Scînteia Tineretului, iulie 1956 (Anul 11, nr. 2228-2253)
1956-07-01 / nr. 2228
Proletari (din toata ţările, uniţi-vâ ! Anul XII, Seria II-a, Nr. 2228 6 pagini — 20 bani Duminică 1 iulie 1956 încheierea lucrărilor celui de al Il-lea Congres al U.T.M1 Guvîntarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la cel de al ll-lea Congres al U. T. M. răgi tovarăşi, I. Permiteţi-mi ca, în numele şi din întărcrea Comitetului Central al Partidului M.uncitoresc Român, să aduc un fierbinte sacelui de a! doilea Congres al Uniunii Ceretului Muncitor şi, prin el, celor peste 1O.OOO utemişti, întregului tineret al pa-i i noastre, luptător entuziast şi bn flăcăpe frontul construcţiei paşnice, socianiunea Tineretului Muncitor, organizarevoluţionară a tineretului nostru, esteiniiatoarea glorioaselor tradiţii de luptă Uniunii Tineretului Comunist. De-a luna celor 35 de ani ai existenţei sale, parul nostru a vegheat cu dragoste şi grijă intească la apărarea intereselor vitale ale retului, la educarea acestuia în spiritul , rostei faţă de popor, a credinţei în cauza alismului. ab stăpînirea burgheziei şi moşîerimii tl■ tul ducea o viaţă de mizerie, era ţinut stare de înapoiere, lipsit de cele mai ereitare drepturi cetăţeneşti. Floarea tine-lui pierea în războaie tîlhăreşti pentru cauză străină intereselor poporului. Burghezia şi moşierimea au creat numele grupări şi organizaţii reacţionare fas- , pentru a întuneca mintea tineretului : lozinci demagogice, diversioniste, a-ivi spiritul cu naţionalism şi misticism ■ a-l atrage pe un făgaş opus intereselor şi intereselor generale ale poporului, singurul apărător consecvent al interesele tineretului a fost partidul clasei muncitoare — Partidul Comunist. Sub conducea încercată a Partidului Comunist din Roj, linia, Uniunea Tineretului Comunist a mobilizat tineretul la luptă împotriva exploatării şi mizeriei, împotriva fascismului şi... folosirii tineretului drept carne de tun. Partidul şi U.T.C. au luptat spre a feri tili, .'retul de otrava fascistă, a-i arăta caleatei pentru adevăratele sale interese, caii luptei pentru democraţie, pentru pace socialism. Tineretul a dat nenumărate ie pentru cauza eliberării poporului din Tuţurile robiei capitalisto-moşiereşti. Pilda finoasă a zeci şi zeci de eroi utecişti înteţeşte tineretul nostru în munca şi lupta pentru fericirea poporului, pentru înfipa patriei. ,ieţii de robie şi chin a tineretului i-au capăt măreţele transformări revoluţioare prin care a trecut patria noastră după 23 August 1944. Ziua eliberării naţionale a marcat o piatră de hotar şi în viaţa tineretului nostru. Neuitată va rămîne contribuţia adusă de tineretul nostru, în frunte cu uteciştii şi sub conducerea Partidului Comunist Român, la înfăptuirea insurecţiei armate din 23 August 1944, eroismul de masă manifestat de tineretul nostru atît pe frontul antihitlerist cît în anii luptei pentru instaurarea şi contolarea puterii populare. Masele de tineri răspuns cu entuziasm şi devotament la vremnările partidului. N-a fost acţiune, poliţă întreprinsă de partid in cei 12 ani care a trecut de la eliberarea ţării, la care tirretul să nu-şi fi adus din plin contribuia, dovedindu-şi patriotismul şi spiritul de sacrificiu. Partidul, poporul nostru muncitor privesc cu încredere tineretul patriei şi se mîndresc cu faptele lui eroice. Tineretul reprezintă o forță uriaşă a dezvoltării sociale; aceasta atît datorită greutăţii specifice pe care o au milioanele de tineri ai patriei noastre, cît şi datontă dinamismului şi combativităţii proprii tineretului. Partidul a unit în jurul său şi a condus la luptă majoritatea covîrşitoare a tineretului datorită atracţiei irezistibile pe care o ercită asupra tineretului ţelurile nobile ■ ntru a căror înfăptuire luptă partidul. „Nu pare firesc — spune Lenin — că la noi, partidul revoluţiei, precumpăneşte tiner -»tul ? Noi suntem partidul viitorului, iar viitorul aparţine tineretului. Noi sîntem artidul inovatorilor, iar pe inovatori totdeauna tineretul îi urmează mai cu dragă inimă. Noi sîntem partidul luptei pline de abnegaţie, iar la lupta plină de abnegaţie, totdeauna tineretul merge primul". Tineretul nostru trăieşte azî cea mai măreaţă epocă din istoria patriei noastre — epoca construirii socialismului — care creează tineretului posibilităţi nelimitate de manifestare a energiei sale creatoare, a entutismului şi patriotismului său fierbinte, a dorinţei sale de a săvârşi fapte mari. Toate aceste minunate trăsături ale tinerei generaţii, stimulate şi dezvoltate de Uniunea Tineretului Muncitor, rodesc azi în marile victorii ale construcţiei socialiste în patria noastră liberă. Partidul, poporul nostru, dau o înaltă preţuire a portului pe care l-a adus Uniunea Tineretului Muncitor în mobilizarea maselor lui de tineret la îndeplinirea primului nostru cincinal, la succesele construcţiei noastre economice, culturale şi de stat. O adevărată epopee a muncii dîrze, pline de abnegaţie şi eroism au scris-o zecile de mii de brigadieri de pe şantierele: Agnita-Botorca, Salva-Vişeu, Bumbeşti-Livezeni, constructorii fabricii de rulmenţi de la Bîrlad, ai uzinei cocşo-chimice de la Hunedoara, ai căilor ferate Ozana-Cracău şi Cerna-Jiu- Zeci de mii de tineri au făcut, să clocotească munca entuziastă, creatoare, pe marile şantiere naţionale, inălţînd uzine şi hidrocentrale, construind poduri şi căi ferate. Desfaşurindu-şi activitatea sub conducerea directă a partidului, Uniunea Tineretului Muncitor a adus o importantă contribuţie la educarea ,comunistă a tineretului. In multe sectoare ale construcţiei socialiste, în diferite munci în aparatul de partid şi de stat activează cadre crescute şi educate de U.T.M. Zeci de mii de inovatori, raţionalizatori, fruntaşi ai întrecerii socialiste în industrie şi fruntaşi ai recoltelor bogate, luptători înflăcăraţi pentru transformarea socialistă a agriculturii, studenţi şi elevi fruntaşi, tineri ingineri, agronomi, profesori, medici, oameni de ştiinţă, scriitori şi artişti ce-şi închină toate forţele dezvoltării economiei şi culturii — aceştia sînt fruntaşii tinerei generaţii cu care se mîndresc partidul, poporul nostru muncitor. Uniunea Tineretului Muncitor dezvoltă tot mai larg contactele şi colaborarea prietenească cu tineretul iubitor de pace din toate ţările lumii. Participînd cu succes la Festivalurile Mondiale ale Tineretului, la diferitele manifestări politice, culturale şi sportive internaţionale, reprezentanţii tineretului nostru au făcut larg cunoscute peste hotare înflorirea talentului şi capacităţilor creatoare ale tineretului din Republica Populară Romina în anii puterii populare. Uniunea Tineretului Muncitor întăreşte în permanenţă legăturile cu gloriosul Comsomol Leninist, din experienţa căruia trage bogate învăţăminte, dezvoltă legăturile frăţeşti cu organizaţiile de tineret din ţările socialiste, cu organizaţiile democratice de tineret din toate ţările lumii. Tineretul muncitor din Republica Populară Romînă şi întregul popor se bucură sincer că, odată cu restabilirea relaţiilor prieteneşti dintre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iugoslavia, s-au restabilit şi legăturile de prietenie şi colaborare între Uniunea Tineretului Muncitor şi Uniunea Tineretului Popular din Iugoslavia —i organizaţia bravului tineret al Iugoslaviei socialiste, în prezent sunt create toate condiţiile pentru dezvoltarea continuă a acestor legături în interesul comun al tineretului şi al popoarelor ţărilor noastre. In cei doi ani care au trecut de la publicarea Hotărîrii Biroului Politic al CC. al P.M . cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor şi de la conferinţa pe ţară a U.T.M., în munca Uniunii Tineretului Muncitor s-au realizat progrese incontestabile. Ele nu ne pot face însă să trecem cu vederea neajunsurile muncii partidului în rîndurile tineretului şi lipsurile care dăinuie în activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Care sînt lipsurile principale ale muncii partidului şi U.T.M.-ului în rîndurile tineretului ? _ Marile transformări revoluţionare din ultimul deceniu au atras tineretul la o participare tot mai activă la viaţa obştească; politica partidului este însuşită de masele largi ale tineretului. Cu toate acestea, cuprinderea organizatorică a maselor tineretului a rămas în urma influenţei noastre politice asupra lor. Aceasta se referă în primul rînd la tineretul sătesc şi, în parte, la tineretul din industrie. Cauza acestei stări de lucruri constă în lipsa unei preocupări sistematice, continue, pentru munca politico-organizatorică în rîndurile tineretului. Unele organe şi organizaţii de partid manifestă tendinţa de a lăsa organizaţiile U.T.M. să se descurce cum pot, deşi partidul a subliniat nu odată că îndrumarea şi sprijinirea organizaţiilor de U.T.M. este una din sarcinile principale ale partidului. Lipsa unei munci permanente, răbdătoare cu tineretul înseamnă de fapt subaprecierea rolului tineretului în construcţia socialistă. Fără a munci zi de zi cu tineretul, în primul rînd cu organizaţiile U.TM., nu poate fi descoperită şi generalizată experienţa înaintată a acestora, spre a deveni un bun al întregului tineret, nu pot fi ajutate organizaţiile U.T.M. să-şi ridice munca la un nivel superior. Sarcinile măreţe trasate de cel de-al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Român pun în faţa Uniunii Tineretului Muncitor cerinţe sporite, ridică cu deosebită asculime necesitatea lichidării lipsurilor existene în activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Congresul a trasat sarcina înlăturării deficienţelor serioase în educaţia politică şi ridicarea culturală a tineretului, a cerut organizaţiilor de partid şi, sub conducerea lor, organizaţiilor de U.T.M. să acorde atenţia principală participării active a tineretului la lupta pentru realizarea celui de-al doilea cincinal. Congresul al II-lea al P.M.R. a cerut organelor de partid să ajute organizaţiile U.T.M. în găsirea unor forme cît mai atrăgătoare, specifice muncii în rîndurile tineretului, eliminînd şablonul, tendinţele de copiere mecanică a metodelor de muncă proprii organizaţiilor de partid sau sindicale. Lipsurile muncii organizaţiilor de partid şi U.T.M. în rîndurile tineretului se manifestă, în al doilea rînd, prin insuficienta atenţie acordată muncii politice de masă, vii, combative, diferenţiate pentru diverse categorii ale tineretului. Munca educativă a Uniunii Tineretului Muncitor este lipsită de continuitate; îndeosebi se neglijează munca politico-educativă în rîndurile tinerilor din afara organizaţiilor U.T.M. Nu este de mirare că acolo unde este neglijată munca de educaţie politică şi cultural-educativă slăbeşte capacitatea de mobilizare a organizaţiilor de U.T.M. şi să fac simţite influenţele ideologiei străine. Cine ar putea nega interesul arzător al tineretului faţă de problemele internaţionale, dorinţa sa fierbinte de a-şi închina toate forţele luptei pentru pace, pentru apărarea şi înflorirea patriei ! Dar au făcut oare organizaţiile de partid şi Uniunea Tineretului Muncitor tot ce era necesar pentru a clarifica tineretului principalele evenimente internaţionale, problemele actuale ale luptei pentru pace ? Este limpede că nu. In vremea noastră are loc un mare avînt al forţelor păcii şi socialismului. Ţările socialiste cuprind în prezent 25% din suprafaţa globului şi 37% din populaţia lumii, se lărgeşte continuu zona păcii, cuprinzînd un mare număr de ţări socialiste şi nesocialiste din Europa şi Asia. Succese importante au fost dobîndite în ultimele luni în destinderea încordării internaţionale, în urma iniţiativelor U.R.S.S. şi altor ţări socialiste. Cu toate acestea marile monopoluri, fabricanţii de armament, cercurile agresive îşi continuă uneltirile. De aceea este necesară întărirea vigilenţei popoarelor iubitoare de pace. Este necesară ridicarea la un nivel mai înalt a muncii de educaţie patriotică a tineretului, în scopul creşterii unor cetăţeni cu înaltă conştiinţă politică şi morală, apărători dîrzi ai cuceririlor revoluţionare ale poporului, ai independenţei şi suveranităţii patriei, luptători hotărîţi pentru continua consolidare a puterii populare. Tovarăşi, Multe sute de mii de tineri lucrează în fabrici, uzine, mine, pe şantierele patriei noastre. În centrul preocupărilor organizaţiilor de tineret în industrie trebuie pusă lupta pentru progresul tehnic, pentru însuşirea tehnicii noi şi folosirea din plin a tehnicii existente, pentru ridicarea cuuntinuă a calificării profesionale a tineretului. Cui nu-i este cunoscut puternicul interes al tinerilor pentru tehnică ! Oricine poate să-şi dea seama de uriaşa însemnătate a înarmării tinerei generaţii cu temeinice cunoştinţe tehnice, astfel încît să fie capabilă a stăpîni tehnica nouă şi a scoate din ea tot ce poate da ! Trebuie să spunem însă că unele organizaţii de partid şi U.T.M., precum şi muncitori vîrstnici nu acordă atenţia necesară schimbului de mîine, sprijinirii acestuia în ce priveşte însuşirea cunoştinţelor profesionale , tehnice şi gospodăreşti. Noile uzine şi fabrici ale celui de-al doilea cincinal aşteaptă mii şi mii de cadre de înaltă calificare şi asemenea cadre nu cad din cer, ele trebuie formate în fiecare fabrică, în fiecare atelier şi secţie, prin munca plină de grijă părintească a comuniştilor, a muncitorilor vîrstnici După cum se ştie Directivele Congresului P.M.R. cu privire la cel de-al doilea cincinal prevăd executarea unui volum de lucrări capitale de cca. 105-110 miliarde lei, creşterea producţiei globale industriale cu 60-65%, ridicarea productivităţii muncii în industrie cu cel puţin 45-50% şi reducerea preţului de cost în industria republicană cu cel puţin 15-20%. Un rol din cele mai importante în înfăptuirea acestor sarcini, de care depinde dezvoltarea întregii economii naţionale şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale poporului, revine tineretului Datoria organizaţiilor de partid şi U.T M. din industrie este de a ajuta zi de zi tineretul în însuşirea noilor procese tehnologice, de a îndruma spi-(Continuare in pag. 2) 1. Alecu Costică 2. Alexovici Antoaneta 3. Amariei Constantin 4. Apostol Maria 5. Arhideanu Liviu 6. Bartha Margareta 7. Bejan Dumitru 8. Bilal Leman 9. Bîrlea Ștefan 10. Bîrzescu Filofteia 11. Bögözi Ana 12. Budura Maria 13. Buzatu Ioan 14. Ciovîrnache Gheorghe 15. Cîrcei Ioan 16. Cîrţînă Constantin 17. Coconcea I. Cristache 18. Costea Dumitru 19. Cristea Polizu 20. Dan Deşliu 21. Dan Gavrilă 22. Dinu Cristița Componența Comitetului Central al U.T.M. ales la cel de al H-lea Congres al U.T.M. Membrii Comitetului Central 23 Dinu Munte 24. Domocoş Geza 25. Dumitru Victor 26. Enache Marcel 27. Ene Oprea 23. Florea Vasile 29. Fodor Alexandru 30. Fülöp Irina 31. Găvruş Gheorghe 32. Gheorghe Nicolae 33. Giurgiu Alexandrina 34. Grasoi loan 35. Grigoraș Ecaterina 36. György Ambrus 37. Hajdú Győző 38. Hera Florea 39. latin Veselin 40. Iliescu loan 41. Ionescu Dumitru loan 42. Isakov Nevenka 43. Istrate Mihai 44. Iureș Ștefan 45. Kopándi Alexandru 46. Lăbunet Vaier 47. Leica Adam 48. Lupu Costică 49. Manciuc Ioan 50. Mateescu Cornelia 51. Medgyasai Francisc 52. Merei Nicolae 53. Micola Gheorghe 54. Moldovan Zenovie 55. Munteanu Eleonora 56. Năstase Mitroi 57. Nicoară Alexandru 58. Olteanu Miron 59. Petre Gheorghe 60. Petre C. Ion 61. Petre S. Maria 62. Petrov Ivan 63. Petrovici Vasile 64. Piucă Petre (Continuare în pag. 2) Aspect de la şedinţa de Încheieri a Itacriirilor Congresului a II-lea 1l Uniunii Tineretului Muncitor. Vorbeşte tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, print-ietretjJ' ji_£C, al P.M.R. Scrisoarea adresată Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român de către cel de al II-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor In numele utemiştilor, în numele milioanelor de băieţi şi fete — tineri constructori ai socialismului în patria noastră — Congresul al II-lea al Uniunii Tineretului Muncitor transmite Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, un fierbinte şi entuziast salut utemist! Tineretul patriei noastre datorează poporului nostru condus de partid, întreaga sa viaţă nouă, perspectivele şi mai luminoase de mîine. De aceea ne îndreptăm astăzi gîndurile cu nespusă recunoştinţă către făuritorul vieţii noastre libere, Partidul Muncitoresc Român. Conducerea de către partid constituie chezăşia sigură a succeselor Uniunii Tineretului Muncitor, chezăşia creşterii şi întăririi rolului şi influenţei organizaţiei noastre în masele largi ale tinerilor de la oraşe şi sate. în cuvîntarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, adresată Congresului în numele şi din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, noi vedem un nou şi preţios ajutor, un puternic îndemn pentru îmbunătăţirea întregii noastre activităţi. La al ll-lea Congres al său, Uniunea Tineretului Muncitor se prezintă mai strîns unită ca oricînd în jurul Partidului Muncitoresc Român. Tînăra noastră generaţie crescută de partid, a îmbrăţişat cu entuziasm hotărîrile celui de al ll-lea Congres al P.M R. încredinţăm partidul că tineretul îşi va închina toate forţele sale luptei poporului nostru pentru înfăptuirea celui de al ll-lea plan cincinal, pentru creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, ridicarea activităţii gospodăreşti a întreprinderilor. Vom interigca numai sprijinul ridicării nivelui de calificare profesională a tineretului şi al însuşirii tehnicii înaintate, vom da mai mult sprijin învăţămîntului tehnic, profesional, întăririi disciplinei în muncă, unei tot mai largi manifestări a iniţiativei creatoare a tinerilor. Asigurăm partidul că vom da un avînt şi mai larg muncii tineretului pe şantierele celui de al ll-lea plan cincinal, dovedind odată mai mult patriotismul fierbinte de care este însufleţit tineretul. Nu vom cunoaşte răgaz în munca de convingere a tineretului de la sate asupra superiorităţii agriculturii mari socialiste. Vom munci cu mai multă stăruinţă pentru obţinerea de recolte bogate, pentru sporirea producţiei vegetale şi animale. Uniunea Tineretului Muncitor va acorda şi mai mare atenţie educării comuniste a tineretului, înarmării lui cu bazele învăţăturii marxist-leniniste, creşterii unui tineret puternic, sănătos, plin de voioşie, a unui tineret însufleţit de un înalt patriotism, de dragoste de muncă, hotărît să înfrunte cu curaj greutăţile, devotat partidului şi poporului, cauzei măreţe a socialismului. Uniunea Tineretului Muncitor va munci cu toată hotărîrea pentru a-şi îndeplini sarcinile ce-i revin din Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M R. cu privire la unele măsuri pentru îmbunătăţirea muncii politico-educative în rîndul studenţilor. Vom lupta pentru a îmbunătăţi simţitor munca Uniunii Tineretului Muncitor în rîndurile elevilor. Organizaţia noastră va îndruma cu mai multă pricepere organizaţia de pionieri, indeplinindu-şi cu cinste sarcinile date de partid Punind la baza activităţii sale Statutul adoptat de Congres, Uniunea Tineretului Atuncitor işi va îmbunătăţi metodele sale de muncă, pentru întărirea necontenită a legăturilor cu masele largi ale tineretului, pentru continua creştere a rindurilor Uniunii Tineretului Muncitor. Vom folosi metode şi forme de muncă mai atrăgătoare, specifice tineretului, corespunzătoare cerinţelor sale. Pentru fiecare utemist, pentru fiecare tînăr, nu există cinste mai înaltă, cel mai nobil, decit acela de a deveni membru al Partidului clasei muncitoare. Uniunea Tineretului Muncitor se angajează să educe mii şi mii de utemişti demni să intre în rîndurile glorioase ale Partidului Muncitoresc Român. Animaţi de ideile atotbiruitoare ale Internaţionalismului, vom consolida şi mai mult prietenia frăţească şi de nezdruncinat cu gloriosul taionel sovietic, cu tineretul Chinei Populare şi al celorlalte ţări socialiste, cu tineretul iubitor de pace din întreaga lume. Cauza partidului clasei muncitoare, cuvîntul partidului, sînt pentru noi mai presus de orice. Congresul nostru asigură Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín că Uniunea Tineretului Muncitor îşi va îndeplini sarcinile date de partid. Toate forţele noastre le vom închina luptei pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al Il-lea al Partidului Muncitoresc Romín, pentru realizarea celui de al H-lea plan cincinal. Trăiască Partidul Muncitoresc Român, conducătorul şi îndrumătorul poporului nostru muncitor în lupta pentru construirea socialismului, educatorul şi părintele tineretului ! Trăiască scumpa noastră patrie. Republica Populara Romînă 1 (Scrisoarea este aprobată cu aplauze furtunoase. Asistenta in picioare ovaționează îndelung. Se scandează „P.M R." I).