în continuare că vi­sibil, dar el nu se va înfăptui de la sine. campaniile agricole din anul 1954 s­ au ma- Se cere ca toate organele agricole să fie infestat o serie de lipsuri care privesc din convinse de importanţa acestei munci şi rect Ministerul Agriculturii şi Silvicultu. zi de zi să ducă o activitate susţinută in rii, organele agricole de la regiuni şi la­ mijlocul oamenilor muncii de pe ogoare, ioane, precum şi comitetele executive ale Cu ajutorul parcului bogat de maşini sfaturilor populare­ şi tractoare şi a atelajelor de care dispun Lucrările agricole din toamna anului nem şi folosind experienţa anilor trecuţi 1954 se deosebesc de cele executate nu putem fi siguri că printr-o planificare şi anii trecuţi, în primul rînd prin volumul organizare chibzuită a muncii, prin mobi­­lor, care este maximum de volum ce s-a­lizarea masivă a tuturor forţelor şi mit­­realizat pîină acum in ţară la noi, şi prin loacelor de lucru campania muncilor agri­­calitatea lor, cele din primăvara anului 1955 se poate în toamna anului 1954, însăminţările termina în cel mult 30 de zile bune de s-au efectuat în condiţii agrotehnice mult muncit în cîmp, superioare anilor trecuţi. A fost ■ însămi.­ Apoi vorbitorul a arătat în mod amă­­ţată cu maşina din rinduri o suprafaţă de nunţii care sunt sarci­ nile imediate ale or­­apropipe 1.400.000 hectare, din care peste ganelor agricole, subliniind că acestea sunt 84.000 hectare în rinduri încrucişate, datoare să lupte în permanenţă împotriva în acest an trebuie realizata o recoltă practicilor dăunătoare din trnele regiuni de cel puţin zece milioane tone cereale, şi raioane, care fac ca producţia să fie o producţie medie de 2.000 kg. porumb scăzută. (boabe) la hectar, precum şi recolte spp- în încheiere vorbitorul a spus : garan­­tite la toate culturile şi indebiebi la giru­­ţia realizării unei producţii sporite la hec­­floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, dar constă în mobilizarea tuturor forţelor legume etc. Cond­ţii pentru îndeplinirea din agricultură­­ a lucrătorilor din urii­­acestor sarcini au fost create încă din lăţite agricole socialiste, a harnicei noas­­toamna anului 1954 prin realizările obţi- tre ţă­animi muncitoare. Ministerul Agri­­inte in ceea ce priveşte însărpinţările, culturii şi Silviculturii îşi ia sarcina să alăturiie adinei de toamnă şi desţeleni- trimită în sprijinul lor tehnicieni cu dra­­j­ie, precum şi prin pregătirile şi măsu- 503*6 de meserie, hotărîţi să lupte pentru file tehnico-organizatorice luate pînă aplicarea în practică a metod­elor agro­­acum. tehnice înaintate şi a experienţei frumta-După ce a arătat, rezultatele obţinute în şilul recoltelor bogate din U..R.S S. şi a executarea reparaţiilor la­ maşini şi trac­ celor din ţara noastră. Tehnicienilor le toate,­ raportorul a subliniat lipsurile exist revine sarcina de a munci in permanenţă tente şi măsurile ce trebuiesc luate de stat în mijlocul ţăranilor muncitori să-i ajute turile populare, organele agricole, condu­­şi să-i sfătuiască cum şi cînd trebuiesc cerite unităţilor agricole şi ale întreprins făcute lucrările pentru obţinerea de­re­­derilor industriale pentru terminarea eolte cii mai mari. Ţăranii noştri sînt grabnică a reparaţiilor la toate tractea- dornici de învăţătură, ei îi primesc cu­rele, maşinile şi uneltele ce vor fi foto- dragoste şi încredere pe specialişti, site la muncile agricole de primăvară. Obţinerea unor recolte bogate în acest Insistînd asupra citorva din factorii care au la toate culturile depinde de munca asigură obţinerea de recolte bogate, ra­ noastră a tuturor, de hărnicia şi pricepe­­portarul a subliniat importanţa folosirii rea cu care milioanele de ţărani munci­­bălegarului de grajd ca îngrăşămint, a tori vor munci pentru executarea la seminţelor de soi bine curăţate şi tratate timp şi în bune condiţii agrotehnice a tu­­etu­­turor muncilor agricole de primăvară. Cuvîntul tov. Teodor Rodenciuc, membru al întovărăşirii agricole din comuna Pătrăuţi, raionul Suceava Ajiul trecut, cînd am fost la consfătuire, în cuvîntul pe care l-am avut, am spus că vorbesc cu ruşine fiindcă vorbesc nu­mai în numele meu personal , astăzi, pot vorbi în numele mai multora. Angaja­mentul pe care mi l-am luat l-am înde­plinit într-o măsură. Am făcut în comuna Pătrăuţi, cu ajutorul comitetului raional de partid şi al sfatului popular, o înto­vărăşire. Anul trecut, cînd am venit aici, am avut o producţie la hectar de 28.000 kg. la cartofi. Anul acesta, am depăşit-o. Din cele ce am învăţat la consfătuire, prin munca depusă şi cu ajutorul tehni­cienilor care ne-au îndrumat, am putut să obţin 33.000 kg. la hectar. Să trec să arăt cum am făcut de am ajuns la o producţie de 33 000 kg. cartofi la hectar. Era bine arat din toamnă. In primăvară am mai dat o grăpătură şi după aceea l-am arat încă odată, aşa că recolta a fost bunicică Am prăşit de trei ori, odată cu sapa, odată cu prăşitoarea şi odată am tras ţărna. Anul trecut au rămas cartofii cum l-am prăşit. Anul acesta le-am tras ţărnă, aşa cum am ştiut că trebuie şi într-adevăr cartofii au fost foarte buni. Am avut car­tofi de lună. I-am scos în 27 iulie şi am pus alţii, încolţiţi din timp, ca să am a doua recoltă, că aşa auzisem la Bucureşti. Am pus 2 ani ca încercare. Cartofi s-au făcut, dar nu au ajuns la maturitate. Anul acesta, cu toate că este frig, mi-am pus din tmp cartofii la încolţit şi cred că am să-i pun mai devreme şi o să am 2 recolte. Vreau să vă spun şi eu cum am muncit pămîntul de mi-a dat o recoltă cum n-am avut niciodată îni viaţa i­­ea. Sunt om de 50 de ani şi vreau să vă spun că şi înainte acelaşi pămînt l-am avut, dar oricit am muncit n-am putut să ajung la o recoltă aşa de bogată ca cea de anul trecut. Primăvara trecută mă aflam la o sesiune a sfatului popular Sucutard, că deputat al circumscripţiei nr. 5. Acolo s-a prelucrat metoda de a pune porumb în cuiburi aşe­zate în pătrat. Eu am băgat bine de seamă la ce-am auzit, fiindcă şcoală n-am mare — că pe vremuri nu ne ducea­ nimeni la şcoală. Cînd m-am întors acasă, m-am dus şi am organizat o adunare în circum­scripţia mea, unde am luat hotărîrea să punem cu toţii porumb în cuiburi aşezate în patrat. Această metodă au aplicat-o mai mulţi ţărani împreună cu mine. Pămîntul meu era dezmiriştit din vară, la 0 adîncime de 4 degete. L-am lăsat aşa pînă primăvara, că toamna n-am putut să-l ai. In timpul acela am dus 40 care de gunoi pe care l-am aşezat la capătul locului. Iar cînd s-a zbicit pămmtul de­vreme şi s-a dus zăpada, am închiriat un plug cu 2 boi. Am împrăştiat gunoiul pe teren apoi am dat o arătură de 15—18 cm. şi o grăpătură şi l-am lăsat aşa. După aceea, cînd era timpul de semănat porumbul şi pămîntul avea temperatura necesară, m-am dus şi am tras o grăpă­tură la arătură. A doua zi, după ce s-a zbicit din nou arătura, am ieşit la cîmp împreună cu soţia mea, cu băiatul şi cu marcatorul, o greblă făcută de noi cu trei colţi. La sămînţă proba de germina­ţie era făcută ; am făcut-o in felul urmă­tor (tov. Mărgineanu arată ştiuieţii de porumb aduşi de el) , am luat boabe de pa mijlocul cucuruzului, l-am pus şi mi-a reuşit 100%, semn că au fost bune boa­bele. Băiatul facea cuiburile­­în cruce. Femeia punea 3 grăunţe în fiecare cuib, fiindcă aşa erau instruiţi după broşuri şi de to­varăşul inginer. După aceea a dat odată ţăria cu piciorul şi a călcat uşr­rel; după călcătură, am mai dat odată ţărna peste cuib, ca să nu se usuce şi să nu crape pămîntul în două zile am pus porumbul cu băia­tul şi cu soţia şi apoi a rămas aşa cam 8 zile. Am lăsat cîte 3 fire de cucuruz în fie­care cuib, iar cucuruzul a ieşit gros şi fru­­mos. Apoi i-am dat o sapă şi n-am mai avut ce să-i fac, decit că în fiecare cuib — după şcoala primită—un fir am luat şi am lăsat să rămână mai departe numai două. Apoi, la 14 zile a trebuit să-mi sap cucuruzul din nou a doua oară. M-am dus din nou la el, cucuruzul era înalt de un metru, aşa cum l-am văzut eu de la capă­tul pămîntului. Am lăsat 20 de cuiburi cu cîte 2 fire, iar la restul am smuls şi am lăsat numai cîte unul. La trei cuiburi m-am pus şi-am făcut muşuroi, aşa cum­ făceam noi înainte. După un timp, i-am dat a treia căpăli­­tură (praşilă). La căpălitul (praşila) al trei­lea n-am avut ce să fac, decit să omor bu­ruienile şi să rup puii (copilii).. Apoi am căutat să văd rezultatul experienţei mele, m-am dus la capăt şi am văzut că la cele 20 de cuiburi, unde am lăsat cîte două fire, cucuruzii erau mai mici ; nu erau aşa de dezvoltaţi ca cei puşi cîte unul. La cele trei cuiburi la care a fost, făcut muşuroi ce credeţi că am văzut? Erau mai slabi. Aşa s-a făcut, tovarăşi, un cucuruz mi­nunat de frumos şi mare ; trecea lumea pe lingă el şi se minuna. Cînd a venit culesul, tovarăşul preşedin­te al sfatului popular ne-a spus într-o sesiune că ar fi bine ca înainte de cuies să măsurăm porumbul. Mi-a spus şi mie să-i dau de ştire cînd oi veni de la cuies şi să-l măsurăm. M-am dus la cuies şi cînd am venit mi-au luat şi mie la sfat nişte ciocălăi. Mi-au măsurat ciocălăii şi au avut fiecare cîte 800, cîte 750, iar cei mai mici cîte 500 grame. Apoi i-am dus şi i-am desfăcut acasă, unda i-am măsurat cu sacul. Am avut intr-un hectar — măsurat şi hecta­rul — 150 saci; în total 7.500 kg. porumb ştiuleţi la ha. sau 5.700 kg. în boabe. Apoi, mi-am dat cotele, aşa regulat, cum trebuie, cum ne cer partidul şi guvernul; am mai valorificat prin cooperativă pen­tru haine cam 6—7 măji de porumb boabe şi mai am şi pentru trăit Eu cam acestea le-am făcut şi astea le-am avut de spus. Doresc ca şi dvs. dacă aţi binevoit şi aţi ascultat să faceţi în acest fel, că şi eu ascult de la dvs. ca să duc în comuna mea o noutate, dacă am avut ocazia să vin aci, în Capitala ţării. Cuvîntul tov. Nichita Margineanu, ţăran muncitor din comuna Sucutard, raionul Gherla, regiunea Cluj Ținînd seama de ceea ce am făcut pînă vară și de toamnă. Cuvîntul tov. Vintila Marin, prim secretar al Comitetului regional de partid Constanţa După apariţia Hotărîrii plenarei din august 1953 a C.G. al P.M.R. şi a proiectu­lui de Directive ale celui de al doilea Congres al partidului — a spus vorbito­rul —­in centrul activităţii de partid şi de stat din regiunea Constanţa a stat lupta pentru obţinerea unei producţii sporite la hectar. Comitetul regional de partid a consi­derat că trebuie să-şi îndrepte activitatea la unitatea de bază, la sate şi la comune, pentru a cunoaşte oamenii, munca lor, re­zultatele obţinute. Ca o prima măsură, Comitetul regional de partid a hotărît ca activiştii să stea vrerm­e cit mai îndelungată pe teren, ast­fel ca să poată cunoaşte felul cum organi­zaţiile de partid şi de stat, muncesc pen­tru aplicarea hotărîrilor partidului şi gu­vernului pentru­ obţinerea de producţii sporite la hectar. Astfel, in ultima vreme, Comitetul regional de partid cunoaşte mai bine munca organelor raionale de partid şi a comitetelor executive. Comitetul regional de partid a folosit consfătuirile cu fruntaşii în producţie atît la raioane şi regiunie cit şi în unele co­mune. Din consfătuirile cu fruntaşii in producţie a reieşit că în satele şi comu­nele noastre sunt mulţi ţărani muncitori, tractorişti tehnicieni şi ingineri care prin munca lor au obţinut succese însemnate. Organizaţiile de partid au fost îndru­mate să popularizeze şi să extindă meto­dele fruntaşilor in agricultură. Astfel, or­ganizaţiile de partid din comunele Nicolae Bâlcescu şi Ceamurlia de Jos au îndem­nat pe unii ţărani muncitori fruntaşi să povestească la căminele culturale şi in circumscripţiile electorale cum au obţinut recolte bogate. Organizaţia de partid din Gura Dobrogei a popularizat metoda fruntaşului Bratu Petre care a obţinut 3.000 kg, porumb la ha., iar cea din Valea Seacă a popularizat metoda folosită de ţăranul muncitor Ion R. Ion care a obţi­nut 1.900 kg griu la ha. Un număr tot, mai mare de membri de partid îşi însuşesc metodele fruntaşilor şi sunt ei înşişi exemplu în muncă. Membri de partid ca Duşa Gh. Buzdrugă şi alţii au fost primii care au aplicat metode ina­­intate, făcînd 3 prăşi­le la porumb, pole­nizarea, aplicînd şi îngrăşăminte naturale şi chimice pe suprafeţele lor de pămînt. Numeroşi ţărani muncitori au fost an­trenaţi in întrecerea pentru recolte bo­gate. în toamna anului 1954, noi am avut în întreaga regiune 13.220 ţărani munci­tori antrenaţi în întrecere. O altă metodă, pe care Comitetul regio­nal de partid a folosit-o în activitatea sa, a fost repartizarea membrilor Comitetului regional şi ai comitetelor raionale de partid pe gospodării colective, S.M.T.-uri şi gospodării agricole de stat, pentru a se ajuta in activitatea lor. în acest fel cele mai multe din unităţile care au fost sprijinite de activiştii de partid şi-au îmbunătăţit activitatea lor. Munca desfăşurată de organele de par­tid, de stat şi agricole în 1954, a contribuit îndeosebi la semănatul în cuiburi aşezate în pătrat a unei suprafeţe de 17.418 ha. cu porumb şi floarea-soarelui. Prin semănatul în cuiburi aşezate în pătrat, gospodăria agricolă colectivă din Tătaru a obţinut, 3.200 kg. porumb la hec­tar, iar gospodăria agricolă colectivă din Făcăeni, 4.200 kg. la hectar, fie asemenea, ţăranii dirn sectorul indi­vidual au obţinut în acest fel sporuri de recoltă. Nu ne putem insă lăuda cu întreţinerea culturilor. Abia 67 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb a primit a treia pra­­şilă. Aceasta înseamnă că mai av­em de luptat împotriva obiceiului dăunător de a se neglija praşila a treia. Şi la prăşitul mecanic au fost multe lipsuri. Unele S.M.T.-uri nu au ajutat să se facă semănatul în cuiburi aşezate în pătrat, iar acolo unde s-a însăminţat în rinduri drepte, rindurile nu erau chiar atît de drepte. Combaterea răritatului rămîne un obiec­tiv principal al muncii de partid şi de stat în regiunea noastră. De asemenea trebuie să intensificăm munca de lămurire pentru folosirea marilor cantităţi de în­grăşăminte naturale existente în toate gospodăriile. Noi considerăm că un sprijin foarte mare pentru regiune sunt inginerii agro­nomi trimişi de partid şi guvern. Noi simţim ajutorul tehnicienilor mai ales în gospodăriile colective unde ei în­drumă permanent, zi de zi, pe colectivişti să aplice metodele agrotehnice înaintate Comitetul, regional de partid se anga­jează să mobilizeze toate forţele şi mijloa­cele existente în regiune pentru obţinerea unei recolte de 2.000 kg. porumb la hectar, pentru o recoltă bogată la toate culturile. Cuvîntul tov. Filip Marin, preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna Belitori, raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti La cultura porumbului s-a folosit metoda seminatului în cuiburi aşezate în patrat, pe o parte din suprafaţa repartizată pen­tru această cultură Producţia obţinută la porumbul semănat prin metode obişnuite a fost de 2.500 kg. boabe la hectar, iar la porumbul semănat în cuiburi aşezate în patrat, de 3.000 kg. la hectar. Iată cum am obţinut aceste recolte. Ime­diat după recoltarea păioaselor S.M T.-ul Odobeasca a dezmiriştit întreaga suprafaţă. In primăvară, am grăpat. înainte de a în­cepe semănatul porumbului, S.M.T.-ul a executat cultivata pe întreaga suprafaţă. " Prima dată cum a răsărit porumbul şi s-au ivit două foi, am lucrat pe întreaga suprafaţă cu prăşitoarea. După aceasta, am executat 2 praşile cu sapa. Dacă am fi executat şi a treia praşilă, noi am fi ob­ţinut o recoltă mai mare, cu toate greu­tăţ­ile întîmpinate din cauza condiţiilor naturale neprielnice. în medie, pe co­mună, gospodăriile individuale au obţinut doar 1200 kg. de porumb la hectar. In 1953, noi am însăminţat cu grîu 17 hectare lot semincer ; s-a aplicat majori­­tatea măsurilor care să influenţeze asupra măririi producţiei la hectar, însămînţarea s-a făcut după o cultură de mazăre. Dez­­miriştitul a fost făcut imediat, arăturile au fost făcute încă din vară, iar semă­natul s-a făcut în cruce. Aceasta a făcut ca producţia la hectar să fie în acest an de 1700 kg. Pe celelalte suprafeţe însă­­mînţate cu grîu, noi am obţinut o produc­ţie mai mică şi aceasta din cauză că am întîrziat pînă la începutul lui noiembrie cu însăminţările. Recoltele obţinute în gospodăria noas­tră au fost un imbold pentru ţăranii mun­citori cu gospodării individuale şi întovă­răşiţii din comuna Pîrliţa. Ne angajăm în faţa partidului şi guver­nului că ne vom strădui să obţinem peste 3000 kg. porumb boabe la hectar. Consider că tovarăşii din S.M.T. trebuie să dea cadrelor tinere trimise să lucreze în gospodăriile colective un ajutor la faţa locului. Spun aceasta pentru că se obiş­nuieşte ca tehnicienii tineri care sunt­ re­partizaţi în S.M.T. să fie trimişi la gos­podăria colectivă, iar inginerul şef al S.M.T.-ului nu mai vine să le dea ajutor practic. „Scînteia tineretului“ Pag. 2-a 1 martie 1955 Cuvîntul tov. Vas­le Voichiţă, Erou al Muncii Socialiste, şef de brigadă la S.M.T. Sînnicolau Mare, regiunea Arad Tov. Vasile Voichiţă s-a ocupat la înce­put de organizarea muncii în brigadă. în primul rînd — a spus el — am asigu­rat în bune condiţii hrana şi cazarea trac­toriştilor. Tractoriştii din brigada mea lu­crează in 2 schimburi. Am asigurat tere­nul pentru Lecsre tractorist, în aşa fel ca el sa poată realiza norma pe care o avea cu 150 la sută şi chiar cu 200 la­­sută. In ce priveşte organizarea muncii la re­paraţii, noi am făcut reparaţii cu oamenii din brigadă , fiecare brigadă şi-a reparat tractoarele şi plugurile cu care a lucrat. Pentru a contribui şi mai mult la reali­zarea celor ÎO.COO.OOO tone cereale, eu am o propunere : de cînd sânt eu în S.M.T. Sînnicolau Mare, am primit tot felul de maşini şi unelte pentru agricultură. Dar noi întâmpinăm unele greutăţi la îngrijirea maşinilor. Noi ştim că pentru a obţine re­zultate frumoase trebuie să ne îngrijim bine tractoarele şi maşinile noastre. De aceasta depiinde totul. Trebuie să arat că fiecare maşină pe care o primim, vine cu cite o pompă de­gresat de mină. Dar rar găsim o pompă care să corespundă. Aceasta este în dauna îngrijirii maşinilor. La fel se întâmplă cu secerătorile-legă­­tori. Eu am anul acesta 3 secerători noi, două din anul 1954 şi una din anul 1953 ; pe cea din 1953 am reuşit să o reparăm noi şi ea leagă fără întrerupere. Cu cele­lalte n-am­ reuşit ,însă. Vreau să arăt ce lipsuri ale secerătorilor ne-au în­greunat munca. Axa motrică, care an­grenează toate piesele secerătorii este foarte slabă , are un știft în grosime de 8-10 mm. ; dacă-i dăm o gaură mai groasă, trebuie să schimbăm 2—3 Axe pe zi, Diacă punem știftul normal din fabrică, se taie de 3—4 ori pe zi şi ne­­trebuie cite jumă­tate de oră ca să-l reparăm. La fel cu dinţii de la maşină care sînt fixaţi cu şuruburi făcute dintr-un material slab. Dacă se strînge piuliţa, s-a dus ghi­ventul , sînt piuliţe care nu corespund şi se întîmplă să se deplaseze de la locul lor sau să rupă axa secerătorii. O altă greutate pe care o avem în muncă este cu plugurile cu 3 brazde, care au 4 nituri de fixare şi cînd trebuie să facem o arătură de 22—25 cm., dacă terenul este tare, trebuie să schimbăm trupiţele şi nu avem cum. La fel se întâmplă şi cu plugul cu 5 brazde ; acestea sunt slabe, se îndoaie uşor, se deformează. Propunem ca toate maşinile acestea, în special plugurile pentru tractoare R.D. să fie construite din materiale mult mai re­zistente. Vasile Anghel, Cuvîntul tov. brigadier la gospodăria agricolă de stat Brăila Lucrez la gospodăria agricolă de stat Brăila, secţia Văden­i, unde am fost mutat în 1953 cînd aceasta avea terenul însă­mânţat. în această secţie, terenul este cel mai greu de lucrat din gospodărie, lucru cunoscut şi de minister. Pe acest teren a fost baltă şi pălămidă, pe o suprafaţa de 1000 ha. In 1953, acest teren a fost însăminţat cu mazăre, şi printre ea pălămidă a ieşit în număr foarte mare. S-a încercat plivitul pălămidei prin smulgere cu braţele, dar din cauza ploilor mari care au fost în 1953 nu am putut face nimic, deoarece odată cu smulgerea pălămidei se smulgeau şi firele de mazăre. Măsurile recomandate de to­varăşii ingineri pentru a distruge pălămi­­da au fost de a o tăia de jos, de la rădăcină Aceasta s-a făcut pe o suprafaţă de 70 ha., dar rezultatul acestei lucrări a fost că pălămidă s-a înmulţit şi au ieşit cîte 4—5 fire de la un singur fir. Din cauză că timpul era ploios, a rămas o suprafaţă în voia scoartei, pe care nu s-a putut face nici un fel de plivit. în primăvara anului 1954 am pus în rin­­duri drepte floarea-soarelui. Floarea-soa­relui a răsărit în timp de 10 zile. După 8 zile am fost pe teren să vedem cum mer­ge această plantă şi am văzut că a apărut gîndacul răţuşca, care tăia planta de la rădăcină. Am anunţat şi pe inginerul şef al secţiei despre atacul acestui gîndac. Inginerul ne-a s­pus să tragem o brazdă în jurul terenului atacat și să dăm cu praf D. T. T. Am făcut acest lucru, iar în locu­rile unde a fost atacat mai mult am dat cu prăfu­itoarea. Mi s-a spus să ..nu las să treacă mai mult de 3—4 zile și să sap. Această metodă a fost foarte bună. La a patra sapă, floarea-soarelui era înaltă, iar pălămidă numai de 10-15 cm., dar buruiana nu mai era sănătoasă, n-avea lumină. Aşa s-a făcut că anul acesta nu s-a mai văzut pălămidă mare la Vadeni ca în alţi ani, iar, ca rezultat, de pe acea­stă suprafaţă am obţinut 2.032 kg. floa­­rea-soarelui la hectar, iar porumb 3.200 kg. la hectar Pentru această recoltă am luat premiu în natură 1.400 kg. floarea-soarelui și 3.500 kg. porumb știuleți. Cuvîntul tov. Ion Tim­pu, inginer agronom la gospodăria agricolă colectivă din Tătaru, regiunea Constanţa Am fost repartizat ca inginer agronom în gospodăria agricolă colectivă din Tă­taru, regiunea Constanţa. De la început am căutat să pun­ in aplicare toate cele pe care le-am învăţat în timpul facultăţii să ajut în deosebi la organizarea muncii şi la aplicarea metodelor agrotehnice. Deşi unele reguli agrotehnice se aplicau în gospodărie, de exemplu curăţirea şi tratarea seminţelor, totuşi nu se ştia pre­cis cum trebuie să se facă aceste lucrări. Am arătat cum se face tratarea seminţe­lor. In primăvară cînd s-a putut ieşi la cîmp, brigăzile, bine pregătite, au început lucrul. In primul rînd au fost grăpate toate semănăturile de toamnă. Paralel cu a­­ceasta s-a făcut şi grăparea arăturilor de toamnă. în anul 1954 s-au aplicat pentru prima dată în gospodăria colectivă me­tode noi ca : semănatul porumbului şi a floarei soarelui în cuiburi aşezate în pă­trat, polenizarea, iarovizarea cartofilor şi altele. La porumb s-au dat trei praşile. Prima praşilă s-a făcut cu sapa, iar celelalte cu prăşitoarea trasă de animale. Astfel s-a obţinut o producţie medie de 3.212 kg. po­rumb la hectar, la cultura semănată în cuiburi aşezate în pătrat, iar la cea în rinduri obişnuite, care a fost prăşită tot de trei ori, 2.438 kg. la hectar, în 1953 gospodăria colectivă din Tătaru fiind îndrumată de tehnicieni a plantat cartofi în vară, însă din cauză că nu a avut un sprijin tehnic continuu, rezulta­tele nu au fost satisfăcătoare. Incercînd în 1954 să aplicăm din nou această metodă am întîmpinat greutăţi. Totuşi, datorită muncii de lămurire dusă de organizaţia de bază, s-a hotărît să se planteze toată suprafaţa cu cartofi de vară. Terenul a fost arat din toamnă. Primăvara s-a făcut o grăpare pentru a reţine umiditatea. La hectar am dat canti­tatea de 5.600 kg. mraniţă, pusă în cuiburi. Modul cum am făcut plantarea , am marcat terenul într-o singură direcţie cu marcatorul, apoi s-au deschis şanţuri. Aceasta pentru asigurarea adîncimii de plantare a cartofului. Odată cu aceasta s-au organizat echipe care puneau îngră­şăminte în fiecare cuib şi plantau cartofi. Cu mare grijă s-au făcut praşilele. S-a obţinut o producţie medie de 15.000 kg., iar brigada întîia a obţinut 17.000 kg. la hectar. îmi iau angajamentul să ajut pe colec­tivişti să obţină peste 3.000 kg. porumb la hectar. Cuvîntul tov. Gali Alexandru ţăran muncitor din comuna Curtuiuşeni, regiunea Oradea Sunt ţăran mijlocaş şi secretarul orga­nizaţiei de bază din comună. Am o supra­faţă de 3,69 ha. teren, din care 2 sunt arabile. In regimul trecut trebuia să duc o mun­că grea ca să-mi ţin familia. în regimul de astăzi însă cuvîntul partidului, prin ziare şi broşuri, a ajuns şi la mine ca la întregul nostru popor. Am luat cunoştinţă de experienţa din Uniunea Sovietică care arată că se poate ajunge pînă la un vagon de porumb la hectar. Cînd am citit des­pre asta, m-am gîndit cum aş putea ajunge şi eu la asemenea rezultate. Pre­şedintele sfatului popular de la raionul Săcueni a fost în comuna noastră şi a pre­lucrat regulile agrotehnice şi avantajele aplicării acestora. în urma discuţiilor cu el am însăminţat cu porumb 50 de ani în cuiburi aşezate în pătrat. în urma acestui fapt am obţinut de pe 50 ari 106 saci, ceea ce reprezintă 9 600 kg. la hectar. La fel şi la cartofi, am încercat metoda cuiburilor aşezate în pătrat şi am avut re­zultate bune. De pe 20 ani am avut o re­coltă de 60 saci, ceea ce reprezintă 18.000 kg. la hectar Ca plantă premergătoare a fost griul de toamnă. La începutul lunii septembrie, am executat arătura adîncă de 18-20 cm. In primăvară, neavînd cul­tivator, am lucrat cu plugul. După aceea am grăpat terenul și am dat, cu marcatorul de mină, înainte de răsărire, am grăpat terenul iar cînd porumbul a făcut trei frunze, am executat prima praşilă. Cînd porumbul a crescut ceva mai mare, am executat iar prăşitul mecanici apoi am executat ră­ritul, lăsînd numai cîte două fire, la cuib. De asemenea, am mai făcut şi a treia pra­şilă cu prăşitoarea mecanică. Dacă mai făceam încă o praşilă aş fi avut rezultate şi mai bune, dar nu am făcut. Noi putem obţine la hectar 2.000 kg. griu şi peste 3 000 kg. porumb boabe dacă o să lucrăm pămîntul raţional. Cuvîntul tov. Gh. Covrig, ţăran muncitor din comuna Ungherii, Regiunea Autonomă Maghiară Am avut în 1954 o recoltă medie la hec­tar de 54.413 kg. sfeclă de zahăr, a spus ţăranul muncitor Gh. Covrig din comuna Ungheni, Regiunea Autonomă Maghiară. Vreau să arăt felul cum am lucrat, în vara anului 1953 am secerat griul şi imediat am făcut dezmiriştitul, iar toamna am cărat pe acest teren îngrăşăminte, pe care le-am făcut acasă din pleavă şi din gunoaiele mărunte din 1953. Gunoiul l-am cărat la mijlocul lunii noiembrie timp de două zile, iar a treia zi l-am băgat sub brazdă la 20 —23 cm. şi l-am lăsat aşa toată iarna. Pri­măvara, cînd a venit timpul să ieşim la cîmp, am dus mai întîi îngrăşămintele chimice cuvenite pe 22 ari şi le-am îm­prăştiat la suprafaţă. Acest lucru l-am fă­cut pe la 29—30 martie. A doua zi după ce am împrăştiat îngrăşămintele chimice am pus­ cu maşina sămînţa iarovizată, pri­mită de la centru. După vreo 6 zile, m-am dus să văd cum a răsărit. Sfecla se vedea. A doua zi am mers să prăşesc pe rinduri. într-o zi am terminat deoarece 22 ani nu este aşa mult. După 9 zile m-am dus pentru rănit. Am In­­ cursul anului 1954, S.M.T. Gottlob i-a îndeplinit planul în proporţie de 171,3­a sută. Preţul de cost al lucrărilor a fost redus cu 37 la sută, realizîndu-se econo­­m­ii în valoare de 2.100.000 lei. Realizările mecanizatorilor din S.M.T. Gottlob se datoresc faptului că înainte de începerea campaniilor agricole, conduce­rea staţiunii s-a preocupat să asigure ca­dre permanente şi bine pregătite care să poată face faţă lucrărilor agricole. Astfel, noi am recrutat din cadrul gospodăriilor agricole oameni pe care i-am calificat, ajungînd ca în momentul de faţă să avem în proporţie de 85 la sută tractorişti, membri ai gospodăriilor colective. O mare atenţie s-a dat organizării mun­cii în cadrul brigăzilor, aplicării metode­lor înaintate de muncă, organizării între­cerii socialiste. Volumul lucrărilor executate în cadrul gospodăriilor agricole colective şi înto­vărăşirilor agricole reprezintă 80 la sută din realizările noastre pe anul trecut. Gos­podăriile colective şi întovărăşirile din raza noastră de activitate au căpătat în­credere în ajutorul staţiunii noastre, prin faptul că an de an au obţinut rezultate din ce în ce mai bune la toate recoltele. Lucrările agricole s-au făcut în bune con­diţii agrotehnice. Staţiunea noastră şi-a respectat contrac­tele de lucru încheiate. Noi am reuşit să ridicăm nivelul mecanizării lucrărilor în gospodăriile agricole colective în următoa­rele proporţii : cultivat 60 la sută, semă­nat 60 la sută, prăşit mecanic 18 la sută, dezmiriştit 100 la sută, ogoare de toamnă 98 la sută. Rezultatele obţinute în cadrul gospodă­riilor colective se datoresc colaborării din­tre brigăzile de tractoare ale staţiunii noastre şi brigăzile de cîmp şi consiliile de conducere ale gospodăriilor colective. Şedinţele din Şedinţa de luni dimineaţă a consfătuirii a fost prezidată de tov. P. Borilă, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri. In continuarea discuţiilor au luat cu­vîntul : acad. prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., Gheorghe Dop, secretar al Comitetului regional P.M.R.-Craiova, Ioan Zaporojan, directo­rul gospodărie' agricole de stat Jegălia, regiunea Constanţa, Septimiu Munteanu, directorul gospodărie'' agricole de stat din comuna Peciul Nou, regiunea Timişoara, Florian Sava, directorul S.M.T.-Podul Iloaiei, regiunea Iaşi, Marin Tudor, teh­nician de circumscripţie agrozooveteri­­nară, comuna Brădeşti, regiu­­ea Craiova, Gheorghe Doicin, preşedintele gospodă­riei agricole colective diin comuna Cori­­ţeşti, regiunea Bucureşti, Grigore Clîiş­­teanu, şeful direcţiei agricole regionale Galaţi, Maria Bordon, şef de echipă de rărit cu sapa potrivită pentru răritul sfe­clei. După răritul sfeclei m-am apucat de sapa porumbului. Am terminat porumbul de săpat o dată şi apoi am rărit sfecla a doua oară. După ce am săpat porumbul a doua oară am făcut a treia sapă a sfeclei. Pe urmă a venit timpul secerii păioase­lor. După ce am terminat de secerat mi-am luat nevasta şi fiul şi m-am dus la ogo­rul cu sfeclă şi am smuls buruienile. După ce am recoltat sfecla, am trans­portat-o la baza de recepţie din comună şi am văzut că mi-au ieşit 54.413 kg. la hectar, la 22 ani un vagon şi 57 măji şi 80 kg. Pentru recoltă bogată am primit ajutor din partea organizaţiei de bază şi din par­tea conducerii fabricii de zahăr din Tg. Mureş. îmi iau angajamentul ca în ciuda unel­tirilor aţiţătorilor la un nou război, să lucrez cu mai multă rîvnă. Şi să îndemn cetăţenii din comună să muncească la fel ca mine, pentru a putea obţine în 1955 o producţie mai ridicată ca în 1954. Acesta este motivul pentru care în cursul anului trecut noi nu am avut lucrări prost executate, lucrări nerecepţionate. Staţiunea noastră, prin tehnicienii ei, s-a străduit să aplice tot ceea ce este nou în agricultură şi pe această linie s-a mers prin înfiinţarea unei case-laborator la gospodăria colectivă din Lenauheim. în cursul anului 1954, în campania de toamnă, m­oi am executat în cadrul gospo­dăriei colective Lenauheim, sistemul de lu­crare a solului recomandat de colhoznicul T. S. Maltev, în vederea adaptării acestei metode la condiţiile de climă şi sol din regiunea noastră. Noi credem că în cursul anului 1955 vom extinde aceste lucrări şi la alte gospodării colective. Cu toate realizările obţinute de staţiu­nea noastră, cu tot sprijinul pe care l-am acordat gospodăriilor colective şi înto­vărăşirilor agricole, noi ne dăm seama că am avut o serie de tipsuri care au in­fluenţat în mod direct asupra recoltelor obţinute în aceste gospodării şi întovără­şiri. Aceste lipsuri ar fi următoarele : Nu am avut o continuitate în urmărirea procesu­lui de producţie în cadrul gospodăriilor colective. Atît tehnicienii staţiunii noas­tre, cit şi tehnicienii din gospodăriile co­lective, au neglijat a urmări continuitatea acestui proces. De asemenea, noi nu am extins în măsură suficientă mecanizarea la lucrările care cer numeroase braţe de muncă, cum este prăşitul; tehnicienii sta­ţiunii, care s-au preocupat de urmărirea şi realizarea indicilor de plan ai staţiunii, nu au făcut acelaşi lucru cu planul şi­ in­dicii de plan ai gospodăriilor colective. Mecanizatorii din staţiunea noastră îşi propun să muncească astfel ca în raza noastră de activitate gospodăriile agricole colective să obţină următoarele recolte: la grîu 2.000 kg., la orz 2.300 kg., la ovăz 1.800 kg. şi la porumb 2.500 kg. boabe. 28 februarie gospodăria agricolă colectivă din comuna Şelimbăr, regiunea Stalin, în şedinţa de după amiază, prezidată de tov. C. Popescu, ministrul Agriculturii şi Silviculturii, au luat cuvîntul : Petre Roşu, ţăran muncitor cu gospodărie indi­viduală din comuna Mărgineni, regiunea Bacău, Ana Jianu, tehnician la secţia agricolă a sfatului popular al raionului Negreşti, regiunea Iaşi, Grigore Margi­neanu, ţăran munc­tor cu gospodărie in­dividuală din Aiud, reg­inea Prut, Virgil Actarian, directorul uzinei de tractoare ,,Ernst Thälmann“ din Oraşul S­alin, Jiva Stoiadinoviei, ţăran muncitor întovărăşit din comuna Radimna, regiunea Timişoara, ing. Nicolae Ştefan locţiitor al ministru­lui Agriculturii şi Silviculturii, Margareta Tomulescu, preşedintele sfatului popular al comunei Gruia, regiunea Craiova. Lucrările continuă. (Agerpres) Cuvîntul tov. Nicolae Ştefănescu, inginer agronom şef de la S.M.T. Gottlob, raionul Sînnicolau Mare, regiunea Arad

Next