Scînteia Tineretului, ianuarie 1956 (Anul 11, nr. 2077-2099)
1956-01-05 / nr. 2077
Să pregătim temeinic parcul de maşini şi tractoare ARETE şi deosebit de /UE import3116 sunt sarcinile / . II/ll/H pe care Directivele Coridă i/il/jjj greşului al II-lea al parc frul titlului le pun în faţa oamenilor muncii din agricultură, în faţa tinerilor mecanizatori ! De-a lungul anilor celui de-al doilea cincinal, agricultura ţării noastre se va dezvolta necontenit, va creşte continuu baza ei tehnico-materială. Sarcini importante şi de mare răspundere au de îndeplinit tinerii mecanizatori în anii celui de-al doilea cincinal. Ele pot fi înfăptuite cu succes. Chezăşie a acestui fapt stau şi realizările de seamă obţinute de tinerii mecanizatori fruntaşi, munca lor avîntata depusă în anii primului cincinal pentru a spori rodnicia pămîntului, lupta lor însufleţită pentru a folosi din plin întreaga capacitate a tractoarelor şi maşinilor agricole. Planul de producţie pe 1955, ce revenea tînărului tractorist Ioan Stinteş, de la :'goSP»««ria agricolă de stat „Berea Barbu din raionul Filimon Sirbu, era de 950 hantri. Pînă la 1 decembrie 1955, el a realizat însă 2.075 hantri. Peste doua planuri anuale au realizat în anul trecut şi tinerii tractorişti din brigada a XVII -a de la S.M.T. Hugieni, raionul "Feteşti, condusă de atemistul Vasilii Muşat. Fiecare ■tractorist din această brigadă a realizat peste 1.000 hantri. Şi asemenea lor sînt încă mulţi tineri mecanizatori din alte staţiuni de maşini, şi tractoare sau gospodării agricole de stat din ţară*. Cum au reuşit ei să obţină aseme^nea rezultate ? Explicaţia constă în asigurarea unei ‘funcţionări continue a printr-o înprinire atentă şi la timp, în Sporirea randamentului tractorurilî prin folosirea cît mai complectă a capacităţii sale de lucru. Funcţionarea continuă şi în bune condiţiunî a tractorului cît şi folosirea întregii sale capacităţi de producţie depinde în cea mai mare măsură de felul în care este reparat şi pregătit tractorul pentru muncile agricole şi de buna lui îngrijire în timpul campaniilor. ... In momentul de faţă. ..tinerii mecanizatori « din staţiunile de maşini şi tractoare şi din gospodăriile agricole de stat desfăşoară cu avînt sporit reparaţiile şi pregătirile tractoarelor şi maşinilor agricole, pentru bătăliile recoltelor din anul acesta. Grăbirea reparaţiilor — iar în unele cazuri chiar eliminarea campaniei de reparaţii capitale dintimpul iernii — a constituit o preocupare de seamă pentru multe organizaţii de bază I.T.M. din S.M.T.-uri şi G.A.S.-uri. In anul trecut, mobilizînd utemiştii şi tineriitractorişti, să execute reparaţii de bună calitate şi apoi, în timpul campaniilor agricole, să respecte cu stricteţe normativul de îngrijiri tehnice ale tractorului, organizaţia de bază U.T.M. de la S.M.T. Turnişor, raionul Sibiu, a adus o contribuţie însemnată la eliminarea reparaţiilor capitale în staţiune în această perioadă. De asemenea organizaţia de bază U.T.M. de la S.M.T. Criveşti, raionul Bîrlad, a dat un puternic sprijin conducerii staţiunii în aplicarea, în munca de reparaţii, a metodelor avansate. La S.M.T. Vlaici din raionul Vedea, lucrurile se petrec însă cu totul altfel. Pînă în zilele trecute, în această staţiune nu se reparase nici un tractor. Munca de reparaţii nu este organizată, desfăşurîndu-se la voia întîmplării. Mecanizatorii nu sînt repartizaţi pe posturi specializate, nu cunosc normele de lucru. Toate acestea se datoresc şi indiferenţei comitetului organizaţiei de bază U.T.M. din staţiune faţă de această problemă. In lumina sarcinilor reieşite din Directivele celui de-al II-lea Congres al partidului, campania de reparaţii din iarna aceasta capătă o însemnătate deosebită. De buna desfăşurare a reparaţiilor tractoarelor şi maşinilor agricole, de calitatea lor depind funcţionarea continuă a tractoarelor, sporirea randamentului lor depind rezultatele lucrărilor agricole, recoltele primului an din cel de al doilea cincinal. De aceea, organizaţiile U.T.M. sînt datoare să dea toată atenţia acestei însemnate acţiuni şi să mobilizeze larg pe tinerii mecanizatori la reuşita ei. Repararea tractoarelor şi maşinilor agricole trebuie făcută în timp cît mai scurt şi de calitate cît mai bună. In acest scop, este de datoria organizaţiilor U.T.M. să urmărească îndeaproape munca tineretului, să găsească mereu forme noi de muncă care sa sporească participarea tineretului la succesul reparaţiilor. Organizaţiile U.T.M. trebuie să, lupte pentru folosirea de metode avansate la reparaţii — cum este, de pildă, metoda sovietică de reparaţii pe ansamble şi subansamble. O problemă deosebit de importantă în munca de reparaţii este calitatea. Organizaţiile U.T.M. nu trebuie să scape "din rederi acest deiecttiv "important. In acest scop ele au sarcina să ducă o intensă muncă în rîndul utemiştilor şi tinerilor pentru a executa reparaţiile cît mai bine, să combată lucrul făcut în grabă şi de mîntuială. Este de datoria oricărui utemist să se numere printre cei fruntaşi în lupta pentru calitatea reparaţiilor. Lupta pentru executarea reparaţiilor în timp cît mai scurt şi de calitate superioară, nu trebuie despărţită de lupta pentru reducerea preţului de cost al lucrărilor de reparaţii. In lupta pentru sporirea contribuţiei tinerilor mecanizatori la pregătirea parcului de tractoare şi maşini agricole pentru viitoarele bătălii ale recoltelor, comitetele organizaţiilor U.TM. pot avea un sprijin de nădejde în posturile utemiste de control. Urmărind îndeaproape felul cum este organizată munca, cum muncesc tinerii mecanizatori, descoperind lipsurile existente în procesul de producţie, analizînd cauzele lor, posturile utemiste de control pot veni în faţa comitetelor organizaţiilor de bază U.T.M. cu propuneri concrete de îmbunătăţire a muncii, de întărire a disciplinei, de combatere a chiulului, a muncii de mîntuială etc. Un mijloc deosebit de important care va însufleţi pe tineri în muncă este desfăşurarea largă a întrecerii socialiste. Organizaţiile U.T.M. sînt datoare să muncească neobosit, sub conducerea organizaţiilor de partid, pentru antrenarea unui număr cît mai mare de tineri în întrecere, să vegheze ca întrecerea să aibă obiective concrete, să se desfăşoare cu intensitate, să nu fie formală. Participarea largă, a tineretului la succesul campaniei de reparaţii constituie o contribuţie de seamă la asigurarea bogăţiei primelor recolte din cel de-al doilea cincinal. Să muncim astfel încît această contribuţie să fie cît mai bogată — să reparăm cît mai repede şi în bune condiţiuni întregul parc de tractoare şi maşini agricole ! In anii celui de al doilea cincinal Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2077 4 pagini — 20 bani Joi 5 ianuarie 1956 Noi date despre victoria P. C. F. în alegerile din Franţa PARIS 4 (Agerpres). — La 4 ianuarie Ministerul de Interne al Franţei a publicat un comunicat referitor la rezultatul alegerilor parlamentare privind 102 din cele 103 departamente ale Franţei metropolitane. Rezultatele nu sînt încă cunoscute într-un singur departament — Mosellc. In fruntea listei se află Partidul Comunist Francez, care cu cele 5.426.803 voturi primite a întrecut cu mult toate celelalte partide politice din Franţa. Partidul socialist S.F.I.O. a obţinut 3.171.985 de voturi, diferite grupări de stingă — 354.678; partidul radical-socialist şi Uniunea republicană de stingă — 2.919.412; M.R.P. — 2.261.677; moderaţi-independenţi — 3.008.487; partidul republican-social (foştii gaullişti) — 893.811; mişcarea Poujade — 2.413.240 ; partidul agrarian — 88.909. Celelalte voturi au fost întrunite de diferite grupări mai mici. Din punct de vedere procentual, Partidul Comunist se află de asemenea în fruntea tuturor celorlalte partide, întrunind 25,6 la sută din totalul voturilor, partidul socialist a întrunit 15 la sută din totalul voturilor, partidul radical-socialist 13,6 la sută, partidul M.R.P. 10,6 la sută, moderaţi independenţi 14,1 %, partidul republican social — 4,2 la sută, mişcarea Poujade — 11,4 la sută, partidul agrarian — 0,4 la sută etc. Uriaşul succes repurtat de Partidul Comunist care , obţinut cu peste 500.000 de voturi şi 54 mandate mai mult decit în alegerile parlamentare din 1851, a provocat derută în rîndurile cercurilor politice de dreapta din Franţa, a căror încercare de a frusta Partidul Comunist de locurile ce îi revin* în parlament, cu ajutorul legii electorale reacţionare a alianţelor, a eşuat. In faţa masivei deplasări spre stînga a voturilor poporului cercurile politice de (Continuare in pag. 4-a) ^INDUSTRIA CONSTRUCTOARL ■ŐEm$/N/ 4! DE PRELUCRARE I A METALULUI MUNCIM CU BUCURIE ÎN NOUL CINCINAL MEREU MAI MULTĂ FONTĂ In 1955 Jurnaliştii de la uzinele „Victoria“ Calan au realizat planul anual de producţie In proporţie de 101 la sută. In comparaţie cu anul 1951 producţia de fontă realizată de ei In anul trecut este cu 160,3 la sută mai mare, iar productivitatea muncii a crescut cu 52,71 la sută. Incepînd noul an de muncă din cel de al doilea cincinal, furnaliştii muncesc hotărîţi să dea patriei o producţie tot mai mare de fontă, să obţină o creştere simţitoare a productivităţii muncii. în ziua de 1 ianuarie, colectivul de muncitori de la furnalul nr. 1 au topit cu 8 la sută mai multă fontă decit prevedea planul zilei,iar în ziua de 2 ianuarie,, organizîndu-şi mai bine munca, a realizat planul în proporţie de 113,5 la sută. In această zi furnaliştiidin echipa condusă de maistrul jurnalist Iosif Bîrlea au realizat planul în proporţie de 115,07 la sută, iar cei din echipa condusă de prim jurnalistul Aurel Bozdog au dat cu 37,26 la sută mai multă fontă decit prevederile planului. Vom moderniza filatura In ziua de 23 iunie 1955, colectivul fabricii noastre a raportat partidului îndeplinirea tuturor sarcinilor ce i-au revenit din primul plan cincinal. Pentru obţinerea acestei victorii însemnate, noi am avut de luptat cu multe greutăţi. Pe rînd însă, ele au fost învinse. Volumul producţiei globale pe întreaga fabrică a crescut în perioada primului plan cincinal cu 59 la sută, iar productivitatea muncii cu 43 la sută. Totuşi, noi nu ne mulţumim numai cu atîta. Directivele Congresului al II-lea al Partidului Muncitoresc Român cu privire la cel de al doilea plan cincinal ,de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1956-1960 au avut menirea de a ne însufleţi şi mai mult, de a ne spori forţele şi entuziasmul. Directivele prevăd că în anul 1960 producţia ţesăturilor de bumbac va fi de 1,2—1,3 ori mai mare ca în 1955. Asta înseamnă că sarcinile ce vor reveni fabricii noastre vor fi mai mari decît cele din primul cincinal. Pentru a Ie putea duce cu succes la îndeplinire, noi am hotărît — printre altele — să luăm o serie întreagă de măsuri tehnicoorganizatorice. Intre acestea, un loc de frunte îl ocupă sistematizarea filaturii, care multă vreme a constituit pentru noi problema cea mai complicată. In acest scop, nu de mult am regrupat maşinile în acest sector, lucru care permite un flux tehnologic normal şi am început parchetarea sectorului. Aşa după cum am prevăzut în planul nostru de măsuri, peste cîteva zile vom trece la o reorganizare a sectorului, a secţiilor şi echipelor de levată pentru adaptarea lor la noile condiţii de muncă. In felul acesta încrucişările de transporturi vor fi lichidate, se vor economisi braţe de muncă şi astfel producţia va creşte simţitor. Pe de altă parte, în scopul ridicării productivităţii muncii, în cursul anului viitor vom înlocui o serie de mese de bază la maşini cu altele noi, cum ar fi de pildă inelele de lemn, lucru ce va permite mărirea vitezei fuselor. In scopul îmbunătăţirii muncii schimbului de noapte vom reface instalaţia de lumină existentă şi vom instala lumină fluorescentă. Vom aplica, de asemenea, în mod just regulile de exploatare tehnică stabilite de institutul de cercetări și ne vom ocupa cu mai multă grijă de ridicarea gradului de calificare a muncitorilor, de aplicarea metodelor înaintate. Aplicînd toate aceste măsuri tehnico-organizatorice, sectorul filatură va deveni un sector modern, ceea ce ne dă convingerea ca sarcinile ce ne vor reveni din al doilea cincinal al patriei noastre vor fi nu numai împlinite, dar şi depăşite. N. UNGUREANU directorul fabricii „Dacia" din Bucureşti La Uzinele „Republica" din Capitală " lucrează brigada păcii. Brigada aceasta şi-a cîştigat, datorită succeselor pe care i le obţine în producţie, respectul intregu-lui colectiv al uzinei. Priviţi în fotografia noastră un aspect din munca utemistei Niţă Gheorghiţa care în primele zile ale celui de-al doilea plan cincinal şi-a depăşit planul de projducţie cu 115 la sută, cinstind astfel titlul de membră a brigăzii păcii. Zile de vacanţă Vacanţa!... Zile întregi în care neîndurătorul ceasornic nu mai are nici o putere, zile splendide In care joaca nu mai e hramufia... In parcul Palatului Republicii, nu e locşor liber. Micii stăpîni ai orăşelului copiilor nu ştiu ce să admire mai inte : bradul mare cu sute de globuri şi lumin’, aleea basmelor, Făt-Frumos şi Ileana Cosînzeana, Harap Alb cu bunii săi tovarăşi, castelul basmelor, scenele din poveşti, ridichea uriaşă, ursuleţul pescar, căprioara, pe baba Cloanţa Cotoroanţa... Ai putea crede că numai la cîteva zeci de metri se înalţă blocuri cu multe etaje, circulă maşini şi tramvaie şi strălucesc firme de neon ? In orice caz, pentru fiecare se găseşte ocupaţia favorită. Se pare că şi micuţele gemene Ana şi Maria Brăileanu, Corina Burducea, Marian Vădoiu şi Nicolae Lucov s-au hotărît, fără deosebire de vîrstă, s-au adunat sub o ciupercă şi se întrec să mănince deliciosul zahăr-vată. (foto dreapta jos). Dar voioşie şi petrecere nu e numai in orăşelele copiilor prin care se perindă zilnic zeci de mii de copii. Sălile de spectacole cunosc o neobişnuită afluenţă de mici spectatori, care vor să vadă „Trestiile de aur“, „Maşenka“, filme ca „Alioşa Ruţîn", „Alarmă in munţi'', „Merele de aur“ etc. La Palatul Pionierilor se întîmplă ceva neobişnuit. Cum de s-a.» adunat în aceeaşi sală „cetăţeanul turmentat“ cu olandeza aceasta cochetă, domniţele cu rochii de seară şi ochelari negri şi spaniolul cu mustăcioară, iepuraşul şi margareta ? Dansează şi stau de vorbă ca şi cum ar aparţine aceleiaşi lumi şi aceleiaşi epoci ; discuţia se învîrte in jurul... mediilor de 5 şi a vacanţei. Uită-te mai atent şi ai să-l recunoşti pe Eugen Chiru, pe Mihaela Martei, pe Margareta Joldiş şi Brînduşa Stoica, pe Boia Lucian şi pe mulţi alţi pionieri fruntaşi la învăţătură, care s-au costumat şi s-au mascat cum se cuvine pentru nişte invitaţii la minta-carnaval a fiicei lui Roşu-Impărat. însuşi împăratul a consimţit să aleagă pentru premiere cel mai original costum, aşa că mascaţii s-au grupat în faţa tronului, (fotografia din stînga sus). In alt colţ al Capitalei, cei mai mari se distrează şi ei. Elevii şcolilor medii din raionul Nicolae Bălcescu au organizat un carnaval pentru una din serile vacanţei. Cîte prilejuri plăcute de distracţie nu se pot găsi şi cite resurse nu are un raion! Micuţele pioniere de la Şcoala medie nr. 21 au prezentat colegilor mai mari un fragment de băiet şi o suită de dansuri romîneşti, iar elevii Şcolii medii de muzică au alcătuit o orchestră. Anişoara Gheorghe, Ecaterina Bazavan, Doina Caloianu, Gabriela Andreescu, Toma Cornel, Octav Ocureanu şi Petre Cristovici îşi poartă paşii în ritmul unui tango, rid, glumesc şi se simt prieteni. (fotografia din dreapta sus). Se teme cineva că se va plictisi în vacanţă ? Greu de crezut ! „Se va dezvolta în continuare 8 industria construcţiilor de maşini şi de prelucrare a metalului, astfel jj ca producţia să depăşească in 8 1960 aproximativ de 1,8—2 ori 8 nivelul din 1955, în special pe baza jj mai bunei utilizări a capacităţilor 8 existente“. miei naţionale pe anii ( 1956-1960)_, 9 (Din Directivele Con- gresului al 11-lea al Par- 8 tidului Muncitoresc Ro- 8 mîn cu privire la cel de - al doilea plan cincinal 8 de dezvoltare a econo- 8 O nouă invenţie romînească Tehnica romînească a înregistrat recent o invenţie deosebit de importantă în domeniul filaturilor : o nouă maşină de filat bumbac. Noul agregat, care este o încununare a muncii depusă timp de mai mulţi ani de către un colectiv alcătuit din inginerii Andrei Cristian, Pavel Balagui şi Andrei Benedek, laureaţi ai Premiului de Stat, funcţionează pe baza unui principiu cu totul nou în filarea bumbacului şi este unică în felul ei. Viteza de lucru a maşinii depăşeşte cele mai mari viteze cunoscute pînă acum. Importanţa economică a acestei maşini reiese şi din faptul că producţia realizată este cu 260 la sută mai mare, în comparaţie cu producţia maximă ce se poate obţine la cele mai moderne maşini de filat, iar productivitatea muncii creşte cu zeci de procente. (Agerpres) Atelierul tineretului se angajează: 3 ianuarie 1956. La secţia de rectificare a fabricii de rulmenţi din Moldova, urcaţi pe două scări, Nica Teodor şi Ţiplea Ion au desprins de pe grilajul de sirmă împletită al secţiei tăbliţa pe care scria: ,,Schimbul tineretului“, au prins apoi sus de tot un tablou al tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar sub el au întins un panou roşu pe care scria : Atelierul Radial condus de tovarăşul Mancaş Constantin poartă numele de „Atelierul tineretului — Gheorghe Gheorghiu-Dej“. Au coborît, şi-au luat scările şi s-au mutat pe partea cealaltă a atelierului. Aici au prins un alt panou: „Atelierul tineretului „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ se angajează să dea zilnic cu 20 la sută mai multe inele peste plan şi de cea mai bună calitate, să reducă proporţia de rebuturi cu 2 la sută, să lichideze absenţele nemotivate şi să ridice nivelul profesional al muncitorilor". Tinărul candidat de partid Mancaş Constantin, şeful acestui atelier, trece de la o maşină la alta. Acelaşi lucru il fac maistrul şl reglării care au primit sarcina de a sprijini efectiv pe cei ce rămân in urmă. Ar fi o mare ruşine ca un muncitor din acest atelier să nu-şi îndeplinească norma. Suntem In primele zile ale celui de al doilea plan cincinal şi cei 90 de tineri care lucrează In acest atelier au pornit In întrecerea socialistă. De altfel graficele arată clar că strădania lor a fost încununată de succes, în prima zi de funcţionare (3 ianuarie 1955), atelierul tineretului a dat rulmenţi mai mult decit prevedea planul. Pe un panou sînt zilnic marcate rezultatele obţinute pe schimburi, pe zile, pe oameni. Fruntaşi sînt acum utemiştii Ghiur Nae, Stoica Mitriţă şi Lupaşcu Veronica. Cele şase brigăzi de tineret din acest atelier se găsesc în fruntea întrecerii. Brigăzile conduse de Dascălu Elena şi Tănase Silvia au rectificat în primele două zile ale acestui an de două ori mai multe inele de rulmenţi decit prevedea planul. A. GHEORGHE învăţăm din documentele Congresului Activizarea tuturor tinerilor la îndeplinirea hotărîrilor partidului Din iniţiativa organizaţiei de partid la uzinele „Mátyás Rákosi" din Capitală s-a citit în toate secţiile în cadrul grupelor sindicale, partea din Raportul de activitate al C.C. a P.M.R. prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej referitoare la industria grea. In cadrul discuţiilor care au urmat, au luat cuvîntul numeroşi muncitori şi tehnicieni, tineri şi vîrstnici, care au făcut numeroase propuneri pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor. Ei şi-au exprimat hotărîrea de a munci mai cu spor, pentru îndeplinirea noului plan cincinal. In atelierul 11 „Pompe“, discuţiile au fost conduse de organizatorul grupei de partid, tovarăşul Albu Eremia. El a arătat că in cel de al doilea plan cincinal colectivul de muncitori de la pompe va trebui să lupte pentru folosirea deplină a capacităţii maşinilor şi a timpului de lucru, pentru economisirea metalelor, pentru eliminarea rebuturilor. In cadrul discuţiilor au luat cuvîntul şi utemiştii. V. Angelescu şi Ion Moldovan. Vasile Angelescu, membru în comitetul organizaţiei de bază U.T.M. a uzinei, a făcut propuneri valoroase pentru scurtarea timpului de executare şi reducere a consumului de metal la unele piese pentru pompele de injecţie, cerind totodată să se acorde o mai mare atenţie la turnarea pistoanelor, pentru reducerea la maximum a porozităţilor. Toţi cei care au luat cuvîntul şi-au exprimat voinţa de a lupta pentru îndeplinirea hotărîrilor istorice ale Congresului al II-lea al partidului. Mai aproape de preocupările fiecărui tînăr la fiecare activist, am studiat şi eu cu atenţie documentele celui de al II-Iea Congres al partidului nostru. Bogăţia de idei, înaltul nivel şi claritatea lor te îndeamnă să-ţi analizezi cu toată seriozitatea propria-ţi activitate şi să-ţi ridici munca la nivelul cerut de partid. Voi lua una din multiplele probleme ridicate în Raportul prezentat la Congres de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej privind întărirea legăturilor cu masele largi ale tineretului. Deşi sînt instructor al comitetului raional U.T.M., înainte mă limitam la a ţine legătura doar cu secretarii organizaţiilor de bază şi cu membrii birourilor organizaţiilor de secţie. Cu aceştia eu discutam intr-adevăr pe larg activitatea lor şi împreună cu ei luam măsuri de îmbunătăţire a muncii în organizaţiile respective. Dar Faptul că nu am pătruns în masa tinerilor muncitori, membri ai organizaţiilor de care răspund, a făcut să nu cunosc temeinic preocupările acestora, necazurile şi bucuriile lor, din care cauză îmi dau seama astăzi că nici ajutorul pe care m-am străduit să-l dau comitetelor respective nu a fost cel mai eficace. Cu aproximativ două luni în urmă, am ridicat în faţa comitetului organizaţiei de bază U.T.M. de la întreprinderea Lemn şi mobilă nr. 4 problema ţinerii în faţa tinerilor a unor conferinţe cu teme privind trecutul de luptă al comuniştilor şi uteciştilor. Şi de bună seamă că aceste conferinţe au avut un rol educativ şi au contribuit la creşterea unui avînt al utemiştilor şi tinerilor în producţie. Dar despre lupta utemiştilor din perioada ilegalităţii eu nu am discutat mai niciodată cu utemiştii şi tinerii din această întreprindere şi ceea ce ar fi trebuit să fac cu atît mai mult, eu nu am vorbit cu ei despre viaţa lor de acum. Dacă aş fi făcut-o, fără îndoială că aportul meu la educarea tinerilor ar fi fost mult mai mare. Poate că atunci utemiştii Dinică Ion, Albu Gheorghe şi alţi cîţiva şi ar fi dat seama mai devreme că este ruşinos pentru un membru al organizaţiei noastre să întîrzie de la lucru sau să dea produse de proastă calitate. Ei ar fi înţeles de asemenea că trebuie să urmeze tradiţiile de luptă ale uteciştilor, contribuind prin capacitatea şi elanul lor la dezvoltarea întreprinderii unde muncesc, dovedindu-şi astfel dragostea faţă de partid şi popor. Recunosc că pînă acum n-am făcut-o. Dar mi-am propus ca de-acum înainte să mă apropii tot mai mult de utemiştii şi tinerii din acele organizaţii de bază în care imi duc munca, să recunosc mai îndeaproape viaţa şi preocupările, să dau mai multă atenţie participării active a acestora la realizarea celui de al doilea colan cincinal şi mobilizării lor la îndeplinirea tuturor celorlalte sarcini de organizaţie. ION SCARLAT instructor al Comitetului raional U.T.M. „23 August" Bucureşti