Scînteia Tineretului, octombrie 1956 (Anul 11, nr. 2305-2330)
1956-10-02 / nr. 2305
TELEGRAMĂ CĂTRE CONSILIUL DE SECURITATE NEW YORK Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din Republica Populară Romînă in numele milioanelor de partizani ai păcii din ţara noastră işi uneşte glasul cu acela al sutelor de milioane de luptători pentru pace din întreaga lume, în apărarea drepturilor legitime ale poporului egiptean asupra Canalului de Suez. Intr-un moment în care popoarele işi pun tot maimultă speranţă în posibilitatea statornicirii unei păci trainice şi îndelungate, anumite cercuri agresive au dezlănţuit o campanie calomnioasă de intimidări şi presiuni împotriva Egiptului, primejduind astfel pacea şi liniştea în întreaga lume. Poporul român iubitor de pace nu poate privi cu indiferenţă măsurile cu caracter militar luate de unele puteri faţă de poporul egiptean. Luînd cunoştinţă cu satisfacţie de faptul că problema Canalului de Suez a fost pusă în dezbaterea Consiliului de Securitate, opinia publică iubitoare de pace din R.P.R. se adresează Consiliului de Securitate, cerîndu-i să contribuie la rezolvarea acestui conflict în spiritul Cartei O.N.U. S intem convinși că pe calea tratativelor paşnice se poate ajunge la o rezolvare justă a problemei Canalului de Suez, asigurindu-se drepturile suverane ale Egiptului care garantează libertatea circulaţiei pe Canal a navelor tuturor statelor. Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. îşi exprimă încrederea că în conformitate cu Voinţa manifestată de majoritatea covîrşitoare a opiniei publice mondiale, Consiliul de Securitate va lua măsuri pentru crearea unui climat prielnic desfăşurării tratativelor în vederea soluţionării paşnice a problemei Canalului de Suez. Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din Republica Populară Romînă Preşedinte, Acad. MIHAIL SADOVEANU Adunarea festivă consacrată Zilei Forţelor Armate ale R. P. R. Luni după amiază, a avut loc In sala Teatrului Armatei din calea 13 Septembrie din Capitală, adunarea festivă organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti a P.M.R. în cinstea Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. In prezidiul adunării au luat loc tovarășii: general de armată Emil Bodnăraș, P. Borilă, general colonel Al. Drăghici, general colonel L. Sălăjan, general colonel Iacob Teclu, Fl. Dănălache ing. A. Vlădoiu, generalii de armată în rezervă Mihail Lascăr , C. Vasiliu Rășcanu, generalii locotenenţi I. Tutoveanu, Gh. Pintilie, Titus Lupescu, Mircea Haupt şi Al. Vasiliu, general maior Gh Zaharia, opt. de rangul I. C. Burada, I. Iliescu, secretar al C.C. a U.T.M., Tiberiu Török şi Erouil Muncii Socialiste, C. Vasilache. La adunare au luat parte miniştri, membri ai C.C. al P.M.R. generali activi şi de rezervă a forţelor noastre armate, numeros ofiţeri superiori, estaşi evidenţiaţi în pregătirea de luptă şi politică, conducători ai organizaţiilor oamenilor muncii, fruntaşiii muncă din întreprinderile şi instituţiile Capitalei. Au participat de asemenea grp. ppt. Joseph S. Kennedy, ataşat al aerului al Marii Britanii, colonel J. A. Mars, ataşat militar al Marii Britanii, colonel Miloslav Hoppe, ataşat militar al R. Cehoslovace, locotenent colonel Mei Iun-sie, ataşat militar al R. P. Chineze, locotenent colonel Kenneth G. Taylor, ataşat militar al Statelor Unite ale Americii; locotenent colonel Milan Minici, ataşat militar şi al aerului al R.P.F. Iugoslavia, locotenent colonel L. L’Helgouach, ataşat militar al Franţei; locotenent colonel Hamza Gürgüc, ataşat militar al Turciei; James E Whitley, ataşat militar adjunct al Statelor Unite ale Americii; maior M. I. Novicihin, colaborator al ataşatului militar al Uniunii Sovietice. A fost intonat Imnul de Stat al R.P.R. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. general colonel Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. Expunerea despre Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române a fost prezentată de tot general colonel Iacob Teclu, prim locţiitor al ministrului Forţelor Armate ale R.P.R. (Agerpres) Informaţii Ministerul Culturii, Ministerul Forţelor Armate ale R.P.R. şi Comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalei au organizat un concurs pentru cel mai bun proiect de monument al ostaşului român căzut în războulpentrueliberarea patriei de sub jugul fascist. Monumentul urmează a fi ridicat pe platoul din faţa Academiei Militare. In luna mai a anului trecut au fost prezentate 34 machete de monument. Lucrările au fost expuse şi asupra lor s-au organizat discuţii cu sculptori, arhitecţi, militari. Juriul concursului a acordat două premii II: sculptoriţei Zoe Băicoianu şi sculptorului Ion Dămăceanu şi Maria Butunoiu, împreună cu colectivele lor de arhitecţi. Premiul III au obţinut lucrurile sculptorului T. N. Ionescu şi sculptoriţei Iulia Oniţă. De asemenea au mai fost acordate 10 menţiuni. * In cadrul schimbului de ziarişti stabilit între Uniunea Tineretului Muncitor şi Uniunea Tineretului Popular din Iugoslavia -sîmbătă a părăsit Capitala îndreptîndu-se spre Belgrad tov. Cornel Răducanu redactor şef adjunct al ziarului Scînteia Tineretului. Succes în noul an de învățământ politic U. T. (Urmare din pag. l-a) un viitor fericit, folosind în acest scop toate posibilitățile existente: adunările U.T.M., cercurile și cursurile politice, „foile tineretului“ etc. Iată deci că există nenumărate posibilități pentru a face mai interesant, mai instructiv învăţămîntul politic al U.T.M. în anul acesta, pentru a apropia studiul politic al tineretului de viaţă, pentru a-i asigura un caracter cu adevărat tineresc. Pentru transformarea în realitate a acestor posibilităţi, organele şi organizaţiile U.T.M. au datoria să vegheze ca încă '' din primele zile ale noului an de invăţămînt, studiul cursanţilor să se desfăşoare la nivelul corespunzător. Ca să se asigure un studiu creator, temeinic în cercuri şi cursuri, pentru a-i înarma pe cursanţi cu cunoaşterea problemelor de bază ale construirii socialismului şi comunismului, ale dezvoltării omenirii, atît la instruirea propagandiştilor, cit şi la lecţiile şi discuţiiile din cercuri, o deosebită atenţie trebuie dată studierii şi aprofundării documentelor Congresului al XX-lea al P.C.U.S. şi ale celui de-al II- lea Congres al P.M.R. Trebuie stîrpită din rădăcină concepţia acelor activişti ai U.T.M. care socotesc că invăţămîntul politic al tineretului nu-i priveşte, că de indrumarea şi controlul acestuia trebuie să se ocupe numai secţiile de propagandă şi agitaţie ale organelor U.T.M. Dar pentru a îndruma şi ajuta cu competenţă activitatea cercurilor şi cursurilor politice, trebuie în primul rînd ca înseşi cadrele, activiştii organizaţiei să înveţe. Organele U.T.M. trebuie să controleze atent cum studiază activiştii pentru că experienţa anilor trecuţi ne-a dovedit că nu puţini dintre cei care s-au înscris la diferite cursuri au abandonat învăţătura în decursul anului. Viaţa a confirmat că acei activişti ai U.T.M. care nu studiază, ajung in situaţia unor conducători lipsiţi de perspectivă, care duc o muncă pe dibuite, care mai devreme sau mai tirziu sunt depăşiţi de sarcini, de evenimente, de viaţă. Anul de învăţămînt politic de-abia incepe. Succesul depinde în cea mai mare măsură de calitatea, de pregătirea propagandiştilor. La rîndul lor însă, propagandiştii vor putea duce la bun sfirşit, cu succes, sarcina lor nobilă, numai dacă vor fi ajutaţi îndeaproape. Calificarea propagandiştilor, înarmarea lor cu temeinice cunoştinţe teoretice, practice şi metodologice, verificarea continuă a faptului dacă ei sunt la curent sau nu cu tot ce e actual, este o sarcină de mare răspundere care revine comitetelor regionale, raionale şi orăşeneşti ale U.T.M. Dacă cerem propagandiştilor să desfăşoarem cercurile şi cursurile pe care le conduc o muncă vie, interesantă, plină de conţinut, pe placul tinerilor, aceeaşi grijă trebuie s-o avem pentru organizarea seminariilor lunare de instruire a propagandiştilor. Ajutorul preţios dat de cabinetele de partid în instruirea propagandiştilor utemişti, trebuie folosit aşa cum se cuvine. De felul cum vor şti să ceară şi să folosească organizaţiile U.T.M. şi propagandiştii ajutorul organizaţiilor de partid, depinde calitatea invăţămîntului politic U. T. M. De asemenea, organele U. T. M trebuie să manifeste cea mai mare grijă pentru generalizarea experienţei pozitive şi a metodelor bune, folosite în muncă de cei mai buni propagandişti. Eficacitatea învăţămîntului politic U.T.M. trebuie apreciată după rezultatele practice, concrete obţinute de cursanţi în producţie, la învăţătură — deci în munca lor de fiecare zi. În aceste zile îşi încep activitatea cercurile şi cursurile politice U.T.M. Noul an de învăţămînt politic al U.T.M. poate şi trebuie să însemne încă un important pas Înainte făcut de organizaţia noastră, pe drumul creşterii şi educării tineretului , nădejdea şi viitorul patriei noastre. Tovarăşului Mao Tze din Preşedintele Republicii Populare Chineze, Tovarăşului Liu Sao-ti, Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, Tovarăşului Ciu En-lai, Premierul Consiliului de Stat şi Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze, Pekin Cu prilejul celei de-a şaptea aniversări a Republicii Populare Chineze, în numele poporului sovietic, al guvernului U.R.S.S. şi al nostru personal, vă trimitem dv. dragi prieteni, şi iu persoana dv., poporului frate chinez şi guvernului Republicii Populare Chineze, felicitări cordiale. Victoria revoluţiei chineze, cîştigată datorită eforturilor eroice ale poporului chinez, sub conducerea gloriosului Partid Comunist, a dat o lovitură nimicitoare sistemului mondial al imperialismului. Această victorie istorică a adus forţe noi în rîndurile lagărului păcii, democraţiei şi socialismului, a schimbat raportul de forţe pe arena internaţională în favoarea forţelor păcii şi progresului. Republica Populară Chineză construieşte în ritm rapid societatea socialistă. Succesele ei dovedesc în mod grăitor ce poate realiza un popor care s-a eliberat de sub jug şi care a devenit stăpînul ţării sale. Anul acesta poporul chinez sărbătoreşte glorioasa aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze în condiţiile unui nemaiîntîlnit avînt în muncă şi politici cînd primul cincinal se îndeplineşte în linii mari înainte de termen şi cînd sînt trasate sarcinile şi mai grandioase ale dezvoltării continue a economiei naţionale şi a culturii ţării. In perioada existenţei sale, Republica Populară Chineză a adus un aport uriaş la cauza luptei popoarelor pentru securitatea internaţională şi pace în intreaga lume. Cot la cot cu toate popoarele iubitoare de pace, ea luptă cu perseverenţă şi consecvenţă pentru destinderea încordării internaţionale, pentru consolidarea păcii. Tocmai prin aceasta se explică creşterea fără precedent a prestigiului internaţional al marelui stat chinez şi a influenţei sale în problemele internaţionale. Sîntem bucuroşi să subliniem că prietenia dintre popoarele ţărilor noastre şi colaborarea lor rodnică se întăresc şi se lărgesc continuu şi că nici un fel de uneltiri ale forţelor duşmănoase nu vor putea zdruncina această prietenie. Urăm din toată inima marelui popor chinez succese continue în construcţia vieţii noi şi fericite. Să trăiască şi să prospere prietenia veşnică dintre poporul sovietic şi cel chinez 1 K. VOROŞILOV, Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. N. BULGANIN, Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. D. ŞEPILOV, Ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. Preşedintele Sukarno a sosit la Pekin PEKIN 30 (Agerpres). — China Nouă transmite: Răspunzind la invitaţia preşedintelui Republicii Populare Chineze, Mao Tzedun, la 30 septembrie a sosit la Pekin, venind de la Ulan-Bator, preşedintele Republicii Indonezia, Sukarno. Vizita lui Iosip Broz Tito în Uniunea Sovietică YALTA 1 (Agerpres). — TASS transmite: In dimineaţa zilei de 30 septembrie, preşedintele R.P.F Iugoslavia Iosip Broz Tito, cu soţia, a sosit la vila în care-şi petrece odihna N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. La acestă vilă a sosit de asemenea Ernő Gerö, prim-secretar al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Ungaria. Ei au făcut împreună o plimbare de-a lungul litoralului, unde s-au întîlnit cu cei ce-şi petrec odihna la sanatoriul „Livadia“, cu care s-au întreţinut şi fotografiat cu ei. După aceea, N. S. Hruşciov şi I. Broz Tito cu soţiile şi Ernő Gerö au făcut o plimbare în munţii din apropierea oraşului Yalta. Aici ei s-au întîlnit cu N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., care a sosit de la Soci, pentru a-şi petrece odihna în Crimeea. După plimbare a avut loc un prînz care s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie cordială. ★ YALTA 1 (Agerpres). — TASS transmite : In dimineaţa zilei de 1 octombrie Iosip Broz Tito, preşedintele R.P.F. Iugoslavia, N. S. Hruşciov, prim-secretar al E.C. al P.C.U.S., au plecat la vinătoare în regiunile păduroase din munții Crimeei. Convorbiri între reprezentanţi ai P. C. Italian şi ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia BELGRAD (Agerpres). — Tanjug transmite: O delegaţie a Partidului Comunist Italian, condusă de Luigi Longo, secretar general adjunct al partidului, v£ avea convorbiri cu reprezentant al Comitetului Central al Uniuni Comuniştilor din Iugoslavia şi V£ vizita cîteva oraşe iugoslave. Delegaţia este compusă din nouă persoane printre care Velio Spano şi Mario Montagnana, membri ai conducerii partidului, Antonio Pesenti, membru în Comitetul Central, şi alţi activişti de seamă. Această vizită a fost organizată în timpul șederii la Belgrad a lui Palmiro Togliatti, secretar general al P.C. Italian. Sărbătoare la Pekin ţi, Ciu En-lai, Ciu-De, Cen Iun şi alţii. Iau loc de asemenea conducătorii delegaţiilor străine, care au participat la Congresul al 8-lea al partidului; se află la tribună preşedintele Indoneziei, Sukarno, premierul Nepalului, Acharia şi alţi înalţi oaspeţi. Mulţimea îi salută cu aclamaţii şi aplauze furtunoase. Pin Cijen, preşedintele comitetului popular orăşenesc din Pekin, declară festivitatea deschisă. Orchestra intonează imnul de stat al R.P. Chineze, răsună salvele de salut ale artileriei. Apoi generalul Tzin Hu, comandantul parăzii, prezintă raportul mareşalului Pin De-huai, ministrul forţelor armate. Amindoi trec apoi în revistă trupele din piaţă. Urăleţe fac să vibreze multă vreme spaţiile înconjurătoare. Inapoindu-se la tribună mareşalul Pin De-huai, dă citire ordinului de zi al ministrului forţelor armate. A început să plouă, dar parada care începe se desfăşoară în entuziasmul neînfrînt al tuturora. Defilează armata R.P. Chineze. Infanteria motorizată defilează în camioane fabricate pentru prima oară în China. In acest timp, în văzduh, deasupra capetelor, trec în zbor săgetat, formaţii de avioane cu reacţie, produse în Republica Populară Chineză. Parada militară se încheie în uralele prelungi ale mulţimii. Urmează apoi demonstraţia oamenilor muncii. PEKIN 1 (de la corespondentul Agerpres). — Pekinul, capitala marei Chine, trăieşte zile de deosebită însufleţire. După încheierea celui de al 8-lea Congres al eroicului Partid Comunist Chinez astăzi are loc sărbătorirea celei de-a 7-a aniversări a înfiinţării Republicii Populare Chineze. La poarta Tin An-Men, unde an de an se sărbătoreşte ziua naţională şi ziua de 1 Mai, mulţimea adunată pe trotoare, în tribune, răsuflă ca dintr-un singur piept în aşteptarea deschiderii parăzii militare. La ora 10 fix sosesc şi iau loc în tribuna centrală conducătorii partidului şi guvernului, se disting figurile îndrumătorilor iubiți ai poporului chinez — Mao Tze-dun, Liu Sao- VEŞTI DIN R. P. POLONĂ Discutarea experienţei organizatorice din fabrici VARŞOVIA (Agerpres).— P.A.P. transmite. La Consiliul de Miniştri al R.P. Polone a avut loc la 28 septembrie o conferinţă in cadrul căreia s-au discutat problemele privitoare la experienţele organizatorice in fabrici. Au fost dezbătute propunerile prezentate de personalul fabricilor cu privire la înfăptuirea experienţei, introducerea de importante schimbări in conducerea întreprinderilor industriale şi de construcţii. La conferință, care a fost prezidată de Jaroszewicz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, au participat reprezentanţii unui număr de ministere, ai comisiei de stat pentru planificarea economică, ai secţiilor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, ai secretariatului Consiliului Central al Sindicatelor, precum şi economişti. Decada culturii ucrainene VARŞOVIA (Agerpres).— P.A.P. transmite: La 30 septembrie in R.P. Polonă a început decada culturii ucrainene, care se desfăşoară in cadrul tradiţionalei Luni a prieteniei polono-sovietice. La adunarea solemnă care a avut loc la29 septembre, K. Kurgluk, ministrul Culturii şi Artelor al R.P. Polone, a subliniat importanţa deosebită a decadei pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre Polonia şi Ucraina. Credite pentru cooperativele de producţie VARŞOVIA I (Agerpres).— P.A.P. transmite: Ţinind seama de propunerile prezentate de cooperatorii polonezi şi de relaţiile celui de-al doilea Congres national al cooperativelor agricole de producţie, Banca Agricolă, care acordă credite cooperativelor agricole, a adoptat importante schimbări in ce priveşte finanţarea acestor cooperative Aceste schimbări vor asigura cooperativelor agricole de producţie deplină libertate în folosirea mijloacelor lor financiare, atit sub formă de numerar cit şi de conturi de bancă. Conducerile cooperativelor agricole de producţie vor putea dispune nestingherit de proprietatea cooperativei. Prin India (II) IN AGRA ŞI ALIGARH I UN ORAŞ AL STRĂVECHII CULTURI INDIENE I După o interesantă călătorie cu I maşina pe o josea ce şerpuieşte I de-a lungul văii rîului Yamna, am ajuns în Agra — oraşul ve- chii culturi indiene. Sînt peste trei secole de cînd Agra a fost capitala Marilor Mogoli. Mărturie a acestor timpuri * au rămas palatele de piatră albă, templele şi mausoleele. Agra a căpătat o importanţă deosebită în timpul Marelui Mogal Akbar, care a construit vestita fortăreaţă ce s-a menţinut pînă în zilele noa-stre. Culmea gloriei, o atinge Agra în secolul al XVII-lea ca reşedinţă a lui Shah Jehan, în vremea căruia s-au clădit cele mai multe şi mai măreţe fortăreţe, temple şi edificii din oraş. In anii domniei lui Shah Jehan s-a clădit vestitul templu Taj-Mahal. El a ridicat acest templu pentru a înmormînta acolo pe soţia sa Arjumand Banu Begum cunoscută sub numele de Mumtaz Mahal. Templul este o adevărată bijuterie arhitectonică, ceea ce a şi făcut pe poeţii indieni să-l numească „poemul de piatră“. Construcţia acestui măreţ lăcaş a început în anul 1631 şi a durat 22 ani. Se spune că mai mult de 20.000 oameni au lucrat la el zi de zi, iar costul lui ar fi de 32 milioane rupii. La intrarea principală te întîmpină o clădire cu 3 etaje aşezată pe o platformă din gresie roşie. De la intrarea principală pînă la templu propriu- zis (mausoleul) te conduce un drum de piatră avînd în mijlocul lui Un canal şi fîntîni din bronz, mărginit pe de o parte şi alta de chiparoşi şi spaţii verzi, amenajate cu o neîntrecută fantezie. Mausoleul este aşezat pe o terasă inferioară alcătuită din gresie roşie şi alta superioară alcătuită din marmură albă, la o înălţime de 313 picioare. Pardoseala este numai din marmură albă şi neagră distribuită în formă de tablă de şah. Trecem pe sub arcul gravat cu citate din coran, ce alcătuieşte intrarea în mausoleu. In faţa noastră se deschid două porţi mari şi intrăm în camera centrală, de formă octogonală, cu acoperişul în formă de dom. Aici, în mijloc, pe o podea de marmură, se află monumentul funerar al împărătesei, iar alături cel al lui Shah Jehan. Ele sunt înconjurate cu un gard din marmură atît de minunat şi delicat sculptat, încit pare făcut din cea mai fină dantelă. — Iniţial, — ne povesteşte ghidul, — a fost o dantelă de aur aşezată de Shah Jehan în jurul mormîntului soţiei sale, cu timpul însă, aurul a fost înlocuit cu marmură. Această îngrădire are o bordură de flori din mozaic colorat. Toţi pereţii sunt împodobiţi cu flori de lotus alcătuite din cele mai preţioase pietre colorate. — Aceste două morminte, — ne explică ghidul, — nu sunt însă cele adevărate. După obiceiul de atunci monarhii îşi construiau două morminte : urmi adevărat, care se află dedesubt şi o copie pentru vizitatori. Aceasta, pentru a nu se cădea în păcatul de a călca pe ele. Şi într-adevăr, pe o scară din imediata apropiere am coborît în încăperea de dedesubt, unde am văzut alte două morminte identice cu cele din camera centrală. Am insistat mai mult asupra acestui mausoleu minunat pentru că este tinul diin cele mai grandioase vestigii ale străvechii culturi indiene. Taj-Mahal este una din nenumăratele dovezi ale forţei talentului creator al poporului indian, calităţi care au fost în bună parte sugrumate pe vremea dominaţiei colonialiştilor. In Agra am mai vizitat şi alte edificii cum ar fi „Fortăreaţa“ cu vestita sa „moschee-perlă“, mausoleul de la Sikandra al lui Akbar, cele de la Fatahpur Sikri, creaţii care mai de care mai minunate. Faţă de acestea toate însă Taj- Mahalul rămîne neîntrecut. El depăşeşte cu mult în frumuseţe cele mai vestite edificii din lume rivalizînd cu succes chiar şi cu catedrala Sf. Petru din Roma, pe care am admirat-o în timpul unei escale, în drum spre India. INTILNIRE PRIETENEASCA In micul, dar vestitul centru universitar Ajigarh s-au strîns oameni de ştiinţă din domeniul geografiei veniţi din 17 ţări ale Europei, Asiei, Africii, Americii şi Australiei precum şi geografi din toate colţurile Indiei. Scopul lor era de a discuta problemele de geografie care se ridică în faţa geografilor din India şi din alte ţări ale lumii de a stabili totodată un prim contact — drept bază a linei colaborări trainice de viitor. Aligarh este aşezat între rîurile Gange şi Yamna, la o distanţă de 130 km. sud-est de Delhi. In oraş se află cunoscuta Universitate Musulmană, la care studiază anual peste 5.000 de studenţi veniţi din diferite regiuni ale Indiei. Aici s-au desfăşurat lucrările primului seminar de geografie din lume şi în acelaşi timp primul seminar ştiinţific internaţional organizat în Asia. In dimineaţă zilei deschiderii seminarului în orăşelul studenţesc era o mişcare, neobişnuită. Studenţii diferitelor facultăţi făceau ultimele pregătiri pentru primirea oaspeţilor. Strachey Hall era împodobită în haină de sărbătoare. De o parte şi de alta a intrării principale fîlfîiau steagurile ţărilor participante la această întrunire. Printr-un cordon de studenţi care stăvilea valul de curioşi ce se adunaseră, îşi făcu apariţia în sală vice-cancelarul universităţii musulmane din Aligarh, Dr. Zakir Husein, membrii comitetului de pregătire al seminarului, apoi oaspeţii şi invitaţii la dezbateri. In scurt timp sala a fost plină. Cei cca. 300 delegaţi au ocupat primele bănci, restul fiind rezervate observatorilor şi studenţilor care aşteptau cu nerăbdare desfăşurarea lucrărilor. Dintre participanţii indieni erau prezenţi profesorii S. P. Charterjee de la Universitatea din Calcutta, Azis Abdul de la departamentul die geografie al Universităţii din Aligarh, Dr. S. C. Bose din partea Societăţii de Geografie din India şi alţii; din celelalte ţări asistau Acad. I. C. Gherasimov din U.R.S.S., prof. S. Huzayyin, rectorul Universităţii din Egipt, prof. O. K. Spate din Australia, prof. U. B. Waidu din Uniunea Sud-Africană, prof. Razi Saleduaddin Ahmed din Pakistan, cu cîţiva ani în urmă fost elev şi profesor al Universităţii din Aligarh. In cele şapte zile, cît au durat lucrările, s-au ţinut peste 50 de referate care au dezbătut diferite probleme legate de „folosirea resurselor pămîrttului şi dezvoltarea hidroenergeticei“, de „contribuţia geografiei la reconstrucţia economiei naţionale“, de „geografie şi rasism“. Susţinerea unor astfel de lucrări a dus la ample discuţii care au pus în lumină una sau alta din problemele nerezolvate. Geografii indieni au prezentat referate şi comunicări foarte ample, dovedind astfel că ei studiază probleme teoretice deosebit de interesante şi că sunt preocupaţi de aplicarea lor în practică. Cu această ocazie am putut vedea cit de mult interes prezintă geografii indieni pentru cunoaşterea realităţilor din ţara noastră şi cu cită dragoste vorbesc ei de munca şi perspectivele poporului român. Deşi la mii de km. de noi, ei urmăresc cuatenţie construcţiile mari de la noi din ţară, ca hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz şi în general, preocupările pentru electrificarea ţării noastre, transformarea socialistă a agriculturii etc. De unele din aceste probleme se izbesc şi ei la tot pasul în activitatea lor ştiinţifică, în aportul pe care îl aduc dezvoltării economiei lor naţionale. Seminarul internaţional de la Aligarh a fost o întîlnire cu adevărat prietenească care a pus bazele unor legături trainice de colaborare ştiinţifică a geografilor din ţara noastră cu cei din tînăra republică India, precum şi cu geografii din celelalte ţări participante. VASILE CUCU Vedere din oraşul studenţesc Aligarh D. T. Sepilov va reprezenta U.R.S.S. în Consiliul de Securitate MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: In legătură cu dezbaterea problemei Suezului în Consiliul de Securitate al O.N.U., guvernul sovietic a desemnat ca reprezentant al său pentru a particiipa la discutarea acestei probleme pe D. T. Şepilov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. D. T. Şepilov va pleca zilele acestea la New York. Negocieri în probleme de frontieră între Birmania şi R. P. Chineză RANGOON 1 (Agerpres).—China Nouă transmite: La 28 septembrie U. Kyaw.Nyein, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Birmaniei a anunţat în Camera deputaţilor a parlamentului birman că în prezent între R.P. Chineză şi Birmania au loc negocieri în problemele de frontieră. In raportul său, Nyein, a declarat că aceste negocieri se desfăşoară în spiritul colaborării reciproce şi al dorinţei de a reglementa problemele de frontieră dintre China şi Birmania prin mijloace paşnice în conformitate cu principiile coexistenței pașnice. O delegaţie a Scupscinei Populare Federative a R. P. F. Iugoslavia va pleca în R. P. Polonă BELGRAD 30 (Agerpres). — Taniug transmite: Răspunzînd vizitei făcute în R.P.F. Iugoslavia de o delegaţie a Seimului polonez, la 10 octombrie, o delegaţie a Scupscinei Populare Federative a R.P.F. Iugoslavia va pleca în R.P. Polonă. Delegația parlamentară iugoslavă, formată din nouă membri, va fi condusă de Peter Stambolici, preşedintele Scupscinei Populare a Serbiei. Egiptul realizează profituri de pe urma exploatării Canalului de Suez CAIRO (Agerpres). Ziaru egiptean „Al Ahbar“ publică declaraţia lui Mahmud Iunes, conducătorul Administraţiei egiptene a Canalului de Suez în care se arată că încasările de pe urma traficului prin Canalul de Suez întrec cu mult cheltuielile, aşa incit după naţionalizarea Canalului noua administraţie realizează profituri considerabile. Ziarul „Al Ahbar" informează de asemenea că în momentul de faţă numărul piloţilor care deservesc Canalul este de 205, adică aproximativ egal cu numărul piloţilor vechii companii. Dintre aceştia, 113 sunt complect pregătiţi pentru pilotarea vaselor. Printre piloţii străini sunt 16 piloţi sovietici, 13 germani, 11 iugoslavi, 11 polonezi, 10 americani, 5 norvegieni, 2 spanioli, 2 români, un suedez, 7 italieni şi 30 greci. Puterile occidentale continuă provocările la adresa Egiptului LONDRA (Agerpres).TASS transmite: La 1 octombrie s-a deschis la Londra conferinţa ambasadorilor unui grup de ţări în problema constituirii aşa numitei „asociaţii a beneficiarilor Canalului de Suez“, în curs de înjghebare de către puterile occidentale în vederea continuării încercărilor lor de a priva Egiptul de dreptul său le-gal de a stăpîni și administra canalul. Conferința a fost deschisă printr-un scurt cuvînt introductiv rostit de Selwyn Lloyd, ministrul Afacerilor Externe al Angliei. Conferinţa este prezidată de lordul Hope, subsecretar parla- mentar al ministrului Afacerilor Externe al Angliei. Din cele 18 ţări participante ,la conferinţă, reprezentanţii Japoniei, Pakistanului şi Etiopiei au refuzat să adere la această „Asociaţie“. Ei au declarat că ţările lor nu pot accepta planul franco-american de creare a „Asociaţiei beneficiarilor Canalului de Suez" a cărei menire este „să exercite presiuni în vederea internaţionalizării acestei căi maritime“. Reprezentanţii Japoniei, Pakistanului şi Etiopiei continuă să asiste la lucrările conferinței în calitate de „observatori“. PE SCURT CAIRO. — Mahmud Fawzi, delegaţiei, au plecat cu avionul în ministrul Afacerilor Externe al noaptea de 1 octombrie spre New Egiptului, şeful delegaţiei egip- York. tene la şedinţa Consiliului de Securitate şi Aii Sabri, şeful cancelariei preşedintelui, membru al BELGRAD. — La 30 septembrie a plecat la Sofia un ansamblu al Teatrului de dramă din Belgrad, format din peste 90 de persoane. BONN. — La 1 octombrie s-a deschis la Hamburg cel de-al patrulea congres ordinar al sindicatelor din Germania occidentală. BLACKPOOL. — La 1 octombrie s-a deschis la Blackpool cea de-a 55-a conferinţă anuală a partidului laburist, CAIRO. — După cum anunţă presa, preşedintele Egiptului, Nasser, a adresat preşedintelui Siriei, Kuadi, un mesaj în care declară că atacul săvîrşit de trupele israeliene împotriva Iordaniei „este rezultatul unui plan dinainte pregătit, îndreptat împotriva mişcării naţionale arabe“. BUDAPESTA. — Prezidiul Republicii Populare Ungare a anunţat convocarea Adunării de Stat a R.P Ungare pentru data de 22 octombrie 1956. LENINGRAD. — La 29 septembrie, în sala mare a Filarmonicii din Leningrad a avut loc primul concert dat de Orchestra Filarmonică din Londra, BUDAPESTA. — Recent a sosit la Budapesta o delegaţie de şase reprezentanţi ai Crucii Roşii a Republicii Populare Romine, condusă de Radu Rusescu, vicepreşedinte al Crucii Roşii a Republicii Populare Romine. ..Scînteia tineretului“ 2 octombrie 1936 pag. 3-a . La închiderea ediţiei Artiştii Teatrului Mare Academic de Stat al UR.S.S. au plecat la Londra MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: La 1 octombrie a plecat din Moscova la Londra cu avioanele „TU-104" artiştii baletului Teatrului Mare Academic de Stat al U.R.S.S.