Scînteia Tineretului, ianuarie 1956 (Anul 11, nr. 2077-2099)

1956-01-05 / nr. 2077

Să pregătim temeinic parcul de maşini şi tractoare ARETE şi deosebit de /UE import311­6 sunt sarcinile / . II/ll/H pe care Directivele Cori­dă i/il/jjj greşului al II-lea al par­­c fr­ul titlului le pun în faţa oa­menilor muncii din agricultură, în faţa tinerilor mecanizatori ! De-a lun­gul anilor celui de-al doilea cincinal, agricultura ţării noastre se va dez­volta necontenit, va creşte continuu baza ei tehnico-materială. Sarcini importante şi de mare răs­pundere au de îndeplinit tinerii meca­nizatori în anii celui de-al doilea cin­cinal. Ele pot fi înfăptuite cu succes. Chezăşie a acestui fapt stau şi reali­zările de seamă obţinute de tinerii me­canizatori fruntaşi, munca lor avîntata depusă în anii primului cincinal pen­tru a spori rodnicia pămîntului, lupta lor însufleţită pentru a folosi din plin întreaga capacitate a tractoarelor şi maşinilor agricole. Planul de produc­ţie pe 1955, ce revenea tînărului trac­torist Ioan Stinteş, de la :'goSP»««­­ria agricolă de stat „Berea Barbu din raionul Filimon Sirbu, era de 950 hantri. Pînă la 1 decembrie 1955, el a realizat însă 2.075 hantri. Peste doua planuri anuale au realizat în­ anul tre­cut şi tinerii tractorişti din brigada a XVII -a de­ la S.M.T. Hugieni, raio­nul "Fete­ş­ti, condusă de atemistul Va­­silii Muşat.­ Fiecare ■tractorist din a­­ceastă brigadă a realizat peste 1.000 hantri. Şi asemenea lor sînt încă mulţi tineri mecanizatori din alte staţiuni de maşini, şi tractoare sau gospodării agricole de­ stat din­ ţară*. Cum au reuşit ei să obţină aseme^­nea rezultate ? Explicaţia constă în a­­sigurarea unei ‘funcţionări continue a printr-o înprinire atentă şi la timp, în Sporirea randamentului tractorurilî prin folosirea cît mai com­plectă a capacităţii sale de lucru. Funcţionarea continuă şi în­ bune condiţiunî a tractorului cît şi folosi­rea întregii sale capacităţi de produc­ţie­ depinde în cea mai mare măsură de felul în care este reparat şi pregă­tit tractorul pentru muncile agricole şi de buna lui îngrijire în timpul cam­paniilor. ... In momentul de faţă. ..tinerii­ meca­nizatori « din staţiunile de maşini şi tractoare şi­ din gospodăriile agricole de stat desfăşoară cu avînt sporit re­paraţiile şi pregătirile tractoarelor şi maşinilor agricole, pentru bătăliile re­coltelor din anul acesta. Grăbirea reparaţiilor — iar în unele cazuri chiar eliminarea campaniei de reparaţii capitale din­­timpul iernii — a constituit o preocupare de seamă p­entru multe organizaţii de bază I.T.M. din S.M.T.-uri şi G.A.S.-uri. In­ anul trecut, mobilizînd ut­emiştii şi tinerii­­tractorişti, să­ execute­ repa­raţii de bună calitate şi apoi, în tim­pul campaniilor agricole, să respecte cu stricteţe normativul de îngrijiri tehnice ale tractorului, organizaţia de bază U.T.M. de la S.M.T. Turnişor, raionul Sibiu, a adus o contribuţie în­semnată la eliminarea reparaţiilor ca­pitale în staţiune în această perioadă. De asemenea organizaţia de bază U.T.M. de la S.M.T. Criveşti, raionul Bîrlad, a dat un puternic sprijin con­ducerii staţiunii în aplicarea, în munca de reparaţii, a metodelor avansate. La S.M.T. Vlaici din raionul Vedea, lucrurile se petrec însă cu totul altfel. Pînă în zilele trecute, în această sta­ţiune nu se reparase nici un tractor. Munca de reparaţii nu este organi­zată, desfăşurîndu-se la voia întîm­­plării. Mecanizatorii nu sînt reparti­zaţi pe posturi specializate, nu cunosc normele de lucru. Toate acestea se datoresc şi indiferenţei comitetului or­ganizaţiei de bază U.T.M. din staţiune faţă de această problemă. In lumina sarcinilor reieşite din Directivele celui de-al II-lea Congres al partidului, campania de reparaţii din iarna aceasta capătă o însemnă­tate deosebită. De buna desfăşurare a reparaţiilor tractoarelor şi maşinilor agricole, de calitatea lor depind func­ţionarea continuă a tractoarelor, spo­rirea randamentului lor depind rezul­tatele lucrărilor agricole, recoltele primului an din cel de al doilea cinci­nal. De aceea, organizaţiile U.T.M. sînt datoare să dea toată atenţia aces­tei însemnate acţiuni şi să mobilizeze larg pe tinerii mecanizatori la reu­şita ei. Repararea tractoarelor şi ma­şinilor agricole trebuie făcută în timp cît mai scurt şi de calitate cît mai bună. In acest scop, este de datoria or­ganizaţiilor U.T.M. să urmărească în­deaproape munca tineretului, să gă­sească mereu forme noi de muncă care sa sporească participarea tineretului la succesul reparaţiilor. Organizaţiile U.T.M. trebuie să, lupte pentru folo­sirea de metode avansate la reparaţii — cum este, de pildă, metoda sovie­tică de reparaţii pe ansamble şi sub­­ansamble. O problemă deosebit de importantă în munca de reparaţii este calitatea. Organizaţiile U.T.M. nu trebuie să scape "din rederi acest deiecttiv "impor­tant. In acest scop ele au sarcina să ducă o intensă muncă în rîndul ute­­­miştilor şi tinerilor pentru a executa reparaţiile cît mai bine, să combată lucrul făcut în grabă şi de mîntuială. Este de datoria oricărui utemist să se numere printre cei fruntaşi în lupta pentru calitatea reparaţiilor. Lupta pentru executarea reparaţii­lor în timp cît mai scurt şi de calitate superioară, nu trebuie despărţită de lupta pentru reducerea preţului de cost al lucrărilor de reparaţii. In lupta pentru sporirea contribu­ţiei tinerilor mecanizatori la pregăti­rea parcului de tractoare şi maşini a­­gricole pentru viitoarele bătălii ale recoltelor, comitetele organizaţiilor U.TM. pot avea un sprijin de nă­dejde în posturile utemiste de control. Urmărind îndeaproape felul cum este organizată munca, cum muncesc ti­nerii mecanizatori, descoperind lipsu­rile existente în procesul de produc­ţie, analizînd cauzele lor, posturile utemiste de control pot veni în faţa comitetelor organizaţiilor de bază U.T.M. cu propuneri concrete de îm­bunătăţire a muncii, de întărire a dis­ciplinei, de combatere a chiulului, a muncii de mîntuială etc. Un mi­jloc deosebit de important care va însufleţi pe tineri în muncă este desfăşurarea largă a întrecerii socia­liste. Organizaţiile U.T.M. sînt datoa­re să muncească neobosit, sub condu­cerea organizaţiilor de partid, pentru antrenarea unui număr cît mai mare de tineri în întrecere, să vegheze ca întrecerea să aibă obiective concrete, să se desfăşoare cu intensitate, să nu fie formală. Participarea largă, a tineretului la succesul campaniei de reparaţii con­stituie o contribuţie de seamă la asi­gurarea bogăţiei primelor recolte din cel de-al doilea cincinal. Să muncim astfel încît această contribuţie să fie cît mai bogată — să­ reparăm cît­ mai repede şi în bune condiţiuni întregul parc de tractoare şi maşini agricole ! In anii celui de al doilea cincinal Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2077 4 pagini — 20 bani Joi 5 ianuarie 1956 Noi date despre victoria P. C. F. în alegerile din Franţa PARIS 4 (Agerpres). — La 4 ianuarie Ministerul de Interne al Franţei a publicat un comunicat referitor la rezultatul alegeri­lor parlamentare privind 102 din cele 103 de­partamente ale Franţei metropolitane. Re­zultatele nu sînt încă cunoscute într-un sin­gur departament — Mosellc. In fruntea listei se află Partidul Comunist Francez, care cu cele 5.426.803 voturi pri­mite a întrecut cu mult toate celelalte par­tide politice din Franţa. Partidul socialist S.F.I.O. a obţinut 3.171.985 de voturi, dife­rite grupări de stingă — 354.678; partidul radical-socialist şi Uniunea republicană de stingă — 2.919.412; M.R.P. — 2.261.677; moderaţi-independenţi — 3.008.487; partidul republican-social (foştii gaullişti) — 893.811; mişcarea Poujade — 2.413.240 ; partidul a­­grarian — 88.909. Celelalte voturi au fost întrunite de diferite grupări mai mici. Din punct de vedere procentual, Partidul Comunist se află de asemenea în fruntea tu­turor celorlalte partide, întrunind 25,6 la sută din totalul voturilor, partidul socialist a în­trunit 15 la sută din totalul voturilor, parti­dul radical-socialist 13,6 la sută, partidul M.R.P. 10,6 la sută, moderaţi­ independenţi 14,1 %, partidul republican social — 4,2 la sută, mişcarea Poujade — 11,4 la sută, parti­dul agrarian — 0,4 la sută etc. Uriaşul succes repurtat de Partidul Comu­nist care , obţinut cu peste 500.000 de vo­turi şi 54 mandate mai mult decit în alege­rile parlamentare din 1851, a provocat de­rută în rîndurile cercurilor politice de dreap­ta din Franţa, a căror încercare de a frusta Partidul Comunist de locurile ce îi revin* în parlament, cu ajutorul legii electorale reac­ţionare a alianţelor, a eşuat. In faţa masivei deplasări spre stînga a voturilor poporului cercurile politice de (Continuare in pag. 4-a) ^INDUSTRIA CONSTRUCTOARL ■ŐEm$/N/ 4! DE PRELUCRARE I A METALULUI MUNCIM CU BUCURIE ÎN NOUL CINCINAL MEREU MAI MULTĂ FONTĂ In 1955 Jurnaliştii de la uzinele „Victoria“ Calan au realizat pla­nul anual de producţie In proporţie de 101 la sută. In comparaţie cu anul 1951 producţia de fontă realizată de ei In anul trecut este cu 160,3 la sută mai mare, iar productivitatea muncii a crescut cu 52,71 la sută.­­ Incepînd noul an de muncă din cel de al doilea cincinal, furna­liştii muncesc hotărîţi să dea patriei o producţie tot mai mare de fontă, să obţină o creştere simţitoare a productivităţii muncii. în ziua de 1 ianuarie, colectivul de muncitori de la furnalul nr. 1 a­u topit cu 8 la sută mai multă fontă decit prevedea planul zilei,­­iar în ziua de 2 ianuarie,, organizîndu-şi mai bine munca, a rea­lizat planul în proporţie de 113,5 la sută. In această zi furnaliştii­­din echipa condusă de maistrul jurnalist Iosif Bîrlea au realizat planul în proporţie de 115,07 la sută, iar cei din echipa condusă de prim jurnalistul Aurel Bozdog au dat cu 37,26 la sută mai multă fontă decit prevederile planului. Vom moderniza filatura In ziua de 23 iunie 1955, colectivul fabri­cii noastre a raportat partidului îndeplini­rea tuturor sarcinilor ce i-au revenit din primul plan cincinal. Pentru obţinerea acestei victorii însemnate, noi am avut de luptat cu multe greutăţi. Pe rînd însă, ele au fost învinse. Volumul producţiei globale pe întreaga fabrică a crescut în perioada primului plan cincinal cu 59 la sută, iar pro­ductivitatea muncii cu 43 la sută. Totuşi, noi nu ne mulţumim numai cu atîta. Directivele Congresului al II-lea al Par­tidului Muncitoresc Român cu privire la cel de al doilea plan cincinal ,de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1956-1960 au avut menirea de a ne însufleţi şi mai mult, de a ne spori forţele şi entuziasmul. Direc­tivele prevăd că în anul 1960 producţia ţe­săturilor de bumbac va fi de 1,2—1,3 ori mai mare ca în 1955. Asta înseamnă că sar­cinile ce vor reveni fabricii noastre vor fi mai mari decît cele din primul cincinal. Pentru a Ie putea duce cu succes la înde­plinire, noi am hotărît — printre altele — să luăm o serie întreagă de măsuri tehnico­­organizatorice. Intre acestea, un loc de frunte îl ocupă sistematizarea filaturii, care multă vreme a constituit pentru noi pr­oblema cea mai complicată. In acest scop, nu de mult am regrupat maşinile în acest sector, lucru care permite un flux tehnologic normal şi am început parchetarea sectorului. Aşa după cum am prevăzut în planul nostru de măsuri, peste cîteva zile vom trece la o reorganizare a sectorului, a secţiilor şi echipelor de levată pentru adap­tarea lor la noile condiţii de muncă. In felul acesta încrucişările de transpor­turi vor fi lichidate, se vor economisi bra­ţe de muncă şi astfel producţia va creşte simţitor. Pe de altă parte, în scopul ridicării pro­ductivităţii muncii, în cursul anului viitor vom înlocui o serie de m­ese de bază la ma­şini cu altele noi, cum ar fi de pildă inelele de lemn, lucru ce va permite mărirea vi­tezei fuselor. In scopul îmbunătă­ţirii muncii schimbului de noapte vom reface instalaţia de lumină existentă şi vom instala lumină fluorescentă. Vom aplica, de asemenea, în mod just re­gulile de exploatare tehnică stabilite de in­stitutul de cercetări și ne vom ocupa cu mai multă grijă de ridicarea gradului de cali­fi­care a muncitorilor, de aplicarea metodelor înaintate. Aplicînd toate aceste măsuri tehnico-orga­­nizatorice, sectorul filatură va deveni un sector modern, ceea ce ne dă convingerea ca sarcinile ce ne vor re­veni din al doilea cin­cinal al patriei noas­tre vor fi nu numai împlinite, dar şi depă­şite. N. UNGUREANU directorul fabricii „Dacia" din Bucureşti La Uzinele „Republica" din Capitală " lucrează brigada păcii. Brigada aceasta­­ şi-a cîştigat, datorită succeselor pe care i le obţine în producţie, respectul intregu-­­lui colectiv al uzinei. Priviţi în fotografia noastră un aspect­­ din munca utemistei Niţă Gheorghiţa­­ care în primele zile ale celui de-al doilea­­ plan cincinal şi-a depăşit planul de pro­­j­ducţie cu 115 la sută, cinstind astfel ti­­­tlul de membră a brigăzii păcii. Zile de vacanţă Vacanţa!... Zile întregi în care neîndurătorul ceasor­nic nu mai are nici o putere, zile splendide In care joaca nu mai e hramu­fia... In parcul Palatului Republicii, nu e locşor liber. Micii stăpîni ai orăşelului copiilor nu ştiu ce să admire mai inte : bradul mare cu sute de globuri şi lumin’, aleea basmelor, Făt-Frumos şi Ileana Cosînzeana, Harap Alb cu bunii săi tovarăşi, castelul basmelor, scenele din poveşti, ridichea uriaşă, ursuleţul pescar, căprioara, pe baba Cloanţa Cotoroanţa... Ai putea crede că numai la cîteva zeci de metri se înalţă blocuri cu multe etaje, circulă maşini şi tramvaie şi strălucesc firme de neon ? In orice caz, pentru fiecare se găseşte ocu­paţia favorită. Se pare că şi micuţele ge­mene Ana şi Maria Brăileanu, Corina Bur­­ducea, Marian Vădoiu şi Nicolae Lucov s-au hotărît, fără deosebire de vîrstă, s-au adunat sub o ciupercă şi se întrec să mănince deli­ciosul zahăr-vată. (foto dreapta jos). Dar voioşie şi petrecere nu e numai in oră­şelele copiilor prin care se perindă zilnic zeci de mii de copii. Sălile de spectacole cu­nosc o neobişnuită afluenţă de mici specta­tori, care vor să vadă „Trestiile de aur“, „Maşenka“, filme ca „Alioşa Ru­ţîn", „Alarmă in munţi'', „Merele de aur“ etc. La Palatul Pionierilor se întîmplă ceva neobişnuit. Cum de s-a.» adunat în aceeaşi sală „cetăţeanul turmentat“ cu olandeza a­­ceasta cochetă, domniţele cu rochii de seară şi ochelari negri şi spaniolul cu mustăcioară, iepuraşul şi margareta ? Dansează şi stau de vorbă ca şi cum ar aparţine aceleiaşi lumi şi aceleiaşi epoci ; discuţia se învîrte in ju­­rul... mediilor de 5 şi a vacanţei. Ui­­­­tă-te mai atent şi ai să-l recunoşti pe Eugen Chiru, pe Mihaela Martei, pe Margareta Joldiş şi Brînduşa Stoica, pe Boia Lucian şi pe mulţi alţi pionieri fruntaşi la învăţătură, care s-au cos­tumat şi s-au mascat cum se cuvine pentru nişte invitaţii la minta-carna­­val a fiicei lui Roşu-Im­părat. însuşi împăratul a consimţit să aleagă pen­tru premiere cel mai original costum, aşa că mascaţii s-au grupat în faţa tronului, (fotografia din stînga sus). In alt colţ al Capitalei, cei mai mari se distrează şi ei. Elevii şcolilor medii­­ din raionul Nicolae Bălcescu au organizat un carnaval pentru una din serile vacanţei. Cîte prilejuri plăcute de distracţie nu se pot găsi şi cite resurse nu are un raion! Micuţele pioniere de la Şcoala medie nr. 21 au prezentat colegilor mai mari un fragment de băiet şi o suită de dansuri romîneşti, iar elevii Şcolii medii de muzică au alcătuit o orchestră. Anişoara Gheorghe, Ecaterina Ba­­zavan, Doina Caloianu, Ga­briela Andreescu, Tom­a Cor­nel, Octav Ocureanu şi Petre Cristovici îşi poartă paşii în ritmul unui tango, rid, glu­mesc şi se simt prieteni. (fotografia din dreapta sus). Se teme cineva că se va plictisi în vacanţă ? Greu de crezut ! „Se va dezvolta în continuare 8 industria construcţiilor de maşini şi de prelucrare a metalului, astfel jj ca producţia să depăşească in 8 1960 aproximativ de 1,8—2 ori 8 nivelul din 1955, în special pe baza jj mai bunei utilizări a capacităţilor 8 existente“. miei naţionale pe anii ( 1956-1960)_, 9 (Din Directivele Con- g­­resului al 11-lea al Par- 8 tidului Muncitoresc Ro- 8 mîn cu privire la cel de - al doilea plan cincinal 8 de dezvoltare a econo- 8 O nouă invenţie romînească Tehnica romînească a înregistrat recent o invenţie deosebit de importantă în do­meniul filaturilor : o nouă maşină de filat bumbac. Noul agregat, care este o încununare a muncii depusă timp de mai mulţi ani de către un colectiv alcătuit din inginerii An­drei Cristian, Pavel Balagui şi Andrei Be­nedek, laureaţi ai Premiului de Stat, func­ţionează pe baza unui principiu cu totul nou în filarea bumbacului şi este unică în felul ei. Viteza de lucru a maşinii depăşeşte cele mai mari viteze cunoscute pînă acum. Importanţa economică a acestei maşini reiese şi din faptul că producţia realizată este cu 260 la sută mai mare, în comparaţie cu producţia maximă ce se poate obţine la cele mai moderne maşini de filat, iar pro­ductivitatea muncii creşte cu zeci de pro­cente. (Agerpres) Atelierul tineretului se angajează: 3 ianuarie 1956. La secţia de rectificare a fabricii de rul­menţi din Moldova, urcaţi pe două scări, Nica Teodor şi Ţiplea Ion au desprins de pe grilajul de sir­mă împletită al secţiei tăbliţa pe care scria: ,,Schimbul tineretului“, au prins apoi sus de tot un tablou al tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar sub el au întins un panou roşu pe care scria : Atelierul Ra­dial condus de tovarăşul Mancaş Constantin poartă numele de „Atelierul tineretului — Gheorghe Gheorghiu-Dej“. Au coborît, şi-au luat scările şi s-au mutat pe partea cealaltă a atelierului. Aici au prins un alt panou: „Atelierul tineretului­ „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ se angajează să dea zilnic cu 20 la sută mai multe inele peste plan şi de cea mai bună calitate, să reducă proporţia de rebuturi cu 2 la sută, să lichideze absenţele nemotivate şi să ridice nivelul profesional al muncitorilor". Tinărul candidat de partid Mancaş Constantin, şeful acestui atelier, trece de la o maşină la alta. A­celaşi lucru il fac maistrul­­ şl reglării care au primit sar­cina de a sprijini efectiv pe cei ce rămân in urmă. Ar fi o mare ruşine ca un muncitor din acest atelier să nu-şi îndeplinească norma. Suntem­ In primele zile ale celui de al doilea plan cincinal şi cei 90 de tineri care lucrează In acest atelier au pornit In întrecerea socialistă. De altfel graficele arată clar că strădania lor a fost încu­nunată de succes, în prima zi de funcţionare (3 ianuarie 1955), atelierul tineretului a dat rulmenţi mai mult decit prevedea planul. Pe un panou sînt zilnic marcate rezultatele obţinute pe schimburi, pe zile, pe oameni. Fruntaşi sînt acum utemiştii Ghiur Nae, Stoica Mitriţă şi Lupaşcu Veronica. Cele şase bri­găzi de tineret din acest atelier se găsesc în fruntea întrecerii. Brigăzile conduse de Dascălu Elena şi Tănase Silvia au rectificat în primele două zile ale acestui an de două ori mai multe inele de rulmenţi decit prevedea planul. A. GHEORGHE învăţăm din documentele Congresului Activizarea tuturor tinerilor la îndeplinirea hotărîrilor partidului Din iniţiativa organizaţiei de partid la uzinele „Má­tyás Rákosi" din Capitală s-a citit în toate secţiile în cadrul grupelor sindicale, partea din Raportul de ac­tivitate al C.C. a­ P.M.R. prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej re­feritoare la industria grea. In cadrul discuţiilor care au urmat, au luat cuvîntul nu­meroşi muncitori şi tehni­cieni, tineri şi vîrstnici, care au făcut numeroase propu­neri pentru creşterea produc­tivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produse­lor. Ei şi-au exprimat hotă­rîrea de a munci mai cu spor, pentru îndeplinirea noului plan cincinal. In atelierul 11 „Pompe“, discuţiile au fost conduse de organizatorul grupei de par­tid, tovarăşul Albu Erem­ia. El a arătat că in cel de al doilea plan cincinal colecti­vul de muncitori de la pom­pe va trebui să lupte pentru folosirea deplină a capaci­tăţii maşinilor şi a timpului de lucru, pentru economisi­rea metalelor, pentru eli­minarea rebuturilor. In cadrul discuţiilor au luat cuvîntul şi utemiştii. V. Angelescu şi Ion Moldovan. Vasile Angelescu, membru în comitetul organizaţiei de bază U.T.M. a uzinei, a fă­cut propuneri valoroase pen­tru scurtarea timpului de executare şi reducere a con­sumului de metal la unele piese pentru pompele de in­jecţie, cerind totodată să se acorde o mai mare atenţie la turnarea pistoanelor, pen­tru reducerea la maximum a porozităţilor. Toţi cei care au luat cu­vîntul şi-au exprimat voinţa de a lupta pentru îndepli­nirea hotărîrilor istorice ale Congresului al II-lea al par­tidului. Mai aproape de preocupările fiecărui tînăr la fiecare activist, am stu­diat şi eu cu atenţie docu­mentele celui de al II-Iea Congres al partidului nos­tru. Bogăţia de idei, înaltul nivel şi claritatea lor te în­deamnă să-ţi analizezi cu toată seriozitatea propria-ţi activitate şi să-ţi ridici mun­ca la nivelul cerut de partid. Voi lua una din multi­plele probleme ridicate în Raportul prezentat la Con­gres de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej privind întă­rirea legăturilor cu masele largi ale tineretului. Deşi sînt instructor al co­mitetului raional U.T.M., îna­inte mă limitam la a ţine le­gătura doar cu secretarii or­ganizaţiilor de bază şi cu membrii birourilor organiza­ţiilor de secţie. Cu aceştia eu discutam intr-adevăr pe larg activitatea lor şi îm­preună cu ei luam măsuri de îmbunătăţire a muncii în organizaţiile respective. Dar Faptul că nu am pătruns în masa tinerilor muncitori, membri ai organizaţiilor de care răspund, a făcut să nu cunosc temeinic preocupările acestora, necazurile şi bucu­riile lor, din care cauză îmi dau seama astăzi că nici ajutorul pe care m-am stră­duit să-l dau comitetelor respective nu a fost cel mai eficace. Cu aproximativ două luni în urmă, am ridicat în faţa comitetului organizaţiei de bază U.T.M. de la întreprin­derea Lemn şi mobilă nr. 4 problema ţinerii în faţa tine­rilor a unor conferinţe cu teme privind trecutul de lup­tă al comuniştilor şi utecişti­­lor. Şi de bună seamă că a­ceste conferinţe au avut un rol educativ şi au contribuit la creşterea unui avînt al utemiştilor şi tinerilor în producţie. Dar despre lupta utemiştilor din perioada ile­galităţii eu nu am discutat mai niciodată cu utemiştii şi tinerii din această întreprin­dere şi ceea ce ar fi trebuit să fac cu atît mai mult, eu nu am vorbit cu ei despre viaţa lor de acum. Dacă aş fi făcut-o, fără îndoială că aportul meu la educarea ti­nerilor ar fi fost mult mai mare. Poate că atunci ute­miştii Dinică Ion, Albu Gheorghe şi alţi cîţiva şi ar fi dat seama mai devreme că este ruşinos pentru un membru al organizaţiei noa­stre să întîrzie de la lucru sau să dea produse de proastă calitate. Ei ar fi în­ţeles de asemenea că trebuie să urmeze tradiţiile de lup­tă ale uteciştilor, contribuind prin capacitatea şi elanul lor la dezvoltarea întreprin­derii unde muncesc, dove­­dindu-şi astfel dragostea faţă de partid şi popor. Re­cunosc că pînă acum n-am făcut-o. Dar mi-am propus ca de-acum înainte să mă apropii tot mai mult de ute­miştii şi tinerii din acele or­ganizaţii de bază în care imi duc munca, să re­cu­nosc mai îndeaproape viaţa şi preocupările, să dau mai multă atenţie participării active a acestora la reali­­zarea celui de al doilea colan cincinal şi mobilizării lor la îndeplinirea tuturor celor­lalte sarcini de organizaţie. ION SCARLAT instructor al Comitetului raional U.T.M. „23 August" Bucureşti

Next