Scînteia Tineretului, martie 1956 (Anul 11, nr. 2125-2151)
1956-03-01 / nr. 2125
Din munca unei brigăzi fruntaşe de tractorişti Iniţiativa Eroului Muncii Socialiste Vasile Voichiţă de a realiza cu fiecare tractor 1000 liantri pe an a fost însuşită de mulţi mecanizatori din staţiunile noastre de maşini şi tractoare şi din gospodăriile agricole de stat. Printre aceştia se numără şi mecanizatorii din brigada a 18-a de K. D.-uri, de la S.M.T. Hagieni, regiunea Constanta, condusă de utemistul Vasile Muşat. Brigada condusă de Vasile Muşat este compusă din 5 tractoare K.D.-35. Ea a avut ca sarcină de plan In anul trecut, 2468 hantri. Ultimele brazde răsturnate de tractoarele brigăzii au fost ale celui de-al 5247-lea hantru. Utemistul Ion Istudor a realizat cu tractorul său 1129 hantri, Nicolae Pasăre — 1045 hantri, utemistul Constantin Mocănescu — 1027 hantri, utemistul Constantin Budu — 1025 hantri și Ion Gogoașă — 1021 hantri. Tractoriştii din brigada utemistului Vasile Muşat au lucrat cu tractoarele lor timp de doi ani (1954 şi 1955) fără să le facă nici o reparaţie. După doi ani, în iarna aceasta, doar la trei din cele cinci tractoare se schimbă segmenţii, celelalte fiind în perfectă stare. Cum au obţinut mecanizatorii din brigada lui Vasile Muşat un asemenea succes ? La această întrebare, Vasile Muşat a răspuns : — Am muncit cu nădejde, am acordat o atenţie mai mare eliminării timpilor morţi şi aplicării graficului orar. In campaniile anului trecut am folosit mai mult cuplaje de mai multe maşini agricole şi printr-o disciplină mai severă am reuşit să îngrijim mai bine tractoarele. Precum se vede, nu e vorba de o metodă nouă, secretă, care să facă posibilă o asemenea „minune“. O analiză mai atentă însă dă posibilitatea să se vadă că în activitatea brigăzilor de tractoare sunt resurse însemnate pentru creşterea productivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost. In vederea eliminării timnilor morţi, mecanizatorii din brigada lui Vasile Muşat s-au străduit să organizeze o deplasare raţională a agregatelor in timpul lucrului, in aşa fel incit să se înlăture în cea mai mare măsură mersul în gol și să folosească cea mai potrivită viteză de lucru a tractorului. '■ Pînă în anul trecut, In mod normal, brigada își avea tabăra la un capăt al tarlalei, de unde ar fi început să execute arături spre capătul celălalt. Acest sistem de lucru nu permitea însă un control bun asupra calităţii lucrărilor efectuate. In anul trecut însă, dacă brigada avea de lucrat spre exemplu o suprafaţă de 250 hectare, vagonul-dormitor era amplasat în centrul tarlalei. Suprafaţa de 250 de hectare era împărţită pe cele cinci tractoare ale brigăzii, repartizîndu-se fiecărui tractorist cîte 50 de hectare. înainte ca tractoriştii să-şi înceapă munca pe noua tarla, ea era jalonată. Tractoristul avea posibilitatea să tragă brazde drepte şi deci să înlăture numeroasele întoarceri care răpesc de fapt mult timp şi sporesc consumul de carburanţi. Ceea ce a contribuit însă mai mult la creşterea productivităţii muncii a fost aplicarea metodei graficului orar. La cererea tractoriştilor, pontatorul-alimentator calcula zilnic, în condiţiile concrete locale, ce suprafaţă se realizează odată cu efectuarea fiecărei ture, cite ture trebuie făcute pentru a se realiza norma, precum şi câştigul tractoristului. Un rol important în folosirea întregii capacităţi de lucru a tractorului şi în sporirea productivităţii muncii, în realizarea cu fiecare tractor a celor peste 1000 de hantri, l-a avut şi folosirea pe scară largă a cuplurilor de maşini agricole. Cuplurile au fost folosite îndeosebi, la arat şi semănat. Cele mai răspîndite au fost cuplurile formate din: cultivator-semănătoare „1A.R.-511“ şi grapă, sau din două semănători „I.A.R.-511“ şi patru grape de mărăcini. La semănatul dughiei şi lucernei s-a lucrat cu un cuplu de trei semănători cu tracţiune animală, iar la arat, la plugurile „Ilie Pintilie" s-a ataşat cea de a patra trupiţă. în folosirea cuplurilor s-a avut însă în vedere respectarea întocmai a normelor agrotehnice, calitatea lucrărilor. In brigada condusă de utemistul Vasile Muşat a domnit o disciplină de fier. Mecanizatorii au respectat întocmai măsurile menite să asigure buna funcţionare a tractoarelor. De fiecare dată, tractoarele au fost pornite şi îngrijite conform indicaţiilor tehnice. Acestea au fost, dacă se poate spune aşa, probleme de ordin tehnic-organizatoric, care au contribuit la succesul brigăzii. Factorul hotărîtor l-a constituit însă munca cu oamenii, cu membrii brigăzii. Pe lingă disciplina strictă, între membrii brigăzii s-a legat şi o caldă prietenie. Grupa U.T.M. din brigadă, în frunte cu organizatorul ei Constantin Mocănescu, şi-a adus din plin contribuţia la acest mare succes. Un rol însemnat l-au avut consfătuirile în care se discuta despre ceea ce s-a realizat şi ceea ce trebuie făcut în zilele următoare. Aceste consfătuiri nu au fost lipsite de spirit critic şi autocritic. Aspru a fost criticat într-una din zile Ion Gogoaşă, care în goană după hantri făcuse în ziua respectivă lucrări de proastă calitate. De-a lungul tuturor campaniilor, în brigada lui Vasile Muşat s-a desfăşurat o bogată viaţă culturală. Ziarele şi gazeta-fulger a staţiunii erau citite de cele mai multe ori cu voce tare, organizîndu-se apoi discuţii pe marginea celor citite. Brigada, prin realizările sale, a contribuit la întărirea economică-organizatorică a gospodăriei agricole colective şi a întovărăşirii agricole din comuna Hagieni, deservite de ei, la obţinerea de către acestea a unor recolte mari. De pildă, gospodăria colectivă din Hagieni a obţinut anul trecut o producţie medie la ha. de 1700 kg. grîu, 3.000 kg. orez, 1500 kg. floarea soarelui şi 2700 kg. porumb. Alunea excelentă a mecanizatorilor din această brigadă a fost bine răsplătită. Salariul lunar al tractoriştilor a fost de 2.000 — 2.400 Iei lunar, iar al şefului de brigadă de 2.200 — 2.500 lei. Pentru depăşirea planului, pentru economii de carburanţi şi piese de schimb, la sfîrşitul anului, şeful de brigadă Vasile Muşat a primit un premiu de 13.000 lei. Fruntaşului brigăzii, Ion Istudor, i s-a acordat un premiu de 11.700 Iei. Frumoase premii au primit şi ceilalţi membri ai brigăzii. E cert că experienţa acestei brigăzi poate constitui un exemplu demn de urmat pentru toate brigăzile de mecanizatori din S.M.T. şi din gospodăriile agricole de stat. Organizaţiile U.T.M. şi conducerile staţiunilor şi gospodăriilor de stat să lupte pentru crearea condiţiilor necesare, săajute mecanizatorilor in aplicarea experienţei Înaintate. „Scînteia tineretului“ Fruntaşii noului cincinalDacă vrei Sus pe dealurile ce înconjoară Boldeştii, veche aşezare petroliferă, te întîmpină şantierul petrolifer. Se pare că schela a atras spre ea, ca un uriaş magnet, toată viaţa din jur. Un autocamion Molotov, gata-gata să te stropească, trece cu viteză, spre cine ştie ce sondă, să ducă petroliştilor capul de erupţie, sape de foraj ,sau poate chiar ultimii saci de ciment. Tractoarele ,,Kirov“ sînt într-o permanentă deplasare: prăjini de foraj, burlane, granice şi cite altele nu transportă ele, cît e ziua sau noaptea de mare... Pentru ca drumeţul ăsta, ţiţeiul, să gîlgîie prin conducte spre staţiile de desbenzinare, iar de aci spre rafinării, este necesară în primul rînd munca celor de la foraj. Pe brigadierul Ion Nicorescu, sau ,,nea Ion“, cum îi zic localnicii, nu-ţi trebuie prea mult umblet ca să-l găseşti. La sonda 272, în beci, la cazanele de abur ori la pompele de noroi — cam astea sînt locuri în care-l poţi întîlni. Şi cum sondorii sînt mereu bucuroşi de oaspeţi, chiar dacă brigadierul e ocupat, băieţii nu se lasă prea mult rugaţi şi încep cu înţelegere, printre picături, să-ţi povestească despre munca lor sau a brigăzii de tineret din care fac parte. ...Cu cîtva timp în urmă, brigada săpa sonda 53. La o construire la sondă, discuția porni aproape din senin. — Eu zic că este bine să cerem oficiului să ne pună la dispoziție elementele de mică mecanizare — propuse brigadierul. — Nu cred că e nevoie — interveni însă, parcă nemulţumit. Ştefan Constantin. Altă bătaie de cap... — E mai bine aşa cum a fost, se amestecă în discuţie, vrînd parcă să-i ia apărarea şi Dima Gheorghe. — Cine a inventat mica mecanizare s-o fi gîndit el, nu zic nu — zise din nou Ştefan. Mie însă nu-mi vine şi pace să pun mina pe automatul tijei pătrate sau pe ştergătorul de prăjini. Stoica Constantin se făcu parcă foc de necaz. — E mai bine, măi Ştefane, să ştergi prăjina cu sfoara decit cu ştergătorul ? — Păi dacă aşa am fost învăţaţi... — Lasă, că tot învăţul are şi dezvăţ — vorbi Anghel Dumitru. La vreo două zile de la această întîmplare, pe rampă, tinerii sondori văzură rînduite, alături de prăjini, cîrligele pentru susţinut sfoara mosorului, amnarul pentru sape, aparatul pentru înfăşurat sîrma pe toba granicului, ştergătorul de prăjini — în total 14 elemente de mică mecanizare. Ştefan nu mai spuse nici un cuvînt, iar Dima cerceta utilajul adus ca şi cînd ar fi văzut cine ştie ce minune. Iar după 3—4 zile, dacă ai fi încercat să le aduci aminte lui Ştefan sau Dima ce ziceau abia deunăzi despre asemenea dispozitive, ţi-ar fi spus vreo două, de le-ai fi ţinut minte o viaţă întreagă. Lasă că aci a contribuit cel mai mult tot nea Ion Nicorescu, brigadierul, care cu o răbdare de învăţător care-şi deprinde micuţii şcolari cu scrierea corectă a liniilor drepte, a bastonaşelor sau a cercurilor, a instruit cu pricepere pe fiecare sondor în parte. Timpul trecea. Mica mecanizare şi-a spus cu prisosinţă cuvîntul atunci cînd sonda fu dată producţiei. Cu 18 zile înainte de termenul fixat, sonda 53 a început să trimită staţiei de desbenzinare, iar de aci spre rafinării — primele tone de ţiţei. ...In ceea ce priveşte povestea aplicării forajului cu apă, ea a pornit de la altă consfătuire, care a avut loc pe întreaga schelă. Cînd a auzit pentru prima dată de forajul cu apă, tînărul Stoica F. Constantin, unul dintre cei mai pricepuţi, maiştri sondori din brigadă, a prins a zîmbi. — Adică cum o mai venî și asta ? In locul noroiului să forăm cu apă ? îl întrebă pe Stoica Ion, șeful schimbului de noapte. — Știu eu, măi Costică ? Pe gaura sondei trebuie să se depună un strat de noroi. Cine să facă asta dacă nu chiar noroiul ? Apa ?... Nici atît. Tovarăşul Nicorescu, care-şi căuta de lucru prin apropiere şi auzind deci cele discutate, scoase din buzunar o cărticică, răsfoi cîteva file apoi se adresă celor doi tineri: — Citiţi ce scrie aici ! Stoica Ion citi pe îndelete întreaga filă şi răspunse cu jumătate de glas : — Aşa da, nu zic nu... Teama de necunoscut a fost repede spulberată. Cele două pompe puse în paralel spălau acum talpa sondei mai repede şi mai bine. Sapa îşi făcea parcă cu mai multă uşurinţă loc către stratul de ţiţei iar masa rotativă prinse a se învîrti cu și mai mare viteză. După aproape două luni de la această întîmplare, cei de la serviciul tehnic fură nevoiţi să schimbe de două ori cifrele,scrise în rubrica „viteză comercială". La început acolo era scrisă o viteză ce nu trecea cu mult peste 400 m. granic lună. Locul cifrei a fost luat de alta : 575 m. granic lună. Cînd sapa „coadă de peşte“ se apropie mai mult de stratul de ţiţei, viteza comercială a granicului fu din nou modificată : 850 m. granic lună, iar apăsarea pe sapă crescu de la două la cinci tone. Era o viteză şi o apăsare de sapă nemaiîntîlnită de sondorii schelei Boldeşti. A fost sărbătoare mare în schelă în ziua în care Ion Nicorescu a anunţat serviciul producţie al schelei că sonda este gata. S-a consultat atunci calendarul şi s-au făcut din nou calcule. Da, aşa era. Brigadierul avusese perfectă dreptate. Sonda 119 intra în producţie cu 32 de zile înainte de termenul fixat. — Bine, venim să o luăm în primire — fu răspunsul pe care Nicorescu îl primi de la șef. — E formidabilă metoda asta, d-le ! Tocmai de acum încolo o să învățăm și mai bine meseria asta a noastră — spuse cu încîntare Oprea Constantin, sondor în schimbul de noapte. De bucurie, bătrînului brigadier îi răsări un zîmbet în colţul gurii. îşi aşeză tacticos ochelarii, aşa cum numai el ştie s-o facă, şi coborî de la gura puţului. Ar fi vrut poate să mai adauge şi el cîteva cuvinte la cele ale lui Oprea. Pe tinerii ăştia este bine să-i entuziasmezi, dar un lucru nu trebuie uitat: atunci cînd îţi fac vreun pocinog să ştii să-i readuci pe calea cea bună. ...Şi acum, dacă cumva, cititorule, drumeţeşti, către Boldeşti, abate-te din drum pentru cîteva minute şi pe la sonda 272. Ai să întîlneşti acolo, alături de brigadierul Ion Nicorescu, şi pe Stoica Constantin şi pe Săndulescu Fiorea şi pe Anghel Dumitru care de curînd, odată cu noul cincinal au început forajul la această sondă. Dar să nu întîrzii prea mult, pentru că e cu putinţă ca pe tinerii din această brigadă să nu-i mai găseşti aici deloc. Poate că şi această sondă să fie dată în producţie înainte de termen. Asta este de altfel şi dorinţa tinerilor de la sonda 272... I. NEACŞU să-i întîlneşti-grăbeşte-te! Campania electorală , în atenţia comitetului raional U.T.M. Griviţa Roşie In perioada alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, pe baza unui plan concret de acţiune, comitetul raional U.T.M. „Griviţa Roşie” a întreprins o serie de acţiuni interesante. Vom vorbi pe scurt numai despre două din aceste acţiuni. Convorbiri cu tinerii care vor vota prima oară Duminică după amiază, sala casei de cultură „Ştefan Gheorghiu“ era neîncăpătoare. Peste 80 de tineri şi tinere muncitoare de la filatura Dacia şi din alte întreprinderi precum şi elevi ai unor şcoli profesionale din raion, au venit aici să stea de vorbă cu candidaţi ai F.D.P. — Constantin Braşoveanu fost muncitor la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie”, astăzi preşedintele sindicatului pensionarilor C.F.R. şi Eugen Popescu activist al comitetului raional U.T.M. Ei erau curioşi să-i cunoască mai îndeaproape pe candidaţi. — Să începem tovarăşi — se aude vocea tovarăşului Braşoveanu. Candidatul le-a vorbit despre viaţa lui, despre greutăţile pe care le-a avut de înfruntat ca ucenic, despre nemiloasa exploatare care a îndurat-o ca muncitor. El a vorbit de asemenea despre candidaţii de altă dată — reprezentanţi ai capitaliştilor şi moşierilor, despre falsurile comise atunci, cum şi despre alte aspecte ale dominaţiei burghezo-moşiereşti pe care regimul nostru democrat-popular a înlăturat-o pentru totdeauna. După aceea a luat cuvîntul candidatul Eugen Popescu care a vorbit tinerilor alegători despre drepturile politice ale tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, cum şi despre sarcinile ce revin utemiştilor şi tinerilor în îndeplinirea celui de al doilea cincinal. Tinerii au ascultat cu atenţie cele spuse în această consfătuire din care au avut multe de învăţat. Ei au plecat cu convingerea că cei doi candidaţi merită să primească votul lor, pentru că vor şti să-i reprezinte cu cinste, pentru că vor şti să le apere interesele şi să gospodărească cu chibzuinţă cartierul. Cîţi mai mulţi tineri la afişaj Peste 280 de utemişti şi tineri constituiţi în 14 echipe au fost antrenaţi în după amiaza zilei de sîmbătă, în acţiunea de afişaj. De data aceasta le-a venit rîndul să meargă pe teren tinerilor muncitori de la I.R.E.R. şi Electro-reţele, cum şi elevilor de la Şcoala profesională nr. 12 metal. Ei au mers pe teren împreună cu tovarăşii Ion Carp şi Nicolae Florea, activişti ai comitetului raional. Totul a fost pregătit din vreme. Cu sprijinul comitetului organizaţiei de bază U.T.M. de la complexul C.F R. „Griviţa Roşie" s-au procurat căldări şi caseria necesară pentru lipit. Afişele au fost aduse din timp la sediul comitetului raional. Odată ajunşi pe teren tinerii au lucrat cu mult spor. Rezultatele muncii lor se pot vedea cel mai bine în faptul că într-o singură după amiază au fost afişate peste 1300 afişe. Şi această acţiune — ca şi altele asemănătoare — continuă pînă în ziua alegerilor. Treabă făcută de mîntuială De curînd, pe străzile raionului Gh. Gheorghiu-Dej din Capitală s-a început acţiunea de lipire a afişelor în legătură cu campania electorală. Numeroşi tineri fără a-şi precupeţi timpul liber au lipit zeci şi sute de afişe, evidenţiindu-se în repetate rînduri. Cu toate acestea se mai întîlnesc situaţii de îndreptarea cărora comitetul raional U.T.M. trebuie să se îngrijească. Un astfel de caz s-a petrecut alaltăieri după amiază. Doi tineri care au primit sarcină din partea organizaţiei de bază şi a comitetului raional U.T.M. să lipească afişe au pornit pe strada Ştefan Furtună. Socotind că nu au In deajuns cocă de lipit, au pus în găleată... zăpadă. In aceste condiţii coca nu a mai putut fi bună de lipit. Dar tinerii noştri nu s-au „descurajat". Au început să înfigă afişe tn grilajele de fier ale curţilor, ba chiar să le dea trecătorilor pentru a scăpa de ele. Cele 120 de afişe ce le-au mai rămas pînă în momentul cînd un cetăţean le-a făcut observaţie, le-au dus pe la casele lor în loc să le predea raionului. Se cere ca asemenea cazuri să fie lichidate , în acţiunile campaniei electorale să fie antrenați utemiști care să nu facă treaba de mântuială. Comitetul raional U.T.M. trebuie să ia de grabă măsuri. | Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2125 4 pagini — 20 bani Joi 1 martie 1956 Discutînd despre cartierul lor cu candidatul La Casa de cultură „Gheorghe Doja“ Bd. Păcii, alegătorii din circumscripţia electorală orăşenească nr. 350 s-au întîlnit cu candidatul lor, tovarăşa Constanţa Crăciun, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Culturii. Ca adevăraţi gospodari ai cartierului, ai oraşului lor, alegătorii au dezbătut împreună cu candidatul lor o seamă de probleme privind îmbunătăţirea nivelului lor de trai material şi cultural. Alegătorul Grigore Nanu a arătat că prin grija sfatului popular, în cartierul Militari au fost electrificate în ultimul an peste 20 de străzi, s-au făcut trotoare şi pavări de străzi, canalizări şi alte lucrări edilitare care au schimbat înfăţişarea cartierului. La toate aceste lucrări cetăţenii au dat un sprijin efectiv. Valoarea lucrărilor efectuate de ei prin muncă, voluntară se ridică la 5 milioane lei. Numeroşi alegători, printre care şi Petre Dinca, Gh. Lache, Alexandru Şerban şi alţii au arătat necesitatea efectuării unor noi lucrări edilitare. Ei au propus de asemenea ca sfatul popular să acorde mai multă atenţie dezvoltării activităţii culturale în cartierele mărginaşe, arătînd că faţă de cerinţele mereu mai mari ale cetăţenilor numărul sălilor de spectacole şi al bibliotecilor din aceste cartiere a devenit insuficient. Alegătoarele Maria Mihăilescu, Ana Roşea, Maria Şerban şi altele au vorbit despre activitatea pe care femeie o depun în munca obştească, în munca de ridicare a economiei, de dezvoltare a culturii, de creştere a tinerei generaţii şi de apărare a păcii. Ele şi-au exprimat bucuria pentru drepturile largi, în toate domeniile vieţii, de care se bucură azi femeile din ţara noastră. La sfîrşitul adunării a luat cuvîntul tovarăşa Constanţa Crăciun care a arătat că alegerea deputaţilor în sfaturile populare are loc la începutul unui nou plan cincinal ce deschide perspective luminoase pe drumul construirii socialismului. Utemiştii în munca de agitaţie SUCEAVA (de la corespondentul nostru).— In comuna Dolhasca, raionul Fălticeni, în campania electorală muncesc peste 40 de agitatori dintre care o mare parte sunt utemişti. Agitatorii au fost instruiţi de organizaţia de partid şi apoi au fost împărţiţi pe sectoare. Ei stau de vorbă cu cetăţenii asupra felului cum se va desfăşura votarea şi-i îndrumă să verifice listele de alegători spre a vedea dacă sînt înscrişi. Dar, pe lîngă aceste probleme, agitatorii discută şi despre felul în care trebuie întîmpinată ziua alegerilor. Agitatorul Creţu Vasile, tehnician agronom, a discutat într-una din zile la Casa alegătorului cu un grup de ţărani muncitori. El a arătat că anul trecut mulţi ţărani muncitori au obţinut recolte mari la ha. De pildă, ţăranul cu gospodărie mijlocie Grigore Gheorghiţă a obţinut 2200 kg. porumb boabe la ha, iar ţăranul cu gospodărie mijlocaşă Floreşteanu Constantin a obţinut 21.000 kg. sfeclă de zahăr la ha. Agitatorul arată că este necesar ca şi în anul acesta să se obţină recolte bogate. El arată că în cinstea alegerilor toţi ţăranii muncitori trebuie să termine căratul gunoiului de grajd la cîmp. Sfatul agitatorului, a fost ascultat. Astfel, zilele acestea ţăranii întovărăşiţi Rusu Gheorghe, Nicu Grigoraş, Grigore Cojocaru, Amăriucăi Mihai au transportat la cîmp încă 120 tone de gunoi. La fel şi ţărani cu gospodărie individuală ca Vasile Pietraru au terminat de cărat tot gunoiul de grajd. In convorbirea colectivă organizată de agitatoarea Pătranceanu Aguriţa la căminul cultural s-a arătat că în comună s-au obţinut numeroase realizări. In 1954, s-a pus în funcţiune uzina electrică a comunei, s-au construit 2 şcoli şi mai multe podeţe peste rîul Somuzul Mare. Dar agitatoarea a arătat că este necesar ca şi de acum înainte în special utemiştii şi tinerii să participe la munca de folos obştesc la refacerea drumurilor şi podeţelor, să ajute pe deputaţii care vor fi aleşi la 11 martie. In Dolhasca, în afară de agitatori muncesc şi alţi tineri In campania electorală. Mulţi dintre ei — ca Apetrei Virginia, Dică Minodora etc. — au contribuit la afişarea a peste 150 de lozinci în comună, iar o mare parte din tinerii care fac parte din echipa artistică au dat numeroase spectacole la Casa alegătorului din comună. S-au întîlnit cu candidatul lor Cetăţenii circumscripţiei electorale regionale nr. 22 Ploeşti s-au Întîlnit cu candidatul F.D.P. — tovarăşul Vidroiu Ioan. In clişeu: un aspect de la Intîlnire. In pagina 3-a, la rubrica „Ţara se pregăteşte de alegeri“, citiţi reportajul „Oamenii au crescut“ în care se descrie această întrlnire. Aşteptînd Ninge încă şi viscolul puternic ridică nămeţi mari de zăpadă. Iarna îşi arată colţii. In ciuda vitregiei iernii, ţăranii muncitori din satul Heci, comuna Lespezi, raionul Paşcani, trebăluiesc de zor, îşi repară uneltele, aleg sămînţa cea bună, duc gunoi de grajd pe cimp, îşi îngrijesc bine vitele de muncă... Se pregătesc pentru primăvară! Alături de cei mai în virstă, tinerii ţărani muncitori muncesc şi ei cu hărnicie pentru ca primăvara să-i găsească bine pregătiţi. La sfatul popular comunal am auzit cuvinte de laudă despre tinerii din satul Heci. Insă abia cînd am cunoscut pe Dragoş Coştiug, Aneta Căbujan, Elena Herdea, Gheorghe Popescu şi alţi tineri harnici, mi-am dat bine seama de adevărul laudelor auzite. In sat am poposit la Dragoş Coştiug. Tocmai dădea furaje la vite cînd am ajuns la el. In grajdul călduros, doi bouleni frumoşi, graşi, mestecau liniştiţi nutreţul din iesle. Va face treabă bună Dragoş In primăvară cu boulenii ăştia. Intr-un colţ al grajdului, la adăpost, se aflau plugul, grapa şi alte unelte agricole reparate — gata de ieşit pe ogor. Şi nici nu se poate altfel. Tânărul Dragoş Coştiug este unul din fruntaşii recoltelor bogate din primăvara comună. In anul trecut el a recoltat peste 3.200 kg. porumb la hectar, precum şi o cantitate însemnată de cartofi. Aceste recolte le-a obţinut datorită unui obicei — bun obicei, intr-adevăr — al său. „Fac totdeauna o arătură bună şi la timp — mi-a spus el — îngraş pămintul cu cantităţi mari de bălegar şi pun în pămînt o săminţă bună, de calitate. Astea doar la început, încolo... cum scrie la carte. Căci toate acestea, drept să-ţi spun, le-am învăţat din cărţi. De la cercul agrotehnic şi din broşuri..." Şi aşa cum a învăţat la cercul agrotehnic, Dragoş Coştiug, pe lingă că şi-a reparat uneltele şi şi-a ales sămînţa, a dus mai bine de 5 care de gunoi de grajd pe ogorul său. Dar asemenea treburi n-a făcut numai Dragoş. La oricare dintre tineri ai merge — la Gheorghe Popescu, la Mariana Moşneagu sau la ceilalţi — tot la fel găseşti: uneltele agricole necesare în primăvară au fost reparate, sămînţa cea bună pregătită, gunoiul de grajd este dus pe cîmp. Şi totuşi, pentru ei, munca nu s-a sfîrşit. Din zori şi pînă-n seară li vezi cofindînd uliţele, bătînd la porţi şi lămurind pe ceilalţi tineri ţărani muncitori să se pregătească cît mai bine pentru bătălia recoltelor viitoare. Corespondent PETRU PEPELEA Corespondenţii ne scriu Îndeplinirea angajamentelor £ Colectivul de muncitori şi x g tehnicieni de la atelierele de 3 g reparaţii ale întreprinderii de £ x construcţii speciale Industria £ £ b şi montaj a primit de la £ £ patru S.M.T.-uri din regiunea g £ Bucureşti, 20 motoare de trac- * £ toare I.A.R. pentru reparaţii * £ capitale. * Termenul de executare a x g reparaţiilor era 25 februarie £ x 1956. Muncitorii şi-au luat an- £ 5 gajamentul că-1 vor scurta cu £ £ 6 zile. £ £ Au avut şi greutăţi de în- x £ tîmpinat. Lipseau unele piese x £ pe care le-au confecţionat în x g atelier. Dar, ca rezultat al £ g întrecerilor şi a muncii de £ x puse, muncitorii au reuşit să £ £ repare motoarele înainte de £ x termenul prevăzut în angaja- £ £ ment. £ £ Alături de muncitorii vîrst- x g nici au lucrat cu însufleţire şi £ g utemişti! Vasile Necşulescu, £ g Nicolae Calciu, Nicolae Bucur, £ x Valentin Filoti, Gheorghe Io £ Srilă şi mulţi alţi tineri. £ £ Corespondent £ £ PETRE DOBRESCU 3 g Colectiva „Al II-Iea £ Congres al P.M.R.“ x x Calea spre belşug au ales-o £ şi cele 180 de familii de ţă£ răni muncitori din comuna H Comlăuş, raionul Criş. Con- H vinşi de rezultatele muncii în £ comun, cît şi din dorinţa de £ a înfăptui cuvîntul partidului? £ exprimat prin Directivele ce- £ £ lui de-al 11-lea Congres al £ £ P.M.R., aceste familii de ță- £ £ răni muncitori s-au unit într-o £ £ mare familie : gospodăria a- £ £ gricolă colectivă. Gospodăria £ £ lor a fost inaugurată de cu- £ g rînd și ea poartă numele „Al xll-lea Congres al P.M.R.“. £ x Colectiva din Comlăuș are £ £223 ha. teren arabil, 14 cai, 7 £ £ scroafe, 12 vaci de lapte, 103 £ £oi, 12 căruţe şi alte unelte a-£ £gricole. £ £ La cîteva zile după inaugu- £ g rare, încă 8 familii de țărani x y muncitori au înaintat cereri R x de înscriere în această gospo- £ £ dărie colectivă. £ X X Corespondent £ £ MARIA ANTON £ xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx A mia Întovărăşire agricolă din regiunea Craiova CRAIOVA (de la corespondentul nostru). S-a petrecut în viaţa regiunii Craiova un eveniment despre care se vor scrie multe pagini. Cu întovărăşirea inaugurată de curînd în satul Stejaru din raiionul Strehaia numărul întovărăşirilor întemeiate pe plaiurile Olteniei se ridică la cifra de 1000. Cînd spui 1000 de oameni sau 1000 de gospodării numărul fără îndoială că impresionează. Cînd spui 1000 de întovărăşiri, în această cifră intră alte mii şi mii de petece de pămînt grupate în 1000 de tarlale mari, fără haturi. 1000 de întovărăşiri în regiunea Craiova înseamnă 35.518 familii de ţărani , muncitori hotărîţi să dobîndească belşugul pe calea muncii în comun. Pînă mai deunăzi în regiunea Craiova numărul familiilor care au pornit pe acest drum era de 35.451 ; s-a ridicat la 35.518 în ziua cînd în satul Stejaru din raionul Strehaia a luat fiinţă o nouă întovărăşire cu un număr de 67 familii. Lucrul acesta înseamnă la rindul său îndelungi discuţii în 67 de case de oameni care în trecut au robit pe moşia prinţului Bivbescu. 107 oameni convinşi de avantajele ce le au muncind laolaltă, hotărîţi să pornească la un nou fel de muncă, superioară. Cea de a 1000 întovărăşire din regiunea Craiova numără 1071 braţe de muncă. Preşedinte al întovărăşirii a fost ales ţăranul muncitor Crai Dilică, un om harnic şi priceput în treburi gospodăreşti. .