Scînteia Tineretului, iulie 1956 (Anul 11, nr. 2228-2253)

1956-07-22 / nr. 2246

Se împlinesc astăzi 12 ani de atunci... 22 iulie 1944. In Polonia ia fiinţă prima putere populară din zbuciumata sa istorie — Co­mitetul polon de eliberare naţio­nală. Războiul monstruos dezlăn­ţuit de hitlerişti încă nu se ter­minase. Polonia era în bună parte ocupată de hoardele fasciste, dar pe teritoriul eliberat prin lupta eroică a soldaţilor sovietici şi par­tizanilor polonezi, se răspîndea manifestul Comitetului polon de eliberare naţională, prin care se anunţau reforme sociale şi econo­mice. Grea sarcină i-a revenit puterii populare după eliberare, în lupta pentru reconstrucţia ţârii. Ocupa­ţia hitleristă şi războiul care pie­­rd­ise plaiurile poloneze s-au sfu­­dat cu pagube uriaşe. 40 la sută din avuţia naţională fusese dis­trusă. 14.000 de fabrici, 162.000 de clădiri urbane, 353.876 de gospo­dării ţărăneşti fuseseră transfor­mate în moloz. Frumoasa Varşo­­vie era o ruină. Statul popular avea acum sarcina să refacă ţara pustiită de război. Ba mai mult, trebuia păşit înainte astfel că noua Polonie să fie mai bogată, mai întărită din punct de vedere eco­nomic, decit fusese înainte de război. Ca­ şi legendara pasăre Phoenix, Polonia a renăscut din propria-i cenuşă mai frumoasă, mai măreaţă ca oricînd. Realizarea cu succes a planurilor de trei şi apoi de şase ani a dus la refa­cerea ţării şi punerea bazelor so­cialismului Strîns uniţi în jurul Partidului­ Muncitoresc Unit Polonez şi a gu­vernului popular, poporul polonez depune eforturi eroice, muncind pentru construirea socialismului in patria sa. El răspunde cu en­tuziasm şi încredere chemărilor partidului şi guvernului, deoarece vede în realizarea lor întruchipa­rea năzuinţelor sale. Datorită acestei munci pline de abnegaţie, poporul polonez a reu­şit să obţină în cadrul planului de şase ani, încheiat la sfîrşitul anu­lui trecut, o creştere a producţiei globale a industriei socialiste cu 181 la sută (iniţial era prevăzută o creştere de 158 la sută). Com­­parînd cu anul 1937, producţia in­dustrială a Poloniei a crescut as­tăzi de 4,8 ori, iar calculată pe cop­­ie locuitor­i de aproape şase ori. Niciodată Polonia n-a cunos­cut un astfel de ritm al dezvol­tării economice. In decursul pla­nului de şase ani, ritmul anual al sporului producţiei era de 18 la sută, deci cu mult superior celui din Anglia şi Franţa care era în aceeaşi perioadă doar de 3,5 la sută şi — respectiv — 5,3 la sută. Unde a dus acest uriaş progres industrial ? A dus acolo că astăzi Polonia produce de cinci ori mai multă energie electrică, de trei ori mai mult oţel, de 2,5 ori mai mult cărbune, de zece ori mai multe maşini şi unelte agricole, de două ori mai mult ciment, ţesături de bumbac, zahăr şi hîrtie decît îna­inte de război. Actualmente, Po­lonia fabrică în serie automobile, a pus bazele industriei de avioane şi ale multor altor ramuri indus­triale inexistente pînă la elibera­rea ţării. In anii puterii populare au apărut nu numai noi uzine gi­gantice, ci şi întregi centre indus­­triale, cum ar fi Combinatul si­derurgic de la Morva-Huta, unde trăiesc şi muncesc peste 80.000 de locuitori. Acest combinat a fost construit cu ajutorul Uniunii So­vietice în perioada planului de şase ani. Capacitatea lui va atinge în 1960 aproximativ 2,5^-3 mili­oane tone de oţel anual. Planul cincinal, la a cărui rea­lizare poporul polonez a păşit la începutul acestui an, prevede o şi mai mare dezvoltare industrială, în 1960, Polonia va produce 7,5 milioane tone de oţel, 110 mili­oane tone cărbune, 30,5 miliarde kWh., 6,8 milioane tone ciment şi multe altele. Industria construc­toare de maşini şi cea chimică va cunoaşte în cursul cincinalului o creştere de sută la sută. Odată cu industria a luat o mare dezvoltare și agricultura noii Polonii. Pămîntul panilor a trecut in stăpînirea celor ce-l mun­cesc. Pe ogoare lucrează mii de tractoare, combine, secerători me­canice. In R. P. Polonă s-a trecut la cooperativizarea agriculturii. Țăranii polonezi se încadrează cu entuziasm în formele socialiste de prelucrare a pămîntului. Numai în primele cinci luni ale acestui an au luat fiinţă 829 cooperative a­­gricole, ajurtgîndu-se astfel ca numărul lor să întreacă cifra de 10.600. Statul popular a­­jută pe agricultori, punîndu-le la dis­poziţie maşini, se­minţe şi îngrăşă­minte. Dacă în 1949 existau in întreaga Polonie doar 29 de S.M.T.-uri, astăzi funcţionează 424 de astfel de staţiuni. Ele au deservit a­­nul trecut peste 10 mii de cooperative agricole, efectuînd 69 la sută din to­talul lucrărilor. în afară de aceasta, mai există în Po­lonia 2908 centre comunale pentru închirierea maş­­i­­lor agricole şi peste 8.000 de grupuri de ajutor reciproc, me­nite să ajute ţăra­nilor la folosirea maşinilor agricole. Toate acestea au făcut ca, în pofida greutăţilor ce mai există încă la sate, producţia agricolă să crească anul trecut cu 8 la sută faţă de 1937. Avîntul economic a facilitat o dezvoltare culturală nemaiîntîlnită pînă acum în Polonia. Patria lui Mickiewicz şi Chopin desigur, are o veche tradiţie culturală, însă niciodată masele de oameni ai muncii n-au avut o viaţă spirituală atît de bogată ca în anii puterii populare. Sute de clu­buri şi case de cultură, nenumă­rate teatre, cinematografe, săli de concert, sute de echipe artistice duc în rîndul maselor arta po­porului polonez. Un mare focar al ştiinţei şi artei a devenit palatul cultural dăruit Varşoviei de către Uniunea Sovietică. Filmele pro­duse în R. P. Polonă, ca şi an­samblul Mazowsze sunt vestite şi apreciate în lumea întreagă. Por­ţile şcolilor şi facultăţilor s-au deschis larg fiilor oamenilor mun­cii. Studenţilor li se crează con­diţii de învăţătură din ce în ce mai bune. In anul şcolar 1954— 1955 au primit burse 70,6 la sută din tinerii care învăţau în facul­tăţile din Polonia populară. La minunatele succese obţinute de poporul polonez a contribuit în bună parte tineretul, care cu en­tuziasmul său nu cunoaşte nici un fel de oprelişti. Tinerii şi tinerele Poloniei noi au fost în primele rînduri ale celor ce au reconstruit Varşovia, ale celor ce au ridicat Nowa-Huta, ale celor ce au clădit hidrocentrale, ale celor care au dat şarje record în oţelarii sau au deschis noi mine de cărbune. Nici o greutate nu le-a putut stăvili elanul. Pe ger sau pe căldură, că­ţăraţi pe schele sau în adîncul pămîntului, în uzine sau pe ogoare, tineretul polonez a dat pa­triei din lună în lună, din an în an mai multă producţie. Zecile de mii de tineri care au fost anul trecu­t la al V-lea Festival Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia, s-au putut con­vinge cu ochii lor ce tineri în­flăcăraţi trăiesc şi muncesc pe plaiurile Poloniei. La acest Festival au fost şi nu­meroşi tineri din ţara noastră. Reîntorcîndu-se de la Varşovia, ei au povestit tovarăşilor lor de muzică despre minunatele realizări ale poporului şi tineretului frate polonez lucru ce a contribuit în mare măsură la întărirea priete­niei de nezdruncinat ce leagă ţă­rile noastre. Desigur, în calea sa spre so­cialism poporul polonez a întîm­­pinat şi mai întîmpină încă unele greutăţi. De asemenea, duşmanii socialismului încearcă să pună beţe în roate muncii constructive a po­porului polonez. N-au lipsit nici sa­botajele, nici provocările. Oamenii cinstiţi din Polonia au răspuns aşa cum se cuvine provocării im­perialiste organizate acum cîteva săptămîni la Poznan. Poporul polonez a cuvenit cu acest prilej că rîndurile sale sînt mai strinse ca oricînd în ju­rul Partidului­­Muncitoresc Unit Polonez şi a guvernului popular. El a arătat lumii întregi că bu­ruiana otrăvită a provocărilor nu poate da roade pe pămîntul unei ţări ce construieşte socialismul. Răspunzînd provocării de la Poz­nan, oamenii muncii din Polonia au pornit cu şi mai mare hotărîre la realizarea sarcinilor ce ie revin în planul cincinal. Republica Populară Polonă este un factor activ in familia fră­ţească a ţărilor socialismului. Apartenenţa la acest lagăr alături de mari puteri ca U.R.S.S. şi R.P. Chineză, alături de celelalte state democrat-populare, dă poporului poloflez siguranţă şi încredere în ziua de ntîine, intr-uri viitor mai luminos. Laolaltă cu ţările frăţeşti ale la­gărului socialist, R. P. Polonă duce o politică externă de pace şi colaborare prietenească cu toate popoarele lumii. In cadrul O.N.U. ca şi în orice alt prilej nimerit, ea se străduieşte să aducă o con­tribuţie preţioasă la întărirea în­crederii reciproce între state, la consolidarea păcii în Europa şi în întreaga lume. Astăzi, cind poporul polonez serbează pentru a 12-a oară „Ziua Renaşterii Poloniei“, noi tinerii din R. P. Romînă transmitem fraţilor noştri — oamenilor muncii din fa­bricile şi de pe ogoarele Poloniei,­­ tineretului polonez — un cald sa­lut, urîndu-le totodată noi succese în lupta lor pentru pace şi socia­lism. La uzina constructoare de maşini din JELENIEJ GORZE lucrează numeroşi ti­neri. Mulţi dintre ei sunt fruntaşi în muncă. Tînărul TADEUSZ EREI pe care î l vedeţi aci, este unul din cei mai buni sudori din uzină. Frumoasa fală a bibliotecii Universităţii din WROCLAW. Pe ogoarele R.P. Polone lucrează mii de mașini dintre cele mai noi. Iată un aspect din munca cimpului la Gospodăria de Stat din CIEZKOWICE. „Scînteia tineretului“ Pag. 2-a 25 iulie 1956 Brigada inovatorilor (Urmare din pag. 1-a) Utemistul Mihai Popa, socotit de toţi tovarăşii lui ca Ur­ bun şi chibzuit gospodar, a fost ales de­putat într-o circumscripţie orăşe­nească şi membru în cadrul co­misiei permanente de aprovizio­nare şi comerţ a Sfatului popu­lar al Capitalei. Treaba aceasta îi dă de lucru pînă peste cap. Ce­tăţenii din circumscripţie i s-au plîns că au în apropierea lor prea puţine săli de spectacole şi prea puţine magazine. Deputatul s-a zbătut şi­ a obţinut în comisia bu­getară alocarea de fonduri pentru noi construcţii. Femeile de pe o stradă n-au fost mulţumite de ca­litatea făinii şi de cei care între­ţin canalizarea. Deputatul a cerut intensificarea controlului la bru­tării şi i-a luat din urmă pe meş­terii care răspund de salubritatea oraşului. Treburi, treburi, treburi. Mihai Popa, prins in vîrtejul lor, n-a uitat însă nici o clipă de oame­nii,brigăzii pe care o conduce. Ilie Panu, flăcăul care s-a înscris şi urmează cursurile unui liceu se­ral, avea nevoie să-şi ia concediul de odihnă odată cu cel de studii, dar tovarăşii de la sindicat şe­deau la îndoială să i-l dea. A fost musai să se bată pentru el. Cris­­tea Jercău voia să-şi cumpere aparat de radio şi nu-i ajungeau banii. A fost nevoie să vorbească cu băieţii să-l îm­prumute. Dar mai presus de toate, Mihai Popa s-a zbuciumat să afle căile pe care brigada a treia,să ajungă să cîştige din nou steagul de bri­gadă fruntaşă pe raion. —­ Tovarăşe Arghirov, i-a zîs Mihai intr-o zi tehnicianului, n-am putea încerca vreo inovație? Tehnicianul l-a ascultat pe gîn­­duri, apoi a clătinat din cap. — Mai întîi oamenii trebuie să studieze. Să intre în bibliotecă şi să studieze. Mihai Popa îşi dădu seama că tehnicianul are dreptate şi îl pofti să­­ le vorbească băieţilor despre asta. Faptul s-a dovedit cu folos: Cristea Jercău şi Gheorghe Tudo­­rache se duseră chiar în aceeaşi zi la bibliotecă şi împrumutară cărţi- Alexandru Panţuru la înce­put se lăsă greu, spunînd că-i e peste putință să priceapă tratatele pe care le vedea rînduite în raf­turi, dar după ce stătu două după amieze în sala bibliotecii prinse atît­a pasiune pentru citit îneît în­tr-o­ seară avu un conflict cu doi inşi de la cămin, deoarece ţinuse lumina aprinsă pînă tîrziu după miezul nopţii şi nu-i lăsase să doarmă. Mihai Popa, aflînd ves­tea, îi pofti să nu mai dea naştere la certuri. Dar peste o săptămînă, dimi­neaţă, veni la şeful brigăzii şi-i întinse o hîrtie cu desene. — Ce-i asta ? întrebă Mihai Popa. — Da ce, nu se vede ? făcu Panturu jignit. E o inovaţie , un dispozitiv de spălare prin învîrti­­rea excentrică care curăţă nisipul rămas în interiorul răcitorului de ulei, după curăţirea manuală. De­­acuma, urmă e! fălos, piesele de la motor n-au să se mai uzeze atît de repede. Mihai Popa sări şi-l îmbrăţişă, apoi îl chemă pe tehnician şi în­­mînîndu-i desenul îi spuse să dea fuga la direcţie şi la comisia de inovaţie şi să nu iasă, de-acolo pînă n-o căpăta aprobarea de funcţionare O inovaţie, pa­re-se, e uneori un lucru cu bucluc, aşa că teh­nicianul a trebuit să umble pînă l-au trecut năduşelile. Iar în ziua cînd a primit aprobarea și s-a gîndit să răsufle un pic mai ușu­rat, s-a pomenit că Mihai Popa ti ia din scurt: — Tovarășe Arghirov, trebuie să faci drumul înapoi. Cristea Jercău a născocit un dispozitiv pentru montat grupurile de cercuri la regulatorul motorului de 450 C.P. Ne. trebuie aprobarea. — Bine, mă, o să plec, i-a răspuns Arghirov. Apoi dintr-o dată mîniindu-se , de-acum în colo însă vă rog frumos să poftiţi să vă susţineţi singuri propunerile. : — Nu te înfierbînta, l-a sfătuit Mihai, bea şi tu cîte două ouă în fiecare dimineaţă şi ai să-ţi dregi glasul dac-ai răguşit. Iar acum, fiindcă tot te duci mai am să-ţi dau şi eu o propunere. — Tot inovaţie? a oftat tehni­cianul. — Intr-un fel. E vorba de mo­dificarea constructivă şi de înlo­cuirea materialelor neferoase în răcitorul de ulei. După cît mă taie capul, cred că s-ar putea econo­misi zece kilograme de aramă și peste trei kilograme de bronz la fiecare motor. Arghirov îl privi mirat. — Nu-i rău, zise el, nu-i rău de loc. Văd că se mișcă brigada noastră. Aseară Gheorghe Tudora­­che mi-a vorbit despre un banc universal pentru montarea pompe­lor de ulei. Brigada a treia de tineret din secţia subansamble numără deo­camdată patru inovatori. Mihai Popa zice că pînă la sfîrşitul anu­lui vor fi insa mai mulţi. Va fi o brigadă de inovatori. Şi eu unul, îl cr­ed. F. GRADIŞTEANU De vorbă cu profesorii noştri (Urmare din pag. 1-a) cele două staţii de egrenat bum­bac ce le avem în apropiere. A­­ceasta ne-a dat posibilitatea să organizăm în şcoală cercuri cu activitate practică interesantă, specifică preocupărilor oamenilor din raionul nostru. Fie în cercul de cunoaştere a motorului cu combustie internă şi electricitate, fie în cel agricol, în cercul cres­cătorilor de animale mici sau cel al tinerilor grădinari şi pomicul­­tori, elevii au învăţat multe lu­cruri folositoare, au adîncit şi au aplicat în practică o serie de cunoştinţe căpătate la orele de curs. Astăzi, pentru elevii Va­­leriu Codreanu, Marin Juvină sau Lucian Cazacu, de pildă, motorul cu explozie, pînă mai ieri o „tai­nă“, e ceva bine cunoscut, îl por­nesc cu uşurinţă şi nu odată în­soţesc tractoriştii pe locurile gos­podăriei colective. Tot în cadrul cercului, elevii au înţeles foloa­sele energiei electrice şi cum se execută o instalaţie electrică. Gru­pa grădinarilor a învăţat cum­ se poate transforma un teren mlăş­tinos în pămînt cultivabil, iar ti­nerii crescători de animale mici se descurcă azi de minune cu stupii de albine ce şi i-au insta­lat pe acasă. Acest început ne-a convins cît de mare e interesul de care se bucură în rîndul copiilor acţiu­nea ce am desfăşurat-o pentru a-i familiariza cu diferite activităţi productive, dragostea şi seriozi­tatea cu care se preocupă de în­suşirea diferitelor meserii. Trecerea pe scară largă la po­­litehnizarea învăţămîntului nos­tru trebuie îmbrăţişată cu toată seriozitatea de cadrele didactice şi e de datoria noastră a tuturor să nu precupeţim nici un efort pentru a pregăti economiei ţărîi cadre capabile. Tovarăşa Aurora Szabó,­ direc­toarea şcolii medii nr. 11 cu lim­ba de predare maghiară din Cluj, găseşte foarte bine venită măsura prevăzută de Hotărîre în ce pri­veşte respectarea principiului în­suşirii temeinice a limbii ma­terne. Prin mărirea numărului de ore repartizate studierii limbii ma­terne , în clasa I-a făcîndu-se numai limba maghiară — elevii vor reuşi în cele patru clase ele­mentare să-şi însuşească mai bine limba maternă lucru ce va duce la învăţarea cu mai multă uşurinţă a limbii române, ruse, a altor limbi străine şi în general a tuturor materiilor de curs. De asemenea tovarăşa Szabó consideră că stabilirea obligativi­tăţii de a se organiza clasele V­­VII cu cel puţin două rînduri de clase este bine venită. Vorbind din propria-i experienţă ea spu­ne că în acest fel se va asigura o mai bună pregătire şi un nivel mai înalt al educaţiei copiilor. Colectivele de profesori vor fi mai puternice, mai cu experien­ţă, ceea ce se va reflecta direct în instruirea şi educarea elevi­lor. Pe de altă parte copiii se dez­voltă mult mai bine cînd fac par­te dintr-un colectiv mare; aici se pot organiza mai uşo­r diferite acţiuni, împrejurările în care tră­iesc copiii sunt mai variate, in­fluenţa bună a colectivului asu­pra elevilor mai plină de rezul­tate. Ne-a interesat părerea unor specialişti cu privire la noua pre­gătire a învăţătorilor. In acest sens am găsit un răspuns intere­sant la tovarăşul Titte! Andrei, directorul şcolii pedagogice mixte cu limba de predare maghiară din­­ Odorhei. Structura actuală a şcolilor pedagogice — ne-a spus el — nu era corespunzătoare. Ea nu dădea posibilitate absolvenţilor să capete o cultură generală te­meinică, nu-i ajuta să-şi ridice nivelul politic şi ideologic cu toa­tă programa încărcată care a existat. In institutele de doi ani însă, se va schimba situaţia. Absolven­ţii de şcoală medie vor primi aici o profundă pregătire prin preda­rea marxism-feninismului, econo­miei politice, literaturii pentru copii, muzicii etc., vor fi în stare să ajute trecerea la învăţămîntul politehnic în şcolile unde vor fi repartizaţi la absolvire, prin fap­tul că în Institut vor învăţa lu­crul manual, vor face practică a­­gricolă şi practică industrială. Dar Hotărîrea ne-a adus şi o surpriză: înfiinţarea­ şcolilor peda­gogice de 6 ani cu caracter expe­rimental. Eu cred că şi aceasta este o formă fericită de pregătire a viitorilor învăţători. Aici se va asigura o pregătire corespunză­toare celor care vor fi însărcinaţi să facă educaţie tinerei noastre generaţii şi, trăind timp de 6 ani intr-o atmosferă pedagogică, a­­vînd o legătură mai strînsă şi în­delungată cu copiii, îi vor putea îndrăgi mai mult, îşi vor forma mai bine vocaţia de pedagog. In orice caz, în mod sigur, în­fiinţarea institutelor de doi ani şi a şcolilor pedagogice experi­mentale de 6 ani, va da o cali­ficare superioară viitorilor învă­ţători. Vreau insă să arăt pe a­­ceastă cale că este nevoie de spri­jin intens di® partea organizaţii­lor U.T.M. în a îndruma spre a­­ceste forme de învăţămînt cadrele care simt o înclinare către munca de pedagog — aceasta fiind o condiţie esenţială pentru forma­rea unor învăţători de nădejde. ★ Tovarăşul Teodor Sperdea — directorul şcolii medii de 10 ani mixte din Orşova — ne-a vor­bit despre faptul că recenta Ho­tărîre vine să asigure creşterea unui tineret cult, multilateral dez­voltat, capabil să ducă mai de­parte construirea socialismului in patria noastră. — Actualul plan de învăţă­­mînt — spune el — vine să com­­plecteze unele lipsuri din cultura generală a tineretului prin intro­ducerea unor obiecte care nu şi-au găsit locul cuvenit în planurile de învăţămînt de pînă acum, dar a căror lipsă se resimţea. E deci binevenită introducerea studierii mai profunde a ştiinţelor despre natură, a unor materii noi ca ba­zele marxism-leninismului care a­­jută lărgirea orizontului de cul­tură generală a elevilor, ridicarea nivelului lor ş­tiinţif­ic-teoretic, dîndu-le posibilitatea să înţelea­gă în mod just legile despre na­tură şi societate. Reintroducerea sistemului con­centric în predare va duce la te­meinicia şi profunzimea cunoştin­ţelor, creează premizele consoli­dării şi nuanţării acestora prin preluarea studierii lor la un nivel mai înalt, pe linia dezvoltării par­ticularităţilor de vîrstă ale ele­vilor. Disciplinele din actualul plan vor da posibilitatea trecerii şcolii la politehnizarea treptată apuicînd în mod creator la condiţiile de viaţă din patria noastră, expe­rienţa înaintată a şcolii sovietice. Actualele programe insă prind viaţă în procesul muncii pasionate şi creatoare a slujitorilor şcolii. Aceştia sunt chemaţi să răspundă unei înalte datorii patriotice şi cu siguranţă că vor răspunde cu en­tuziasm acestei chemări. ★ •Ar Un hotel turistic în inima Capitalei P­e bulevardul Magheru, vis­­a-vis de hotelul Ambasa­dor, de cîteva zile, schele, materiale de construcţie, unelte de zidărie demonstrează, trecătorilor că acolo, la blocul Lido, s-a des­chis un nou şantier. Dar în zadar privirile curioşilor au încercat să iscodească înăuntru prin ferestre­le date cu var , nimic nu trăda ce se petrece în interior. Cu mare greutate şi punînd în practică cunoştinţele de gimnas­tică acrobatică ne-am strecurat prin coridoarele, scările şi sălile din interiorul blocului, printre schelele, lăzile cu var şi ciment, printre aparatele ce împroşcau mortar şi ipsos pe pereţi. Am aflat intr-o discuţie interesantă cu in­ginerul şef, Ştefan Fughină, un om în vîrstă, amănunte în legă­tură cu acest şantier. Că acolo se va construi şi ame­naja hotelul turistic al O.N.T.­­„Carpaţi“ nu mai era o noutate. Revelator este faptul că brigăzile de zidari au schimbat cu totul profilul interior al blocului, făcînd dintr-o clădire cu birouri, un ele­gant hotel cu 125 apartamente prevăzute fiecare cu baie, vestibul şi dormitor. Toate cerinţele unui hotel modern au fost satisfăcute , camerele sunt izolate fonic, sînt prevăzute cu instalaţii moderne de radio şi televiziune, ventilaţie, un lift extrem de rapid va transpor­ta pe pasageri la fiecare etaj unde există un salon. La parter se gă­seşte holul mare iar alături sa­loane de frizerie şi coafură, res­­taurant-terasă, foaiere. O minu­nată grădină cu pergole şi alei înconjoară un ştrand ca în po­veşti : prin apa cristalină se ză­reşte fundul bazinului din mozaic albastru cu ciudate desene repre­­zentînd şerpi, peşti, balauri mito­logici. O instalaţie specială invizi­bilă face ca apa (primenită și iodizată din oră în oră) se fie străbătută de „furtunoase valuri“. Reflectoare submarine în zeci de culori îşi întretaie luminile în apă creînd o feerie de basm. De jur împrejur, se vor amenaja aproape 400 cabine atît pentru turiști stră- Accelerata Teius-Budapesta In vederea asigurării traficu­lui sporit de călători şi turişti din această perioadă, între R.P.R. şi R.P. Ungară, începind de la 24 iulie, se vor pune­ în circulaţie două trenuri accelerate suplimen­tare, care vor circula pe distanţa Teiuş-Budapesta. Călătoria cu aceste trenuri se face fără rezervarea locurilor, după următorul orar: trenul ac­celerat nr. 351 pleacă din Teiuş la ora 22,55 şi soseşte la Buda­pesta la ora 12,10 ; la înapoiere,, trenul accelerat nr. 352 pleacă din Budapesta la ora 17,60 şi so­seşte la Teiuş la ora 8,38, vii cît şi pentru tinerii amatori din Capitală. Iar cînd seara se va lăsa peste toate aceste frumuseţi — la care muncitorii, tehnicienii şi inginerii trustului , construcţii lucrează de zor — pe ecranul scenei din faţă vor prinde viaţă imagini de film. Atunci, desigur şi orchestra barului-terasă va evnta mai încet, doar pentru ama­torii de dans. Tot ce v-am spus cred că v-a mărit nerăbdarea de a vedea gata cu ochii voștri noul hotel. Pot să vă spun. In luna viitoare veți putea merge la noul ștrand Lido, iar turiștilor străini le pu­tem oferi — după angajamentul neobositului inginer Ștefan Fughină — la 7 Noiembrie, un hotel cu adevărat modern. G. PETRE Excursie Paris - Bucureşti - Moscova Organizaţiile de turism „Trans pour“ din Paris, O.N.T. „Carpaţia din Bucureşti şi „Inturist" Moscova organizează prima călătorie a unui grup de turişti francezi pe itinerariul Paris-Bucureşti-Moscova. Grupul de turişti francezi format din 21 persoane va sosi in Bucu­reşti la data de 25 iulie oh­. şi va rămlne in Capitală 2 zile. După cele două zile pe care le vor petrece la Bucureşti, turiştii francezi îşi vor continua călătoria spre Moscova. In fiecare an festivalul internaţional al circurilor S­âmbătă dimineața a avut loc la Direcţia Circului de Stat din Bucureşti o conferinţă de presă cu un grup de artişti de circ bulgari care întreprind un turneu în ţara noastră. Mihov Ifristo, reprezentantul Ministerului Culturii din R.P. Bulgaria, a vorbit despre preţui­rea de care se bucură arta cir­cului în ţara sa şi despre condi­ţiile de muncă şi de viaţă create artiştilor de circ bulgari. Vorbind despre relaţiile internaţionale ale circurilor, Mihov K­risto a arătat că la recenta Conferinţă interna­ţională a circurilor de la Varşo­via s-a hotarit ca in fiecare an să se desfăşoare un Festival in­ternaţional al cir­cui­lor. Primul festival va avea loc intre 1 şi 15 decembrie la Varşovia. Festiva­lurile următoare se vor desfăşura astfel: in 1957 — la Moscova, in 1958 — la Berlin, in 1959­­— la Bucureşti, in 1960 — la Praga, in 1961 — la Sofia. In afara Fes­tivalurilor, vor avea loc­ în dome­niul artei circului şi alte schim­buri internaţionale. Gheorghi Tiuliumbacov, direc­torul Circului de Stat „Republi­ca“ din Sofia, a mulţumit condu­cătorilor Ministerului Culturii din R.P.R. şi publicului­­ romînesc pentru ospitalitatea şi căldura cu care au fost primiţi artiştii de circ bulgari. Vorbitorul a subli­niat succesul de care se bucură In R.P. Bulgaria turneul Circului de Stat nr. 2 din R.P.R. şi for­­m­aţia de varietăţi alcătuită din artişti romini. Compozitorul Sachelarev Boji­­dar, dirijorul orchestrei „Opti­miştii" — care obţine un frumos succes în cadrul spectacolului „Sofia-Bucureşti" — a vorbit des­pre preţiosul schimb de experien­ţă pe care l-a făcut în R.P.R. O doleanţa a spectatorilor έncepind de luni — aşa cum am mai anunţat — pe e­­cranele cinematografelor din Capitală se va prezenta fil­mul franco-italian „Roşu şi ne­gru“. Ar fi de dorit însă, pentru ca spectatorii să poată urmări cu continuitate filmul, să ruleze la două din cele 4 cinematografe programate pentru acest film, se­ria 1, iar la celelalte două, seria II-a. Pe ecran — întîmplări palpitante Asasinat sau si­nucidere ? Din trenul aflat în goană un om se rostogolește. Chipul îi este desfigurat. In buzunare n-are nici un act. Cine este el ? Aparent întrebarea nu-și poate găsi răspuns. Cum oare se poate afla identitatea ne­cunoscutului lipsit­­de viată ? întîmplări ce la prima vedere n-au nici o legătură cu cele petrecute în tren, ajută la dez­legarea misterului. Deznodămîrrtul este neașteptat. Ca să-l afli trebuie să vi­zionezi noul film polonez , „Umbra", realizat în regia lui Jerzi Kawalero­­wicz, după un sce­nariu de Aleksan­­der Scibor-Ryiski. Filmul acesta, prezentat în avan­premieră la Ca­sa Ziariştilor din Bucureşti, este po­vestea luptei îm­potriva unui trădă­tor strecurat în mişcarea muncito­rească poloneză. Numeroase scene captivează atenţia spectatorilor. Pînă la ultimii metri de peliculă cu greu poţi prevedea des­cifrarea enigmelor — numeroase la număr. Sunt mo­mente palpitante ce reuşesc parcă să-i facă pe spectatori să trăiască acţiu­nea fitifiului. Rîn­durile acestea — ce nu-şi propun să examineze proble­mele de interpreta­re, de regie, de realizare genera­lă — semnalează atenției spectatori­lor români noul filru­ polonez. Amatorii de fil­me de aventuri vor avea prilejul să va­dă o producţie ci­nematografică ce prin subiectul ei va fi desigur pe gustul lor. A. DRAGU prăjituri — la ore fixe S­­înteţi în Tulcea Şi vreţi să mergeţi la o cofetă­rie ? Simplu. O găsiţi destul de repede. Firma vă ajută, lată: „O.C.L. Alimen­tara, unitatea 27-Cofetări­e“. Obloanele-s trase. Mergeţi mai departe, căutînd alta. Aţi gă­sit-o foarte aproape: „O.C.L. Alimentara unitatea 29-Cofe­­tărie“. Tot închis. Coincidenţă destul de neplăcută. Şi aceasta pentru că proba­bil înainte de a vă hotărî să vizitaţi cofetăria nu aţi con­sultat ceasul Dacă e trecut de ora 11, trebuie să renunţaţi definitiv la gundul de a mînca o prăjitură sau trebuie să aşteptaţi pînă după amiază la orele 17 cînd cofetăriile se vor redeschide. Obiectaţi că vă e cald, că soarele este la amiază şi că aţi vrea să mîncaţi o înghe­ţată. Zadarnic. Această­ obiec­­ţiune au făcut-o şi alţii fără nici un folos. O.C.L. Alimen­tara din Tulcea a stabilit a­­cest program. De ce ? A. AVRAMESCU La desmiriştit Grînele n-au apucat încă a fi strinse de peste tot şi bătălia pentru recolta anului viitor a şi început. Respectînd normele agrotehnice, mecanizatorii de la S.M.T.-Gottlob execută odată cu muncile de recoltat şi desmiriştitul pe suprafeţele de pe care recolta a fost ridicată. Pînă la 15 iulie, numai la gospodăria agricolă colectivă „Victoria“ din co­muna Lenan­heim­er au desmiriştit 250 de he­ctare din cele 300 de pe care s-au strîns păroasele. In fotografie, utemişti! Gavril Iordan şi Ion Mecea realizează aproape zililic la desmiriştit cîte 5 hectare în loc de 3,8 cit au norma. Foto: EUGEN CSIKOS

Next