Scînteia Tineretului, mai 1955 (Anul 10, nr. 1868-1892)
1955-05-03 / nr. 1868
Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală (Urmarăm pag. la) Trec pionierii, viitorii constructori de mîine. Creşteţi mîndri şi viguroşi, florile patriei ! Cei care vă privesc şi vă sorb cu privirile pline de fericire — nenumăraţi oameni ai muncii veniţi la această Sărbătoare — nu vor pregeta nici o clipă să vă apere liniştea şi rîsul fără de griji, vor veghea ca clipele in care sînteţi aplecaţi peste cărţi şi abecedare şi visaţi la viitorul fericit al patriei, să nu vă fie tulburate de nimeni. Temelia temeliilor economiei naţionale Se apropie de tribună o coloană care parcă n-are sfîrşit. în piaţa Stalin îşi fac intrarea muncitori ai industriei grele. Sînt muncitorii uriaşelor uzine „23 August“. Industria noastră grea, temelia temeliilor ecortomiei naţionale, sită în primele rînduri, ale luptei pentru înflorirea şi creşterea puterii patriei. Din mîinile harnice ale acestor muncitori care păşesc acum în faţa tribunei, ies locomotive de mine, motoare uriaşe de 250 C.P., vagoane-cisterne etc. Uzinele „23 August“ cresc mereu. Anul trecut, de pildă, la secţia turnătorie s-a dat în folosinţă o nouă hală de turnători© de fontă. In luna noiembrie un nou cuptor electric a început să dea patriei oţel. In cinstea lui 1 Mai, prim-topitorul Marin Tudorică, a depăşit norma la cuptor cu 50 la sută. In zilele schimbului de onoare şarjele rapid© au fost scurtate, poate pare de necrezut, la 3 ore, în secţia turnătorie lucrează şi vestita brigadă utemistă de turnători, condusă de fruntaşul în întrecerea socialistă Ion Bălan, care deţine steagul de brigadă utemistă fruntaşă pe uzină. Acest drapel a fost deţinut la 1 Mai, anul trecut de brigada lui Ion Cristea, tot de la turnătorie. A trecut un an de luptă pentru cucerirea drapelului de cea mai bună brigadă, întrecerea a cuprins mulţi concurenţi. In ianuarie, drapelul a fost cîştigat de brigada lui Bălan. Ea l-a păstrat pînă acum cu multă greutate. Căci vedeţi şi brigada lui Fuiu Filip de la cazane şi multe brigăzi de la motoare vor să pună mina pe Numeroşi muncitori au venit la tradiţie reala sărbătoare a oamenilor muncii împreună cu familiile lor. Prin faţa tribunei poţi vedea adeseori trecînd numeroşi muncitori cu copii pe umeri. Mult aplaudaţi sînt muncitorii de la Atelierele C. F. R. „Griviţa Roşie”. In cinstea sărbătorii de astăzi, ei au reparat o locomotivă peste plan. Aceasta este însă numai una din numeroasele lor realizări. Brigada de cazangii condusă de Utemistuil Păcuraru Marius, sitcuîndiu-se în fruntea întrecerii pe întreprindere a cîştigat şi drapelul de fruntaşă pe Capitală. Coloana oamenilor muncii din raionul Nicolae Bălcescu este deschisă de rîndurile muncitorilor uzinelor „Tudor Vladimirescu“. Un grup de muncitori poartă macheta unei batoze. Zilnic, noi batoze părăsesc uzina şi se îndreaptă spre ogoarele largi ale patriei. Prin economiile realizate în luna aprilie, tinerii uzinei au dat agriculturii în cinstea lui 1 Man două batoze şi două remorci. Produsele agro-alimentare vor fi mai ieftine. La aceasta contribuie şi colectivul uzinei „Tudor Vladimirescu". Batoza de azi costă cu 21,01 la sută mai puţin ca prima batoză ieşită pe poarta uzinei în 1953. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei se străduiesc să dea noi produse, să aducă îmbunătăţiri tehnice la batoze, ţărani muncitori de pe ogoarele patriei ! Aceşti muncitori car© trec acum prin faţa tribunei vă vor trimite încă în acest an un nou tip de combină. In uzină se execută de acum proiectarea şi paralel cu ea prototipul. Combina tractată C.T. 1,5 va fi o maşină uşoară folosibilă la deal. Mulţimea aplaudă acum pe unii dintre fruntaşii fruntaşilor. La acest 1 Mai, colectivul întreprinderii „Clement Gottwald” raportează : am îndeplinit cincinalul ! In lupta pentru realizarea planului cincinal bizuindu-se pe folosirea tehnicii înaintate, acest colectiv a obţinut mari succes© în domeniul ridicării productivităţii muncii, una din principalele sarcini în construirea economiei socialiste. Sporirea de patru ori a productivităţii muncii în anii cincinalului şi ca urmare, reducerea preţului de cost cu 43,3 la sută sînt victorii preţioase ale acestui colectiv. Muncitorii şi inginerii de aici defilează purtînd drapele, portrete ale conducătorilor partidului şi guvernului nostru, flori. Se zăresc apoi portrete pe care cei de la „Clement Gottwald“ le cunosc bine. Sînt chipurile tovarăşilor lor de muncă, fruntaşi ai întrecerii socialiste Şi de data aceasta, muncitorii de la „Clement Gottwald“ cinstind ziua internaţională a celor ce muncesc, au respectat tradiţia realizînd noi produse. Noile produse — grupul de 5 k. U.A., grupul d© 200 Hz., care au intrat In producţie de serie — vor folosi primul In agricultură iar celălalt în industria forestieră. Prin produsele sale, întreprinderea „Clement Gottwald“ aduce o însemnată contribuţie la opera de industrializare socialistă, la îndeplinirea planului de electrificare a ţării. La această întreprindere, sub îndrumarea părintească a comuniştilor, s-au ridicat în rîndurile fruntaşilor mulţi tineri. Utemistul Eparu Nicolae a cărei brigadă lucrează în contul lunii iunie 1959 şi care zilele acestea a primit drapelul de fruntaşă pe Capitală este unul dintre ei. Elena Stănciulescu — monteor — este responsabila altei brigăzi. Lucrând în secţia de bunuri de larg consum, ea este mîndră că a putut contribui ca preturii© de cost al fiarelor de călcat să fie reduse cu 10 la sută. Stimulată de noua hotărîre cu privire la reducerea de preţuri, ea şi-a luat angajamentul să depăşească norma cu 250 la sută. Trec muncitorii, ingineriii şi tehnicienii întreprinderii „Electromagnetica“. Ca şi tovarăşii lor de la „Clement Gottwald” şi ei sunt printre fruntaşii fruntaşilor. In numai 4 ani şi 3 luni colectivul întreprinderii şi-a îndeplinit sarcinile ce-i reveneau din planul cincinal. In acest timp, la „Electromagnetica“ au fost fabricate pentru prima oară în ţară peste 68 produse importante. Şi colectivul uzinei „Mátyás Rákosi“ raportează partidului că a îndeplinit planul cincinal şi de acum, produsele uzinei pentru industrie şi agricultură iau drumulspre întinsul patriei în contul semestrului II al anului 1956. In lupta pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal un număr de peste 200 întreprinderi din multe ramuri de producţie au ieşit biruitoare, îndeplinind cincinalul în 4 ani şi cîteva luni. în piaţă îşi fac apariţia metalurgiştii de la „Mao Tze-dun“. Ei sînt aceia care produc utilajul greu atît de necesar industriei noastre. în haine de sărbătoare, cu tablouri sau cu drapele în mîini defilează astăzi fruntașii întrecerii în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan ale uzinelor. Iată un inovator, iată un strungar care aplică metodele de aşchiere rapidă a metalelor şi iată un neîntrecut forjor. Becicai Nicolae a observat că formele grele nu se pot închide cu uşurinţă. Se pierdea timp. Cunoştinţele tehnice şi dragostea pentru muncă l-au ajutat să facă un dispozitiv original. Astăzi, formele grele se închid cu uşurinţă , nu se mai pierde timp, iar productivitatea muncii a crescut. Şi în coloanele uzinelor Mao Tze-dun defilează cot la cot cu muncitorii, ostaşi ai forţelor noastre armate. Fiii poporului îmbrăcaţi în haina militară au venit alături de părinţii şi fraţii 101 la marea sărbătoare a oamenilor muncii. Apărătorii de nădejde ai patriei sunt aici în fiecare coloană, manifestînd cu entuziasm pentru 1 Mai. Mîndria de a fi depăşit sarcinile de plan, au simţit-o mii de muncitori metalurgişti care treceau prin faţa tribunelor. Ei ştiu, că industria grea este pirghia necontenitei creşterii a economiei ţării şi de aceea depun toate eforturile pentru continua ei dezvoltare. Raportează producătorii bunurilor de larg consum Trece în rînduri compacte colectivul întreprinderii „Industria Bumbacului A“. Privirii© demonstranţilor sunt aţintite spre tribune — aceeaşi încredere, aceeaşi forţă, aceeaşi mândrie-Cum să nu fie mîndri oameni care, muncind continuu şi modest,producând mai repede, mai mult, mai ieftin, au contribuit direct la noul nostru succes: — hotărîrea cu privire la reducerea de preţuri? Cifre ? Dar cum poate procentul de 8 la sută depăşire a planului de calitate să oglindească efortul şi mai ales rezultatul lui — miile de kilograme de fire albe, subţiri ? Patru muncitori duc un grafic. Pe grafic, cifre simple : faţă de anul 1950, planul valoric a fost depăşit cu 37,9 la sută, productivitatea muncii a crescut cu 26,6 la sută. Atât. Pe grafic, cel mai inteligent şi mai sugestiv comentariu : macheta unui raft încărcat cu pînzeturi Macheta îţi aminteşte rafturile pe care le-ai văzut aevea, încărcate cu ţesături de culorile şi modelele cele mai diferite, de succesul celor două expoziţii cu produsele întreprinderii Amintirea aceasta nu te înşală: în ultimul timp, la centrul de desene din fabrică au fost create 36 modele noi de imprimeuri şi 3 articole de ţesături noi. A devenit pentru aceşti oameni, un fapt obişnuit să obţină succese în producţie. Fiecare muncitor ştie că sporirea neîncetată a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, e calea cea mai sigură spre ridicarea nivelului de trai. Sutele de fete care pregătesc firele de bumbac, care se străduiesc ca mii şi zeci de mii de oameni să fie îmbrăcaţi frumos, trec prin faţa tribunelor. La toate aceste succese au contribuit şi membrele celor 16 brigăzi de tineret dintre care majoritatea sunt fruntaşe şi tehnicienii şi desenatoarele şi mecanicii. In frunte cu responsabila lor demonstrează membrele brigăzii nr. 5 de tineret, condusă de filatoarea utemistă Maria S. Petre — brigadă distinsă cu drapelul de brigadă fruntaşă pe Capitală, filatoarea Rodica Apostol, care se numără de puţin timp în rîndurile candidaţilor de partid şi fratele ei Gheorghe, gravor, fruntaşa întrecerii socialiste Maria Ioniţă, utemistele filatoare Irina Ionescu, Gabriela Comănici, Mariana Banciu, fruntaşii secţiei de fotogravură, Zamfira Eremia, Dumitru Hanciu şi alţii... ★ Un alt raion, în altă coloană, trece prin faţa tribunelor colectivul întreprinderii Industria Bumbacului B. Deși n-au demonstrat împreună, munca a legat prea mult aceste două colective pentru ca cineva să şi le poată închipui separat. Împreună se străduiesc pentru ca din legănarea albă a florilor de bumbac să se aştearnă valuri de pînză în zeci de culori, să se lucreze rochii şi bluze, rufărie pentru copil. Ţesătoarele şi-au depăşit planul în cinstea Zilei de 1 Mai şi au îmbunătăţit calitatea muncii lor. Firul pe care li-l dau tovarăşele lor din întreprinderea A trebuie ţesut minunat de frumos, pentru ca oamenii să fie mulţumiţi. Coloana raportează acum : ne-am îndeplinit planul de calitate în proporţie de 101,6 la sută, am redus cu 3 la sută consumul de materie primă faţă de consumul planificat, am creat 12 sortimente noi ecosez... ...Ştiu filatoarele, ştiu ţesătoarele să fie mîndria noastră şi în muncă şi la manifestaţie. Şi merită să ne mîndrim cu ele ! Trec fruntaşii recoltelor bogate Prin faţa tribunelor trece acum un grup de ţărani muncitori. Mulţi dintre ei sunt îmbrăcaţi în minunate costume naţionale. Bărbaţii păşesc mîndri, cu pălăriile împodobite cu flori. Femeile gătite cu fete ţesut© cu fir de aur şi cu voaluri de borangic brodate, au obrajii scăldaţi în lumina unei bucurii de neasemuit. Pe margine, o echipă de dansatori tineri execută cu măiestrie un danspopular în care se împletesc armonios vioiciunea şi entuziasmul oamenilor din cîmpie. In grupul acesta sunt şi muncitori de la G.A.S.-„Roşia“ din raionul 1 Mai. Ei poartă tablouri înfăţişînd pe conducătorii partidului şi o lozincă uriaşă : „Muncitorii tehnicieni din G.A.S. luptaţi pentru însămîilţă de calitate şi obţinerea de recolte bogate“. Cu toţii sunt bucuroşi că şi-au depăşit angajamentele pe care şi le-au luat în cinstea marii sărbători. Lucrînd cu deosebită rîvnă au reuşit ca pînă acum să ar© şi să însămânţeze 50 la sută din întreaga suprafaţă planificată. în livada lor au înlocuit 951 pomi şi au plantat pe un lot alăturat alţi 2100. Multă străduinţă au depus îi privinţa aceasta utemistele Diaconu Maria şi Grecu Ioana. In rînd Cu ei Vine Zalman Sofia, care aplicând metoda furajării raţionate a vacilor şi masajul ugerului înainte de mulsoare, au izbutit să depăşească producţia de lapte în primul trimestru al anului acesta, cu 2140 litri. Iată-i pe ţăranii din gospodăria colectivă „Timpuri Noi“ Dudeşti-Cioplea din raionul Tudor Vladimirescu. în această zi ei raportează partidului că şi-au îndeplinit sută la sută însămânţările din epoca I şi c-au fost printre cei dinţii care au trimis trufandale pe pieţele Bucureştiului. E aici şi comunistul Ion Balcă, şeful unei brigăzi de cîmp. In anii regimului burghezo-moşieresc, Ion Balcă se sbătea în neajunsuri. Pământ avea puţin, dar nu izbutea să şi-l muncească la timpul potrivit, căci îi lipseau vitele pentru muncă. Bogătanii se înduraui să-i împrumute numai în schimbul a multe zile d© trudă prin curţile lor. Astăzi, în gospodăria colectivă, Ion Baltă e cinstit şi preţuit de toţi oamenii. Anul acesta, brigăzile din sectorul legumicol — al lui — ocupă loc fruntaş; au făcut 20.000 de ghivece nutritive şi 500 metri pătraţi de răsadniţă caldă. Acum, la marea sărbătoare a oamenilor muncii, Ion Baltă păşeşte mîndru, cu fruntea sus, încrezător în drumul pe care şi l-a ales. Muncitori de pe ogoare! Voi plămădiţi în glija roditoare pîinea pentru poporul nostru. Luptaţi, însuşiţi-vă învăţătura agrotehnicii înaintate şi aplicaţi-o necontenit, căci numai astfel veţi asigura belşug în casei© voastre ţin 1« fraţilor voştri din uzine şi fabrici. Zi de zi din fabricile şi uzinele patriei noastre pleacă spre ogoare tot mai multe unelte şi maşini agricole. S.M.T.-urile deservesc numeroase gospodării colective, întovărăşiri agricole şi pe ţăranii muncitori cu gospodării individuale asigurînd lucrări de cea mai bună calitate. Se întăreşte necontenit alianţa frăţească dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare — temelia de nezdruncinat a regimului nostru democrat-popular. — Va fi mai multă pline, mai multă miere, mai mult© roade în grădinile patriei ! Lucrătorii din comerţul socialist A ajuns în faţa tribunei un colectiv de oameni car© merită tot respectul, colectivul salariaţilor Magazinului Universal I.C.S.-„Victoria“, însufleţiţi de chemarea partidului de a satisface cerinţele de mărfuri necesare oamenilor muncii, de a deservi cit mai bine pe consumatori, de la director şi pînă la vînzător, oamenii aceştia sînt mereu preocupaţi de ce ar putea face nou şi bun pentru ca cetăţenii Capitalei să fie mulţumiţi. Datorită eforturilor deosebite ale fiecăruia, capacitatea de vînzare a magazinului a crescut în trimestrul I al acestui an faţă de trimestrul corespunzător al anului trecut cu 13,67 la sută, depăşinduse cu 16 la sută planul de aprovizionare şi cu 15 la sută planul d© desfacere. Mereu mai mulţi dintre cei 50—60.000 de cetăţeni care vizitează zilnic magazinul, pleacă mulţumiţi de produsul cumpărat şi de felul cum au fost serviţi. Numai Estera Marcus, comunistă fruntaşă în muncă, pe bluza căreia străluceşte acum în soarele dimineţii decoraţia, răsplata binemeritată a muncii, scrie Zilnic 400-500 bonuri servind tot atîţia oameni ai muncii. Colectivul magazinului s-a gîndit şi se gândeşte tot timpul la măsurile noi, pentru a veni în sprijinul cumpărătorului. Cu o zi înainte de 1 Mai a fost deschisă camera mamei şi a copilului. Mamele care vin în magazin să facă cumpărături îşi pot lăsa aici copiii, sub supravegherea unei tinere fete care-i îndrăgeşte şi se joacă cu ei. Imediat după reducerea de preţuri, numărul cumpărătorilor a crescut cu aproximativ 30 la sută faţă de ultimele 15 zile. Cu toate ca acum est© mai mult de muncit, fiecare lucrător din magazin a fost fericit că poate să contribuie la traducerea în viaţă a acestei importante măsuri a partidului şi guvernului. Oameni de ştiinţă, artă şi literatură Cu vii aplauze sunt întâmpinaţi oamenii de ştiinţă, scriitorii, pictorii, compozitorii, artiştii care demonstrează în cadrul nesfîrşitelor coloane de oameni ai muzicii. Aceştia poartă portrete ale clasicilor marxis,m-leninismului, ale membrilor Prezidiului P.C.U.S. şi ale Biroului Politic al C.C. al PM.R. Oamenii de ştiinţă din Republică Populară Romînă, îndrumaţi de partid care le-a deschis orizonturi noi, dezvoltă şi îmbogăţesc ştiinţa, pun cerce■tăriie lor în slujba dezvoltării economiei naţionale, în slujba socialismului şi a păcii. Prin faţa tribunei trec membri ai Institutelor Academiei R.P.R., ai Institutului de cercetări agronomice, ai Institutului de cercetări pentru mecanizarea şi electrificarea agriculturii, cercetători ştiinţifici, laboranţi, tehnicieni care îşi pun întreaga lor capacitate în slujba poporului. Acestora, ca şi tuturor oamenilor de ştiinţă din patria noastră. Hotărârea guvernului sovietic de a acorda unor state prietene printre care şi ţara noastră ajutor tehnic, ştiinţific şi de producţie în vederea dezvoltării cercetărilor cu privire la folosirea energiei atomice în scopuri paşnice, a deschis perspective nebănuite Printre oamenii artei şi culturii care au venit la marea sărbătoare se află numeroşi actori, muzicieni şi dansatori, membri ai teatrelor, orchestrelor şi ansamblurilorartistice din Capitală. Se află aici cunoscutul cîntăreţ Mircea Briciu, precum şi Iliuţă Rudăreanu şi mulţi alţi membri ai orchestrei ,,Barbu Lăutaru” şi ai ansamblului de cîntece şi dansuri care au prezentat programe în Franţa şi Egipt şi care au dus cu succes peste hotare faima muzicii şi dansurilor populare româneşti. Scriitori tineri şi vârstnici, Mihai Beniuc, Alexandru Jar, Cicerone Theodorescu, Alexandru Andriţoiu, care oglindesc în creaţiile lor muzica şi lupta oamenilor muncii pentru construirea vieţii noi socialiste, pentru apărarea păcii, studenţi ai Institutului de literatură şi critică literară „Mihail Eminescu“ au venit să-şi exprime în această zi dragostea lor neţărmurită faţă de patrie şi popor. Scriitorii din ţara noastră luptă pentru un bogat conţinut de idei, pentru o înaltă măiestrie artistică, în a zugrăvi chipul omului nou, constructor al socialismului. Cartea de literatură, ca şi cea de ştiinţă şi tehnică, mijloc puternic de ridicare a maselor, a cunoscut în ultimii 10 ani o largă răspândire. Numai din 1949 şi pînă astăzi s-au editat peste 16.000 titluri de cărţi într-un tiraj de aproape 300 de milioane de exemplare. Plini de entuziasm trec prin faţa tribunelor în halate albe şi cu bonete pe cap, oamenii muncii din instituţiile medico-saniitare. Panouri şi grafice sugestive prezintă în faţa mulţimii în sărbătoare creşterea deosebită a reţelei sanitare, unităţi care nu existau în anul 1944, sanepiduri, case de naştere, dispensare pentru copii, dispensare de medicină sportivă şi altele. în această zi, ziua frăţiei muncitorilor din toată lumea, la marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală au participat mii de oameni de ştiinţă, oameni ai artei şi culturii, oameni liberi ai patriei noastre ale căror năzuinţe şi idealuri s-au cimentat în aceşti ani în slujba aceleiaşi cauze măreţe — construirea socialismului şi apărarea păcii. Viitori specialişti Raionul „V. I. Lenin“ se mîndreşte că are în coloanele manifestanţilor săi pe cea mai mare instituţie de învăţământ superior din ţară — Universitatea „C. I. Parhon“ — de pe băncile căreia pleacă în fiecare an în toate colţurile ţării sute de specialişti în cele mai diferite ramuri de activitate. Studenţii nu sînt îmbrăcaţi nici în uniforme, nici în costume naţionale, nici în costume de sportivii, dar astăzi fiecare şi-a pus haina cea mai bună, aşa cum se cuvine la o mare sărbătoare. Alături de profesori şi de studenţii din anii mai mici defilează şi studenţii ultimului an de studii din toate facultăţile. Mai am do-ar puţin până să susţină ultimul examen — examenul de stat— şi-şî vor lua rămas bun d© la profesori, de la colegi şi de la tot ce le-a fost drag în anii studenţiei. Nu ştiu încă unde vor pleca, dar indiferent în ce colţ de ţară îşi vor ificepe munca de profesori, cercetători, matematicieni, fizicieni sau geologi, nu vor compromite universitatea care le-a fost nu numai o gazdă bună, dar i-a înarmat pentru viaţă, cu cele mai înalte calităţi morale ale omului nou. ■k Prin faţa tribunei trec în rînduri compacte studenţii Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu“, viitori iligubili agronomi, zootehnicieni, horticultori, specialişti în economie agrară şi medici veterinari, viitoarei© cadre cu înalta calificare, capabili să pună în practică realizările ştiinţei agrotehnice, să-şi aducă aportul la dezvoltarea creatoare a acestei Ştiinţe. Trec pe rînd facultăţile deagricultură, de economia agriculturii socialiste, de horticultură, de mecanizare, de zootehnie şi medicină veterinară. In coloana Facultăţii de agricultură defilează Lazăr Maria din anul II fruntaşă la învăţătură, deţinătoarea bursei „Gh. Gheorghiu-Dej“. Lazăr Maria este fiică de colectivişti şi-şi respectă angajamentul luat în faţa părinţilor de a se întoarce în sat ca bun inginer agronom, care să-i ajute să obţină în gospodăria lor un belşug de recolte. Şi anul III al Facultăţii de zootehnie are în mijlocul său un deţinător al bursei „Gh. Gheorghiu-Dej“, pe Calenciuc Simion, fruntaş la învăţătură. Studenţii şi profesorii au depus eforturi înzecite pentru ca rezultatel« la tonvăţătură să fie din ce în ce mai bun» Ca rezultat al strădaniilor lor, anul aceasa, în sesiunea de iarnă, procentul promovaţilor a crescut cu 11,2 la sută faţă de anul trecut, iar numărul fruntaşilor, a celor care au numai calificative maxime, e mult mai mare. Iată-i pe studenţii anului III al Făcut ataţii de agricultură. Mulţi dintre ei sînt membri ai cercului agrotehnic distins anul trecut cu Diploma de onoare a C.C. al U.T.M. şi premiat anul acesta pentru lucrările de cercetare pentru introducerea sistemului agrotehnic T. S. Maltev în ţara noastră. Trecînd astăzi prin faţa tribun© studenţii îşi exprimă încă odată hotărârea pentru ca acea chemare a partidului care li se adresează şi lor : „Tineri şi tinere ! Munciţi cu tot entuziasmul şi avîntul vostru tineresc pentru însuşirea ştiinţei, tehnicii şi culturii înaintate. Fiţi luptători hotărîţi şi activi pentru victoria măreţei cauze a socialismului în patria noastră scumpă!” — să prindă viaţă. Defilează sportivii Fanfara execută acum un marş sportiv. In sunetele acestui marş îşi fac apariţia sportivii. Capul coloanei, o motocicletă, poartă un mare steag purpuriu pe ale cărui falduri a fost scris cu măiestrie : „Trăiască 1 Mai“. Sportivii entuziasmează prin ţinuta lor dîrză, privirea lor ageră şi îndrăzneaţă. Ca de obicei, sportivii sînt încolonaţi pe asociaţii. Prima defilează de data aceasta asociaţia harnicilor ceferişti- „Locomotiva“. In primele rînduri se găsesc sportivii de la „Griviţa Roşie“. Sportivii de la „Progresul“ au ţintit să aducă cu ei un „stadion“. Carul alegoric din fruntea lor, pare într-adevăr un stadion şi încă plin de o intensă activitate, înotători, ciclişti, atleţi sînt gata pentru start. Această imagine exprimă de fapt intensa activitate sportivă de masă ce se desfăşoară in ţaţa noastră in anii regimului democrat-popular. Răsplată a eforturilor depuse pe teremurile de sport şi dovadă a puternicei afirmări pe tărîm international a Sportului românesc, diferite trofee sînt aşezate cu grijă dintr-o vitrină a stadionului. Dar aci se găseşte doar o neînsemnată parte a trofeelor cucerite de sportivii romîni. Uriaşă ar fi vitrina, dacă ar trebui să aşezăm toate trofeele, prinos adus patriei d© sportivii noştri. Ar fi aci la loc de cinste preţiosul trofeu „Cupa Corbidon”, cucerit pentru a patra oară de maestra emerită a sportului Angelica Rozeanu şi maestra sportului Ella Zeller. Trec adum sportivii de la Casa Centrală a Armatei în mijlocul cărora se află maeştrii emeriţi ai sportului Iosif Sîrbu şi Gheorghe Fiat, maestrul sportului Ion Seter, maestra sportului Tolanda Balaş şi nenumăraţialţi recordmeni şi campioni , ai ţării noastre. Laun semn al fanfarei ei înscriu cu trupurile lor pe caldarâmul pieţii cuvintele : „Trăiască 1 Mai“. Din depărtare în piaţa plină de urale şi aplauze străbat© treptat uruitul unui avion. Prin faţa tribunei el rulează pe platou ca şi cînd ar fi gata de decolare. Aviaţia sportivă, paraşutismul sînt ramuri sportive din ce în c© mai mult îndrăgite de tineretul patriei noastre. Tinerii care defilează acum frumos echipaţi de zbor, paraşutişti sau aviatori. S-au pregătit isîrguincios în cadrul cercurilor A.V.S.A.P. de la locurile lor de muncă, pentru a deveni apărători de nădejde ai patriei noastre. Rînd pe rînd trec apoi sportivii de la celelalte asociaţii : Recolta, Metalul, Flacăra, Flamura Roşie, Voinţa, Dinamo, purtind în mîini sute de steaguri multicolore. In vasta piaţă păşesc, îmbrăcaţi în costume sportive, coloanele elevilor şi elevelor din şcolile profesionale, schimbul de mîine al clasei noastre muncitoare. Tradiţional, demonstraţia oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai este încheiată de coloana sportivilor ca o imagine vie a forţei şi vigoarei poporului nostru muncitor, împreună cu fanfara, întreaga asistenţă intonează Internaţionala. Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală a dovedit încă odată unitatea de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor. Poporul nostru muncitor şi-a manifestat hotărârea de a lupta Sub steagul victorios al partidului pentru dezvoltarea cu precădere a industriei grele, ca temelie a dezvoltării întregii economii naţionale, ca izvor al ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, a înfloririi şi întăririi patriei. Sutele de mii de manifestanţi şi-au reafirmat cu înflăcărare dorinţa de a munci cu şi mai multă vigoare pentru sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor. Roespunzând chemărilor partidului, sutele de mii de demonstranţi şi-au reafirmat dorinţa de a cimenta necontenit unitatea şi frăţia dintre poporul român şi minorităţile naţionale, de a-şi ascuţi vigilenţa revoluţionară şi a preîntâmpina şi zdrobi orice încercare a elementelor exploatatoare şi a agenţilor imperialişti, de a lovi în cuceririle poporului. De 1 Mai, întregul popor român exprimîndu-şi recunoştinţa fierbinte faţă de poporul sovietic pentru ajutorul de frate pe care ni-l dă în toate domeniile construcţiei vieţii noi, a demonstrat hotărîrea sa de a apăra ca pe cel mai preţios bun al său, prietenia strînsă cu marea Uniune Sovietică — chezăşia independenței şi securităţii patriei noastre, a viitorului ei însorit *