Scînteia Tineretului, mai 1955 (Anul 10, nr. 1868-1892)

1955-05-03 / nr. 1868

Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală (Urmar­­ăm­ pag. l­a) Trec pionierii, viitorii constructori de mîine. Creşteţi mîndri şi viguroşi, flori­­le patriei ! Cei care vă privesc şi vă sorb cu privirile plin­e de fericire — nenumă­raţi oameni ai muncii veniţi la această Sărbătoare — nu vor pregeta nici o clipă să vă apere liniştea şi rîsul fără de griji, vor veghea ca clipele in care sînteţi aple­caţi peste cărţi şi abecedare şi visaţi la viitorul fericit al patriei, să nu vă fie tulburate de nimeni. Temelia temeliilor economiei naţionale Se apropie de tribună o coloană care parcă n-are sfîrşit. în piaţa Stalin îşi fac intrarea muncitori ai industriei grele. Sînt muncitorii uriaşelor uzine „23 August“. Industria noastră grea, temelia temeliilor ecortomiei naţionale, sită în primele rîn­­duri, ale luptei pentru înflorirea şi creş­terea puterii patriei. Din mîi­nile harnice ale acestor munci­tori care păşesc acum în faţa tribunei, ies locomotive de mine, motoare uriaşe de 250 C.P., vagoane-cis­terne etc. Uzinele „23 August“ cresc mereu. Anul trecut, de pildă, la secţia turnătorie s-a dat în folo­sinţă o nouă hală de turnători© de fontă. In luna noiembrie un nou cuptor elec­tric a început să dea patriei oţel. In cinstea lui 1 Mai, prim-topitorul Marin Tudori­că, a depăşit norma la cuptor cu 50 la sută. In zilele schimbului de onoare şarjele rapid© au fost scurtate, poate pare de necrezut, la 3 ore, în secţia turnătorie lucrează şi vestita brigadă utemistă de turnători, condusă de fruntaşul în întrecerea socialistă Ion Bă­lan, care deţine steagul de brigadă ute­­mistă fruntaşă pe uzină. Acest drapel a fost deţinut la 1 Mai, anul trecut de bri­­gada lui Ion Cristea, tot de la turnătorie. A trecut un an de luptă pentru cucerirea drapelului de cea mai bună brigadă, în­trecerea a cuprins mulţi concurenţi. In ianuarie, drapelul a fost cîştigat de bri­gada lui Bălan. Ea l-a păstrat pînă acum cu multă greutate. Căci vedeţi şi brigada lui Fuiu Filip de la cazane şi multe bri­găzi de la motoare vor să pună mina pe Numeroşi muncitori au venit la tradi­ţie reala sărbătoare a oamenilor muncii împreună cu familiile lor. Prin faţa tri­bunei poţi vedea adeseori trecînd nume­roşi muncitori cu copii pe umeri. Mult aplaudaţi sînt muncitorii de la Atelierele C. F. R. „Griviţa Roşie”. In cinstea sărbătorii de astăzi, ei au repa­rat o locomotivă peste plan. Aceasta este însă numai una din numeroasele lor rea­lizări. Brigada de cazangii condusă de Utemistuil Păcuraru Marius, sitcuîndiu-se în fruntea întrecerii pe întreprindere a cîş­tigat şi drapelul de fruntaşă pe Capitală. Coloana oamenilor muncii din raionul Nicolae Bălcescu este deschisă de rîndu­­rile muncitorilor uzinelor „Tudor Vladi­­mirescu“. Un grup de muncitori poartă macheta unei batoze. Zilnic, noi batoze părăsesc uzina şi se îndreaptă spre ogoa­rele largi ale patriei. Prin economiile realizate în luna apri­lie, tinerii uzinei au dat agriculturii în cinstea lui 1 Man­ două batoze şi două re­morci. Produsele agro-alimentare vor fi mai ieftine. La aceasta contribuie şi colectivul uzinei „Tudor Vladimirescu". Batoza de azi costă cu 21,01 la sută mai puţin ca prima batoză ieşită pe poarta uzinei în 1953. Muncitorii, tehnicienii­ şi inginerii uzi­nei se străduiesc să dea noi produse, să aducă îmbunătăţiri tehnice la batoze, ţărani muncitori de pe ogoarele pa­triei ! Aceşti muncitori car© trec acum prin faţa tribunei vă vor trimite încă în acest an un nou tip de combină. In uzină se execută de acum proiectarea şi paralel cu ea prototipul. Combina trac­tată C.T. 1,5 va fi o maşină uşoară folo­sibilă la deal. Mulţimea aplaudă acum pe unii dintre fruntaşii fruntaşilor. La acest 1 Mai, co­lectivul­­ întreprinderii „Clement Gott­­wald” raportează : am îndeplinit cincina­lul ! In lupta pentru realizarea planului cin­cinal bizuindu-se pe folosirea tehnicii înaintate, acest colectiv a obţinut mari succes© în domeniul ridicării productivi­tăţii muncii, una din principalele sarcini în construirea economiei socialiste. Spo­rirea de patru ori a productivităţii mun­cii în anii cincinalului şi ca urmare, re­ducerea preţului de cost cu 43,3 la sută­­ sînt victorii preţioase ale acestui colectiv. Muncitorii şi inginerii de aici defilează purtînd drapele, portrete ale conducăto­rilor partidului şi guvernului nostru, flori. Se zăresc apoi portrete pe care cei de la „Clement Gottwald“ le cunosc bine. Sînt chipurile tovarăşilor lor de muncă, frun­taşi ai întrecerii socialiste Şi de data aceasta, muncitorii de la „Clement Gottwald“ cinstind ziua inter­naţională a celor ce muncesc, au respec­tat tradiţia realizînd noi produse. Noile produse — grupul de 5 k. U.A., grupul d© 200 Hz., care au intrat In pro­ducţie de serie — vor folosi pr­imul In agri­cultură iar celălalt în industria fores­tieră. Prin produsele sale, întreprinderea „Clement Gottwald“ aduce o însemnată contribuţie la opera de industrializare so­cialistă, la îndeplinirea planului de electri­ficare a ţării. La această întreprindere, sub îndru­marea părintească a comuniştilor, s-au ridicat în rîndurile fruntaşilor mulţi ti­neri. Utemistul Eparu Nicolae a cărei brigadă lucrează în contul lunii iunie 1959 şi care zilele acestea a primit dra­pelul de fruntaşă pe Capitală este unul dintre ei. Elena Stănciulescu — monteor — este responsabila altei brigăzi. Lucrând în secţia de bunuri de larg consum, ea este mîndră că a putut contribui ca pre­turii© de cost al fiarelor de călcat să fie reduse cu 10 la sută. Stimulată de noua hotărîre cu privire la reducerea de pre­ţuri, ea şi-a luat angajamentul să depă­şească norma cu 250 la sută. Trec muncitorii, ingineriii şi tehnicienii întreprinderii „Electromagnetica“. Ca şi tovarăşii lor de la „Clement Gottwald” şi ei sunt printre fruntaşii fruntaşilor. In numai 4 ani şi 3 luni colectivul întreprin­derii şi-a îndeplinit sarcinile ce-i reve­neau din planul cincinal. In acest timp, la „Electromagnetica“ au fost fabricate pentru prima oară în ţară peste 68 pro­duse importante. Şi colectivul uzinei „Mátyás Rákosi“ raportează partidului că a îndeplinit pla­nul cincinal şi de acum, produsele uzi­nei pentru industrie şi agricultură iau drumul­­spre întinsul patriei în contul se­mestrului II al anului 1956. In lupta pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal un număr de peste 200 întreprinderi­ din multe ramuri de pro­ducţie au ieşit biruitoare, îndeplinind cin­­cinalul în 4 ani şi cîteva luni. în piaţă îşi fac apariţia metalurgiştii de la „Mao Tze-dun“. Ei sînt acei­a care produc utilajul greu atît de necesar indus­triei noastre. în haine de sărbătoare, cu tablouri sau cu drapele în mîini defilează astăzi fruntașii întrecerii în lupta pen­tru îndeplinirea sarcinilor de plan ale uzinelor. Iată un inovator, iată un strun­gar care aplică metodele de aşchiere ra­pidă a metalelor şi iată un neîntrecut forjor. Becicai Nicolae a observat că for­mele grele nu se pot închide cu uşurinţă. Se pierdea timp. Cunoştinţele tehnice şi dragostea pentru muncă l-au ajutat să facă un dispozitiv original. Astăzi, for­mele grele se închid cu uşurinţă , nu se mai pierde timp, iar productivitatea mun­cii a crescut. Şi în coloanele uzinelor Mao Tze-dun defilează cot la cot cu muncitorii, ostaşi ai forţelor noastre armate. Fiii poporului îmbrăcaţi în haina militară au venit ală­turi de părinţii şi fraţii 101 la marea săr­bătoare a oamenilor muncii. Apărătorii de nădejde ai patriei sunt aici în fiecare coloană, manifestînd cu entuziasm pentru 1 Mai. Mîndria de a fi depăşit sarcinile de plan, au simţit-o mii de muncitori­ me­­talurgişti care treceau prin faţa tribune­lor. Ei ştiu, că industria grea este pir­­ghia necontenitei creşterii a economiei ţă­rii şi de aceea depun toate eforturile pen­tru continua ei dezvoltare. Raportează producătorii bunurilor de larg consum Trece în rînduri compacte colectivul în­treprinderii „Industria Bumbacului A“. Privirii© demonstranţilor sunt aţintite spre tribune — aceeaşi încredere, aceeaşi for­ţă, aceeaşi mândrie-Cum să nu fie mîndri oameni care, muncind continuu şi modest,­­producând mai repede, mai mult, mai ieftin, au con­tribuit direct la noul nostru succes: — ho­­tărîrea cu privire la reducerea de preţuri? Cifre ? Dar cum poate procentul de 8 la sută depăşire a planului de calitate să oglindească efortul şi mai ales rezultatul lui — miile de kilograme de fire albe, sub­ţiri ? Patru muncitori duc un grafic. Pe gra­fic, cifre simple : faţă de anul 1950, pla­nul valoric a fost depăşit cu 37,9 la sută, productivitatea muncii a crescut cu 26,6 la sută. Atât. Pe grafic, cel mai inteligent şi mai sugestiv comentariu : macheta unui raft încărcat cu pînzeturi Macheta îţi aminteşte rafturile pe care le-ai văzut aevea, încărcate cu ţesături de culorile şi modelele cele mai diferite, de succesul celor două expoziţii cu produsele între­prinderii Amintirea aceasta nu te înşală: în ultimul timp, la centrul de desene din fabrică au fost create 36 modele noi de imprimeuri şi 3 articole de ţesături noi. A devenit pentru aceşti oameni, un fapt obişnuit să­ obţină succese în producţie. Fiecare muncitor ştie că sporirea neîn­cetată a productivităţii muncii, reduce­rea preţului de cost, e calea cea mai si­gură spre ridicarea nivelului de trai. Sutele de fete care pregătesc firele de bumbac, care se străduiesc ca mii şi zeci de mii de oameni să fie îmbrăcaţi frumos, trec prin faţa tribunelor. La toate aceste succese au contribuit şi membrele celor 16 brigăzi de tineret dintre care majori­tatea sunt fruntaşe şi tehnicienii şi dese­natoarele şi mecanicii. In frunte cu res­ponsabila lor demonstrează membrele bri­găzii nr. 5 de tineret, condusă de filatoa­­rea utemistă Maria S. Petre — brigadă distinsă cu drapelul de brigadă fruntaşă pe Capitală, filatoarea Rodica Apostol, care se numără de puţin timp în rîndurile candidaţilor de partid şi fratele ei Gheorghe, gravor, fruntaşa întrecerii so­cialiste Maria Ioniţă, utemistele filatoare Irina Ionescu, Gabriela Comănici, Maria­na Banciu, fruntaşii secţiei de fotogravu­­ră, Zamfir­a Eremia, Dumi­tru Ha­nciu şi alţii... ★ Un alt raion, în a­ltă coloană, trece prin faţa tribunelor colectivul întreprinderii Industria Bumbacului B. Deși n-au de­monstrat împreună, munca a legat prea mult aceste două colective pentru ca ci­neva să şi le poată închipui separat. Îm­preună se străduiesc pentru ca din legă­narea albă a florilor de bumbac să se aş­tearnă valuri de pînză în zeci de culori, să se lucreze rochii şi bluze, rufărie pentru copil. Ţesătoarele şi-au depăşit planul în cinstea Zilei de 1 Mai şi au îmbunătăţit calitatea muncii lor. Firul pe care li-l dau tovarăşele lor din întreprinderea A tre­buie ţesut minunat de frumos, pentru ca oamenii să fie mulţumiţi. Coloana rapor­tează acum : ne-a­m îndeplinit planul de calitate în proporţie de 101,6 la sută, am redus cu 3 la sută consumul de materie primă faţă de consumul planificat, am creat 12 sortimente noi ecosez... ...Ştiu filatoarele, ştiu ţesătoarele să fie mîndria noastră şi în muncă şi la mani­festaţie. Şi merită să ne mîndrim cu ele ! Trec fruntaşii recoltelor bogate Prin faţa tribunelor trece acum un grup de ţărani muncitori. Mulţi dintre ei sunt îmbrăcaţi în minunate costume naţionale. Bărbaţii păşes­c mîndri, cu pălăriile împo­dobite cu flori. Femeile gătite cu fete ţe­sut© cu fir de aur şi cu voaluri de boran­­gic brodate, au obrajii scăldaţi în lumina unei bucurii de neasemuit. Pe margine, o echipă de dansatori tineri execută cu măiestrie un dans­­popular în care se îm­pletesc armonios vioiciunea şi entuziasmul oamenilor din cîmpie. In grupul acesta sunt şi muncitori de la G.A.S.-„Roşia“ din raionul 1 Mai. Ei­ poartă tablouri înfăţişînd pe conducătorii partidului şi o lozincă uriaşă : „Muncitori­­i tehnicieni din G.A.S. luptaţi pentru însă­­mîilţă­ de calitate şi obţinerea de recolte bogate“. Cu toţii sunt bucuroşi că şi-au depăşit angajamentele pe care şi le-au luat în cinstea marii sărbători. Lucrînd cu deosebită rîvnă au reuşit ca pînă acum să ar© şi să însămânţeze 50 la sută din întreaga suprafaţă planificată. în livada lor au înlocuit 951 pomi şi au plantat pe un lot alăturat alţi 2100. Multă stră­duinţă au depus îi­ privinţa aceasta ute­­mistele Diac­onu Maria şi Grecu Ioana. In rînd Cu ei Vine Zalman Sofia, care apli­când metoda furajării raţionate a vacilor şi masajul ugerului înainte de mulsoare, au izbutit să depăşească producţia de lap­te în primul trimestru al anului acesta, cu 2140 litri. Iată-i pe ţăranii din gospodăria colec­tivă „Timpuri Noi“ Dudeşti-Cioplea din raionul Tudor Vladimirescu. în această zi ei raportează partidului că şi-au îndepli­nit sută la su­tă însămânţările din epoca I şi c-au fost printre cei dinţii care au trimis trufandale pe pieţele Bucureştiului. E aici şi comunistul Ion Balcă, şeful unei brigăzi de cîmp. In anii regimului burghe­­zo-moşieresc, Ion Balcă se s­bătea în nea­junsuri. Pământ avea puţin, dar nu izbu­tea să şi-l muncească la timpul potrivit, căci îi lipseau vitele pentru muncă. Bogătanii se înduraui să-i împrumute nu­mai în schimbul a multe zile d© trudă prin curţile lor. Astăzi, în gospo­dăria colectivă, Ion Baltă e cinstit şi preţuit de toţi oamenii. Anul aces­ta, brigăzile din sectorul legumicol — al lui — ocupă loc fruntaş; au­ făcut 20.000 de ghivece nutritive şi 500 metri pătraţi de răsadniţă caldă. Acum, la marea sărbătoare a oamenilor muncii, Ion Baltă păşeşte mîndru, cu fruntea sus, în­crezător în drumul pe care şi l-a ales. Muncitori de pe ogoare! Voi plămădiţi în glija roditoare pîinea pentru poporul nostru. Luptaţi, însuşiţi-vă învăţătura agrotehnicii înaintate şi aplicaţi-o necon­tenit, căci numai astfel veţi asigura bel­şug în casei© voastre ţi­n 1« fraţilor voştri din uzine şi fabrici. Zi de zi din fabricile şi uzinele patriei noastre pleacă spre ogoare tot mai multe unelte şi maşini agricole. S.M.T.-urile de­servesc numeroase gospodării colective, întovărăşiri agricole şi pe ţăranii mun­citori cu gospodării individuale asigurînd lucrări de cea mai bună calitate. Se întăreşte necontenit alianţa frăţească dintre clasa muncitoare şi ţărănimea mun­citoare — temelia de nezdruncinat a regi­mului nostru democrat-popular. — Va fi mai multă pline, mai multă miere, mai mult© roade în grădinile pa­triei ! Lucrătorii din comerţul socialist A ajuns în faţa tribunei un colectiv de oameni car© merită tot respectul, co­lectivul salariaţilor Magazinului Univer­sal I.C.S.-„Victoria“, însufleţiţi de che­marea partidului de a satisface cerinţele de mărfuri necesare oamenilor muncii, de a deservi cit mai bine pe consumatori, de la director şi pînă la vînzător, oamenii aceş­tia sînt mereu preocupaţi de ce ar putea face nou şi bun pentru ca cetăţenii Capi­talei­ să fie mulţumiţi. Datorită eforturilor deosebite ale fiecă­ruia, capacitatea de vînzare a magazinu­lui a crescut în trimestrul I al acestui an faţă de trimestrul corespunzător al anului trecut cu 13,67 la sută, depăşindu­­se cu 16 la sută planul de aprovizionare şi cu 15 la sută planul d© desfacere. Me­reu mai mulţi dintre cei 50—60.000 de cetăţeni care vizitează zilnic magazinul, pleacă mulţumiţi de produsul cumpărat şi de felul cum au fost serviţi. Numai Estera Marcus, comunistă fruntaşă în muncă, pe bluza căreia străluceşte acum în soarele dimineţii decoraţia, răsplata binemeritată a muncii, scrie Zilnic 400-500 bonuri­ servind tot atîţia oameni ai muncii. Colectivul magazinului s-a gîndit şi se gândeşte tot timpul la măsurile noi, pen­tru a veni în sprijinul cumpărătorului. Cu o zi înainte de 1 Mai a fost deschisă camera mamei şi a copilului. Mamele care vin în magazin să facă cumpărături îşi pot lăsa aici copiii, sub supravegherea unei tinere fete care-i îndrăgeşte şi se joacă cu ei. Imediat după reducerea de preţuri, nu­mărul cumpărătorilor a crescut cu aproxi­mativ 30 la sută faţă de ultimele 15 zile. Cu toate ca acum est© mai mult de mun­cit, fiecare lucrător din magazin a fost fericit că poate să contribuie la tradu­cerea în viaţă a acestei importante mă­suri a partidului şi guvernului. Oameni de ştiinţă, artă şi literatură Cu vii aplauze sunt întâmpinaţi oamenii de ştiinţă, scriitorii, pictorii, compozito­rii, artiştii care demonstrează în ca­drul nesfîrşitelor coloane de oameni ai muzicii. Aceştia poartă portrete ale clasi­cilor marxis,m-leninismului, ale membri­­lor Prezidiului P.C.U.S. şi ale Biroului Politic al C.C. al P­M.R. Oamenii de ştiinţă din Republică Populară Romînă, îndrumaţi de partid care le-a deschis orizonturi noi, dezvoltă şi îmbogăţesc ştiinţa, pun cerce­­■tăriie lor în slujba­­ dezvoltării economiei naţionale, în slujba socialismului şi a păcii. Prin faţa tribunei trec membri ai In­stitutelor Academiei R.P.R., ai Institutu­lui de cercetări agronomice, ai Institutu­lui de cercetări pentru mecanizarea şi electrificarea agriculturii, cercetători ştiin­ţifici, laboranţi, tehnicieni care îşi pun întreaga lor capacitate în slujba poporu­lui. Acestora, ca şi tuturor oamenilor de ştiinţă din patria noastră. Hotărârea gu­vernului sovietic de a acorda unor state prietene printre care şi ţara noastră aju­tor tehnic, ştiinţific şi de producţie în ve­derea dezvoltării cercetărilor cu privire la folosirea energiei atomice în scopuri paşnice, a deschis perspective nebănuite­ Printre oamenii artei şi culturii care au venit la marea sărbătoare se află nume­roşi actori, muzicieni şi dansatori, mem­bri ai teatrelor, orchestrelor şi ansam­blurilor­­artistice din Capitală. Se află aici cunoscutul cîntăreţ Mircea Briciu, pre­­cum şi Iliuţă Rudăreanu şi mulţi alţi membri ai orchestrei ,,Barbu Lăutaru” şi ai ansamblului de cîntece şi dansuri care au prezentat programe în Franţa şi Egipt şi care au dus cu succes peste ho­tare faima muzicii şi dansurilor populare româneşti. Scriitori tineri şi vârstnici, Mihai Be­­niuc, Alexandru Jar, Cicerone Theodor­es­cu, Alexandru Andriţoiu, care oglindesc în creaţiile lor muzica şi lupta oamenilor muncii pentru construirea vieţii noi so­­cialiste, pentru apărarea păcii, studenţi ai Institutului de literatură şi critică litera­ră „Mihail Eminescu“ au venit să-şi ex­prime în această zi dragostea lor neţărmu­rită faţă de patrie şi popor. Scriitorii din ţara noastră luptă pentru un bogat con­ţinut de idei, pentru o înaltă măiestrie artistică, în a zugrăvi chipul omului nou, constructor al socialismului. Cartea de li­teratură, ca şi cea de ştiinţă şi tehnică, mijloc puternic de ridicare a maselor, a cunoscut în ultimii 10 ani o largă răs­pândire. Numai din 1949 şi pînă astăzi s-au editat peste 16.000 titluri de cărţi într-un tiraj de aproape 300 de milioane de exem­plare. Plini de entuziasm trec prin faţa tribu­nelor în halate albe şi cu bonete pe cap, oamenii muncii din instituţiile medico-sa­­niitare. Panouri şi grafice sugestive pre­zintă în faţa mulţimii în sărbătoare creş­­terea deosebită a reţelei sanitare, unităţi care nu existau în anul 1944, sanepiduri, case de naştere, dispensare pentru copii, dispensare de medicină sportivă şi altele. în această zi, ziua frăţiei muncitorilor din toată lumea, la marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală au partici­pat mii de oameni de ştiinţă, oameni ai artei şi culturii, oameni liberi ai patriei noastre ale căror năzuinţe şi idealuri s-au cimentat în aceşti ani în slujba aceleiaşi cauze măreţe — construirea socialismului şi apărarea păcii. Viitori specialişti Raionul „V. I. Lenin“ se mîndreşte că are în coloanele manifestanţilor săi pe cea mai mare instituţie de învăţământ supe­rior din ţară — Universitatea „C. I. Par­­hon“ — de pe băncile căreia pleacă în fiecare an în toate colţurile ţării sute de specialişti în cele mai diferite ra­muri de activitate. Studenţii nu sînt îm­brăcaţi nici în uniforme, nici în costume naţionale, nici în costume de sportivii, dar astăzi fiecare şi-a pus haina cea mai bu­nă, aşa cum se cuvine l­a o mare sărbă­toare. Alături de profesori şi de studen­ţii din anii mai mici defilează şi stu­denţii ultimului an de studii din toate fa­cultăţile. Mai am do-ar puţin până să sus­ţină ultimul examen — examenul de stat— şi-şî vor lua rămas bun d© la profesori, de la colegi şi de la tot ce le-a fost drag în anii studenţiei. Nu ştiu încă unde vor pleca, dar indiferent în ce colţ de ţar­ă îşi vor ificepe munca de profesori, cerce­tători, matematicieni, fizicieni sau geo­logi, nu vor compromite universitatea care le-a fost nu num­ai o gazdă bună, dar i-a înarmat pentru viaţă, cu cele mai­ înalte calităţi morale ale omului nou. ■k Prin faţa tribunei trec în rînduri com­pacte studenţii Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu“, viitori iligu­bili agro­nomi, zootehnicieni, horticultori, specialişti în economie agrară şi medici veterinari, viitoarei© cadre cu­­ înalta calificare, ca­pabili să pună în practică realizările ştiin­ţei agrotehnice, să-şi aducă aportul la dez­voltarea creatoare a acestei Ştiinţe. Trec pe rînd facultăţile de­­agricultură, de economia agriculturii socialiste, de horticultură, de mecanizare, de zootehnie şi medicină veterinară. In coloana Facul­tăţii de agricultură defilează Lazăr Ma­ri­a din anul II fruntaşă l­a învăţătură, deţinătoarea bursei „Gh. Gheorghiu-Dej“. Lazăr Maria este fiică de colectivişti şi-şi respectă angajamentul luat în faţa părin­ţilor de a se întoarce în sat ca­­ bun in­giner agronom, care să-i ajute să obţină în gospodăria lor un belşug de recolte. Şi anul III al Facultăţii de zootehnie are în mijlocul său un deţinător al bursei „Gh. Gheorghiu-Dej“, pe Calenciuc Simion, fruntaş la învăţătură. Studenţii şi profesorii au depus efor­turi înzecite pentru ca rezultatel« la ton­văţătură să fie din ce în­ ce mai bun» Ca rezultat al strădaniilor lor, anul aceas­­­a, în sesiunea de iarnă, procentul pro­movaţilor a crescut cu 11,2 la sută faţă de anul trecut, iar numărul fruntaşilor, a celor care au numai­ calificative maxime, e mult mai mare. Iată-i pe studenţii anului III al Făcut a­taţii de agricultură. Mulţi dintre ei sînt membri ai cercului agrotehnic distins anul trecut cu Diploma de onoare a C.C. al U.T.M. şi premiat anul acesta pentru lu­crările de cercetare pentru introducerea sistemului agrotehnic T. S. Maltev în ţara noastră. Trecînd astăzi prin faţa tribun©­ stu­denţii îşi exprimă încă odată hotărârea pentru ca acea chemare a partidului care li se adresează şi lor : „Tineri şi tinere ! Munciţi cu tot entuziasmul şi avîntul vos­tru tineresc pentru însuşirea ştiinţei, teh­nicii şi culturii înaintate. Fiţi luptători hotărîţi şi activi pentru victoria măreţei cauze a socialismului în patria noastră scumpă!” — să prindă viaţă. Defilează sportivii Fanfara execută acum un marş sportiv. In sunetele acestui marş îşi fac apariţia sportivii. Capul coloanei, o motocicletă, poartă un mare steag purpuriu pe ale că­rui falduri a fost scris cu măiestrie : „Trăiască 1 Mai“. Sportivii entuziasmează prin ţinuta lor dîrză, privirea lor ageră şi îndrăzneaţă. Ca de obicei, sportivii sînt încolonaţi pe asociaţii. Prima defilează de data aceas­ta asociaţia harnicilor ceferişti- „Locom­o­­tiva“. In primele rînduri se găsesc spor­tivii de la „Griviţa Roşie“. Sportivii de la „Progresul“ au ţintit să aducă cu ei un „stadion“. Carul alegoric din fruntea lor, pare într-adevăr un sta­dion şi încă plin de o intensă activitate, înotători, ciclişti, atleţi sînt gata pentru start. Această imagine exprimă de fapt inten­sa activitate sportivă de masă ce se des­făşoară in ţaţa noastră in anii regimului democrat-popular. Răsplată a eforturilor depuse pe tere­­m­urile de sport şi dovadă a puternicei afir­mări pe tărîm international a Sportului român­esc, diferite trofee sînt aşezate cu grijă d­intr-o vitrină a stadionului. Dar aci se găseşte doar o neînsemnată parte a tro­feelor cucerite de sportivii romîni. Uriaşă ar fi vitrina, dacă ar trebui să aşezăm toate trofeele, prinos adus patriei d© spor­tivii noştri. Ar fi aci la loc de cinste preţiosul tro­feu „Cupa Corbidon”,­ cucerit pentru a patra oară de maestra emerită a sportului Angelica Rozeanu şi maestra sportului Ella Zeller. Trec adum sportivii de la Casa Centra­lă a Armatei în mijlocul cărora se află maeştrii emeriţi ai sportului Iosif Sîrbu şi Gheorghe Fiat, maestrul sportului Ion Se­­ter, maestra sportului Tolanda Balaş şi ne­număraţi­­alţi recordmeni şi campioni , ai ţării noastre. La­­un semn al fanfarei ei înscriu cu trupurile lor pe caldarâmul pie­­ţii cuvintele : „Trăiască 1 Mai“. Din depărtare în piaţa plină de urale şi aplauze străbat© treptat uruitul unui avion. Prin faţa tribunei el rulează pe platou ca şi cînd ar fi gata de decolare. Aviaţia sportivă, paraşutismul sînt ra­muri sportive din ce în c© mai mult îndră­­gite de tineretul patriei noastre. Tinerii care defilează acum frumos echipaţi de zbor, paraşutişti sau aviatori. S-au pregă­tit isîrgu­incios în cadrul cercurilor A.V.S.A.P. de la locurile lor de muncă, pentru a deveni apărători de nădejde ai patriei noastre. Rînd pe rînd trec apoi sportivii de la celelalte asociaţii : Recolta, Metalul, Fla­căra, Flamura Roşie, Voinţa, Dinamo, pur­­tind în mîini sute de steaguri multico­lore. In vasta piaţă păşesc, îmbrăcaţi în costume sportive, coloanele elevilor şi ele­velor din şcolile profesionale, schimbul de mîine al clasei noastre muncitoare. Tradiţional, demonstraţia oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai este în­cheiată de coloana sportivilor ca o ima­gine vie a forţei şi vigoarei poporului nostru muncitor, împreună cu fanfara, întreaga asisten­ţă intonează Internaţionala. Măreaţa de­monstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală a dovedit încă odată unitatea de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor. Poporul nostru muncitor şi-a manifestat hotărârea de a lupta Su­b steagul victorios al partidului pentru dezvoltarea cu precă­dere a industriei grele, ca temelie a dez­voltării întregii economii naţionale, ca iz­vor al ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, a înfloririi şi întăririi patriei. Sutele de mii de manifestanţi şi-au rea­firmat cu înflăcărare dorinţa de a munci cu şi mai multă vigoare pentru sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţu­lui de cost al produselor. Roespunzând chemărilor partidului, su­tele de mii de demonstranţi şi-au reafir­mat dorinţa de a cimenta necontenit uni­tatea şi frăţia dintre poporul român şi mi­norităţile naţionale, de a-şi ascuţi vigi­lenţa revoluţionară şi a preîntâmpina şi zdrobi orice încercare a elementelor ex­ploatatoare şi a agenţilor imperialişti, de a lovi în cuceririle poporului. De 1 Mai, întregul popor român expri­­mîndu-şi recunoştinţa fierbinte faţă de po­­porul sovietic pentru ajutorul de frate pe care ni-l dă în toate domeniile construc­ţiei vieţii noi, a demonstrat hotărîrea sa de a apăra ca pe cel mai preţios bun al său, prietenia strînsă cu marea Uniune Sovietică — chezăşia independenței şi se­curităţii patriei noastre, a viitorului ei în­­sorit *

Next