Scînteia Tineretului, aprilie 1957 (Anul 12, nr. 2459-2480)
1957-04-02 / nr. 2459
SPARTACHIADA DE VARĂ — principala competiţie pentru atragerea tineretului în mişcarea sportivă Tineretul patriei noastre, ca şi tineretul întregii lumi, se pregăteşte să intîmpine măreaţa sărbătoare a tineretului lumii — Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor care va avea loc in acest an la Moscova. Aceste pregătiri se fac sub semnul întăririi luptei pentru pace şi prieteniei între toate popoarele lumii. Tineretul român participă cu entuziasm la nenumărate acţiuni închinate Festivalului. In producţie, la învăţătură, in sport, tineretul nostru, sub conducerea şi grija partidului, îndrumat de către U.T.M. obţine nenumărate succese în munca paşnică de construire a socialismului în patria noastră. Una din acţiunile mari organizate în cinstea Festivalului Mondial este şi cea de a 1 l-a Spartachiadă de vară a tineretului. In ţara noastră organizarea de competiţii sportive de masă a devenit o tradiţie. An de an, sute de mii de tineri din toate colţurile ţării se întrec pe terenurile de sport pentru a-şi măsura forţele în lupta sportivă. Concursurile sportive ale tineretului, spartachiadele de vară şi de iarnă au constituit un important stimulent în dezvoltarea interesului maselor de tineret de la oraşe şi sate pentru practicarea sportului. In aceste mari competiţii a ieşit mereu la iveală nesecatul izvor de tinere talente sportive, care au complectat cu succes rindurile sportivilor noştri fruntaşi, ajungînd chiar în loturile reprezentative ale ţării. Cine n-a auzit de cunoscutul boxer Mircea Dobrescu, de şahista Maria Albuleţ sau de atletul Ilie Savel care au provenit tocmai din asemenea competiţii sportive de masă ? In organizarea acestor competiţii de masă, organizaţiile U.T.M., Petre Gheorghe secretar al C.C. al U.T.M., preşedintele Comisiei Centrale de Organizare a Spartachiadei de vară a tineretului colectivele sportive au dobindit în decursul anilor o experienţă bogată, care a avut ca rezultat îmbunătăţirea continuă a acestor competiţii. Spartachiadele de vară şi de iarnă la care au fost antrenaţi sute de mii de tineri, au creat şi creează cele mai largi posibilităţi de afirmare a tinerilor in sport, in ridicarea de noi tinere talente spre drumul măiestriei sportive. Spartachiada tineretului contribuie direct la dezvoltarea culturii fizice şi sporturi in rindurile tineretului din ţara noastră. De această dezvoltare răspund in mod direct şi organele şi organizaţiile U.T.M., care au datoria de a mobiliza pe tineri la practicarea sportului. In cadrul Spartachiadei de iarnă din acest an, care s-a incheiat de curînd, a ieşit la iveală munca pozitivă dusă de către unele comitete regionale şi raionale U.T.M. in mobilizarea tinerilor la această Spartachiadă. De exemplu, comitetele regionale U.T.M. Stalin şi Baia-Mare, Comitetul orăşenesc U.T.M. Bucureşti şi altele s-au preocupat în mod serios de buna organizare a Spartachiadei în tot timpul desfăşurării ei. In felul acesta ele au reuşit, la capătul muncii depuse, să se poată mîndri cu rezultate frumoase în acest domeniu. Este necesar ca experienţa dobândită de către organele şi organizaţiile U.T.M., de către colectivele sportive, să fie folosită din plin încă de pe acum, în etapa de începere a celei de a II-a Spartachiade de vară a tineretului. Această Spartachiadă — care este deschisă tuturor tinerilor, băieţi şi fete, de la vlrsta de 14 (Continuare in pag. IV) Citiţi în pag. 4-a d minutul 38: goli Ştiinţa Timişoara a egalat. Foto: D. F. DUMITRU Dacă ai norocul ca de la Bucureşti la Sofia să călătoreşti ziua, capeţi un minunat prilej să iei cunoştinţă, dintr-un bun început, cu pămîntul primitor al Bulgariei, cu oraşele şi satele ei, cu frumuseţile naturii sale şi în fugă, în gări, să auzi primele cuvinte bulgăreşti. Este o senzaţie cu totul deosebită cînd, coborînd în gări şi încercând să te descurci în romîneşte, imediat ce ţi se constată naţionalitatea eşti înconjurat de o caldă prietenie, prietenie care te însoţeşte în tot timpul vizitei, indiferent dacă ea durează o zi, o lună sau un an. Este o prietenie frăţească, izvorită din inimă, prietenia care uneori poate fi exprimată în cuvinte, alteori în gesturi, dar care are la bază un crez comun. Staţiile se succed cu repeziciune şi oricît de iscusit şi experimentat reporter ai fi, este greu să le notezi şi încă şi mai greu să le reţii numele tuturor. (In aceste condiţii a ajuns şi autorul acestor rînduri în capitala Bulgariei frăţeşti — Sofia). După panorama care a defilat înaintea ochilor prin geamul vagonului, de dimineaţa pînă seara, Sofia îţi apare ca un oraş obişnuit, care seamănă cu oricare alt oraş de dimensiuni asemănătoare. Dar este suficient să parcurgi cîteva din străzile ei, ca să-ţi dai seama de particularităţile înăscute, la care se adaugă cele făurite de mina omului, in special în ultimii ani. Dintre particularităţile naturale care izbesc ochiul vizitatorului, este aceea că Sofia este înconjurată din trei părţi de munţi, dintre care cel mai drag sofienilor este „Vitoşa“. Nu există duminică ca Vitoşa să nu fie plin de turişti ai capitalei Bulgariei. Vitoşa este cîntată in poezii, cu numele „Vitoşa" sunt botezate numeroase produse ale industriei bulgare de astăzi. Printre particularităţile făurite de om te impresionează in primul rînd curăţenia oraşului. Este suficient să străbaţi nu numai arterele principale, unde viaţa pulsează din plin pînă noaptea, ci şi străzile lăturalnice, ca să vezi oameni harnici, înarmaţi cu furtunuri, spălînd zilnic caldarâmul. O altă particularitate te izbeşte abia cînd ajungi noaptea în mijlocul Sofiei. Atunci ai impresia că te afli într-o mare sală de dans. Pe jos, mozaicul de dimensiuni regulate se îmbină armonios cu lumina fluorescentă, impiedicîndu-te să-ţi dai seama că pragul zilei a fost demult depăşit şi se apropie miezul nopţii. In mijlocul acestei „săli de dans“ tronează impunător un grup de clădiri (asemănătoare ca arhitectură cu „Casa Scînteii" de la noi), unde se află in-stalate ministerele şi Consiliul de Miniştri. Desigur că s-ar putea găsi multe particularităţi ale capitalei Bulgariei, multe comparaţii şi asemănări demne de laudă. Dar aceasta ar necesita prea mult spaţiu şi mai mult, talent. Ar trebui, probabil, tomuri întregi ca să descrii viaţa culturală care pulsează în Sofia, repertoriul teatrelor, programul cinematografelor, varietatea muzeelor şi monumentelor artistice, spaţiile ei verzi şi minunatul ei parc de odihnă situat în sudul oraşului, tradiţiile şi obiceiurile oraşului, restaurantele şi grădinile ei şi încă şi mai multe tomuri să descrii locuitorii ei, cu modestia şi hărnicia lor firească. Pretutindeni tinereţe Dar pe lingă aceste calităţi, care au devenit atît de tradiţionale, ceea ce te impresionează la sofieni ca şi la toţi bulgarii de altfel, fie că trăiesc in preajma Mării Negre, fie că sînt munteni din Rodopi, fie că sínt culegători de trandafiri din faimoasa Vale a Rozelor, fie că sínt oţelari şi mineri din bazinul Dimitrovo, sau constructori de hidrocentrale la Barajul Stalin sau la Batak, este tinereţea lor. Această tinereţe se concretizează in optimismul viguros, în încrederea in forţele poporului, in dirzenia cu care biruie greutăţile. Primăvara, cînd natură miie, cînd torentele se rostogolesc prin munţii care odinioară, în timpul luptelor de eliberare antifascistă adăposteau partizanii luptători pentru libertate, tinerii şi tinerele Bulgariei noi o intîmpină cu cintece. Cinci pe sute de kilometri întreaga Vale a Trandafirilor pare o adevărată grădină, se face primul bilanţ al muncii anului. Este ceea ce in presă se intitulează laconic „rezultatele planului pe primul trimestru“. Dar îndărătul fiecărei cifre sunt oameni vii, sunt tineri, care au pus o parte din munca lor pentru a-şi înălţa patria socialistă. Aceasta constituie o mîndrie legitimă a tineretului bulgar. Recent, tovarăşii din Comitetul Uniunii Tineretului Dimitrovist de la Barajul „Studen Kladeneţ“ vesteau că apele tulburi ale Ardei sunt umflate, dar ele nu pot provoca inundaţii fiindcă zidurile de beton ridicate de tineri rezistă. E vorba despre inundaţiile care aduceau ruină şi jale în trecut pe aceste locuri şi despre care copiii de astăzi nu vor mai auzi decât din povestiri, sau din cărţile de istorie. Ardă se va transforma la fel ca şi atitea ape bulgare în energie electrică. In altă parte, la Batak, unde se construieşte cel mai puternic complex hidroenergetic din Bulgaria, viaţa pulsează din plin. „In primăvara aceasta, scria tinărul tehnician Mincio Toncev, de la nodul hidroenergetic Batak — va veni lumină de sub pămint. Ea va fi transportată cu ajutorul conductelor. Se montează maşinile centralei electrice subterane Batak“. Pentru cine nu a văzut ceea ce se făurește la Batak aceste rînduri ar putea apărea confuze, sau de domeniul fantasticului. Cine însă a vizitat aceste locuri, şantierul complex pe care iau naştere mai multe centrale electrice şi un imens lac de acumulare, trăieşte emoţia acestor rînduri. Să construieşti o centrală electrică la zeci şi zeci de metri sub pămint ca să aibă căderea de apă necesară pentru mişcarea turbinelor, este o operă temerară. La această operă s-au angajat constructorii bulgari şi, ca o chezăşie a reuşitei, tineretului bulgar i s-au încredinţat unele dintre cele mai grele sectoare în acest şantier. Cind le priveşti de pe colinele învecinate, cit cuprinzi cu ochii nu vezi decit o imensă vale; tehnicienii îţi explică că acolo va fi viitoarea „mare“, care va depăşi încă pe cea de la Iazovir-Stalin. Deocamdată pe spaţiul nemăsurat paschile şi ciobanii răzleţi cîntă din fluier, ca să alunge singurătatea. Singurul indice al viitorului nivel al apei este şirul de clădiri noi care înconjoară viitoarea „mare“. Acolo locuiesc constructorii hidrocentralei. Am vizitat aceste clădiri cu interesul de a vedea cum trăiesc oamenii pe acest şantier. Şi am constatat cu bucurie că munca lor harnică este răsplătită, oferindu-lise condiţii de viaţă demne de constructorii socialismului. Familiile au căpătat apartamente, iar întemeierea fiecărei familii este un prilej de sărbătorire tradiţională ce se încheie cu predarea cheilor noului apartament familiei abia formate. Cantinele de pe şantier — cîteva din cele 7.500 de cantine din Bulgaria oferă masă nu numai salariaţilor şantierului, ci şi familiilor lor. Activitatea culturală stringe laolaltă pe amatorii de cîntece şi dansuri, prezentarea de filme este ceva obişnuit, iar sportul — ca pretutindeni — o adevărată pasiune. Dacă la începutul vizitei în Bulgaria călătorul neiniţiat gîndeşte că va vizita „ţara trandafirilor şi a tutunului“, după o şedere de cîteva săptămîni el ajunge la concluzia că vizitează „ţara centralelor electrice“. Ca orice comparaţie şi aceasta conţine evident, deocamdată, o doză de exagerare. Dar munţii şi văile, apele şi torentele Bulgariei, oferă atitea posibilităţi, iar hărnicia oamenilor atita încredere, incit această exagerare cu timpul nu este departe de realitate. Electrificarea Bulgariei a început in anul 1900. In 1944 puterea totală a centralelor electrice din Bulgaria era de 110.000 kW. Ritmul de construcţie a centralelor electrice şi puterea lor au crescut considerabil in anii puterii populare. In ultimii 7-8 ani în R. P. Bulgaria au fost date in exploatare puternicele termocentrale „Stalin“, „Republika“, „Mariţa-3“ şi o serie de hidrocentrale — „Stara Zagora“, „Pasarel“, „Kokaliane“ şi altele — a căror putere este de cîteva ori mai mare decit cea a centralelor electrice dinainte de 1944. Numai in 1956 s-au construit un număr de centrale electrice cu o putere egală cu a celor construite în 44 de ani de putere burghezo-fascistă. In prezent în R. P. Bulgaria revin pe cap de locuitor aproximativ 310 kWh de energie electrică pe an, in timp ce în 1944 reveneau abia 35,4 kWh. Numărul localităţilor electrificate în Bulgaria a crescut de asemenea considerabil, ajungînd în prezent la 3.265. In decurs de 12 ani au fost electrificate in fiecare an cite 220 de localităţi. Electrificarea a pătruns larg in satul bulgar. Au fost electrificate pînă in prezent peste 75 la sută din numărul total al gospodăriilor agricole cooperative de muncă, gospodăriilor agricole de stat și S.M.T.-urilor. 1. FLOREA Construcţii noi de locuinţe In Sofia |! Anul XII, Seria ll-a, |! Nr. 2459 || 4 pagini — 20 bani Marți 2 Aprilie 1957 Mitingul de la Plovdiv Cuvîntarea Cuvîntarea tovarăşului tovarăşului Alugov Gh. Gheorghiu-Dej Tovarăşi şi tovarăşe, Cetăţeni şi cetăţene. De cîteva zile în ţara noastră se află delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Române, în frunte cu primul secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, prietenul şi tovarăşul nostru, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Permiteţi-mi, scumpi tovarăşi şi cetăţeni ai Plovdivului, ca în numele vostru şi în numele întregului popor bulgar să salut încă odată din toată inima pe scumpii noştri prieteni romîni şi la persoana lor pe poporul frate român. Primirea entuziastă pe care aţi făcut-o delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romine este o dovadă clară a legăturilor prieteneşti strînse între poporul nostru şi fraţii săi romîni. Atît de călduros şi cordial pot fi întîmpinaţi numai reprezentanţii unui popor prieten, reprezentanţii partidelor frăţeşti comuniste şi muncitoreşti, care sînt legaţi pe vecie printr-o prietenie indestructibilă şi o colaborare reciprocă tovărăşească. Cu astfel de sentimente calde a întîmpinat poporul român în 1948 delegaţia noastră guvernamentală, în frunte cu Gheorghi Dimitrov. Cu o astfel de căldură şi entuziasm a fost întîmpinată delegaţia noastră guvernamentală de către poporul albanez, astfel am fost întîmpinaţi la Moscova de popoarele sovietice frăţeşti, cu astfel de sentimente de caldă afecţiune oamenii muncii de la noi întîm(Continuare in pag. 6-a) Dragi tovarăşi şi tovarăşe. Transmitem oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Plovdiv un fierbinte şi tovărăşesc salut din partea muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor din Republica Populară Romînă, care, asemenea vouă, construiesc socialismul în patria lor liberă. Oraşul vostru este cunoscut pentru vechile sale tradiţii revoluţionare. La Plovdiv au activat ani Îndelungaţi înflăcăraţii revoluţionari Dimităr Blagoev, Vasil Kolarov şi alţii. In scurta vizită pe care delegaţia noastră de partid şi de stat a făcut-o în ţara dvs. am văzut pretutindeni roadele muncii harnice şi însufleţite a poporului. Plovdivul a cunoscut în ultimul deceniu o puternică dezvoltare. In oraşul vostru s-au ridicat noi întreprinderi. Ţărănimea din regiunea Plovdiv a obţinut succese remarcabile în opera de construire a socialismului la sate, înfloreşte şi se răspîndeşte cultura ; a crescut numărul şcolilor şi altor aşezăminte culturale. Munca voastră rodnică, dragi tovarăşi, reprezintă o imagine vie a marilor transformări înnoitoare, a succeselor de seamă obţinute de poporul bulgar sub conducerea Partidului Comunist în dezvoltarea economiei şi culturii, în construirea socialismului. Instaurarea regimului de democraţie populară în ţara voastră a descătuşat iniţiativa şi energia uixatoare a maselor de milioane, înăbuşite între (Continuare in pag 3 a) Prin munca lor entuziastă, tinerii vor sădi 120.000.000 puieţi! Printre bogăţiile cele mai de seamă de pe pămîntul patriei noastre, pădurile ocupă, fără îndoială, un loc de frunte. Ele aduc mari şi multiple avantaje ţării. Pe coastele împădurite, apa din ploi şi din zăpezi se scurge mult mai încet decît pe cele fără copaci, iar o bună parte pătrunde în pămint. Rîurile care izvorăesc din munţi împăduriţi au tocmai de aceea un debit aproape constant, iar apa lor poate fi folosită mai lesne şi mai sigur de către om. La cimpie, pădurea aduce de asemenea mari foloase, mai ales dacă e plantată de mina omului sub formă de perdele. Perdelele de protecţie micşorează sau opresc cu totul vinturile, iarna nu îngăduie spulberarea zăpezii. Aşadar, intre păduri şi agricultură există o legătură strinsă. Pădurile ajută pe om in eforturile sale pentru obţinerea unor recolte bogate. Lemnul pădurilor este un material foarte căutat, datorită nenumăratelor sale întrebuinţări. Nu degeaba sub trecutele regimuri reacţionare, burghezia de la noi, deseori aliată cu cea de peste hotare, s-a năspustit în păduri cum se năpustesc norii de lăcuste asupra holdelor fără apărare. Munţi vitregi, pe zeci de mii de hectare, au fost curăţiţi sistematic de pădure, au rămas goi şi trişti. Pentru împrospătarea pădurii pentru înlocuirea cetei tăiate burghezia n-a făcut nimic. Scopul ei era numai să-şi potolească, setea nesfîrşită de cîştig. Munţii au rămas fără podoaba şi apărarea lor — pădurea — pradă vînturilor şi ploilor, care au început să roadă din ei, să-i sfarme, să-i prăbuşească. Regimul democrat-popular a moştenit de la burghezie, intre multe alte rele, şi o situaţie mizerabilă a pădurilor. Ani de-a rîndul s-a tăiat şi s-a tot tăiat pădure, fără ca nimeni să planteze vreun puiet în loc. In anii din urmă, sub conducerea partidului, muncitorii pădurilor, organele silvice au pornit la luptă, pentru îmbunătăţirea stării de lucruri şi în acest sector. In regiunea Iaşi, in munţii Vrancei şi în multe alte locuri s-au făcut lucrări de stăvilire a torenţilor şi a altor factori care distrug pămintul roditor; s-au plantat totodată puieţi pe zeci de mii de hectare. In regiunea Constanţa şi in Bărăgan se extinde, după experienţa Uniunii Sovietice, plantarea perdelelor forestiere de protecţie. Zeci de mii de hectare sunt curăţite în fiecare an de un primejdios duşman al pădurilor şi livezilor — omida stejarului. Oamenii muncii conduşi de partid sunt hotărîţi să nu precupeţească nici un efort pentru a reda patriei bogăţia pădurilor, mai mare şi mai frumoasă decit in trecut. La aceste eforturi, tineretul a adus şi aduce o contribuţie de seamă. Anul trecut, multe organizaţii U.T.M. şi de pionieri au luat parte cu entuziasm la munca pentru refacerea şi ocrotirea pădurilor. Intre ele, pot fi citate cele din regiunile Hunedoara, Galaţi, Oradea, Ploeşti etc. In cadrul „Lunii pădurii" desfăşurată anul trecut, s-a realizat o economie de 3.414.000 lei , realizare care se datorează într-o mare măsură tineretului. Anul acesta, răspunzind sarcinilor trasate de plenara a ll-a a C.C. al U.T.M., mulţi utemişti şi tineri — in special din regiunile Craiova şi Galaţi — au început de acum munca de plantare a puieţilor. Al doilea Congres al P.M.R. a fixat sarcini însemnate cu privire la refacerea fondului forestier al ţării, ameliorarea terenurilor degradate, crearea perdelelor de protecţie a culturilor agricole, înfrumuseţarea oraşelor şi satelor prin crearea şi dezvoltarea zonelor verzi. In baza acestor sarcini şi cu scopul de a antrena tineretul in spiritul dragostei faţă de păstrarea şi refacerea pădurilor, ca un bun al întregului popor, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi Biroul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor au hotărît să se planteze în acest an, cu forţele tineretului, 120.000.000 puieţi pentru a ajuta astfel îndeplinirea planului de stat in sectorul împăduririlor. De asemenea s-a stabilit ca tineretul să execute lucrări de combatere a omidei păroase pe o suprafaţă de 30.000 hectare şi să stringă o mare cantitate de seminţe şi fructe de pădure. Scînteia tineretului (Continuare in pag. 2 a) Proletari din toate tarile, uniţi-vă! SOFIA 1 — de la trimisul special „Agerpres“. Duminică dimineaţa tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Petre Borilă au vizitat complexul hidroenergetic „Stalin“ de pe riul liker, în apropiere de Sofia. Membrii delegaţiei române s-au oprit la şantierul barajului lacului de acumulare „Pancerovo“, la hidrocentrala „Pasarel“ şi la marele baraj „Stalin“. Complexul hidroenergetic de pe rîul Isker este una dintre marile lucrări în domeniul electrificării ţării şi extinderii irigaţiilor, realizate în anii regimului democratpopular în Bulgaria. Puterea instalată a centralelor electrice din Republica Populară Bulgaria a crescut considerabil. Intr-un singur an puterea instalată a întrecut de 4 ori pe cea instalată pînă în 1944. Suprafeţele irigate au crescut de asemenea de 4,5 ori faţă de cele irigate pînă în 1944. Conducătorii complexului au vorbit solilor poporului român despre importanţa lucrărilor executate şi perspectivele de dezvoltare a complexului hidroenergetic de la Isker. Barajul „Stalin“, care are o înălţime de 73 m, stăvileşte apele Isker-ului, formînid un lac de acumulare lung de 16 km., cu o suprafaţă de 11 km.p. Apele Iskerului acţionează două hidrocentrale cu o putere totală de 50.000 de kW. Un alt baraj pe Isker, un canal deschis de 70 km. şi un lac de acumulare de 10 km.p. vor permite irigarea unor mari suprafeţe de teren, constituind totodată un plăcut loc de recreere şi de sporturi nautice pentru locuitorii Sofiei. In a doua jumătate a zilei delegaţia romina, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a vizitat gospodăria de stat şi parcul Vrania din apropierea Sofiei, iar apoi centrul reconstruit al capitalei Bulgariei şi magazinul universal central. Oaspeţii au vizitat un cartier al oraşului şi parcul naţional Vitoşa. In cursul vizitelor delegaţia romînă a fost însoţită de conducători al Partidului Comunist Bulgar şi ai guvernului Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarăşul Todor Jivcov. ■k PLOVDIV (de la trimişii speciali Agerpres). Luni dimineaţa delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Române alcătuită din tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducătorul delegaţiei, Chivu Stoica, preşedintele Consiliului deMiniştri al Republicii Populare Romíne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, Petre Borilă, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne, membru al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, G. Gaston- Alarin, președintele Comitetului de Stat al Planificării, M. Roșianu, ambasadorul Republicii Populare Romine la Sofia, care se află în vizită oficială in Republica Populară Bulgaria, a plecat spre Plovdiv. Delegaţia este însoţită de tovarăşii Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Dimo Dicev, membru al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, şeful secţiei de politică externă şi relaţii internaţionale a C.C. al Partidului Comunist Bulgar,M. Tarabanov, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al Republicii Populare Bulgaria, Iordan Ştefanov, directorul Protocolului. Coloana de maşini a oprit în drum în oraşul Pazargic, unde locuitorii oraşului au făcut o primire sărbătorească solilor poporului român. In centrul oraşului a avut loc un scurt miting. Delegaţia romînă a fost salutată de Liuben Lucov, preşedintele comitetului orăşenesc al Frontului Patriei. A răspuns tov. Petre Borilă, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Român. Cuvîntarea sa a fost subliniată de cei prezenţi cu aplauze şi aclamaţii în cinstea prieteniei bulgaro-romine, a solidarităţii tuturor ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică. Coloana de maşini porneşte din nou Pe tot parcursul, prin localităţile pe unde trece, delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Române este întîmpinată cu deosebită căldură. Oaspeţii se opresc la unul din sectoarele cooperativei agricole de muncă „Dimitr Caraivanov“ din comuna Malo Conavo Această gospodărie cuprinde 1.000 de familii de ţărani care şi-au unit 4 500 ha. de teren pentru a le lucra în comun. Conducătorii de partid şi de stat români au stat de vorbă cu colectiviştii care lucrează la răsadniţele de roşii. Către ora 11 delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Romine a ajuns la Plovdiv, important centru cultural şi economic al Republicii Populare Bulgaria. In întîmpinarea oaspeţilor romîni s-a adunat o imensă mulţime de oameni. Conducătorii autorităţilor locale — Todor Zvezdov, prim-secretar al comitetului regional al Partidului Comunist Bulgar, Nicola Babangiev, preşedintele sfatului popular orăşenesc, Spas Gospodov, prim-secretar al comitetului orăşenesc al Partidului Comunist Bulgar, Atanas Cîrkov, preşedintele sfatului popular regional, i-au salutat cu căldură pe oaspeţii romîni. O companie de onoare cu muzică şi drapel a dat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Romine şi Republicii Populare Bulgaria. Apoi tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Anton Iugov au trecut în revistă compania de onoare. In piaţa centrală a oraşului a avut loc un mare miting. Deasupra mulţimii care se întinde pînă departe în piaţă, în parcul oraşului şi pe străzile învecinate, se vedeau pancarte cu chemări in limbile romînă şi bulgară: „Trăiască prietenia bulgaro-romînă“, „Trăiască pacea in lumea întreagă“, „Bine aţi venit dragi prieteni din Romînia“, „Dunărea nu ne desparte, ne uneşte“, „Salut de luptă de la feroviarii din Plovdiv, tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Chivu Stoica“. Mitingul a fost deschis de Nicola Babangiev, preşedintele sfatului popular orăşenesc, care a salutat sosirea în oraşul Plovdiv a delegaţiei guvernamentale şi de partid a Republicii Populare Române. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar. S-a dat apoi cuvîntul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C. C. al Partidului Muncitoresc Român, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducătorul delegaţiei guvernamentale şi de partid a Republicii Populare Romine. Cuvântările tovarăşilor Anton Iugov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au fost salutate cu aplauze entuziaste. La încheierea mitingului, tineri şi tinere din oraşul şi regiunea Plovdiv, îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale bulgare, au urcat la tribună şi în aplauzele prelungite ale mulţimii au oferit buchete de flori conducătorilor de stat şi de partid romîni şi bulgari. La amiază sfatul popular orăşenesc a oferit o masă în cinstea oaspeţilor. Vizitele delegaţiei guvernamentale şi de partid a R. P. R. în R. P. Bulgaria A intrat în funcţiune o nouă secţie a uzinei cocso-chimice La Combinatul siderurgic din înzestrată cu utilaje moderne la- Hunedoara a intrat în funcţiune bricate in Uniunea Sovietică şi în secţia de sulfat de amoniu de pe , , „ , , , , * lîngă uzina cocso-chimică. Acea *ara noastra, e*e au *CSI montata sta este prima secţie din ţara noa- Puse la funcţiune de colectistră care va produce sulfat de vul întreprinderii de construcţii amoniu din gaz de cocs. siderurgice din Hunedoara cu Secţia de sulfat de amoniu este ajutorul specialiştilor sovietici.