Scînteia Tineretului, iulie 1956 (Anul 11, nr. 2228-2253)
1956-07-22 / nr. 2246
Se împlinesc astăzi 12 ani de atunci... 22 iulie 1944. In Polonia ia fiinţă prima putere populară din zbuciumata sa istorie — Comitetul polon de eliberare naţională. Războiul monstruos dezlănţuit de hitlerişti încă nu se terminase. Polonia era în bună parte ocupată de hoardele fasciste, dar pe teritoriul eliberat prin lupta eroică a soldaţilor sovietici şi partizanilor polonezi, se răspîndea manifestul Comitetului polon de eliberare naţională, prin care se anunţau reforme sociale şi economice. Grea sarcină i-a revenit puterii populare după eliberare, în lupta pentru reconstrucţia ţârii. Ocupaţia hitleristă şi războiul care pierdise plaiurile poloneze s-au sfudat cu pagube uriaşe. 40 la sută din avuţia naţională fusese distrusă. 14.000 de fabrici, 162.000 de clădiri urbane, 353.876 de gospodării ţărăneşti fuseseră transformate în moloz. Frumoasa Varşovie era o ruină. Statul popular avea acum sarcina să refacă ţara pustiită de război. Ba mai mult, trebuia păşit înainte astfel că noua Polonie să fie mai bogată, mai întărită din punct de vedere economic, decit fusese înainte de război. Ca şi legendara pasăre Phoenix, Polonia a renăscut din propria-i cenuşă mai frumoasă, mai măreaţă ca oricînd. Realizarea cu succes a planurilor de trei şi apoi de şase ani a dus la refacerea ţării şi punerea bazelor socialismului Strîns uniţi în jurul Partidului Muncitoresc Unit Polonez şi a guvernului popular, poporul polonez depune eforturi eroice, muncind pentru construirea socialismului in patria sa. El răspunde cu entuziasm şi încredere chemărilor partidului şi guvernului, deoarece vede în realizarea lor întruchiparea năzuinţelor sale. Datorită acestei munci pline de abnegaţie, poporul polonez a reuşit să obţină în cadrul planului de şase ani, încheiat la sfîrşitul anului trecut, o creştere a producţiei globale a industriei socialiste cu 181 la sută (iniţial era prevăzută o creştere de 158 la sută). Comparînd cu anul 1937, producţia industrială a Poloniei a crescut astăzi de 4,8 ori, iar calculată pe copie locuitori de aproape şase ori. Niciodată Polonia n-a cunoscut un astfel de ritm al dezvoltării economice. In decursul planului de şase ani, ritmul anual al sporului producţiei era de 18 la sută, deci cu mult superior celui din Anglia şi Franţa care era în aceeaşi perioadă doar de 3,5 la sută şi — respectiv — 5,3 la sută. Unde a dus acest uriaş progres industrial ? A dus acolo că astăzi Polonia produce de cinci ori mai multă energie electrică, de trei ori mai mult oţel, de 2,5 ori mai mult cărbune, de zece ori mai multe maşini şi unelte agricole, de două ori mai mult ciment, ţesături de bumbac, zahăr şi hîrtie decît înainte de război. Actualmente, Polonia fabrică în serie automobile, a pus bazele industriei de avioane şi ale multor altor ramuri industriale inexistente pînă la eliberarea ţării. In anii puterii populare au apărut nu numai noi uzine gigantice, ci şi întregi centre industriale, cum ar fi Combinatul siderurgic de la Morva-Huta, unde trăiesc şi muncesc peste 80.000 de locuitori. Acest combinat a fost construit cu ajutorul Uniunii Sovietice în perioada planului de şase ani. Capacitatea lui va atinge în 1960 aproximativ 2,5^-3 milioane tone de oţel anual. Planul cincinal, la a cărui realizare poporul polonez a păşit la începutul acestui an, prevede o şi mai mare dezvoltare industrială, în 1960, Polonia va produce 7,5 milioane tone de oţel, 110 milioane tone cărbune, 30,5 miliarde kWh., 6,8 milioane tone ciment şi multe altele. Industria constructoare de maşini şi cea chimică va cunoaşte în cursul cincinalului o creştere de sută la sută. Odată cu industria a luat o mare dezvoltare și agricultura noii Polonii. Pămîntul panilor a trecut in stăpînirea celor ce-l muncesc. Pe ogoare lucrează mii de tractoare, combine, secerători mecanice. In R. P. Polonă s-a trecut la cooperativizarea agriculturii. Țăranii polonezi se încadrează cu entuziasm în formele socialiste de prelucrare a pămîntului. Numai în primele cinci luni ale acestui an au luat fiinţă 829 cooperative agricole, ajurtgîndu-se astfel ca numărul lor să întreacă cifra de 10.600. Statul popular ajută pe agricultori, punîndu-le la dispoziţie maşini, seminţe şi îngrăşăminte. Dacă în 1949 existau in întreaga Polonie doar 29 de S.M.T.-uri, astăzi funcţionează 424 de astfel de staţiuni. Ele au deservit anul trecut peste 10 mii de cooperative agricole, efectuînd 69 la sută din totalul lucrărilor. în afară de aceasta, mai există în Polonia 2908 centre comunale pentru închirierea maşilor agricole şi peste 8.000 de grupuri de ajutor reciproc, menite să ajute ţăranilor la folosirea maşinilor agricole. Toate acestea au făcut ca, în pofida greutăţilor ce mai există încă la sate, producţia agricolă să crească anul trecut cu 8 la sută faţă de 1937. Avîntul economic a facilitat o dezvoltare culturală nemaiîntîlnită pînă acum în Polonia. Patria lui Mickiewicz şi Chopin desigur, are o veche tradiţie culturală, însă niciodată masele de oameni ai muncii n-au avut o viaţă spirituală atît de bogată ca în anii puterii populare. Sute de cluburi şi case de cultură, nenumărate teatre, cinematografe, săli de concert, sute de echipe artistice duc în rîndul maselor arta poporului polonez. Un mare focar al ştiinţei şi artei a devenit palatul cultural dăruit Varşoviei de către Uniunea Sovietică. Filmele produse în R. P. Polonă, ca şi ansamblul Mazowsze sunt vestite şi apreciate în lumea întreagă. Porţile şcolilor şi facultăţilor s-au deschis larg fiilor oamenilor muncii. Studenţilor li se crează condiţii de învăţătură din ce în ce mai bune. In anul şcolar 1954— 1955 au primit burse 70,6 la sută din tinerii care învăţau în facultăţile din Polonia populară. La minunatele succese obţinute de poporul polonez a contribuit în bună parte tineretul, care cu entuziasmul său nu cunoaşte nici un fel de oprelişti. Tinerii şi tinerele Poloniei noi au fost în primele rînduri ale celor ce au reconstruit Varşovia, ale celor ce au ridicat Nowa-Huta, ale celor ce au clădit hidrocentrale, ale celor care au dat şarje record în oţelarii sau au deschis noi mine de cărbune. Nici o greutate nu le-a putut stăvili elanul. Pe ger sau pe căldură, căţăraţi pe schele sau în adîncul pămîntului, în uzine sau pe ogoare, tineretul polonez a dat patriei din lună în lună, din an în an mai multă producţie. Zecile de mii de tineri care au fost anul trecut la al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia, s-au putut convinge cu ochii lor ce tineri înflăcăraţi trăiesc şi muncesc pe plaiurile Poloniei. La acest Festival au fost şi numeroşi tineri din ţara noastră. Reîntorcîndu-se de la Varşovia, ei au povestit tovarăşilor lor de muzică despre minunatele realizări ale poporului şi tineretului frate polonez lucru ce a contribuit în mare măsură la întărirea prieteniei de nezdruncinat ce leagă ţările noastre. Desigur, în calea sa spre socialism poporul polonez a întîmpinat şi mai întîmpină încă unele greutăţi. De asemenea, duşmanii socialismului încearcă să pună beţe în roate muncii constructive a poporului polonez. N-au lipsit nici sabotajele, nici provocările. Oamenii cinstiţi din Polonia au răspuns aşa cum se cuvine provocării imperialiste organizate acum cîteva săptămîni la Poznan. Poporul polonez a cuvenit cu acest prilej că rîndurile sale sînt mai strinse ca oricînd în jurul PartiduluiMuncitoresc Unit Polonez şi a guvernului popular. El a arătat lumii întregi că buruiana otrăvită a provocărilor nu poate da roade pe pămîntul unei ţări ce construieşte socialismul. Răspunzînd provocării de la Poznan, oamenii muncii din Polonia au pornit cu şi mai mare hotărîre la realizarea sarcinilor ce ie revin în planul cincinal. Republica Populară Polonă este un factor activ in familia frăţească a ţărilor socialismului. Apartenenţa la acest lagăr alături de mari puteri ca U.R.S.S. şi R.P. Chineză, alături de celelalte state democrat-populare, dă poporului poloflez siguranţă şi încredere în ziua de ntîine, intr-uri viitor mai luminos. Laolaltă cu ţările frăţeşti ale lagărului socialist, R. P. Polonă duce o politică externă de pace şi colaborare prietenească cu toate popoarele lumii. In cadrul O.N.U. ca şi în orice alt prilej nimerit, ea se străduieşte să aducă o contribuţie preţioasă la întărirea încrederii reciproce între state, la consolidarea păcii în Europa şi în întreaga lume. Astăzi, cind poporul polonez serbează pentru a 12-a oară „Ziua Renaşterii Poloniei“, noi tinerii din R. P. Romînă transmitem fraţilor noştri — oamenilor muncii din fabricile şi de pe ogoarele Poloniei, tineretului polonez — un cald salut, urîndu-le totodată noi succese în lupta lor pentru pace şi socialism. La uzina constructoare de maşini din JELENIEJ GORZE lucrează numeroşi tineri. Mulţi dintre ei sunt fruntaşi în muncă. Tînărul TADEUSZ EREI pe care î l vedeţi aci, este unul din cei mai buni sudori din uzină. Frumoasa fală a bibliotecii Universităţii din WROCLAW. Pe ogoarele R.P. Polone lucrează mii de mașini dintre cele mai noi. Iată un aspect din munca cimpului la Gospodăria de Stat din CIEZKOWICE. „Scînteia tineretului“ Pag. 2-a 25 iulie 1956 Brigada inovatorilor (Urmare din pag. 1-a) Utemistul Mihai Popa, socotit de toţi tovarăşii lui ca Ur bun şi chibzuit gospodar, a fost ales deputat într-o circumscripţie orăşenească şi membru în cadrul comisiei permanente de aprovizionare şi comerţ a Sfatului popular al Capitalei. Treaba aceasta îi dă de lucru pînă peste cap. Cetăţenii din circumscripţie i s-au plîns că au în apropierea lor prea puţine săli de spectacole şi prea puţine magazine. Deputatul s-a zbătut şi a obţinut în comisia bugetară alocarea de fonduri pentru noi construcţii. Femeile de pe o stradă n-au fost mulţumite de calitatea făinii şi de cei care întreţin canalizarea. Deputatul a cerut intensificarea controlului la brutării şi i-a luat din urmă pe meşterii care răspund de salubritatea oraşului. Treburi, treburi, treburi. Mihai Popa, prins in vîrtejul lor, n-a uitat însă nici o clipă de oamenii,brigăzii pe care o conduce. Ilie Panu, flăcăul care s-a înscris şi urmează cursurile unui liceu seral, avea nevoie să-şi ia concediul de odihnă odată cu cel de studii, dar tovarăşii de la sindicat şedeau la îndoială să i-l dea. A fost musai să se bată pentru el. Cristea Jercău voia să-şi cumpere aparat de radio şi nu-i ajungeau banii. A fost nevoie să vorbească cu băieţii să-l împrumute. Dar mai presus de toate, Mihai Popa s-a zbuciumat să afle căile pe care brigada a treia,să ajungă să cîştige din nou steagul de brigadă fruntaşă pe raion. — Tovarăşe Arghirov, i-a zîs Mihai intr-o zi tehnicianului, n-am putea încerca vreo inovație? Tehnicianul l-a ascultat pe gînduri, apoi a clătinat din cap. — Mai întîi oamenii trebuie să studieze. Să intre în bibliotecă şi să studieze. Mihai Popa îşi dădu seama că tehnicianul are dreptate şi îl pofti să le vorbească băieţilor despre asta. Faptul s-a dovedit cu folos: Cristea Jercău şi Gheorghe Tudorache se duseră chiar în aceeaşi zi la bibliotecă şi împrumutară cărţi- Alexandru Panţuru la început se lăsă greu, spunînd că-i e peste putință să priceapă tratatele pe care le vedea rînduite în rafturi, dar după ce stătu două după amieze în sala bibliotecii prinse atîta pasiune pentru citit îneît într-o seară avu un conflict cu doi inşi de la cămin, deoarece ţinuse lumina aprinsă pînă tîrziu după miezul nopţii şi nu-i lăsase să doarmă. Mihai Popa, aflînd vestea, îi pofti să nu mai dea naştere la certuri. Dar peste o săptămînă, dimineaţă, veni la şeful brigăzii şi-i întinse o hîrtie cu desene. — Ce-i asta ? întrebă Mihai Popa. — Da ce, nu se vede ? făcu Panturu jignit. E o inovaţie , un dispozitiv de spălare prin învîrtirea excentrică care curăţă nisipul rămas în interiorul răcitorului de ulei, după curăţirea manuală. Deacuma, urmă e! fălos, piesele de la motor n-au să se mai uzeze atît de repede. Mihai Popa sări şi-l îmbrăţişă, apoi îl chemă pe tehnician şi înmînîndu-i desenul îi spuse să dea fuga la direcţie şi la comisia de inovaţie şi să nu iasă, de-acolo pînă n-o căpăta aprobarea de funcţionare O inovaţie, pare-se, e uneori un lucru cu bucluc, aşa că tehnicianul a trebuit să umble pînă l-au trecut năduşelile. Iar în ziua cînd a primit aprobarea și s-a gîndit să răsufle un pic mai ușurat, s-a pomenit că Mihai Popa ti ia din scurt: — Tovarășe Arghirov, trebuie să faci drumul înapoi. Cristea Jercău a născocit un dispozitiv pentru montat grupurile de cercuri la regulatorul motorului de 450 C.P. Ne. trebuie aprobarea. — Bine, mă, o să plec, i-a răspuns Arghirov. Apoi dintr-o dată mîniindu-se , de-acum în colo însă vă rog frumos să poftiţi să vă susţineţi singuri propunerile. : — Nu te înfierbînta, l-a sfătuit Mihai, bea şi tu cîte două ouă în fiecare dimineaţă şi ai să-ţi dregi glasul dac-ai răguşit. Iar acum, fiindcă tot te duci mai am să-ţi dau şi eu o propunere. — Tot inovaţie? a oftat tehnicianul. — Intr-un fel. E vorba de modificarea constructivă şi de înlocuirea materialelor neferoase în răcitorul de ulei. După cît mă taie capul, cred că s-ar putea economisi zece kilograme de aramă și peste trei kilograme de bronz la fiecare motor. Arghirov îl privi mirat. — Nu-i rău, zise el, nu-i rău de loc. Văd că se mișcă brigada noastră. Aseară Gheorghe Tudorache mi-a vorbit despre un banc universal pentru montarea pompelor de ulei. Brigada a treia de tineret din secţia subansamble numără deocamdată patru inovatori. Mihai Popa zice că pînă la sfîrşitul anului vor fi insa mai mulţi. Va fi o brigadă de inovatori. Şi eu unul, îl cred. F. GRADIŞTEANU De vorbă cu profesorii noştri (Urmare din pag. 1-a) cele două staţii de egrenat bumbac ce le avem în apropiere. Aceasta ne-a dat posibilitatea să organizăm în şcoală cercuri cu activitate practică interesantă, specifică preocupărilor oamenilor din raionul nostru. Fie în cercul de cunoaştere a motorului cu combustie internă şi electricitate, fie în cel agricol, în cercul crescătorilor de animale mici sau cel al tinerilor grădinari şi pomicultori, elevii au învăţat multe lucruri folositoare, au adîncit şi au aplicat în practică o serie de cunoştinţe căpătate la orele de curs. Astăzi, pentru elevii Valeriu Codreanu, Marin Juvină sau Lucian Cazacu, de pildă, motorul cu explozie, pînă mai ieri o „taină“, e ceva bine cunoscut, îl pornesc cu uşurinţă şi nu odată însoţesc tractoriştii pe locurile gospodăriei colective. Tot în cadrul cercului, elevii au înţeles foloasele energiei electrice şi cum se execută o instalaţie electrică. Grupa grădinarilor a învăţat cum se poate transforma un teren mlăştinos în pămînt cultivabil, iar tinerii crescători de animale mici se descurcă azi de minune cu stupii de albine ce şi i-au instalat pe acasă. Acest început ne-a convins cît de mare e interesul de care se bucură în rîndul copiilor acţiunea ce am desfăşurat-o pentru a-i familiariza cu diferite activităţi productive, dragostea şi seriozitatea cu care se preocupă de însuşirea diferitelor meserii. Trecerea pe scară largă la politehnizarea învăţămîntului nostru trebuie îmbrăţişată cu toată seriozitatea de cadrele didactice şi e de datoria noastră a tuturor să nu precupeţim nici un efort pentru a pregăti economiei ţărîi cadre capabile. Tovarăşa Aurora Szabó, directoarea şcolii medii nr. 11 cu limba de predare maghiară din Cluj, găseşte foarte bine venită măsura prevăzută de Hotărîre în ce priveşte respectarea principiului însuşirii temeinice a limbii materne. Prin mărirea numărului de ore repartizate studierii limbii materne , în clasa I-a făcîndu-se numai limba maghiară — elevii vor reuşi în cele patru clase elementare să-şi însuşească mai bine limba maternă lucru ce va duce la învăţarea cu mai multă uşurinţă a limbii române, ruse, a altor limbi străine şi în general a tuturor materiilor de curs. De asemenea tovarăşa Szabó consideră că stabilirea obligativităţii de a se organiza clasele VVII cu cel puţin două rînduri de clase este bine venită. Vorbind din propria-i experienţă ea spune că în acest fel se va asigura o mai bună pregătire şi un nivel mai înalt al educaţiei copiilor. Colectivele de profesori vor fi mai puternice, mai cu experienţă, ceea ce se va reflecta direct în instruirea şi educarea elevilor. Pe de altă parte copiii se dezvoltă mult mai bine cînd fac parte dintr-un colectiv mare; aici se pot organiza mai uşor diferite acţiuni, împrejurările în care trăiesc copiii sunt mai variate, influenţa bună a colectivului asupra elevilor mai plină de rezultate. Ne-a interesat părerea unor specialişti cu privire la noua pregătire a învăţătorilor. In acest sens am găsit un răspuns interesant la tovarăşul Titte! Andrei, directorul şcolii pedagogice mixte cu limba de predare maghiară din Odorhei. Structura actuală a şcolilor pedagogice — ne-a spus el — nu era corespunzătoare. Ea nu dădea posibilitate absolvenţilor să capete o cultură generală temeinică, nu-i ajuta să-şi ridice nivelul politic şi ideologic cu toată programa încărcată care a existat. In institutele de doi ani însă, se va schimba situaţia. Absolvenţii de şcoală medie vor primi aici o profundă pregătire prin predarea marxism-feninismului, economiei politice, literaturii pentru copii, muzicii etc., vor fi în stare să ajute trecerea la învăţămîntul politehnic în şcolile unde vor fi repartizaţi la absolvire, prin faptul că în Institut vor învăţa lucrul manual, vor face practică agricolă şi practică industrială. Dar Hotărîrea ne-a adus şi o surpriză: înfiinţarea şcolilor pedagogice de 6 ani cu caracter experimental. Eu cred că şi aceasta este o formă fericită de pregătire a viitorilor învăţători. Aici se va asigura o pregătire corespunzătoare celor care vor fi însărcinaţi să facă educaţie tinerei noastre generaţii şi, trăind timp de 6 ani intr-o atmosferă pedagogică, avînd o legătură mai strînsă şi îndelungată cu copiii, îi vor putea îndrăgi mai mult, îşi vor forma mai bine vocaţia de pedagog. In orice caz, în mod sigur, înfiinţarea institutelor de doi ani şi a şcolilor pedagogice experimentale de 6 ani, va da o calificare superioară viitorilor învăţători. Vreau insă să arăt pe această cale că este nevoie de sprijin intens di® partea organizaţiilor U.T.M. în a îndruma spre aceste forme de învăţămînt cadrele care simt o înclinare către munca de pedagog — aceasta fiind o condiţie esenţială pentru formarea unor învăţători de nădejde. ★ Tovarăşul Teodor Sperdea — directorul şcolii medii de 10 ani mixte din Orşova — ne-a vorbit despre faptul că recenta Hotărîre vine să asigure creşterea unui tineret cult, multilateral dezvoltat, capabil să ducă mai departe construirea socialismului in patria noastră. — Actualul plan de învăţămînt — spune el — vine să complecteze unele lipsuri din cultura generală a tineretului prin introducerea unor obiecte care nu şi-au găsit locul cuvenit în planurile de învăţămînt de pînă acum, dar a căror lipsă se resimţea. E deci binevenită introducerea studierii mai profunde a ştiinţelor despre natură, a unor materii noi ca bazele marxism-leninismului care ajută lărgirea orizontului de cultură generală a elevilor, ridicarea nivelului lor ştiinţific-teoretic, dîndu-le posibilitatea să înţeleagă în mod just legile despre natură şi societate. Reintroducerea sistemului concentric în predare va duce la temeinicia şi profunzimea cunoştinţelor, creează premizele consolidării şi nuanţării acestora prin preluarea studierii lor la un nivel mai înalt, pe linia dezvoltării particularităţilor de vîrstă ale elevilor. Disciplinele din actualul plan vor da posibilitatea trecerii şcolii la politehnizarea treptată apuicînd în mod creator la condiţiile de viaţă din patria noastră, experienţa înaintată a şcolii sovietice. Actualele programe insă prind viaţă în procesul muncii pasionate şi creatoare a slujitorilor şcolii. Aceştia sunt chemaţi să răspundă unei înalte datorii patriotice şi cu siguranţă că vor răspunde cu entuziasm acestei chemări. ★ •Ar Un hotel turistic în inima Capitalei Pe bulevardul Magheru, visa-vis de hotelul Ambasador, de cîteva zile, schele, materiale de construcţie, unelte de zidărie demonstrează, trecătorilor că acolo, la blocul Lido, s-a deschis un nou şantier. Dar în zadar privirile curioşilor au încercat să iscodească înăuntru prin ferestrele date cu var , nimic nu trăda ce se petrece în interior. Cu mare greutate şi punînd în practică cunoştinţele de gimnastică acrobatică ne-am strecurat prin coridoarele, scările şi sălile din interiorul blocului, printre schelele, lăzile cu var şi ciment, printre aparatele ce împroşcau mortar şi ipsos pe pereţi. Am aflat intr-o discuţie interesantă cu inginerul şef, Ştefan Fughină, un om în vîrstă, amănunte în legătură cu acest şantier. Că acolo se va construi şi amenaja hotelul turistic al O.N.T.„Carpaţi“ nu mai era o noutate. Revelator este faptul că brigăzile de zidari au schimbat cu totul profilul interior al blocului, făcînd dintr-o clădire cu birouri, un elegant hotel cu 125 apartamente prevăzute fiecare cu baie, vestibul şi dormitor. Toate cerinţele unui hotel modern au fost satisfăcute , camerele sunt izolate fonic, sînt prevăzute cu instalaţii moderne de radio şi televiziune, ventilaţie, un lift extrem de rapid va transporta pe pasageri la fiecare etaj unde există un salon. La parter se găseşte holul mare iar alături saloane de frizerie şi coafură, restaurant-terasă, foaiere. O minunată grădină cu pergole şi alei înconjoară un ştrand ca în poveşti : prin apa cristalină se zăreşte fundul bazinului din mozaic albastru cu ciudate desene reprezentînd şerpi, peşti, balauri mitologici. O instalaţie specială invizibilă face ca apa (primenită și iodizată din oră în oră) se fie străbătută de „furtunoase valuri“. Reflectoare submarine în zeci de culori îşi întretaie luminile în apă creînd o feerie de basm. De jur împrejur, se vor amenaja aproape 400 cabine atît pentru turiști stră- Accelerata Teius-Budapesta In vederea asigurării traficului sporit de călători şi turişti din această perioadă, între R.P.R. şi R.P. Ungară, începind de la 24 iulie, se vor pune în circulaţie două trenuri accelerate suplimentare, care vor circula pe distanţa Teiuş-Budapesta. Călătoria cu aceste trenuri se face fără rezervarea locurilor, după următorul orar: trenul accelerat nr. 351 pleacă din Teiuş la ora 22,55 şi soseşte la Budapesta la ora 12,10 ; la înapoiere,, trenul accelerat nr. 352 pleacă din Budapesta la ora 17,60 şi soseşte la Teiuş la ora 8,38, vii cît şi pentru tinerii amatori din Capitală. Iar cînd seara se va lăsa peste toate aceste frumuseţi — la care muncitorii, tehnicienii şi inginerii trustului , construcţii lucrează de zor — pe ecranul scenei din faţă vor prinde viaţă imagini de film. Atunci, desigur şi orchestra barului-terasă va evnta mai încet, doar pentru amatorii de dans. Tot ce v-am spus cred că v-a mărit nerăbdarea de a vedea gata cu ochii voștri noul hotel. Pot să vă spun. In luna viitoare veți putea merge la noul ștrand Lido, iar turiștilor străini le putem oferi — după angajamentul neobositului inginer Ștefan Fughină — la 7 Noiembrie, un hotel cu adevărat modern. G. PETRE Excursie Paris - Bucureşti - Moscova Organizaţiile de turism „Trans pour“ din Paris, O.N.T. „Carpaţia din Bucureşti şi „Inturist" Moscova organizează prima călătorie a unui grup de turişti francezi pe itinerariul Paris-Bucureşti-Moscova. Grupul de turişti francezi format din 21 persoane va sosi in Bucureşti la data de 25 iulie oh. şi va rămlne in Capitală 2 zile. După cele două zile pe care le vor petrece la Bucureşti, turiştii francezi îşi vor continua călătoria spre Moscova. In fiecare an festivalul internaţional al circurilor Sâmbătă dimineața a avut loc la Direcţia Circului de Stat din Bucureşti o conferinţă de presă cu un grup de artişti de circ bulgari care întreprind un turneu în ţara noastră. Mihov Ifristo, reprezentantul Ministerului Culturii din R.P. Bulgaria, a vorbit despre preţuirea de care se bucură arta circului în ţara sa şi despre condiţiile de muncă şi de viaţă create artiştilor de circ bulgari. Vorbind despre relaţiile internaţionale ale circurilor, Mihov Kristo a arătat că la recenta Conferinţă internaţională a circurilor de la Varşovia s-a hotarit ca in fiecare an să se desfăşoare un Festival internaţional al circuilor. Primul festival va avea loc intre 1 şi 15 decembrie la Varşovia. Festivalurile următoare se vor desfăşura astfel: in 1957 — la Moscova, in 1958 — la Berlin, in 1959— la Bucureşti, in 1960 — la Praga, in 1961 — la Sofia. In afara Festivalurilor, vor avea loc în domeniul artei circului şi alte schimburi internaţionale. Gheorghi Tiuliumbacov, directorul Circului de Stat „Republica“ din Sofia, a mulţumit conducătorilor Ministerului Culturii din R.P.R. şi publicului romînesc pentru ospitalitatea şi căldura cu care au fost primiţi artiştii de circ bulgari. Vorbitorul a subliniat succesul de care se bucură In R.P. Bulgaria turneul Circului de Stat nr. 2 din R.P.R. şi formaţia de varietăţi alcătuită din artişti romini. Compozitorul Sachelarev Bojidar, dirijorul orchestrei „Optimiştii" — care obţine un frumos succes în cadrul spectacolului „Sofia-Bucureşti" — a vorbit despre preţiosul schimb de experienţă pe care l-a făcut în R.P.R. O doleanţa a spectatorilor Începind de luni — aşa cum am mai anunţat — pe ecranele cinematografelor din Capitală se va prezenta filmul franco-italian „Roşu şi negru“. Ar fi de dorit însă, pentru ca spectatorii să poată urmări cu continuitate filmul, să ruleze la două din cele 4 cinematografe programate pentru acest film, seria 1, iar la celelalte două, seria II-a. Pe ecran — întîmplări palpitante Asasinat sau sinucidere ? Din trenul aflat în goană un om se rostogolește. Chipul îi este desfigurat. In buzunare n-are nici un act. Cine este el ? Aparent întrebarea nu-și poate găsi răspuns. Cum oare se poate afla identitatea necunoscutului lipsitde viată ? întîmplări ce la prima vedere n-au nici o legătură cu cele petrecute în tren, ajută la dezlegarea misterului. Deznodămîrrtul este neașteptat. Ca să-l afli trebuie să vizionezi noul film polonez , „Umbra", realizat în regia lui Jerzi Kawalerowicz, după un scenariu de Aleksander Scibor-Ryiski. Filmul acesta, prezentat în avanpremieră la Casa Ziariştilor din Bucureşti, este povestea luptei împotriva unui trădător strecurat în mişcarea muncitorească poloneză. Numeroase scene captivează atenţia spectatorilor. Pînă la ultimii metri de peliculă cu greu poţi prevedea descifrarea enigmelor — numeroase la număr. Sunt momente palpitante ce reuşesc parcă să-i facă pe spectatori să trăiască acţiunea fitifiului. Rîndurile acestea — ce nu-şi propun să examineze problemele de interpretare, de regie, de realizare generală — semnalează atenției spectatorilor români noul filru polonez. Amatorii de filme de aventuri vor avea prilejul să vadă o producţie cinematografică ce prin subiectul ei va fi desigur pe gustul lor. A. DRAGU prăjituri — la ore fixe Sînteţi în Tulcea Şi vreţi să mergeţi la o cofetărie ? Simplu. O găsiţi destul de repede. Firma vă ajută, lată: „O.C.L. Alimentara, unitatea 27-Cofetărie“. Obloanele-s trase. Mergeţi mai departe, căutînd alta. Aţi găsit-o foarte aproape: „O.C.L. Alimentara unitatea 29-Cofetărie“. Tot închis. Coincidenţă destul de neplăcută. Şi aceasta pentru că probabil înainte de a vă hotărî să vizitaţi cofetăria nu aţi consultat ceasul Dacă e trecut de ora 11, trebuie să renunţaţi definitiv la gundul de a mînca o prăjitură sau trebuie să aşteptaţi pînă după amiază la orele 17 cînd cofetăriile se vor redeschide. Obiectaţi că vă e cald, că soarele este la amiază şi că aţi vrea să mîncaţi o îngheţată. Zadarnic. Această obiecţiune au făcut-o şi alţii fără nici un folos. O.C.L. Alimentara din Tulcea a stabilit acest program. De ce ? A. AVRAMESCU La desmiriştit Grînele n-au apucat încă a fi strinse de peste tot şi bătălia pentru recolta anului viitor a şi început. Respectînd normele agrotehnice, mecanizatorii de la S.M.T.-Gottlob execută odată cu muncile de recoltat şi desmiriştitul pe suprafeţele de pe care recolta a fost ridicată. Pînă la 15 iulie, numai la gospodăria agricolă colectivă „Victoria“ din comuna Lenanheimer au desmiriştit 250 de hectare din cele 300 de pe care s-au strîns păroasele. In fotografie, utemişti! Gavril Iordan şi Ion Mecea realizează aproape zililic la desmiriştit cîte 5 hectare în loc de 3,8 cit au norma. Foto: EUGEN CSIKOS