Scînteia Tineretului, septembrie 1955 (Anul 10, nr. 1970-1984)
1955-09-01 / nr. 1970
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XI Seria II-a Nr. 1970 4 PAGINI — 20 BANI Joi 1 septembrie 1955 L Succes deplin la învăţătură! 1 SEPTEMBRIE ! Este tradiţionala zi a deschiderii anului şcolar. Elevii, şcolarii, studenţii din toată ţara au aşteptat cu nerăbdare, cu emoţie această zi. Cei mici au primit de acum abecedare, tăbliţe şi ghiozdane, cei mai mari şi-au pregătit manuale, cursuri, caiete. Şi iată că astăzi, alături de profesorii şi învăţătorii lor, sute de mii de elevi şi studenţi se îndreaptă spre şcoala sau facultatea în care învaţă. Poporul nostru pregăteşte în fiecare an pentru fiii săi noi daruri. Milioane de noi manuale au luat şi anul acesta drumul şcolilor, noi şi noi aparate au fost instalate în laboratoare. O intensă muncă a fost depusă în vară pentru renovarea şcolilor şi facultăţilor, a căminelor, cantinelor şi internatelor, la construirea şcolilor noi. Toate acestea glăsuiesc adînc despre eforturile pe care le depune poporul nostru, partidul şi guvernul pentru ca în şcoli şi facultăţi elevii şi studenţii să aibă asigurate posibilităţi să înveţe în condiţii optime. In patria noastră liberă, în care poporul este stăpîn pe soarta sa, şcoala îndeplineşte un ţel nobil. Ea este chemată să contribuie la formarea unui tineret sănătos, înarmat cu ştiinţa şi cultura înaintată care au la temelie marxism-leninismul, la pregătirea de cadre cu înaltă calificare care să slujească poporului, intereselor celor ce muncesc. A fi astăzi pe băncile şcolii este o mare fericire. Această fericire este asigurată oricărui copil sau tînăr cu dragoste de învăţătură, oricărui fiu al oamenilor muncii de la noi. Rezultatele pe care le obţin în fiecare an la învăţătură elevii şi studenţii sunt ca dovadă că majoritatea lor s-au străduit să răspundă prin fapte pentru tot ceea ce le dăruieşte poporul şi statul nostru democrat-popular. Anul acesta, rezultatele bune şi foarte bune trebuiesc înmulţite. In acest scop, este clar că principala preocupare a elevilor şi studenţilor trebuie să fie învăţătura, studiul sistematic şi perseverent la toate disciplinele. Un vechi proverb popular spune: ,,Ziua bună de dimineaţa se cunoaşte”. Tot aşa şi rezultatele pe care le vor obţine elevii şi studenţii la sflrşitul anului şcolar depind în cea mai mare măsură de felul cum ei au început munca încă din prima zi de şcoală. In şcolile şi în facultăţile noastre cresc cadre de nădejde ale patriei — inrofesorii, învăţătorii, inginerii, medicii, agronomii noştri de mîine, care trebuie nu numai să-şi cunoască bine ocupaţia aleasă, dar în acelaşi timp să fie cetăţeni conştienţi, patrioţi luminaţi. O mare răspundere în direcţia educaţiei tineretului studios în spiritul patriotismului şi al internaţionalismului socialist revine organizaţiilor U.T.M. din şcoli şi facultăţi. Organizaţiile U.T.M. trebuie să mobilizeze activ pe studenţi la studierea marxismleninismului, la buna pregătire a seminariilor, la însuşirea temeinică a politicii partidului nostru, să popularizeze în rîndurile elevilor şi studenţilor tradiţiile eroice de luptă ale partidului şi U.T.C., să le facă cunoscute momente şi fapte din istoricul şcolii sau facultăţii, din activitatea unor profesori renumiţi, oameni de ştiinţă etc. Experienţa de mai mulţi ani a învăţămîntului nostru a arătat necesitatea de a lega strîns învăţătura din şcoală sau facultate de practica în producţie. Activitatea pe loturile şcolare, în cadrul cercurilor pe materii, în atelierele şcolare, în laboratoare constitue un mijloc important de a căpăta deprinderi şi cunoştinţe practice preţioase pentru viitoarea profesie. Succesele care au fost obţinute de nenumăraţi studenţi în activitatea ştiinţifică, realizarea unor lucrări valoroase care şi-au găsit aplicarea în producţie arată largile posibilităţi ale tineretului nostru studios pentru cercetări ştiinţifice creatoare, fructuoase. Buna desfăşurare a procesului de învăţămînt este strîns legată de atitudinea elevilor şi studenţilor faţă de învăţătură, fată de muncă şi faţă de tot ceea ce îi înconjoară, împreună cu cadrele didactice, organizaţiile U.T.M. au datoria să dezvolte opinia colectivului pentru a combate cu tărie orice tendinţă de chiul şi delăsare, orice manifestare de indisciplină, lipsă de respect faţă de profesori sau acte de huliganism. In acest an şcolar în învăţămîntul superior va intra un nou detaşament de tineri veniţi din şcoala medie. Organizaţiile U.T.M. trebuie să dea acestor studenţi o atenţie deosebită înconjurîndu-i cu dragoste şi grijă tovărăşească, mobilizînd pe studenţii fruntaşi, cu experienţă să-i ajute la însuşirea metodelor de studiu care se deosebesc de cele din şcoală. Organizaţiile de clasă şi grupele U. T. M. , au obligaţia să lămurească tuturor elevilor şi studenţilor necesitatea studiului continuu, aprofundat, a unei atitudini pline de respect faţă de profesori, faţă de părinţi, faţă de toţi cei vîrstnici, necesitatea îngrijirii şi păstrării tuturor bunurilor obşteşti. Cadrelor care ies în zilele noastre de pe băncile şcolilor şi facultăţilor li se cere o pregătire temeinică, multilaterală, un larg orizont cultural. Pentru aceasta este nevoie de folosirea la maximum a fiecărui ceas din programul de studiu, de organizarea exemplară a timpului liber. Organizaţiile U.T.M. din şcoli şi facultăţi trebuie să aibă în acest sens multă iniţiativă, să organizeze simpozioane interesante, seri literare atractive, reviste vorbite, să acorde mai mare atenţie cultivării dragostei pentru literatura romînă, sovietică şi universală, a interesului pentru însuşirea de cunoştinţe multilaterale. T.n :lesyjjfjj i'J!. I-;! ).ÎWV'. O. ‘UWVJiJJj-vt* multiple legate de mobilizarea şi educarea tineretului studios impune îmbunătăţirea neîncetată a activităţii organizaţiilor U.T.M. din şcoli şi facultăţi, întărirea vieţii de organizaţie. Alegerile pentru noile organe conducătoare U.T.M. ce vor avea loc la începutul anului şcolar trebuie să constituie un nou pas important în viaţa acestor organizaţii, un prilej de a aprecia just rezultatele obţinute şi de a alege în organele conducătoare pe cei mai buni utemişti, pe tinerii merituoşi la învăţătură, în comportarea de zi cu zi, pe acei elevi şi studenţi care prin însăşi forţa exemplului lor vor putea exercita o influenţă educativă în rîndurile colegilor lor. Noile organe alese vor trebui să se bucure de un sprijin calificat din partea comitetelor raionale, orăşeneşti şi regionale ale U.T.M., să fie instruite şi controlate temeinic, în tot cursul anului, sprijinite continuu pentru ca în centrul tuturor preocupărilor lor să pună mobilizarea elevilor şi studenţilor, canalizarea entuziasmului şi energiei lor către însuşirea de cunoştinţe temeinice. O atenţie deosebită trebuie să se acorde organizaţiilor U.T.M. din şcolile profesionale. Un rol de seamă în viaţa şcolii îl are organizaţia de pionieri. Organele regionale, raionale, orăşeneşti ale U.T.M. trebuie să se preocupe zi cu zi de activitatea în rîndurile pionierilor şi şcolarilor, să îndrume concret pe instructorii superiori de pionieri ajutîndu-i efectiv la organizarea unei munci atractive, la aplicare în viaţă a prevederilor Regulamentului organizaţiei de pionieri. Chezăşia succeselor organizaţiilor U.T.M. din şcoli şi facultăţi este conducerea lor de către partid, conducere pe care acestea trebuie s-o păstreze cu sfinţenie. In prag de nou an şcolar, fiecare elev, student, fiecare şcolar porneşte la drum cu legămîntul de a învăţa cu sîrguînţă, de a nu precupeţi nici un efort pentru a-şi îndeplini datoria sfîntă faţă de patrie, faţă de oamenii muncii, de a se pregăti pentru viitoarea lui contribuţie la construirea socialismului. Le urăm din toată inima să-şi îndeplinească acest legămînt. Spor la muncă, succes deplin ! In primul an de facultate Totdeauna am aşteptat cu nerăbdare începerea unui nou an şcolar şi în fiecare toamnă doream să revăd mai repede şcoala, tovarăşele profesoare, colegele. De astădată, totul s-a schimbat : toamna cui mai aducea o revedere, ci ceva complect nou. Am terminat in vară aceasta cursul Şcolii medii de 10 ani nr. 22 din Bucureşti şi m-am găsit în faţaunui drum, oarecum anevoios, dar pe care trebuia sa-l duc la bun sfîrşit cu orice preţ. M-am apucat de lucru temeinic. Dar nu a porni pe un drum ■anevoios a fost lucrul cel mai greu ci chiar alegerea , acestui drum, în general, sunt puţini elevii care s-au hotărît ,,din copilărie” asupra meseriei pa care vor s-o urmeze. Eu m-am hotărît mai tîrziu, dar am certitudinea că n-am greşit: am ales institutul de construcţii, fără să mă sperii cum s-ar crede, de matematică şi fizică. Odată ce făcusem primul pas — alegerea — nu mi-a fost greu să muncesc pentru că aveam un scop : acela de a reuşi la examen, de a intra în facultate. Ca orice candidat am avut emoţii, dar au fost repede înăbuşite pentru că subiectele despre care trebuia să vorbesc îmi erau cunoscute. Sunt fericită că am obţinut un rezultat bun la examene, dar mai fericită sunt gîndindu-mă că voi putea munci pentru ceva frumos, practic. Faptul că voi putea participa la mari construcţii folositoare întregului popor muncitor îmi dă mult curaj, mă face să muncesc cu mai mult spor. PAULA ULMEANU Facultatea de instalaţii, anul I Bucureşti ^ ^\/ /V/ 'N/^ \ Putem începe lecţiile \ ? t f Astăzi, uşile laboratorului nostru de J ^ fizico-chimice se vor deschide, lecţiile J ■z vor începe, iar probele experimen- ' i tale se vor putea desfăşura în toată ( ? amploarea lor. Anul acesta, mai bine J f ca în alţi ani, laboratorul nostru e f pregătit cu tot materialul experimen- g •i tal necesar lecțiilor, iar noi, profeso- * c rii, ne-am orientat din timp spre an- ( i trenarea unui cit mai mare număr de £ £ elevi la munca de confecționare a ma- f terialului didactic experimental. g ( In zilele acestei vacanțe, întorcîn- : ( du-se din diferite excursii, elevi ca Mi- ? huţ Virgil din clasa a VIII-a C„ Enea Florin din clasa a IX-a şi alţii au adus ■, pentru laborator diferite roci, cuburi g de sare, pirite, colofoniu etc. In timpul ' t liber, elevii, mai ales cei din clasele f ? a VIII-a şi a IX-a au lucrat cu multă ? f seriozitate şi pasiune, sub îndrumarea f g profesorului de fizico-chimice Mircea g j Mironescu şi a celorlalţi profesori la t realizarea acelor aparate de care labo- ( 1 ratorul nostru avea atita nevoie. Apa- l f râtul pentru demonstrarea conductibi- f g lităţii electrice a soluţiilor a fost con- j | struit de elevul Mircea Rusienski din - ' clasa a VIII-a E. Am realizat in acelaşi t fel şi o balanţă de transmisiune ( £ „Cavendish” — un aparat foarte nece- ? - sar pentru demonstrarea legii atrac- ^ , ţiei universale. La această balanţă au g " lucrat în colaborare elevii Neamţul ( Dragoş din clasa a IX-a B şi Mateescu ( Radian din clasa a IX-a C, sub directara noastră îndrumare. Elevul Ghimişu . Gheorghe din clasa a IX-a A a exege cutat de asemenea un motoraş electric , cu tensiunea 12 volţi. Acum, în labo I ( ratorul şcolii noastre. Şcoala medie de £ ^ băieţi nr. 13 din Bucureşti, există toate ^ ? aparatele necesare experienţelor. To- ag tuşi, pentru mine, important nu este c e atît faptul că există aceste aparate cit ( C faptul că ele au fost executate de chiar ? 2 aceia cărora le sunt necesare, de elevi. ? 1 Dar ceea ce constitue pentru noi ? t siguranţa că anul acesta lecţiile noas- ? I tre de fizico-chimice se vor putea des- f ^X»y — ■—•••» - - • - * V * “ - * * \ l anul trecut, sint schemele din carte l ? lucrate la dimensiuni mari, pe planşe ? ? de carton, în aşa fel incit să poată fi ^ l studiate in amănunt de fiecare elev ^ l în parte. Aceste scheme sunt, ca și a g - paratele, rodul activității extraşcolare ^ ^ a elevilor. g . Nu numai lecţiile noastre de fizico- ^ ' chimice se vor putea bucura de ma- ^ ' terialul didactic necesar confecţionat ^ ^ de elevi sub îndrumarea noastră, ci și ^ * cele de geografie. In sala unde se lu- ^ ' erau hărți am găsit patru echipe de ^ ' elevi, dintre cei mai buni la geografie ^ ' pe Vasilescu Vasia, Blidaru Virgil, p ^ Fluturașu Cezar, Dobrescu Dan, Vil- ^ ( covici I., Caragea Dumitru, Stănescu ^ p Adrian și Ene Florin din clasa a IX-a, ^ P care terminaseră tocmai de lucrat ^ P harta R.P.R. in relief. ^ P Se înțelege că aceste rezultate nu s P pot decit să ne bucure și să ne emo- ^ Pţioneze deopotrivă pe noi, profesorii. j P Ele dovedesc pasiunea reală pentru ^ studiu a elevilor noştri, perseverenţă ^ p şi seriozitate în muncă. p ^ profesor ALEXANDRU DUMITRIU ? p Școala medie de băieți nr. 13 ^ P București ^ A, f"V"> fVI -N- 'X- 'X/ -x. .x. .x, .X. .X. .X. 'X .X- „Poţi deveni comunist numai atunci cind îţi îmbogăţeşti memoria cu cunoaşterea întregului tezaur pe care l-a elaborat omenirea“ (V. I. LENIN) „Căi de lumină vă stau deschise, I Libere căi, în cucerirea-naltelor vise Fiţi cei dinţii!“ (Eugen Frunză) Vreau să devin o bună învăţătoare încă din primii ani de şcoală s-a născut în mine o dorinţă puternică : să semăn cu învăţătoarea mea. Ştia oricînd să se apropie de noi, să ne insufle dragoste pentru muncă, să ne facă să înţelegem că un om care ştie să muncească poate face minuni. Pe atunci însă aproape că n-o înţelegeam, nu-mi puteam da seama pentru ce se străduieşte atît, nu ştiam că în fiecare dintre noi,copiii pecare o avea în faţă, vede omul de mîine, folositor patriei. Au trecut ani şi am devenit elevă a Şcolii pedagogice din Gura Humorului. Am căutat să-mi însuşesc cunoştinţele care se predau la şcoală, pentru că ştiu că ele mă vor ajuta să devin o învăţătoare adevărată. Acum sunt în anul IV, ultimul meu an pe băncile şcolii. Peste un an voi sui pe catedră. Mă şi văd parcă intr-un sat cu copii dornici de cunoştinţe, împreună cu ceilalţi profesori, îi voi ajuta şi eu să se apropie de cultură, s-o cucerească. Ce mîndrie poate fi mai mare pentru un om decit aceea de a îndruma primii paşi ai acestor copii spre, cunoaşterea vieţii şi a datoriei lor faţă de viaţă, de a le trezi setea de cunoştinţe şi pasiunea pentru o meserie ? ■» Dar pentru ca visul acesta să se înfăptuiască trebuie să mă, pregătesc şimai mult. Pentru aceasta mai am la dispoziţie un an pe care-l voi folosi la maximum — pentru că eu vreau neapărat să devin o bună învăţătoare. DOMNICA CIOCAN elevă în anul IV al Şcolii pedagogice mixte Gura Humorului Deschiderea noului an şcolar f din ţările de democraţie popularăI . H. P. CHINEZA I Peste 100 de noi studenţi s-au înscris în noul an universitar la Universitatea populară din Pekin. Aceasta este prima universitate creată special pentru muncitori şi ţărani. Numeroşi muncitori fruntaşi din întreprinderile industriale vor urma cursurile de economie industrială. In prezent se desfăşoară lucrările pentru construcţia a două noi şcoli medii tehnice în localităţile Urumci şi Kaşgar din provincia Sintzlan. Aceste şcoli vor pregăti specialişti pentru agricultură, silvicultură, creşterea animalelor, hidrologie şi meteorologie. In aceste şcoli vor putea învăţa 1.500 de persoane. Şcoala din Urunici va începe să funcţioneze în toamna anului acesta. In conformitate cu programul de învăţămînt elaborat de Ministerul Industriei Grele, în anul acesta, nouă din zece muncitori din industria grea vor învăţa în şcoli la cursuri tehnice şi teoretice. Unii dintre ei vor urma şcoli întrerupînd munca în producţie iar alţii vor urma cursuri serale. Muncitorii care vor urma in şcoli întrerupînd munca în producţie (numărul lor se ridică la peste 10.000) vor continua să primească salariul integral, precum şi un ajutor de studii R. P. POLONA La 1 septembrie în toate şcolile Poloniei începe noul an şcolar. In oraşele şi satele ţării pregătirile in vederea deschiderii cursurilor s-au desfăşurat intr-un ritm viu. Anul acesta se vor deschide inolonia 465 de noi şcoli elementare de şapte ani. In afară de aceasta, organizaţiile de construcţii termină lucrările de finisare a peste 200 de noi localuri şcolare, care se construiesc în diferite regiuni ale ţării. Pentru începerea anului şcolar, edi- 8 turne de stat au tipărit peste 22 mi- I lioane de exemplare de manuale. Şco- 8 rile de învăţămînt general au fost comp 8 plectate cu noi cadre didactice■ Apro- 3 ximativ 5.300 de tineri învăţători, ab- 8 solvenţi ai şcolilor medii pedagogice 3 şi şcolilor pedagogice superioare îşi vor începe activitatea în noul an şco-A IIr I R. P. BULGARIA 8 I I La 1 septembrie, in toate şcolile din f 8 R. P. Bulgaria are loc deschiderea 1 i 3 noului an şcolar. Peste 1 milion de fii 8 I ai oamenilor muncii din ţară vor umg 8 ple din nou sălile de clasă ale şcolilor I g de învăţămînt general, şcolilor tehnice, 8 | şcolilor rezervelor de muncă, ale instig - tntelor de învăţămînt superior. | 8 Pregătirile în vederea noului an şco- 81 ^ Iar s-au desfăşurat pe scară largă. La 1 8 22 august au început în întreaga ţară | 8 tradiţionalele consfătuiri din august ale 8 jj cadrelor didactice in care se analizează f 8 rezultatele muncii cultural-educative I 8 g din anul trecut. In cadrul acestor con- 8 g sfătuiri cei mai buni profesori şi-au g 8 împărtăşit experienţa. Aici au fost tra- | g sate sarcinile în legătură cu dezvolta- 8 I rea continuă a învățămîntului g 8- 8 oe oo oc 30 oc oe oo oo oo oo oo oc oc oc oo oo e© oo oc ©o oc oo oo oe oe oo oo 3, Gînduri pentru cuceritorii ştiinţei Ritmul activităţii intelectuale, al activităţii ştiinţifice, literare şi artistice este dominat la noi în ţară ca şi in multe alte ţări, de desfăşurarea vieţii universitare. 1 septembrie este astfel un „an nou’’ cind entuziasmul regrupat ţîşneşte ca izvor de nouă activitate. Se reîntorc la treabă profesorii; pornesc o viaţă nouă noi studenţi, noi asistenţi, noi aspiranţi. Construcţia socialismului cheamă în universităţi şi pe oamenii de ştiinţă formaţi şi pe cei ce încep să se formeze. Ridicarea nivelului de viaţă al clasei muncitoare cere oameni de ştiinţă, cere celor ce ştiu, să-i înveţe pe cei ce nu ştiu încă. Facultăţile de geologie vor forma pe cei ce ştiu să descopere în diferite moduri bogăţiile adîncului pămîntului ţării noastre ; diferite facultăţi de tehnică minieră îi învaţă să extragă petrolul şi sarea, cărbunele şi fierul şi atîtea alte lucruri mai puţin cunoscute, dar nu mai puţin utile. Din ele viitorii ingineri mecanici şi constructori vor fabrica maşini, vor construi clădiri, chimiştii vor distila medicamente şi tot felul de alte produse necesare vieţii moderne. Alte cohorte de tehnicieni vor utiliza forţele apelor, alte grupuri de biologi vor căuta să amelioreze produsele solului, să le transforme în alimente, să închidă în cutii parfumul fructelor şi savoarea peştilor apelor noastre, să păstreze desişul pădurilor. Dar orice industrie se constituie fundată pe cunoaşterea legilor naturii , a legilor mecanicii şi electricităţii, elasticităţii materialelor şi hidrodinamicii. Fizica, marea disciplină în care se aşează cunoaşterea legilor naturii domină toată tehnica. Iar modul în care fizicianul îşi exprimă descoperirile este modul matematic. Abstracţiile cele mai aspre ale geometriei şi calculului infinitesimal în manile matematicienilor devin unelte docile pentru transcrierea legilor fizicii în toată generalitatea lor şi aplicarea lor în cazuri neprevăzute încă. Prin introducerea în folosirea paşnică a energiei intra-atomice se deschide nu numai industriei, ci întregii culturi o epocă nouă. Progresul imens ce-l va realiza omenirea nu poate fi încă bănuit. Preciziunea cerută de instalaţiile de energie nucleară creşte în tehnician un simţ al răspunderii de neconceput pentru inginerul de acum 100 de ani, îi cere o bogăţie de cultură — matematică, fizică,, filozofie, — ce va interveni efectiv în munca lui. Ridicarea standardului de Viaţă al muncitorului, de la muncitorul necalificat al muncilor agricole vechi sau al hamalului din port, la munca nu mai puţin grea, dar altfel grea, a muncitorului de înaltă calificare al unei uzine automatizate, constituie o trecere într-o etapă nouă da civilizaţie. Importanţa ajutorului pe care ni-l dă U.R.S.S. făcînd ca şi poporul nostru să participe la acest salt hotăritor nu va putea fi apreciată decit în cadrul acestor largi perspective, întreaga industrie mecanică şi de construcţii va trebui să treacă la perfecţionarea ce i-o cere energetica nucleară. Studenţii facultăţilor de matematică ştiu că li se vor cere în industrie cunoştinţe bogate şi rezolvări de probleme noi. Arhitecţii vor trebui să pregătească şi construcţiile care vor adăposti centralele ce funcţionează cu energie atomică, şi locuinţele muncitorilor acestor centrale, muncitori a căror înaltă calificare profesională va fi dublată de creşterea nevoilor vieţii de toate zilele : hrană suculentă, decor elegant al vieţii, teatru şi concerte bune, pictură şi sculptură de înaltă calitate. Acelui ce lucrează în condiţiile de înalt nivel profesional i se cere un înalt nivel moral şi politic ; el va cere astronomilor să-l ajute să-şi fundeze concepţia asupra lumii pe o cunoaştere ştiinţifică a întregului univers ; el va cere istoricilor să-i arate cum a evoluat societatea ca să simtă exact în ce moment al acestei evoluţii se află, să ştie să înţeleagă din trecut ce sarcini îi incumbă pentru viitor. Pentru îndeplinirea acestor atît de numeroase sarcini,, facultăţile, şcolile medii şi elementare îşi deschid porţile la 1 septembrie. Noi, cei mai bătrîni avem datoria să-i învăţăm pe cei mai tineri, iar aceştia trebuie să-şi facă datoria lor. Sarcinile studenţimii în ziua de astăzi sunt serioase şi niciunul dintre studenţi nu li se poate sustrage. Partidul şi guvernul organizează munca în universităţi în aşa fel incit fiecare student să poată strînge în anii de facultate bagajul de cunoştinţe pe care-l va utiliza — îmbogăţindu-1 mai tirziu. Clasa muncitoare face mari sacrificii ca fiii ei să-şi poată forma cultura spre a putea duce mai bine încă lupta ce o ducem acum. La aceasta, răspunsul ce se cere studenţimii este munca serioasă şi conştiincioasă spre a atinge cel mai înalt nivel profesional, etic şi politic. Precum am arătat mai sus, acest nivel este cerut de actualele crediţii ale tehnicii. Studenţii noştri au astăzi profesori care sunt oameni de ştiinţă de reputarie internaţională, care-şi dau osteneala la cursuri, seminarii, laboratoare şi consultaţii să aducă pe studenţii lor la starea actuală a ştiinţei. In cercurile ştiinţifice se propun exerciţii de muncă originală a studenţilor şi rezultatele obţinute sunt deosebit de promiţătoare. Studenţii noştri trebuie să utilizeze din plin şi competenţa şi munca profesorilor lor. Ei trebuie să înveţe, să înveţe serios şi temeinic, să înţeleagă în adincime problemele ştiinţei încadrîndu-se în larga viziune marxist-leninistă, să mai formeze o bogată cultură generală, citind literatură, versuri şi proză, exersîndu-şi gustul literar prin lectura criticilor literare, să-şi formeze o cultură istorică şi artistică, să frecventeze teatrele, concertele şi muzeele. Aceasta trebuie, să o facă şi studentul facultăţii de medicină şi cel al institutelor tehnice şi matematicianul şi fizicianul. Cultura generală este cerută tuturor. Dar cultura specială nu va fi nici ea neglijată. Grija pentru munca de creaţie ştiinţifică pe care o are partidul şi guvernul nostru a creat untip de ac-, tivitate pe care în zadar încercam să-l istaurăm pe vremea studenţiei noastre : cercurile ştiinţifice studenţeşti. E necesar ca studenţii noştri să ştie că teristica cercurilor ştiinţifice studenţeşti este alcătuită de profesori în cadrul unui plan larg care îmbrăţişează toate formele de creaţie ştiinţifică. Planurile de muncă ştiinţifică ale Academiei R.P.R. şi Institutelor sale de cercetări, deci planul de creaţie al vîrfurilor ştiinţifice ale poporului nostru, planurile de muncă ale catedrelor universitare, ale profesorilor, conferenţierilor, aspiranţilor şi asistenţilor se concep îmbinate între ele şi îmbinate cu planul cercurilor ştiinţifice. Studentul care-şi ia o temă de studiu şi n-o îndeplineşte, întîrzie cu aceasta realizarea planului mare de activitate ştiinţifică a ţării, îl întîrzie puţin, dar îl întîrzie. Acest exemplu va sublinia un aspect cu totul nou de care trebuie ca studenţimea noastră să fie conştientă : răspunderea personală în faţa colectivului pentru îndeplinirea sarcinilor personale. Acel care nu-şi îndeplineşte sarcina de cercetare în cadrul unui cerc ştiinţific, al unui colectiv de catedră, al unui colectiv de cercetare, acela a adus daune care sunt ireparabile , timpul trecut nu se recuperează. Acel student care nu învaţă sau învaţă superficial sau nu se dezvoltă atît cit poate, răspunde de faptul că a luat altuia locul pe care-l ocupă , îl merita cind l-a luat şi nu-l mai merită cind îl deţine. Munca de construcţie a socialismului ne interesează prea mult de fiecare din noi ca să nu subliniem importanţa îndeplinirii fiecărei sarcini, oricit ar părea ea de măruntă. Acad. Gr. C. Moisil