Scînteia Tineretului, octombrie 1956 (Anul 11, nr. 2305-2330)

1956-10-02 / nr. 2305

TELEGRAMĂ CĂTRE CONSILIUL DE SECURITATE NEW YORK Comitetul Naţional pentru Apă­rarea Păcii din Republica Popu­lară Romînă in numele milioane­lor de partizani ai păcii din ţara noa­stră işi uneşte glasul cu acela al sutelor de milioane de luptă­tori pentru pace din întreaga lu­me, în apărarea drepturilor legi­time ale poporului egiptean asu­pra Canalului de Suez. Intr-un moment în care popoarele işi pun tot mai­­multă speranţă în posi­bilitatea statornicirii unei păci trainice şi îndelungate, anumite cercuri agresive au dezlănţuit o campanie calomnioasă de inti­midări şi presiuni împotriva Egip­tului, primejduind astfel pacea şi liniştea în întreaga lume. Poporul român iubitor de pace nu poate privi cu indiferenţă mă­surile cu caracter militar luate de unele puteri faţă de poporul egip­tean. Luînd cunoştinţă cu satisfacţie de faptul că problema Canalului de Suez a fost pusă în dezbate­rea Consiliului de Securitate, opi­nia publică iubitoare de pace din R.P.R. se adresează Consiliului de Securitate, cerîndu-i să contribuie la rezolvarea acestui conflict în spiritul­ Cartei O.N.U. S intem­ convinși că pe calea tra­tativelor paşnice se poate ajunge la o rezolvare justă a problemei Canalului de Suez, asigurindu-se drepturile suverane ale Egiptului care garantează libertatea circu­laţiei pe Canal a navelor tutu­ror statelor. Comitetul Naţional pentru Apă­­rarea Păcii din R.P.R. îşi exprimă încrederea că în conformitate cu Voi­nţa manifestată de majorita­tea covîrşitoare a opiniei publice mondiale, Consiliul de Securitate va lua măsuri pentru crearea unui climat prielnic desfăşurării trata­tivelor în vederea soluţionării paş­nice a problemei Canalului de Suez. Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din Republica Populară Romînă Preşedinte, Acad. MIHAIL SADOVEANU Adunarea festivă consacrată Zilei Forţelor Armate ale R. P. R.­ ­Luni după amiază, a avut loc In sala Teatrului Armatei din calea 13 Septembrie din Capitală, adu­narea festivă organizată de Co­mitetul orăşenesc Bucureşti a P.M.R. în cinstea Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. In prezidiul adunării au luat loc tovarășii: general de armată Emil Bodnăraș, P. Borilă, gene­ral colonel Al. Drăghici, general colonel L. Sălăjan, general colo­nel Iacob Teclu, Fl. Dănălache ing. A. Vlădoiu, generalii de ar­mată în rezervă Mihail Lascăr , C. Vasiliu Rășcanu, generalii lo­cotenenţi I. Tutoveanu, Gh. Pin­­tilie, Titus Lupescu, Mircea Haupt şi Al. Vasiliu, general maior Gh Zaharia, opt. de rangul I. C. Bu­­rada, I. Iliescu, secretar al C.C. a U.T.M., Tiberiu Török şi Erouil Muncii Socialiste, C. Vasilache. La adunare au luat parte mi­niştri, membri ai C.C. al P.M.R. generali activi şi de rezervă a forţelor noastre armate, numeros ofiţeri superiori, esta­şi eviden­ţiaţi în pregătirea de luptă şi po­lit­ică, conducători ai organizaţii­lor oamenilor muncii, fruntaşi­ii muncă din întreprinderile şi insti­tuţiile Capitalei. Au participat de asemenea grp. ppt. Joseph S. Kennedy, ataşat al aerului al Marii Britanii, colonel J. A. Mars, ataşat militar a­l Marii Britanii, colonel Miloslav Hoppe, ataşat militar al R. Cehoslovace, locotenent colonel Mei Iun-sie, a­­taşat militar al R. P. Chineze, lo­cotenent colonel Kenneth G. Tay­lor, ataşat militar al Statelor Unite ale Americii; locotenent co­lonel Milan Minici, ataşat militar şi al aerului al R.P.F. Iugoslavia­, locotenent colonel L. L’Helgouach, ataşat militar al Franţei; locote­nent colonel Hamza Gürgüc, ata­şat militar al Turciei; James E Whitley, ataşat militar adjunct al Statelor Unite ale Americii; ma­ior M. I. Novicihin, colaborator al ataşatului militar al Uniunii So­vietice. A fost intonat Imnul de Stat al R.P.R. Adunarea festivă­ a fost deschi­să de tov. general colonel Leon­­tin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. Expunerea despre Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române a fost prezentată de tot general colonel Iacob Teclu, prim locţiitor al ministrului Forţelor Armate ale R.P.R. (Agerpres) Informaţii Ministerul Culturii, Ministerul Forţelor Armate­ ale R.P.R. şi Co­mitetul executiv al­ Sfatului Popu­lar al Capitalei au organizat un concurs pentru cel mai bun pro­iect de monument al ostaşului ro­mân căzut în războul­­pentru­­eli­berarea patriei de sub jugul fas­cist. Monumentul urmează a fi ridicat pe platoul din faţa Aca­demiei Militare. In luna mai a anului trecut au fost prezentate 34 machete de monument. Lucrările au fost ex­puse şi asupra lor s-au organizat discuţii cu sculptori, arhitecţi, mi­litari. Juriul concursului a acordat două premii II: sculptoriţei Zoe Băicoianu şi sculptorului­ Ion Dă­­măceanu şi Maria Butunoiu, îm­preună cu colectivele lor de arhi­tecţi. Premiul III au obţinut lu­crurile sculptorului T. N. Ionescu şi sculptoriţei Iulia Oniţă. De ase­menea au mai fost acordate 10 menţiuni. * In cadrul schimbului de ziarişti stabilit între Uniunea Tineretu­lui Muncitor şi Uniunea Tineretu­lui Popular din Iugoslavia -sîm­­bătă a părăsit Capitala îndreptîn­du-se spre Belgrad tov. Cornel Răducanu redactor şef adjunct al ziaru­lui Scînteia Tineretului. Succes în noul an de învățământ politic U. T. (Urmare din pag. l-a) un viitor fericit, folosind în acest scop toate posibilitățile existente: adunările U.T.M., cercurile și cursurile politice, „foile tineretului“ etc. Iată deci că există nenumă­rate posibilități pentru a face mai interesant, mai instructiv învăţămîntul politic al U.T.M. în anul acesta, pentru a apro­pia studiul politic al tineretu­lui de viaţă, pentru a-i asigura un caracter cu adevărat tine­resc. Pentru transformarea în rea­litate a acestor posibilităţi, or­ganele şi organizaţiile U.T.M.­­ au datoria să vegheze ca încă '' din primele zile ale noului an­­ de invăţămînt, studiul cursanţi­lor să se desfăşoare la nivelul corespunzător. Ca să se asigure un studiu creator, temeinic în cercuri şi cursuri, pentru a-i înarma pe cursanţi cu cunoaşterea problemelor de bază ale cons­truirii socialismului şi comu­nismului, ale dezvoltării ome­nirii, atît la instruirea propa­gandiştilor, cit şi la lecţiile şi discuţiiile din cercuri, o deose­bită atenţie trebuie dată stu­dierii şi aprofundării documen­telor Congresului al XX-lea al P.C.U.S. şi ale celui de-al II- lea Congres al P.M.R. Trebuie stîrpită din rădăcină concepţia acelor activişti ai U.T.M. care socotesc că invă­­ţămîntul politic al tineretului nu-i priveşte, că de indruma­­­­rea şi controlul acestuia tre­buie să se ocupe numai secţiile de propagandă şi agitaţie ale organelor U.T.M. Dar pentru a îndruma şi a­­juta cu competenţă activitatea cercurilor şi cursurilor politice, trebuie în primul rînd ca în­seşi cadrele, activiştii organi­zaţiei să înveţe. Organele U.T.M. trebuie să controleze atent cum studiază acti­viştii pentru că experienţa ani­lor trecuţi ne-a dovedit că nu puţini dintre cei care s-au în­scris la diferite cursuri au a­­bandonat învăţătura în de­cursul anului. Viaţa a confir­mat că acei activişti ai U.T.M. care nu studiază, ajung in si­tuaţia unor conducători lipsiţi de perspectivă, care duc o muncă pe dibuite, care mai de­vreme sau mai tirziu sunt de­păşiţi de sarcini, de eveni­mente, de viaţă. Anul de învăţămînt politic de-abia incepe. Succesul depin­de în cea mai mare măsură de calitatea, de pregătirea propa­gandiştilor. La rîndul lor însă, propagandiştii vor putea duce la bun sfirşit, cu succes, sar­cina lor nobilă, numai dacă vor fi ajutaţi îndeaproape. Ca­lificarea propagandiştilor, înar­marea lor cu temeinice cunoş­tinţe teoretice, practice şi me­todologice, verificarea conti­nuă a faptului dacă ei sunt la curent sau nu cu tot ce e ac­tual, este o sarcină de mare răs­pundere care revine comitetelor regionale, raionale şi orăşe­neşti ale U.T.M. Dacă cerem propagandiştilor să desfăşoare­m­ cercurile şi cursurile pe care le conduc o muncă vie, inte­resantă, plină de conţinut, pe placul tinerilor, aceeaşi grijă trebuie s-o avem pentru orga­nizarea seminariilor lunare de instruire a propagandiştilor. Ajutorul preţios dat de cabi­netele de partid în instruirea propagandiştilor utemişti, tre­buie folosit aşa cum se cuvine. De felul cum vor şti să ceară şi să folosească organizaţiile U.T.M. şi propagandiştii aju­torul organizaţiilor de partid, depinde calitatea invăţămîn­­tului politic U. T. M. De asemenea, organele U. T. M trebuie să manifeste cea mai mare grijă pentru generaliza­rea experienţei pozitive şi a metodelor bune, folosite în muncă de cei mai buni propa­gandişti. Eficacitatea învăţă­­mîntului politic U.T.M. trebuie apreciată după rezultatele practice, concrete obţinute de cursanţi în producţie, la învă­ţătură — deci în munca lor de fiecare zi. În aceste zile îşi încep ac­tivitatea cercurile şi cursurile politice U.T.M. Noul an de învăţămînt po­litic al U.T.M. poate şi trebuie să însemne încă un important pas Înainte făcut de organiza­ţia noastră, pe drumul creş­terii şi educării tineretului , nădejdea şi viitorul patriei noastre. Tovarăşului Mao Tze­ din Preşedintele Republicii Populare Chineze, Tovarăşului Liu Sao-ti, Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, Tovarăşului Ciu En-lai, Premierul Consiliului de Stat şi Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze, Pekin Cu prilejul celei de-a şaptea aniversări a Republicii Populare Chineze, în numele poporului so­vietic, al guvernului U.R.S.S. şi al nostru personal, vă trimitem dv. dragi prieteni, şi iu persoana dv., poporului frate chinez şi gu­vernului Republicii Populare Chi­neze, felicitări cordiale. Victoria revoluţiei chineze, cîş­­tigată datorită eforturilor eroice ale poporului chinez, sub condu­cerea gloriosului Partid Comunist, a dat o lovitură nimicitoare siste­mului mondial al imperialismului. Această victorie istorică a adus forţe noi în rîndurile lagărului păcii, democraţiei şi socialismu­lui, a schimbat raportul de forţe pe arena internaţională în favoa­rea forţelor păcii şi progresului. Republica Populară Chineză construieşte în ritm rapid socie­tatea socialistă. Succesele ei do­vedesc în mod grăitor ce poate realiza un popor care s-a elibe­rat de sub jug şi care a devenit stăpînul ţării sale. Anul acesta poporul chinez sărbătoreşte glorioasa aniversare a procl­amăr­ii Republicii Populare Chineze în condiţiile unui nemai­­întîlnit avînt în muncă şi politici cînd primul cincinal se îndepli­neşte în linii mari înainte de ter­men şi cînd sînt trasate sarcinile şi mai grandioase ale dezvoltării continue a economiei naţionale şi a culturii ţării. In perioada existenţei sale, Re­publica Populară Chineză a adus un aport uriaş la cauza luptei po­poarelor pentru securitatea inter­naţională şi pace în intreaga lume. Cot la cot cu toate popoa­rele iubitoare de pace, ea luptă cu perseverenţă şi consecvenţă pentru destinderea încordării in­ternaţionale, pentru consolidarea păcii. Tocmai prin aceasta se explică creşterea fără precedent a presti­giului internaţional al marelui stat chinez şi a influenţei sale în problemele internaţionale. Sîntem bucuroşi să subliniem că prietenia dintre popoarele ţă­rilor noastre şi colaborarea lor rodnică se întăresc şi se lărgesc continuu şi că nici un fel de uneltiri ale forţelor duşmănoase nu vor putea zdruncina această prietenie. Urăm din toată inima marelui popor chinez succese con­tinue în construcţia vieţii noi şi fericite. Să trăiască şi să prospere prie­tenia veşnică dintre poporul so­vietic şi cel chinez 1 K. VOROŞILOV, Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. N. BULGANIN, Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. D. ŞEPILOV, Ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. Preşedintele Sukarno a sosit la Pekin PEKIN 30 (Agerpres). — Chi­na Nouă transmite: Răspunzind la invitaţia preşedintelui Repu­blicii Populare Chineze, Mao Tze­­dun, la 30 septembrie a sosit la Pekin, venind de la Ulan-Bator, preşedintele Republicii Indonezia, Sukarno. Vizita lui Iosip Broz Tito în Uniunea Sovietică YALTA 1 (Agerpres). — TASS transmite: In dimineaţa zilei de 30 septembrie, preşedintele R.P.F Iugoslavia Iosip Broz Tito, cu soţia, a­ sosit la vila în care-şi petrece odihna N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. La acestă vilă a sosit de ase­menea Ernő Gerö, prim-secretar al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Ungaria. Ei au fă­cut împreună o plimbare de-a lungul litoralului, unde s-au în­­tîlnit cu cei ce-şi petrec odihna la sanatoriul „Livadia“, cu care s-au întreţinut şi fotografiat cu ei. După aceea, N. S. Hruşciov şi I. Broz Tito cu soţiile şi Ernő Gerö au făcut o plimbare în munţii din apropierea oraşului Yalta. Aici ei s-au întîlnit cu N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., care a sosit de la Soci, pentru a-şi pe­trece odihna în Crimeea. După plimbare a avut loc un prînz care s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie cordială. ★ YALTA 1 (Agerpres). — TASS transmite : In dimineaţa zilei de 1 octombrie Iosip Broz Tito, preşedintele R.P.F. Iugoslavia, N. S. Hruşciov, prim-secretar al E.C. al P.C.U.S., au plecat la vinătoare în regiunile păduroase din munții Crimeei. Convorbiri între reprezentanţi ai P. C. Italian şi ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia BELGRAD­­ (Agerpres). — Tanjug transmite: O delegaţie a Partidului Comunist Italian, con­dusă de Luigi Longo, secretar general adjunct al partidului, v£ avea convorbiri cu reprezentant al Comitetului Central al Uniuni Comuniştilor din Iugoslavia şi V£ vizita cîteva oraşe iugoslave. Delegaţia este compusă din nouă persoane printre care Velio Spano şi Mario Montagnana, membri ai conducerii partidului, Antonio Pesenti, membru în Co­mitetul Central, şi alţi activişti de seamă. Această vizită a fost organi­zată în timpul șederii la Belgrad a lui Palmiro Togliatti, secretar general al P.C. Italian. Sărbătoare la Pekin­ ţi, Ciu En-lai, Ciu-De, Cen Iun şi alţii. Iau loc de asemenea con­ducătorii delegaţiilor străine, care au participat la Congresul al 8-lea al partidului; se află la tri­bună preşedintele Indoneziei, Su­karno, premierul Nepalului, Acha­­ria şi alţi înalţi oaspeţi. Mulţi­mea îi salută cu aclamaţii şi aplauze furtunoase. Pin Cijen, preşedintele comi­tetului popular orăşenesc din Pe­kin, declară festivitatea deschi­să. Orchestra intonează imnul de stat al R.P. Chineze, răsună salvele de salut ale artileriei. Apoi generalul Tzin Hu, coman­dantul parăzii, prezintă raportul mareşalului Pin De-huai, minis­trul forţelor armate. Amindoi trec apoi în revistă trupele din piaţă. Urăleţe fac să vibreze multă vreme spaţiile înconjură­toare. Inapoindu-se la tribună mareşalul Pin De-huai, dă citire ordinului de zi al ministrului for­ţelor armate. A început să plouă, dar para­da care începe se desfăşoară în entuziasmul neînfrînt al tuturora. Defilează armata R.P. Chineze. Infanteria motorizată defilează în camioane fabricate pentru prima oară în China. In acest timp, în văzduh, deasupra capetelor, trec în zbor săgetat, formaţii de avioane cu reacţie, produse în Republica Populară Chineză. Pa­rada militară se încheie în ura­­lele prelungi ale mulţimii. Ur­mează apoi demonstraţia oame­nilor muncii. PEKIN 1 (de la coresponden­tul Agerpres). — Pekinul, capi­tala ma­rei Chine, trăieşte zile de deosebită însufleţire. După în­­cheierea celui de al 8-lea Con­gres al eroicului Partid Comu­nist Chinez astăzi are loc săr­bătorirea celei de-a 7-a aniver­sări a înfiinţării Republicii Popu­lare Chineze. La poarta Tin An-Men, unde an de an se sărbătoreşte ziua naţională şi ziua de 1 Mai, mul­ţimea adunată pe trotoare, în tri­bune, răsuflă ca dintr-un sin­­gur piept în aşteptarea deschide­rii parăzii militare. La ora 10 fix sosesc şi iau loc în tribuna centrală conducătorii partidului şi guvernului, se disting figurile îndrumătorilor iubiți ai poporului chinez — Mao Tze-dun, Liu Sao- VEŞTI DIN R. P. POLONĂ Discutarea experienţei organizatorice din fabrici VARŞOVIA­­ (Agerpres).— P.A.P. transmite. La Consi­liul de Miniştri al R.P. Polone a avut loc la 28 septembrie o conferinţă in cadrul căreia s-au discutat problemele privi­toare la experienţele organiza­torice in fabrici. Au fost dez­bătute propunerile prezentate de personalul fabricilor cu pri­vire la înfăptuirea experienţei, introducerea de importante schimbări in conducerea între­prinderilor industriale şi de construcţii. La conferință, care a fost prezidată de Jaroszewicz, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, au participat repre­zentanţii unui număr de mi­nistere, ai comisiei de stat pentru planificarea economi­că, ai secţiilor Comitetului Central al Partidului Muncito­resc Unit Polonez, ai secreta­riatului Consiliului Central al Sindicatelor, precum şi econo­mişti. Decada culturii ucrainene VARŞOVIA­­ (Agerpres).— P.A.P. transmite: La 30 sep­tembrie in R.P. Polonă a în­ceput decada culturii ucrai­nene, care se desfăşoară in cadrul tradiţionalei Luni a prieteniei polono-sovietice. La adunarea solemnă care a avut loc la­­29­ septembre, K. Kurg­­luk, ministrul Culturii şi Ar­telor al R.P. Polone, a subli­niat importanţa deosebită a decadei pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre Po­lonia şi Ucraina. Credite pentru coopera­tivele de producţie VARŞOVIA I (Agerpres).— P.A.P. transmite: Ţinind sea­ma de propunerile prezentate de cooperatorii polonezi şi de relaţiile celui de-al doi­lea Congres national al coope­rativelor agricole de produc­ţie, Banca Agricolă, care a­­cordă credite cooperativelor a­­gricole, a adoptat importante schimbări in ce priveşte finan­ţarea acestor cooperative Aceste schimbări vor asigu­ra cooperativelor agricole de producţie deplină libertate în folosirea mijloacelor lor fi­nanciare, atit sub formă de numerar cit şi de conturi de bancă. Conducerile cooperati­velor agricole de producţie vor putea dispune nestingherit de proprietatea cooperativei. Prin India (II) IN AGRA ŞI ALIGARH I UN ORAŞ AL STRĂVECHII­­ CULTURI INDIENE I După o interesantă călătorie cu I maşina pe o josea ce şerpuieşte I de-a lungul văii rîului Yamna,­­ am ajuns în Agra — oraşul ve-­­ chii culturi indiene. Sînt peste trei secole de cînd Agra a fost capitala Marilor Mo­­­­goli. Mărturie a acestor timpuri * au rămas palatele de piatră albă, templele şi mausoleele. Agra a căpătat o importanţă deosebită în­­ timpul Marelui Mogal Akbar, care­­ a construit vestita fortăreaţă ce­­ s-a menţinut pînă în zilele noa-­­­stre. Culmea gloriei, o atinge Agra în secolul al XVII-lea ca reşe­dinţă a lui Shah Jehan, în vre­mea căruia s-au clădit cele mai multe şi mai măreţe fortăreţe, temple şi edificii din oraş. In anii domniei lui Shah Jehan s-a clă­dit vestitul templu Taj-Mahal. El a ridicat acest templu pentru a înmormînta acolo pe soţia sa Ar­­jumand Banu Begum cunoscută sub numele de Mumtaz Mahal. Templul este o adevărată bijute­rie arhitectonică, ceea ce a şi fă­cut pe poeţii indieni să-l nu­mească „poemul de piatră“. Construcţia acestui măreţ lăcaş a început în anul 1631 şi a durat 22 ani. Se spune că mai mult de 20.000 oameni au lucrat la el zi de zi, iar costul lui ar fi de 32 milioane rupii. La intrarea prin­cipală te întîmpină o clădire cu 3 etaje aşezată pe o platformă din gresie roşie. De la intrarea principală pînă la templu propriu-­ zis (mausoleul) te conduce un drum de piatră avînd în mijlocul lui Un canal şi fîntîni din bronz, mărginit pe de o parte şi alta de chiparoşi şi spaţii verzi, amena­jate cu o neîntrecută fantezie. Mausoleul este aşezat pe o te­rasă inferioară alcătuită din gre­sie roşie şi alta superioară alcă­tuită din marmură albă, la o înăl­ţime de 313 picioare. Pardoseala este numai din marmură albă şi neagră distribuită în formă de tablă de şah. Trecem pe sub arcul gravat cu citate din coran, ce alcătuieşte intrarea în mausoleu. In faţa noastră se deschid două porţi mari şi intrăm în camera cen­trală, de­ formă octogonală, cu acoperişul în formă de dom. Aici, în mijloc, pe o podea de marmură, se află monumentul funerar al împărătesei, iar alături cel al lui Shah Jehan. Ele sunt înconjurate cu un gard din marmură atît de minunat şi delicat sculptat, încit pare făcut din cea mai fină dan­telă.­­ — Iniţial, — ne povesteşte ghidul, — a fost o dantelă de aur aşezată de Shah Jehan în jurul mormîntului soţiei sale, cu timpul însă, aurul a fost înlocuit cu mar­mură. Această îngrădire are o bor­dură de flori din mozaic colorat. Toţi pereţii sunt împodobiţi cu flori de lotus alcătuite din cele mai preţioase pietre colorate. — Aceste două morminte, — ne explică ghidul, — nu sunt însă cele adevărate. După obiceiul de atunci monarhii îşi construiau două morminte : urmi adevărat, care se află dedesubt şi o copie pentru vizitatori. Aceasta, pentru a nu se cădea în păcatul de a călca pe ele. Şi într-adevăr, pe o scară din imediata apropiere am coborît în încăperea de dedesubt, unde am văzut alte două morminte iden­tice cu cele din camera centrală. Am insistat mai mult asupra acestui mausoleu minunat pentru că este tinul diin cele mai gran­dioase vestigii ale străvechii cul­­turi indiene. Taj-Mahal este una din nenumăratele dovezi ale for­ţei talentului creator al poporului indian, calităţi care au fost în bu­nă parte sugrumate pe vremea dominaţiei colonialiştilor. In Agra am mai vizitat şi alte edificii cum ar fi „Fortăreaţa“ cu vestita sa „moschee-perlă“, mau­soleul de la Sikandra al lui Ak­bar, cele de la Fatahpur Sikri, creaţii care mai de care mai mi­nunate. Faţă de acestea toate însă Taj- Mahalul rămîne neîntrecut. El depăşeşte cu mult în frumuseţe cele mai vestite edificii din lume rivalizînd cu succes chiar şi cu catedrala Sf. Petru din Roma, pe care am admirat-o în timpul unei escale, în drum spre India. INTILNIRE PRIETENEASCA In micul, dar vestitul centru universitar Ajigarh s-au strîns oameni de ştiinţă din domeniul geografiei veniţi din 17 ţări ale Europei, Asiei, Africii, Americii şi Australiei precum şi geografi din toate colţurile Indiei. Scopul lor era de a discuta problemele de geografie care se ridică în faţa geografilor din India şi din alte ţări ale lumii de a stabili totodată un prim contact — drept bază a linei colaborări trainice de viitor. Aligarh este aşezat între rîurile Gange şi Yamna, la o distanţă de 130 km. sud-est de Delhi. In oraş se află cunoscuta Uni­versitate Musulmană, la care stu­diază anual peste 5.000 de stu­denţi veniţi din diferite regiuni ale Indiei. Aici s-au desfăşurat lucrările primului seminar de geo­grafie din lume şi în acelaşi timp primul seminar ştiinţific interna­ţional organizat în Asia. In dimineaţă zilei deschiderii seminarului în orăşelul studenţesc era o mişcare, neobişnuită. Studenţii dife­ritelor facultăţi făceau ultimele pregătiri pentru primirea oaspeţilor. Strachey Hall era împodobită în haină de sărbătoare. De o par­te şi de alta a intrării principale fîlfîiau steagurile ţărilor partici­pante la această întrunire. Prin­tr-un cordon de studenţi care stă­vilea valul de curioşi ce se adu­naseră, îşi făcu apariţia în sală vice-cancelarul universităţii mu­sulmane din Aligarh, Dr. Zakir Husein, membrii comitetului de pregătire al seminarului, apoi oaspeţii şi invitaţii la dezbateri. In scurt timp sala a fost plină. Cei cca. 300 delegaţi au ocupat primele bănci, restul fiind rezer­vate observatorilor şi studenţilor care aşteptau cu nerăbdare des­făşurarea lucrărilor. Dintre participanţii indieni erau prezenţi profesorii S. P. Charter­­jee de la Universitatea din Cal­cutta, Azis Abdul de la departa­mentul die geografie al Universi­tăţii din Aligarh, Dr. S. C. Bose din partea Societăţii de Geogra­fie din India şi alţii; din cele­lalte ţări asistau Acad. I. C. Ghe­­rasimov din U.R.S.S., prof. S. Huzayyin, rectorul Universităţii din Egipt, prof. O. K. Spate din Australia, prof. U. B. Waidu din Uniunea Sud-Africană, prof. Razi Saleduaddin Ahmed din Pakistan, cu cîţiva ani în urmă fost elev şi profesor al Universităţii din Aligarh. In cele şapte zile, cît au durat lucrările, s-au ţinut peste 50 de referate care au dezbătut diferite probleme legate de „folo­sirea resurselor pămîrttului şi dez­voltarea hidroenergeticei“, de „contribuţia geografiei la recon­strucţia economiei naţionale“, de „geografie şi rasism“. Susţinerea unor astfel de lu­crări a dus la ample discuţii care au pus în lumină una sau alta din problemele nerezolvate. Geo­grafii indieni au prezentat refe­rate şi comunicări foarte ample, dovedind astfel că ei studiază probleme teoretice deosebit de in­teresante şi că sunt preocupaţi de aplicarea lor în practică. Cu această ocazie am putut ve­dea cit de mult interes prezintă geografii indieni pentru cunoaş­terea realităţilor din ţara noastră şi cu cită dragoste vorbesc ei de munca şi perspectivele poporului român. Deşi la mii de km. de noi, ei urmăresc cu­­atenţie construc­ţiile mari de la noi din ţară, ca hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz şi în general, preocupările pentru electrificarea ţării noastre, transformarea socialistă a agri­culturii etc. De unele din aceste probleme se izbesc şi ei la tot pa­sul în activitatea lor ştiinţifică, în aportul pe care îl aduc dezvol­tării economiei lor naţionale. Seminarul internaţional de la Aligarh a fost o întîlnire cu ade­vărat prietenească care a pus ba­zele unor legături trainice de co­laborare ştiinţifică a geografilor din ţara noastră cu cei din tînăra republică India, precum şi cu geografii din celelalte ţări parti­cipante. VASILE CUCU Vedere din oraşul studenţesc Aligarh D. T. Sepilov va reprezenta U.R.S.S. în Consiliul de Securitate MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: In legătură cu dezbaterea problemei Suezului în Consiliul de Securitate al O.N.U., guvernul sovietic a desemnat ca reprezentant al său pentru a par­ticiipa la discutarea acestei proble­me pe D. T. Şepilov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. D. T. Şepilov va pleca zilele a­­cestea la New York. Negocieri în probleme de frontieră între Birmania şi R. P. Chineză RANGOON 1 (Agerpres).—China Nouă transmite: La 28 septem­brie U. Kyaw.Nyein, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri al Birmaniei a anunţat în Ca­mera deputaţilor a parlamentului birman că în prezent între R.P. Chineză şi Birmania au loc ne­gocieri în problemele de frontieră. In raportul său, Nyein, a decla­rat că aceste negocieri se desfă­şoară în spiritul colaborării reci­proce şi al dorinţei de a regle­menta problemele de frontieră dintre China şi Birmania prin mijloace paşnice în conformitate cu principiile coexistenței pașnice. O delegaţie a Scupscinei Populare Federative a R. P. F. Iugoslavia va pleca în R. P. Polonă BELGRAD 30 (Agerpres). — Taniug transmite: Răspunzînd vizitei făcute în R.P.F. Iugoslavia de o delegaţie a Seimului polo­nez, la 10 octombrie, o delegaţie a Scupscinei Populare Federative a R.P.F. Iugoslavia va pleca în R.P. Polonă.­­ Delegația parlamentară iugo­slavă, formată din nouă membri, va fi condusă de Peter Stambo­­lici, preşedintele Scupscinei Popu­lare a Serbiei. Egiptul realizează profituri de pe urma exploatării Canalului de Suez CAIRO­­ (Agerpres).­­ Zia­­ru egiptean „Al Ahbar“ publică declaraţia lui Mahmud Iunes, conducătorul Administraţiei egip­tene a Canalului de Suez în care se arată că încasările de pe urma traficului prin Canalul de Suez întrec cu mult cheltuielile, aşa incit după naţionalizarea Ca­nalului noua administraţie reali­zează profituri considerabile. Ziarul „Al Ahbar" informează de asemenea că în momentul de faţă numărul piloţilor care de­servesc Canalul este de 205, adi­că aproximativ egal cu numărul piloţilor vechii companii. Dintre aceştia, 113 sunt complect pregă­tiţi pentru pilotarea vaselor. Prin­tre piloţii străini sunt 16 piloţi so­vietici, 13 germani, 11 iugoslavi, 11 polonezi, 10 americani, 5 nor­vegieni, 2 spanioli, 2 români, un suedez, 7 italieni şi 30 greci. Puterile occidentale continuă provocările la adresa Egiptului LONDRA­­ (Agerpres).­TASS transmite: La 1 octombrie s-a deschis la Londra conferinţa ambasadorilor­­ unui grup de ţări în problema constituirii aşa numitei „asociaţii a beneficiarilor Canalului de­­ Suez“, în curs de înjghebare de către puterile occidentale în vede­rea continuării încercărilor lor de a priva Egiptul de dreptul său le-­­­gal de a stăpîni și administra ca­nalul. Conferința a fost deschisă printr-un scurt cuvînt introductiv­­ rostit de Selwyn Lloyd, ministrul Afacerilor Externe al Angliei.­­ Conferinţa este prezidată de lordul Hope, subsecretar parla-­­ mentar al ministrului Afacerilor Externe al Angliei. Din cele 18 ţări participante ,la conferinţă, reprezentanţii Japo­niei, Pakistanului şi Etiopiei au refuzat să adere la această „Aso­ciaţie“. Ei au declarat că ţările lor nu pot accepta planul franco-american de creare a „A­­sociaţiei beneficiarilor Canalului de Suez" a cărei menire este „să exercite presiuni în vederea inter­naţionalizării acestei căi mari­time“. Reprezentanţii Japoniei, Pakis­tanului şi Etiopiei continuă să a­­siste la lucrările conferinței în ca­litate de „observatori“. PE SCURT CAIRO. — Mahmud Fawzi, delegaţiei, au plecat cu avionul în ministrul Afacerilor Externe al noaptea de 1 octombrie spre New Egiptului, şeful delegaţiei egip- York. tene la şedinţa Consiliului de Se­curitate şi Aii Sabri, şeful can­celariei preşedintelui, membru al BELGRAD. — La 30 septem­brie a plecat la Sofia un ansam­blu al Teatrului de dramă din Belgrad, format din peste 90 de persoane. BONN. — La 1 octombrie s-a deschis la Hamburg cel de-al pa­trulea congres ordinar al sindica­telor din Germania occidentală. BLACKPOOL. — La 1 octom­brie s-a deschis la Blackpool cea de-a 55-a conferinţă anuală a partidului laburist, CAIRO. — După cum anunţă presa, preşedintele Egiptului, Nasser, a adresat preşedintelui Siriei, Kuad­i, un mesaj în care declară că atacul săvîrşit de tru­pele israeliene împotriva Iorda­niei „este rezultatul unui plan dinainte pregătit, îndreptat împo­triva mişcării naţionale arabe“. BUDAPESTA. — Prezidiul Re­publicii Populare Ungare a anun­ţat convocarea Adunării de Stat a R.P Ungare pentru data de 22 octombrie 1956. LENINGRAD. — La 29 septem­brie, în sala mare a Filarmonicii din Leningrad a avut loc primul concert dat de Orchestra Filarmo­nică din Londra, BUDAPESTA. — Recent a so­sit la Budapesta o delegaţie de şase reprezentanţi ai Crucii Ro­şii a Republicii Populare Romine, condusă de Radu Rusescu, vice­preşedinte al Crucii Roşii a Re­publicii Populare Romine. ..Scînteia tineretului“ 2 octombrie 1936 pag. 3-a . La închiderea ediţiei Artiştii Teatrului Mare Academic de Stat al U­R.S.S. au plecat la Londra MOSCOVA­­ (Agerpres). — TASS transmite: La 1 octombrie a plecat din Moscova la Londra cu avioanele „TU-104" artiştii ba­letului Teatrului Mare Academic de Stat al U.R.S.S.

Next