Scînteia Tineretului, februarie 1957 (Anul 12, nr. 2407-2431)
1957-02-01 / nr. 2407
MARILE ADUNĂRI POPULARE DIN ÎNTREAGA ŢARA LA 8 FEBRUARIE VOTAM CANODATII F. D.JP. Ridicarea neîntreruptă a bunăstării poporului muncitor este ţelul suprem al politicii partidului (Urmase din pag. la omului străbătut ţină acum şi, în acelaşi timp, să privim înainte pentru a vedea sarcinile care ne stau în faţă, perspectivele eco- nomice, politice şi sociale ale ţării în anii următori. In anii regimului democratpopular ţara noastră a făcut un mare salt înainte. Acum 13 ani puterea politică şi economică se afla în miinile claselor exploatatoare, ţara se găsea într-o stare de adîncă înapoiere politică, economică şi culturală. Clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare purtau greul jug al exploatării capitaliştilor şi moşierilor. Astăzi situaţia este radical schimbată. Burghezia şi moşierimea au fost alungate de la putere, fabricile, uzinele, băncile au intrat in stăpînirea poporului muncitor ; păifiiîntul este al celor ce-l muncesc. Puterea se află in mîinile oamenilor muncii care îşi făuresc o viaţă nouă. Oricît ar unelti cercurile imperialiste de dincolo şi de dincoace de ocean şi foştii capitalişti şi moşieri din slujba imperialiştilor, nimeni nu mai poate întoarce poporul român la starea de robie burghezomoşierească. Poporul muncitor a dovedit că este capabil să conducă ţara pe drumul propăşirii economice şi culturale, pe drumul ridicării nivelului de viaţă a celor ce muncesc. Să luăm de pildă chiar raionul „23 August“ din Capitală. Cunoaşteţi bine cum arăta cartierul înainte de eliberare. Aici se găsea o mare uzină metalurgica, o fabrică de cimerit, o fabrică textilă şi alte câteva întreprinderi. Toate erau proprietatea capitaliştilor. In aceste fabrici trudeau din zori şi pînă în noapte, pentru salarii de mizerie, mii de muncitori, In jurul fabricilor, oamenii trăiau în căsuţe părăginita şi bordeo fără lumină electrică, fără pavaj, fără apă, fără canalizare. Acum faţa cartierului ieste schimbată. Fabricile şi uzinele, devenite bunuri ale poporului, sunt de nerecunoscut; s-au construit noi hale, s-au reconstruit halele existente, au fost aduse noi maşini moderne. Odată cu înflorirea industrială a raionului, s-a schimbat şi felul de viaţă al oamenilor. In locul maidanelor pline de gunoaie a apărut un cartier nou cu locuinţe, s-au construit blocuri cu mai multe etaje în care trăiesc sute de familii de muncitori în condiţii civilizate. Cetăţenii cartierului se mîndresc cu importanta arteră de circulaţie construită în ultimii ani — Bulevardul Muncii — cu parcul şi complexul sportiv „23 August“ construit pe locul unde odinioară erau gropi şi bălării. Vă amintiţi care a fost starea culturală a raionului în timpul caid în acest loc stăpînea Malaxa. Este destul să reamintim că fiecare al patrulea om nu ştia carte. Acum neştiinţa de carte a fost aproape lichidată. Desigur că mai există multe greutăţi şi lipsuri, multe probleme nerezolvate. In adunările cetăţeneşti din cadrul campaniei electorale, oamenii muncii din cartier au arătat necesitatea de a se lărgi acţiunile de gospodărie comunală. Multe din aceste cerinţe îşi vor găsi o rezolvare încă în cursul acestui an. Astfel, nu peste mult timp oamenii muncii din raion vor avea la dispoziţie o nouă sală de spectacole şi alte aşezăminte culturale. Cetăţeni şi cetăţene. Clasele exploatatoare hărăziseră patriei noastre soarta de a râmine pe, vede o ţară înapoiată din punct de vedere economic, înrobită trusturilor şi monopolurilor străine. Pînă la eliberarea ţării noastre un număr de 12.000 moşieri stăpîneau o suprafaţă de pămînt egală cu cea pe care o aveau 2,5 milioane familii ţărăneşti. Numai regele poseda 300 de mii pogoane de pămînt. Aceasta, în timp ce milioane de gospodării ţărăneşti nu aveau deloc pămînt sau aveau atît de puţin incit nu puteau să-şi asigure nici minimum de existenţă. In ce priveşte industria, ea era slab dezvoltată şi neraţional construită, înaintea celui de al doilea război mondial producţia de energie electrică era atît de scăzută, incit nu revenea decit 0,04 kW pe cap de locuitor. Trusturile şi bancherii din Apus stăpîneau 92 la sută din industria noastră petroliferă, 95 la sută din industria gazului şi electricităţii, 74 la sută din industria metalurgică, 72 la sută din industria chimică. După instaurarea regimului democrat-popular, partidul clasei muncitoare a chemat masele cele mai largi ale poporului muncitor la luptă pentru dezvoltarea forţelor de producţie ale ţării în industrie şi agricultură, în vederea ridicării continue a nivelului de viaţă a celor ce muncesc. Statul democrat popular a alocat multe miloace materiale şi băneşti pentru a făuri o industrie socialistă puternică. Independenţa economică a ţării, dezvoltarea economiei naţionale şi bunăstarea poporului pot fi asigurate numai dacă avem o bază tehnică înaintată, o industrie grea capabilă să valorifice imensele bogăţii naturale ale ţării, să ridice venitul naţional, să sprijine temeinic propăşirea agriculturii şi industriei uşoare şi alimentare. Duşmanii regimului au luat în derîdere eforturile erotcei clase muncitoare şi prevesteau eşenul operei de industrializare a ţării. Dar clasa muncitoare, în alianţă cu ţărănimea muncitoare, cu participarea activă a aproape totalităţii intelectualilor, sub conducerea partidului, a arătat că poate să creeze, să dezvolte şi să gospodărească o puternică economie naţională. Politica partidului de industrializare socialistă s-a dovedit justă, corespunzătoare intereselor fundamentale ale ţării şi ale poporului. Oricît ar fi de neplăcut domnilor capitalişti, fugiţi peste hotare şi trusturilor imperialiste, avem de acum o puternică industrie grea, avem o puternică bază materială pentru a valorifica, în folosul poporului, petrolul, gazele naturale, quarţitul, metalele rare, sărurile şi celelalte bogăţii ale solului şi subsolului. La sfîrşitul anului 1956 producţia industrială a ţării a fost de peste 3 ori mai mare ca în 1938. Energia electrică ce se producea în 1938 într-un an întreg, se produce în prezent în trei luni de zile; minereul de fier — în 84 de zile; oţelul — în trei luni; gazul metan — în 28 de zile, faţă de anul 1938, producţia de energie electrică a fost în 1956 de 4,2 ori mai mare, producţia de cărbune de 2,3 ori mai mare, producţia de fontă de 4,3 ori mai mare. La sfîrşitul celui de al doilea război mondial producţia de petrol a ţării scăzuse pînă la 4 milioane tone anual. Astăzi Industria noastră petroliferă produce 11 milioane tone ţiţei. O mare realizare a regimului nostru democrat popular o constituie făurirea unei industrii proprii de construcţii de maşini. Cu ajutorul acestei industrii se lărgeşte şi se modernizează continuu baza tehnică a tuturor ramurilor industriei, agriculturii, transporturilor şi construcţiilor, se asigură introducerea tehnicii noi în întreaga economie naţională. Producţia industriei constructoare de maşini a fost în anul 1955 de 4 ori mai mare decit în anul 1949. In prezent, nu numai că acoperim aproape în totalitate necesarul nostru intern, dar exportăm cantităţi mereu sporite de maşini şi utilaj industrial. In 1956 valoarea exportului de maşini a întrecut valoarea importului de maşini; anul acesta valoarea exportului de maşini va fi de peste 4,5 ori mai mare decit valoarea maşinilor pe care le importăm. Toate acestea sunt o expresie a profundei transformări ce s-a petrecut in economia ţării noastre, transformare ce a făcut ca Romînia să devină dintr-o ţară agrară înapoiată, o ţară industrial-agricolă in continuă dezvol. Aa.ro In acelaşi timp cu dezvoltarea puternică a Industriei grele, s-a dezvoltat continuu şi industria producătoare de bunuri de larg consum. Faţă de anuul 1938 în ţară se fabrică astăzi de trei ori mai multe ţesături, se produc de cinci ori mai multe preparate şi conserve de carne, de trei ori mai multe uleiuri, de aproape două ori mai mult zahăr şi grăsimi. însemnate progrese s-au realizat şi in dezvoltarea agriculturii. In anii puterii populare, producţia globală de cereale a depăşit producţia de cereale de dinainte de război. Cu ajutorul Industriei socialiste se fac paşi mari pe calea mecanizării, agriculturii. Numai în ultimii patru ani au fost puse la îndemîna ţărănimii muncitoare circa 10.000 tractoare, 6.000 semănători, 5000 secerători, 5.000 batoze şi combine şi alte unelte agricole. In perioada ce a trecut de la ultimele alegeri de deputaţi în Marea Adunare Naţională sute de mii de familii de ţărani muncitori, urmînd îndemnul partidului au intrat în întovărăşiri, cooperative agricole de producţie şi gospodării colective, pornind astfel pe calea transformării socialiste a agriculturii, calea ce duce la dezvoltarea producţiei agricole şi la belşug. Cetăţeni şi cetăţene. Ţelul suprem al politicii partidului nostru este ridicarea neîntreruptă a bunăstării materiale a poporului muncitor. In anii primului plan cincina salariul real al muncitorilor a crescut cu 28 la sută, atît prin creşterea salariului mediu, cit prin reducerea preţului bunurile de larg consum. In anul 1951 s-au îmbunătăţit salariile ma multor categorii de muncitori s-au sporit salariile şi pensii plici, s-a acordat alocaţia de sta pentru copii. In anul trecut sumele puse la dispoziţie de stat pentru asigurări sociale au fost de peste miliarde lei, faţă de 658 milioane in 1949. Numărul oamenile muncii şi al copiilor trimişi anual la odihnă, pe cheltuiala staului, în staţiile balneo-climaterice a crescut de la 195 mii în 1949, la 450 mii în 1956. In, anii regimului democratpopular, milioanelor de oameni ai muncii le-au fost larg deschise porţile spre învăţămînt şi cultură. Trista moştenire a trecutului — analfabetismul — este aproape lichidat. Amintind realizările obţinute, partidul nostru arată în mod deschis poporului muncitor că există încă numeroase greutăţi şi lipsuri şi că nivelul de trai a crescut intr-o măsură mai mică decît era prevăzut. O deosebită însemnătate pentru realizarea politicii partidului şi guvernului de îmbunătăţire sistematică ,al condiţiilor de viaţă ale poporului, are lupta pentru înfăptuirea hotărîrilor Plenarei din decembrie 1956 a C.C. al P.M.R. Plenara a arătat că producţia agricolă şi a bunurilor de larg consum a rămas în urma dezvoltării industriale şi aceasta creează greutăţi în aprovizionarea oamenilor muncii şi în îmbunătăţirea nivelului de trai. Trebuie să ţinem seama că populaţia oraşelor s-a dublat aproape în anii puterii populare, iar consumul propriu de cereale al ţărănimii a crescut aproape de 4 ori, ca urmare a faptului că ţărănimea trăieşte astăzi mult mai bine ca înainte. Plenara a hotărît ca în perioada care urmează, continuîndu se dezvoltarea cu precădere a industriei grele, să punem în centrul atenţiei noastre sarcina dezvoltării sistematice a agriculturii, a industriei producătoare de bunuri de consum şi a construcţiilor de locuinţe, concentrînd în aceste ramuri mijloace materiale şi financiare mult mai mari decit pînă acum. Preocuparea principală a partidului se îndreaptă permanent spre îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale clasei muncitoare. Pe baza indicaţiilor Congresului al II-lea al partidului, Plenara a hotărît îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi sporirea cîştigului muncitorilor. Măsurile luate pentru îmbunătăţirea salarizării vor face ca încă anul acesta salariaţii să primească cu 2 miliarde şi jumătate lei mai mult decît în antul trecut. Nici nu încape îndoială că muncitorii, tehnicienii, inginerii vor face propuneri concrete de mare însemnătate pentru definitivarea măsurilor propuse, în scopul găsirii celor mai potrivite soluţii care să asigure atît creşterea continuă a cîştigurilor muncitorilor cît şi îmbunătăţirea activităţii de producţie. Vorbindu-se despre îmbunătăţirea actualului sistem de salarizare trebuie să accentuez în faţa dv. că ridicarea bunăstării poporului poate avea loc numai in condiţiile creşterii mindrnilor şi a productivităţii muncii, ale reducerii preţului de cost. Ca să trăim mai bine, mai îndestulat, trebuie să producem mai mult, mai bun şi mai ieftin. Dacă nivelul de trai n-a crescut în măsura dorită, aceasta se explică şi prin aceea că în multe întreprinderi maşinile nu sunt folosite cum trebuie, materialele sunt cheltuite neeconomic, unii muncitori şi unele cadre de conducere nu au calificarea necesară. Ridicarea nivelului de trai este în mîinile noastre. Nu este tot una dacă aceeaşi maşină dă în fiecare schimb produse în valoare de zece mii de lei sau de cinci mii de lei. Trebuie să învăţăm să gospodărim mai bine întreprinderile, să folosim mai bine maşinile, materialele, timpul de lucru, suprafeţele de producţie. Cetăţeni şi cetăţene, Cunoaşteţi din documentele Plenarei din decembrie 1956 că pentru a înlătura tot ceea ce frînează creşterea producţiei de cereale-marfă, Comitetul Central a hotărît să se desfiinţeze cotele obligatorii la majoritatea produselor agricole şi să dezvolte pe scara cea mai largă achiziţiile. In urma acestei hotărîri, relaţiile de schimb între oraş şi sat vor fi aşezate pe baze comerciale, la liberă înţelegere, ceea ce va stimula într-o măsură mai mare interesul ţărănimii de a spori producţia agricolă-marfă şi va întări mai departe alianţa între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. In interesul dezvoltării schimbului de mărfuri între oraş şi sat, trebuie să sporim cantităţile de mărfuri industriale trimise la sate. Partidul şi guvernul acordă o însemnătate deosebită mobilizării tuturor oamenilor muncii pentru realizarea sarcinii trasate de Congresul al 11-lea al partidului cu privire la sporirea considerabilă a producţiei agricole, îndeplinirea acestei sarcini revine, desigur, în primul rînd, oamenilor muncii din agricultură. Dorea să obţinem o producţie anuală de cel puţin 15 milioane tone cereale şi sporuri însemnate de producţie la celelalte Culturi, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industrie au datoria să asigure mecanizarea producţiei agricole şi sporirea însemnata a producţiei de îngrăşăminte chimice. In condiţiile înlocuirii sistemului de cote obligatorii prin dezvoltarea achiziţiilor la liberă înţelegere, creşte foarte mult importanţa sectorului socialist din agricultură în sporirea producţiei agricole-marfă şi constituirea fondului central al statului. Să sprijinim gospodăriile agricole Colective, cooperativele agricole de producţie şi întovărăşirile, astfel incit ele să aibă producţii bogate şi mari surplusuri de produse agricole pe care să le vîndă pe piaţă şi mai ales organizaţiilor comerciale de stat Sarcina principală de constituire a fondului central de stat revine gospodăriilor agricole de stat care trebuie să devină în anii următori mari producătoare de cereale ; în anul 1960 gospodăriile de stat trebuie să contribuie la fondul central al statului cu cel puţin 1 milion tone cereale. S.M.T.-urile vor trebui să-şi îmbunătăţească munca, să folosească mai bine parcul de maşini şi tractoare, să ridice calitatea lucrărilor şi să reducă preţurile lor de cost. Statul democratpopular va sprijini şi de acum înainte pe ţăranii muncitori cu gospodării individuale, apărîndu-i de exploatare şi ajutîndu-i să obţină recolte mai mari. Cetăţeni şi cetăţene. Caracteristic pentru orînduirea noastră de stat este dezvoltarea democraţiei socialiste, participarea largă a maselor populare la conducerea economiei şi statului. Principiul fundamental de organizare a statului nostru democrat-popular este centratismul democratic, îmbinarea conducerii unitare a întregii vieţi de stat şi social-economice cu stimularea iniţiativelor de jos. Plenara din decembrie 1956 a Comitetului Central al partidului a elaborat o serie de măsuri pentru lichidarea elementelor de centralizare excesivă în conducerea economiei ■ şi administraţiei de stat. înlăturarea centralismului excesiv va spori eficacitatea activităţii întreprinderilor şi organizaţiilor economice, a sfaturilor populare şi se va răsfrînge favorabil asupra întregii economii naţionale. Ea trebuie să ducă, în acelaşi timp la întărirea disciplinei de stat şi a disciplinei de plan, la folosirea cu spirit de răspundere şi cu pricepere a atribuţiilor şi corupetinţelor mai largi acordate cadrelor conducătoare din întreprinderi şi organe locale. Este necesar să se asigure atragerea mai largă şi mai efectivă a oamenilor muncii în rezolvarea problemelor producţiei, în conducerea activităţii economice. Aceasta presupune lichidarea elecimentelor de formalism care mai există irt organizarea consfătuirilor de producţie, participarea activă a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor la discutarea problemelor de producţie, a planurilor de măsuri tehlico-organizacrător să-şi poată spune cuvântul şi să poată contribui efectiv la îmbunătăţirea activităţii economice, la îndeplinirea şi depăşirea planului. Să dăm o lustă orientare tineretului, îndrumîndu-l spre ocupaţii legate direct de producţie, ca o măsură de prevenire şi combatere a birocratismului. Lărgirea atribuţiilor sfaturilorpopulare va trebui să ducă la participarea mai mare a deputaţilor şi a oamenilor muncii în conducerea comunelor, oraşelor şi statului, la întărirea rolului şi autorităţii sfaturilor populare ca organe alese ale puterii de stat, raspunzătoare la faţa maselor populare. Democraţia noastră socialistă este democraţia cea mai largă, deoarece ea asigură şi garantează exercitarea drepturilor şi libertăţilor democratice de către toţi cetăţenii, participarea la conducerea statului a maselor de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Statul democrat popular nu va îngădui însă ca duşmanii socialismului să folosească libertăţile democratice împotriva cuceririlor socialiste ale poporului muncitor. Cei care urmăresc să tulbure munca paşnică a poporului, să ridice mina împotriva orînduirii democrat-populare, vor fi loviţi fără cruţare de forţa statului popular, stat al oamenilor muncii. Libertăţile democratice sînt un bun sfînt şi de neatins al poporului muncitor. Cetăţeni şi cetăţene, Pentru realizarea planurilor sale de construcţie economică şi culturală, poporul român are nevoie de pace. Activitatea desfăşurată de delegaţia R.P.R. la O.N.U. este o manifestare concretă a ataşamentului sincer al guvernului şi al poporului român pentru cauza întăririi păcii şi colaborării internaţionale. In ultimul timp cercurile imperialiste din apus şi-au intensificat acţiunile agresive, şi au provocat o simţitoare agravare a situaţiei internaţionale. Agresiunea anglo-franco-israeliană împotriva Egiptului, amestecul provocator al cercurilor imperialiste în Ungaria cît şi acţiunea Statelor Unite ale Americii de subjugare a ţărilor din Orientul Apropiat şi Vojvociu ,sub firma aşa-zisei doctrine Eisenhower“ sînt manifestări îngrijorătoare ale cercurilor agresive de a tîrî lumea într-un nou război. Totodată, aceste cercuri imperialiste desfăşoară o intensă activitate subversivă împotriva ţarilor socialiste încercînd să semene discordie şi să submineze unitatea lagărului socialist. In întreaga lume cresc însă forţele populare dornice de pace. Ele au determinat prăbuşirea acţiunilor aventuriste ale imperialiştilor în Egipt, în Ungaria şi în alte părţi ale lumii. Mişcarea de eliberare naţională deia ţările Orientului a devenit mai activă şi mai ..cuprinzătoare. Solidaritatea internaţională de luptă a oamenilor muncii se dezvoltă şi se consolidează. Forţa cea mai puternică pentru apărarea păcii este uilitatea ţărilor socialiste. O mare importanţă pentru întărirea continuă a coeziunii ţărilor lagărului socialist o are declaraţia din 30 octombrie 1956 a Guvernului Uniunii Sovietice. Relaţiile dintre ţările lagărului socialist, întemeiate pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii de stat, neamestecului reciproc în treburile interne, colaborarea strînsă şi ajutorarea frăţească, fac ca unitatea ţărilor socialiste să fie de nezdruncinat. Recentele tratative bilaterale între delegaţiile guvernamentale şi de partid poloneze, germane, cehoslovace, chineze cu delegaţiile de guvern şi de partid din (Urmare din pag. 1-a)tît din ţara noastră cit şi din Celelalte ţări socialiste nu sînt pe plăcut lumii capitaliste, nu sunt pe placul acelora pe care noi i-am îndepărtat de la putere, cărora le-am curmat posibilităţile de a jefui oamenii şi de a trăi din munca altora. Ne prezentăm, în cadrul Frontului Democraţiei Populare, pentru a treia oară in faţa poporului spre a-i cere votul, supunînd votului politica partidului. Rezultatele cu care ne prezentăm astăzi sunt însemnate. Ţara noastră a făcut paşi uriaşi înainte. Mijloacele principale de producţie se găsesc azi în miinile oamenilor muncii care le administrează prin statul lor, pe care ei i-au creat statul de democraţie populară. Puterea în ţara noastră aparţine oamenilor municii şi nu altcuiva şi această putere oamenii muncii şi-o organizează aşa cum le convine mai bine, conform intereselor lor. Nimeni nu poate să se amestece şi să-i împiedice a-şi organiza această putere. Sintem hotărîţi să strivim orice incercare din partea oricui de a clinti puterea populară şi a statului nostru democrat popular, sub cea mai neînsemnată formă s-ar manifesta. Puterea oamenilor muncii se organizează respectînd legile fundamentale de dezvoltare a societăţii socialiste. După ce a evocat trecutul de luptă al P.C.R. vorbitorul a subliniat că, în lupta sa pentru construirea socialismului in ţara noastră P.M.R. se călăuzeşte de propria sa experienţă, de experienţa Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, de experienţa mişcării revoluţionare internaţionale. Democraţia populară este o democraţie pentru oamenii muncii, este dictatura pentru duşmanii celor ce muncesc, pentru acei care caută să restaureze vechile lucruri. Fiecare om al muncii este dator să ajute în fiecare zi la întărirea acestei puteri, a puterii populare, a puterii oamenilor muncii, a dictaturii proletariatului, pentru că proletariatului, ca clasa cea mai înaintată îi revine sarcina de a avea rolul conducător în făurirea statului, în dezvoltarea puterii populare. Dacă în zilele tulburi în care reacţiunea credea că poate să restaureze stăpînirea în Ungaria, şi pe la noi uniii visau la vreo restaurare a vechilor orînduiri, fără îndoială că şi-au găsit răspunsul. Să întărim în fiecare moment alianţa cu ţărănimea muncitoare, aceasta este temelia puterii populare. Să săvîrşim în fiecare zi construcţia statului democrat-popular ca formă superioară de organizare a societăţii, căreia îi revine rolul să construiască orînduirea nouă în care om pe om să nu se mai poată exploata. Să întărim solidaritatea ţărilor socialiste intre ele care este una din condiţiile de bază ale tăriei noastre. Această solidaritate s-a afirmat in zilele grele în Ungaria cînd ţările socialiste au venit în ajutorul forţelor sănătoase ale poporului ungar. Solidaritatea aceasta formează unul din elemenUniunea Sovietică, Întîlnirea de la Budapesta de la începutul acestui an intre reprezentanţii partidelor comuniste şi muncitoreşti şi ai guvernelor Bulgariei, Cehoslovaciei, Romîniei, Ungariei şi U.R.S.S- au demonstrat deplina unitate şi solidaritatea frăţească a ţărilor socialiste. Congresele partidelor comuniste din ţările occidentale ca şi tratative reduse între delegaţiile acestor partide cu delegaţiileunor partide comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste au fost puternice manifestări ale unităţii comuniste internaţionale, a marii forţe reprezentate de ideile internaţionalismului proletar In lupta împotriva uneltirilor imperialismului se produce o şi mai puternică concentrare a tuturor celor ce se pronunţă pentru menţinerea şi apărarea păcii. Această luptă reuneşte sute de milioane de oameni cu concepţii politice şi religioase diferite din Europa, Asia, Africa, din toate ţările lumii. Poporul român ştie că garanţia cea mai sigură a viitorului său o constituie prietenia şi alianţa frăţească cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste. Discuţiile de la Moscova dintre delegaţiile guvernamentale romînă şi sovietică, declaraţie comună din 3 decembrie 1956 sprijinul material tehnic şi financiar pe care din nou ni l-a acordat Uniunea Sovietică, ilustrează relaţiile de frăţească colaborare şi ajutor reciproc existenţi între ţările noastre şi dovedeşti încă odată că ne putem sprijinele de seamă în desfăşurarea întregii politici internaţionale. Vorbind despre politica de pace a ţării noastre, tov. Emil Bodnăraş a arătat că R.P.R. face parte dintr-un sistem, dintr-un lagăr mare care are 900.000.000 de oameni pe care îi uneşte aceeaşi învăţătură in transformarea societăţii omeneşti, care acţionează fiecare cu specificul său naţional, dar pe linia aceleiaşi dezvoltări a societăţii. In China, în Mongolia, Vietnam, Polonia, Germania democrată sau Romînia, sau în alte ţări de democraţie populară se vorbeşte acelaşi limbaj, atunci cînd este vorba de construirea societăţii noi, de înlăturarea capitaliştilor de la putere, atunci cînd este vorba de eliberarea omului de sub robia capitalistă. Cercurile imperialiste agresive, duşmane ale păcii, nu ne-ar fi lăsat în pace dacă nu ştiau ce le aşteaptă în cazul cînd ar fi atentat la independenţa noastră. Ele ar fi întîmpinat nu numai rezistenţa noastră, ci şi solidaritatea largă a ţărilor socialiste. O agresiune împotriva oricăreia din ţările lagărului nostru, ar antrena după sine puterea de neînvins a lagărului nostru întreg în care există şi bomba atomică şi multe altele care pot pune la punct pe aventurierii războinici. Să ne aducem aminte că aventura din Egipt a apărut odată cu aceea din Ungaria. Ce şi-au zis imperialiştii ? „Dezlănţuim aci o contrarevoluţie şi rezolvăm greutăţile noastre din Orientul apropiat“. Cu ajutorul provocării Israelului, Franţa şi Marea Britanie au pornit agresiunea împotriva Egiptului. Şi cu ce s-au ales din aventura aceasta ? Cu retragerea ruşinoasă impusă de ura şi indignarea sutelor de milioane de oameni de pe întregul glob şi îndeosebi de limbajul clar şi limpede în care a vorbit Uniunea Sovietică. Domnii capitalişti au înţeles că nu e chiar aşa de simplu. Astăzi suntem în 1957, nu în 1907. Tovarăşi, să ţinem la curăţenia învăţăturii noastre. Ştiinţa nu se împacă cu falsuri. Marxism, leninismul este o ştiinţă. Politica noastră nu este o politică întimplătoare. Partidul nostru se călăuzeşte după învăţătura ştiinţifică întemeiată, fondată şi verificată de experienţă şi care zilnic se îmbogăţeşte prin experienţă. Referindu-se la hotărîrile Plenarei C.C al PM.R. din decembrie, tov. Emil Bodnăraş a arătat că măsurile luate de partid, de stat, nu sînt întîmplătoare. Ele sînt rezultatul unei munci pregătitoare îndelungate. Partidul nostru se conduce după legi, după reguli, după calcule ştiinţific întemeiate. Cînd am luat un şir de măsuri ne-am gîndit mut, la ele. Noi avem nevoie de cereale pentru fondul centralizat, pentru a asigura alimentarea oraşelor, instituţiilor, armatei, pentru a avea rezerve de stat, în toate împrejurările pe prietenia cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste. Un eveniment important în politica partidului şi guvernului nostru este restabilirea relaţiilor prieteneşti, pe linie de stat şi de partid, cu Iugoslavia şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia. Guvernul nostru se pronunţă pentru lărgirea legăturilor politice, economice şi culturale cu toate statele, indiferent de orînduirea sofcială, respirigînd însă orice fel de încercare de imixtiune în treburile interne ale ţării noastre. Trăinicia relaţiilor între ţări o constituie schimburile comerciale reciproce avantajoase. Guvernul Republicii noastre Populare militează pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale cu toate ţările, pentru lărgirea relaţiilor culturale şi ştiinţifice între toate popoarele, în vederea întăririi păcii şi colaborării internaţionale. Cetăţeni şi cetăţene, Partidul Muncitoresc Român, în fruntea tuturor forţelor democratice şi patriotice, cheamă pe oamenii muncii de la oraşe şi sate la muncă şi la luptă pentru obţinerea unor noi realizări pe calea înfloririi economiei naţionale şi a ridicării continue a nivelului de viaţă al celor ce muncesc. Programul cu care se prezintă Frontul Democraţiei Populare In faţa alegătorilor este un program de construire a socialismului, de muncă paşnică pentru o viaţă mai îndestulată, pentru pace. Fiindcă nici un gospodar nu trăieşte fără rezerve, avem nevoie de cantităţi mari de cereale, astăzi oamenii nu mai trăiesc cu un harbuz şi cu o bucată de pline ca pe vremea cînd mureau la 38—40 de ani. Desigur că mai există greutăţi în aprovizionare, recunoaştem şi nu ne speriem de ele. Le vom invinge. Facem totul pentru ca oamenii să trăiască bine. Nu e aşa de simplu să le rezolvi pe toate, dar noi depunem eforturi în această direcţie. Pentru a produce mai mult, pămîntul trebuie lucrat mai bine. Noi am desfiinţat cotele ca să-l ajutăm pe ţăran să acorde mai mult interes culturii pămintului pentru a obţine recolte mai bogate, să dea o producţie mai mare cu ajutorul maşinilor pe care am început să le fabricăm în fabricile noastre. Să-l ajutăm pe ţăran să treacă la forme superioare de muncă a pămintuilui, în asociaţii, în întovărăşiri, în gospodării colective ; să scoată nu 3.000 kg. de porumb la ha., dar 7.000 kg. (nu ne-am supăra dacă ar fi şi 5.000 la urma urmei). Să treacă spre o agricultură înaintată, modernă şi din ce în ce mai perfecţionată. Acesta este sensul măsurilor partidului. Noi ne vom adresa muncitorilor din fabrici şi întreprinderi pentru a-i consulta în ce priveşte îmbunătăţirea sistemului de salarizare. Accentul trebuie pus pe elementul stimulator al calificării profesionale, retribuţia tarifară bazîndu-se pe normarea ştiinţifică a muncii. Va trebui să mobilizăm pe muncitori, maiştri, ingineri să studieze noul sistem de salarizare, să vină cu propuneri. Nu poţi face nici un fel de normare care să nu ţină cont de particularităţile fiecărei întreprinderi — care are utilaje mai vechi sau mai noi, condiţii mai bune sau mai rele. Aceasta nu este o muncă uşoapentru fericirea scumpei noastre latrri. Niciodată mai rituri ca acum tiu a fost atît de puterfiică unitatea moral-politică a orînduirii noastre democrat-populare. Lichidarea asupririi naţionale şi asigurarea deplinei egalităţi în drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare cu poporul român face ca oamenii muticii maghiari, germani, sirbi şi de alte naţionalităţi să participe cu însufleţire alături de oamenii muncii romîni la construirea socialismului în patria noastră comună, Republica Populară Romînă. Luînd parte în mod unanim la alegerile de la 3 februarie, cetăţenii patriei noastre îşi vor manifesta adîncul lor ataşament pentru puterea populară, încrederea nezdruncinată în orînduirea democrat-populară. Alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională întăresc şi mai mult unitatea între partid, guvern şi popor şi arată hotărîrea oamenilor muncii de a contribui cu toată energia şi capacitatea lor creatoare la făurirea societăţii noi, socialiste. Trăiască Partidul Muncitoresc Român, iniţiatorul şi organizatorul victoriilor noastre ! Trăiască scumpa noastră Patrie, Republica Populară Bortună ! Trăiască victoria ftv alegeri a Frontului Democraţiei populare ! La muncă şi la luptă pentru înflorirea Patriei, pentru viitorul ră. Aceasta, ca şi problema achiziţiilor vor fi probleme şi pentru deputaţii Marii Adunări Naţionale care vor trebui să contribuie pentru a le rezolva cît mai just. În ceea ce priveşte ţărănimea să-i vorbim gospodăreşte, convingător, despre avantajele achiziţiilor. Noi am văzut răspunsul ei la desfiinţarea cotelor : intrarea în mare număr în gospodării colective şi întovărăşiri agricole. In ciuda anumitor proorociri avem astăzi cîteva raioane dint ţară care sînt complect cooperativizate. Am trecut la descentralizarea aparatului nostru administrativ şi economic pentru că s-au creat condiţii pentru aceasta. Sistemul socialist este prin esenţă un sistem centralizat. Dar centralismul nostru poartă o denumire deosebită : centralism democratic. El trebuie să asigure legătura cu întreaga masă, care trebuie antrenată la formularea unor hotărîri şi la luarea unor măsuri. Dar la noi s-a văzut că s-a ajuns la forme prea rigide, care au devenit o frină. Referindu-se la lărgirea competenţei şi atribuţiilor sfaturilor populare, vorbitorul a subliniat că astăzi cetăţenii participă mai cu tragere de inimă la diferite acţiuni iniţiate de sfaturile populare, de diferitele comisii. S-au creat condiţii ca să se treacă asupra sfaturilor populare mai multă răspundere in administrarea treburilor. Nu este normal ca Sfatul popular din Botoşani să nu poată angaja 4 măturători fără aprobare din Bucureşti. Formele birocratice de conducere vor fi astfel in mare măsură înlăturate. Sfaturile populare să-şi administreze veniturile, iar cetăţenii să le tragă la răspundere ! In încheiere tov. Emil Bodnăraş a mulţumit pentru cuvintele calde adresate P.M.R., subliniind că încrederea aceasta a oamenilor în partid, în capacitatea lui este cea mai bună călăuză. Noi susţinem cu tărie F D.P. şi vom face tot posibilul pentru ca el să iasă victorios în alegerile pentru Marea Adunare Naţională. — Tov. Chivu Stoica în mijlocul alegătorilor Anii puterii populare au descătuşat canalitatea creatoare a celor ce muncesc Tov. Emil Bodnăraş s-a întîlnit cu alegătorii Alte întâlniri ale alegătorilor cu candidaţi ai F.D.P. Joi, în sala cinematografului „Maxim Gorki“ din Iaşi, peste 1.200 cetăţeni din circumscripţia electorală Iaşi-vest s-au întîlnit cu candidatul lor în alegeri, tovarăşul Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. * Peste 1.000 de alegători din circumscripţia electorală Constanța-nord s-au întîlnit miercuri dupa amiază în sala de festivităţi a cazinoului din Constanţa cu candidatul lor in alegerile de 13 februarie, tovarăşul Simion Bughici, membru al C.C. al P.M.R, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R. * Joi după amiază, sute de alegători din circumscripţia electorală Cernavodă s-au întîlnit la Casa de cultură din oraşul Cernavodă cu candidatul lor in alegeri, tovarăşul Gheorghe Hossu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri.* In comuna Stăneşti, raionul Tg. Jiu a avut loc joi o adunăre a peste 500 de delegaţi ai ţăranilor muncitori şi Intelectualilor din circumscripţia electorală Arcani, cu tovarăşul Grigore Preoteasa, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Afacerilor Externe.