Scînteia Tineretului, aprilie 1957 (Anul 12, nr. 2459-2480)

1957-04-02 / nr. 2459

SPARTACHIADA DE VARĂ — principala competiţie pentru atragerea tineretului în mişcarea sportivă Tineretul patriei noastre, ca şi tineretul întregii lumi, se pregă­teşte să intîmpine măreaţa săr­bătoare a tineretului lumii — Fes­tivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor care va avea loc in acest an la Moscova. Aceste pre­gătiri se fac sub semnul întări­rii luptei pentru pace şi priete­niei între toate popoarele lumii. Tineretul român participă cu entuziasm la nenumărate acţiuni închinate Festivalului. In produc­ţie, la învăţătură, in sport, tine­retul nostru, sub conducerea şi grija partidului, îndrumat de că­tre U.T.M. obţine nenumărate succese în munca paşnică de con­struire a socialismului în patria noastră. Una din acţiunile mari organi­zate în cinstea Festivalului Mon­dial este şi cea de a 1 l-a Sparta­­chiadă de vară a tineretului. In ţara noastră organizarea de competiţii sportive de masă a de­venit o tradiţie. An de an, sute de mii de tineri din toate colţurile ţării se întrec pe terenurile de sport pentru a-şi măsura forţele în lupta sportivă. Concursurile sportive ale tineretului, sparta­­chiadele de vară şi de iarnă au constituit un important stimulent în dezvoltarea in­teresului maselor de tineret de la oraşe şi sate pentru practicarea sportului. In aceste mari compe­tiţii a ieşit mereu la iveală nese­catul izvor de tinere talente spor­tive, care au complectat cu succes rindurile sportivilor noştri frun­taşi, ajungînd chiar în loturile re­prezentative ale ţării. Cine n-a auzit de cunoscutul boxer Mircea Dobrescu, de şahista Maria Albu­­leţ sau de atletul Ilie Savel care au provenit tocmai din asemenea competiţii sportive de masă ? In organizarea acestor competi­ţii de masă, organizaţiile U.T.M., Petre Gheorghe secretar al C.C. al U.T.M., preşedintele Comisiei Centrale de Organizare a Spartachiadei de vară a tineretului colectivele sportive au dobindit în decursul anilor o experienţă bo­gată, care a avut ca rezultat îm­bunătăţirea continuă a acestor competiţii. Spartachiadele de vară şi de iarnă la care au fost antrenaţi sute de mii de tineri, au creat şi creează cele mai largi posibili­tăţi de afirmare a tinerilor in sport, in ridicarea de noi tinere talente spre drumul măiestriei sportive. Spartachiada tineretului con­­tribuie direct la dezvoltarea cul­turii fizice şi sportu­ri in rindu­rile tineretului din ţara noastră. De această dezvoltare răspund in mod direct şi organele şi orga­nizaţiile U.T.M., care au datoria de a mobiliza pe tineri la practi­carea sportului. In cadrul Spar­tachiadei de iarnă din acest an, care s-a incheiat de curînd, a ieşit la iveală munca pozitivă dusă de către unele comitete re­gionale şi raionale U.T.M. in mo­bilizarea tinerilor la această Spartachiadă. De exemplu, comi­tetele regionale U.T.M. Stalin şi Baia-Mare, Comitetul orăşenesc U.T.M. Bucureşti şi altele s-au preocupat în mod serios de buna organizare a Spartachiadei în tot timpul desfăşurării ei. In felul acesta ele au reuşit, la capătul muncii depuse, să se poată mîndri cu rezultate frumoase în acest domeniu. Este necesar ca experienţa do­­bândită de către organele şi orga­nizaţiile U.T.M., de către colecti­vele sportive, să fie folosită din plin încă de pe acum, în etapa de începere a celei de a II-a Spar­­tachiade de vară a tineretului. Această Spartachiadă — care este deschisă tuturor tinerilor, băieţi şi fete, de la vlrsta de 14 (Continuare in pag. IV) Citiţi în pag. 4-a­ d minutul 38: goli Ştiinţa Timişoara a egalat. Foto: D. F. DUMITRU Dacă ai norocul ca de la Bucu­reşti la Sofia să călătoreşti ziua, capeţi un minunat prilej să iei cu­noştinţă, dintr-un bun început, cu pămîntul primitor al Bulgariei, cu oraşele şi satele ei, cu frumuseţile naturii sale şi în fugă, în gări, să auzi primele cuvinte bulgăreşti. Este o senzaţie cu totul deose­bită cînd, coborînd în gări şi în­cercând să te descurci în romîneş­­te, imediat ce ţi se constată na­ţionalitatea eşti înconjurat de o caldă prietenie, prietenie care te însoţeşte în tot timpul vizitei, in­diferent dacă ea durează o zi, o lună sau un an. Este o prietenie frăţească, izvorită din inimă, prie­tenia care uneori poate fi exprima­tă în cuvinte, alteori în gesturi, dar care are la bază un crez co­mun. Staţiile se succed cu repeziciune şi oricît de iscusit şi experimentat reporter ai fi, este greu să le no­tezi şi încă şi mai greu să le reţii numele tuturor. (In aceste condiţii a ajuns şi autorul acestor rînduri în capitala Bulgariei fră­ţeşti — Sofia). După panorama care a defilat înaintea ochilor prin geamul vago­nului, de dimineaţa pînă seara, So­fia îţi apare ca un oraş obişnuit, care seamănă cu oricare alt oraş de dimensiuni asemănătoare. Dar este suficient să parcurgi cîteva din străzile ei, ca să-ţi dai seama de particularităţile înăscute, la care se adaugă cele făurite de mina omu­lui, in special în ultimii ani. Dintre particularităţile naturale care izbesc ochiul vizitatorului, este aceea că Sofia este înconju­rată din trei părţi de munţi, din­tre care cel mai drag sofienilor este „Vitoşa“. Nu există duminică ca Vitoşa să nu fie plin de turişti ai capitalei Bulgariei. Vitoşa este cîntată in poezii, cu numele „Vi­toşa" sunt botezate numeroase pro­duse ale industriei bulgare de as­tăzi. Printre particularităţile făurite de om te impresionează in primul rînd curăţenia oraşului. Este su­ficient să străbaţi nu numai arte­rele principale, unde viaţa pulsea­ză din plin pînă noaptea, ci şi străzile lăturalnice, ca să vezi oa­meni harnici, înarmaţi cu furtunuri, spălînd zilnic caldarâmul. O altă particularitate te izbeşte abia cînd ajungi noaptea în mij­locul Sofiei. Atunci ai impresia că te afli într-o mare sală de dans. Pe jos, mozaicul de dimensiuni re­gulate se îmbină armonios cu lu­mina fluorescentă, impiedicîndu-te să-ţi dai seama­ că pragul zilei a fost demult depăşit şi se apropie miezul nopţii. In mijlocul acestei „săli de dans“ tronează impună­tor un grup de clădiri (asemănă­toare ca arhitectură cu „Casa Scîn­­teii" de la noi), unde se află in-­­stalate ministerele şi Consiliul de Miniştri. Desigur că s-ar putea găsi mul­te particularităţi ale capitalei Bul­gariei, multe comparaţii şi asemă­nări demne de laudă. Dar aceas­ta ar necesita prea mult spaţiu şi mai mult, talent. Ar trebui, pro­babil, tomuri întregi ca să descrii viaţa culturală care pulsează în So­fia, repertoriul teatrelor, programul cinematografelor, varietatea muze­elor şi monumentelor artistice, spa­ţiile ei verzi şi minunatul ei parc de odihnă situat în sudul oraşu­lui, tradiţiile şi obiceiurile oraşu­lui, restaurantele şi grădinile ei şi încă şi mai multe tomuri să descrii locuitorii ei, cu modestia şi hărni­cia lor firească. Pretutindeni tinereţe Dar pe lingă aceste calităţi, care au devenit atît de tradiţionale, ceea ce te impresionează la sofieni ca şi la toţi bulgarii de altfel, fie că trăiesc in preajma Mării Negre, fie că sînt munteni din Rodopi, fie că sínt culegători de trandafiri din fai­moasa Vale a Rozelor, fie că sínt oţelari şi mineri din bazinul Di­­mitrovo, sau constructori de hidro­centrale la Barajul Stalin sau la Batak, este tinereţea lor. Această tinereţe se concretizează in opti­mismul viguros, în încrederea in forţele poporului, in dirzenia cu care biruie greutăţile. Primăvara, cînd natură m­iie, cînd torentele se rostogolesc prin munţii care odinioară, în timpul luptelor de eliberare antifascistă adăposteau partizanii luptători pentru libertate, tinerii şi tinerele Bulgariei noi o intîmpină cu cin­­tece. Cinci pe sute de kilometri în­treaga Vale a Trandafirilor pare o adevărată grădină, se face primul bilanţ al muncii anului. Este ceea ce in presă se intitulează laconic „rezultatele planului pe primul tri­mestru“. Dar îndărătul fiecărei ci­fre sunt oameni vii, sunt tineri, care au pus o parte din munca lor pen­tru a-şi înălţa patria socialistă. A­­ceasta constituie o mîndrie legiti­mă a tineretului bulgar. Recent, tovarăşii din Comitetul Uniunii Tineretului Dimitrovist de la Barajul „Studen Kladeneţ“ ves­teau că apele tulburi ale Ardei sunt umflate, dar ele nu pot provoca inundaţii fiindcă zidurile de beton ridicate de tineri rezistă. E vorba despre inundaţiile care aduceau ruină şi jale în trecut pe aceste lo­curi şi despre care copiii de as­tăzi nu vor mai auzi decât din po­vestiri, sau din cărţile de istorie. Ardă se va transforma la fel ca şi atitea ape bulgare în energie electrică. In altă parte, la Batak, unde se construieşte cel mai pu­ternic complex hidroenergetic din Bulgaria, viaţa pulsează din plin. „In primăvara aceasta, scria tină­­rul tehnician Mincio Toncev, de la nodul hidroenergetic Batak — va veni lumină de sub pămint. Ea va fi transportată cu ajutorul con­ductelor. Se montează maşinile centralei electrice subterane Ba­tak“. Pentru cine nu a văzut ceea ce se făurește la Batak aceste rînduri ar putea apărea confuze, sau de domeniul fantasticului. Cine însă a vizitat aceste locuri, şantierul com­plex pe care iau naştere mai mul­te centrale electrice şi un imens lac de acumulare, trăieşte emoţia acestor rînduri. Să construieşti o centrală electrică la zeci şi zeci de met­ri sub pămint ca să aibă căde­rea de apă necesară pentru mişca­rea turbinelor, este o operă teme­rară. La această operă s-au an­gajat constructorii bulgari şi, ca o chezăşie a reuşitei, tineretului bul­gar i s-au încredinţat unele dintre cele mai grele sectoare în acest şantier. Cind le priveşti de pe co­linele învecinate, cit cuprinzi cu ochii nu vezi decit o imensă vale; tehnicienii îţi explică că acolo va fi viitoarea „mare“, care va depăşi încă pe cea de la Iazovir-Stalin. Deocamdată pe spaţiul nemăsurat pasc­hile şi ciobanii răzleţi cîntă din fluier, ca să alunge singură­tatea. Singurul indice al viitorului nivel al apei este şirul de clădiri noi care înconjoară viitoarea „mare“. Acolo locuiesc constructo­rii hidrocentralei. Am vizitat aceste clădiri cu in­teresul de a vedea cum trăiesc oamenii pe acest şantier. Şi am constatat cu bucurie că munca lor harnică este răsplătită, oferindu-li­­se condiţii de viaţă demne de cons­tructorii socialismului. Familiile au căpătat apartamente, iar înte­meierea fiecărei familii este un prilej de sărbătorire tradiţională ce se încheie cu predarea cheilor noului apartament familiei abia formate. Cantinele de pe şan­tier — cîteva din cele 7.500 de cantine din Bulgaria oferă masă nu numai salariaţilor şan­tierului, ci şi familiilor lor. Acti­vitatea culturală stringe laolaltă pe amatorii de cîntece şi dansuri, pre­zentarea de filme este ceva obiş­nuit, iar sportul — ca pretutin­deni — o adevărată pasiune. Dacă la începutul vizitei în Bul­garia călătorul neiniţiat gîndeşte că va vizita „ţara trandafirilor şi a tutunului“, după o şedere de cîteva săptămîni el ajunge la concluzia că vizitează „ţara centralelor elec­trice“. Ca orice comparaţie şi a­­ceasta conţine evident, deocamda­tă, o doză de exagerare. Dar mun­ţii şi văile, apele şi torentele Bul­gariei, oferă atitea posibilităţi, iar hărnicia oamenilor atita încredere, incit această exagerare cu timpul nu este departe de realitate. Electrificarea Bulgariei a început in anul 1900. In 1944 puterea to­tală a centralelor electrice din Bul­garia era de 110.000 kW. Ritmul de construcţie a centralelor electri­ce şi puterea lor au crescut consi­derabil in anii puterii populare. In ultimii 7-8 ani în R. P. Bulgaria au fost date in exploatare puternicele termocentrale „Stalin“, „Republi­ka“, „Mariţa-3“ şi o serie de hi­drocentrale — „Stara Zagora“, „Pasarel“, „Kokaliane“ şi altele —­ a căror putere este de cîteva ori mai mare decit cea a centralelor electrice dinainte de 1944. Numai in 1956 s-au construit un număr de centrale electrice cu o putere egală cu a celor construite în 44 de ani de putere burghezo-fascis­­tă. In prezent în R. P. Bulgaria revin pe cap de locuitor aproxima­tiv 310 kWh de energie electrică pe an, in timp ce în 1944 reveneau abia 35,4 k­Wh. Numărul localită­ţilor electrificate în Bulgaria a crescut de asemenea considerabil, ajungînd în prezent la 3.265. In decurs de 12 ani au fost electrifi­cate in fiecare an cite 220 de lo­calităţi. Electrificarea a pătruns larg in satul bulgar. Au fost elec­trificate pînă in prezent peste 75 la sută din numărul total al gos­podăriilor agricole cooperative de muncă, gospodăriilor agricole de stat și S.M.T.-urilor. 1. FLOREA Construcţii noi de locuinţe In Sofia |! Anul XII, Seria ll-a, |! Nr. 2459 || 4 pagini — 20 bani­­ Marți 2 Aprilie 1957 Mitingul de la Plovdiv Cuvîntarea Cuvîntarea tovarăşului tovarăşului A­­lugov Gh. Gheorghiu-Dej Tovarăşi şi tovarăşe, Cetăţeni şi cetăţene. De cîteva zile în ţara noastră se află delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Române, în frunte cu primul secretar al Comitetu­lui Central al Partidului Muncitoresc Român, prie­tenul şi tovarăşul nostru, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Permiteţi-mi, scumpi tovarăşi şi cetăţeni ai Plov­­divului, ca în numele vostru şi în numele întregu­lui popor bulgar să salut încă odată din toată inima pe scumpii noştri prieteni romîni şi la per­soana lor pe poporul frate român. Primirea entuziastă pe care aţi făcut-o delega­­ţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Popu­lare Romine este o dovadă clară a legăturilor prieteneşti strînse între poporul nostru şi fraţii săi romîni. Atît de călduros şi cordial pot fi întîmpi­­naţi numai reprezentanţii unui popor prieten, repre­zentanţii partidelor frăţeşti comuniste şi munci­toreşti, care sînt legaţi pe vecie printr-o prietenie indestructibilă şi o colaborare reciprocă tovără­şească. Cu astfel de sentimente calde a întîmpinat poporul român în 1948 delegaţia noastră guver­namentală, în frunte cu Gheorghi Dimitrov. Cu o astfel de căldură şi entuziasm a fost întîmpinată delegaţia noastră guvernamentală de către poporul albanez, astfel am fost întîmpinaţi la Moscova de popoarele sovietice frăţeşti, cu astfel de sentimente de caldă afecţiune oamenii muncii de la noi întîm­(Continuare in pag. 6-a) Dragi tovarăşi şi tovarăşe. Transmitem oamenilor muncii din oraşul şi re­giunea Plovdiv un fierbinte şi tovărăşesc salut din partea muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor din Republica Populară Romînă, care, asemenea vouă, construiesc socialismul în patria lor liberă. Oraşul vostru este cunoscut pentru vechile sale tradiţii revoluţionare. La Plovdiv au activat ani Îndelungaţi înflăcăraţii revoluţionari Dimităr Bla­­goev, Vasil Kolarov şi alţii. In scurta vizită pe care delegaţia noastră de partid şi de stat a făcut-o în ţara dvs. am văzut pretutindeni roadele muncii harnice şi însufleţite a poporului. Plovdivul a cunoscut în ultimul de­ceniu o puternică dezvoltare. In oraşul vostru s-au ridicat noi întreprinderi. Ţărănimea din re­giunea Plovdiv a obţinut succese remarcabile în opera de construire a socialismului la sate, în­floreşte şi se răspîndeşte cultura ; a crescut nu­mărul şcolilor şi altor aşezăminte culturale. Munca voastră rodnică, dragi tovarăşi, repre­zintă o imagine vie a marilor transformări înnoi­toare, a succeselor de seamă obţinute de poporul bulgar sub conducerea Partidului Comunist în dezvoltarea economiei şi culturii, în construirea socialismului. Instaurarea regimului de democraţie populară în ţara voastră a descătuşat iniţiativa şi energia ui­xatoare a maselor de milioane, înăbuşite în­tre­ (Continuare in pag 3­ a) Prin munca lor entuziastă, tinerii vor sădi 120.000.000 puieţi! P­rintre bogăţiile cele mai de seamă de pe pămîn­­tul patriei noastre, pă­durile ocupă, fără îndoială, un loc de frunte. Ele aduc mari şi multiple avantaje ţării. Pe coastele împădurite, apa din ploi şi din zăpezi se scurge mult mai încet decît pe cele fără copaci, iar o bună parte pătrunde în pămint. Rîu­­rile care izvorăesc din munţi împăduriţi au tocmai de aceea un debit aproape constant, iar apa lor poate fi folosită mai lesne şi mai sigur de către om. La cimpie, pădurea aduce de asemenea mari foloase, mai ales dacă e plantată de mina omului sub formă de perdele. Perdelele de protecţie micşo­rează sau opresc cu totul vin­­turile, iarna nu îngăduie spul­berarea zăpezii. Aşadar, intre păduri şi agricultură există o legătură strinsă. Pădurile a­­jută pe om in eforturile sale pentru obţinerea unor recolte bogate. Lemnul pădurilor este un material foarte căutat, da­­torită nenumăratelor sale în­trebuinţări. Nu degeaba sub trecutele regimuri reacţionare, burghezia de la noi, deseori aliată cu cea de peste hotare, s-a năspustit în păduri cum se năpustesc norii de lăcuste asupra holdelor fără apărare. Munţi vitregi, pe zeci de mii de hectare, au fost curăţiţi sistematic de pădure, au ră­mas goi şi trişti. Pentru îm­prospătarea pădurii pentru înlocuirea cetei tăiate burghe­zia n-a făcut nimic. Scopul ei era numai să-şi potolească, setea nesfîrşită de cîştig. Munţii au rămas fără podoa­ba şi apărarea lor — pădu­rea — pradă vînturilor şi ploilor, care au început să roadă din ei, să-i sfarme, să-i prăbuşească. Regimul democrat-popular a moştenit de la burghezie, in­tre multe alte rele, şi o situa­ţie mizerabilă a pădurilor. Ani de-a rîndul s-a tăiat şi s-a tot tăiat pădure, fără ca nimeni să planteze vreun puiet în loc. In anii din urmă, sub con­ducerea partidului, muncitorii pădurilor, organele silvice au pornit la luptă, pentru îmbu­nătăţirea stării de lucruri şi în acest sector. In regiunea Iaşi, in munţii Vrancei şi în multe alte locuri s-au făcut lucrări de stăvilire a torenţilor şi a altor factori care distrug pă­­mintul roditor; s-au plantat totodată puieţi pe zeci de mii de hectare. In regiunea Con­stanţa şi in Bărăgan se ex­tinde, după experienţa Uniu­nii Sovietice, plantarea perde­lelor forestiere de protecţie. Zeci de mii de hectare sunt curăţite în fiecare an de un primejdios duşman al păduri­lor şi livezilor — omida ste­jarului. Oamenii muncii con­duşi de partid sunt hotărîţi să nu precupeţească nici un efort pentru a reda patriei bogăţia pădurilor, mai mare şi mai frumoasă decit in trecut. La aceste eforturi, tineretul a adus şi aduce o contribuţie de seamă. Anul trecut, multe organizaţii U.T.M. şi de pio­nieri au luat parte cu entu­ziasm la munca pentru refa­cerea şi ocrotirea pădurilor. Intre ele, pot fi citate cele din regiunile Hunedoara, Galaţi, Oradea, Ploeşti etc. In cadrul „Lunii pădurii" desfăşurată anul trecut, s-a realizat o eco­nomie de 3.414.000 lei , rea­lizare care se datorează într-o mare măsură tineretului. Anul acesta, răspunzind sar­cinilor trasate de plenara a ll-a a C.C. al U.T.M., mulţi utemişti şi tineri — in special din regiunile Craiova şi Ga­laţi — au început de acum munca de plantare a puieţilor. Al doilea Congres al P.M.R. a fixat sarcini însemnate cu privire la refacerea fondului forestier al ţării, ameliorarea terenurilor degradate, crearea perdelelor de protecţie a cul­turilor agricole, înfrumuseţa­rea oraşelor şi satelor prin crearea şi dezvoltarea zonelor verzi. In baza acestor sarcini şi cu scopul de a antrena tine­retul in spiritul dragostei faţă de păstrarea şi refacerea pă­durilor, ca un bun al întregu­lui popor, Ministerul Agricul­turii şi Silviculturii şi Biroul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor au hotă­­rît să se planteze în acest an, cu forţele tineretului, 120.000.000 puieţi pentru a ajuta astfel îndeplinirea pla­nului de stat in sectorul îm­păduririlor. De asemenea s-a stabilit ca tineretul să execute lucrări de combatere a omidei păroase pe o suprafaţă de 30.000 hectare şi să stringă o mare cantitate de seminţe şi fructe de pădure. Scînteia tineretului (Continuare in pag. 2­ a) Proletari din toate tarile, uniţi-vă! SOFIA 1 — de la trimisul spe­cial „Agerpres“. Duminică dimineaţa tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Petre Borilă au vizitat complexul hidroenergetic „Stalin“ de pe riul liker, în apropiere de Sofia. Membrii delegaţiei române s-au oprit la şantierul barajului lacului de acumulare „Pancero­­vo“, la hidrocentrala „Pasarel“ şi la marele baraj „Stalin“. Complexul hidroenergetic de pe rîul Isker este una dintre marile lucrări în domeniul electrificării ţării şi extinderii irigaţiilor, rea­lizate în anii regimului democrat­­popular în Bulgaria. Puterea ins­talată a centralelor electrice din Republica Populară Bulgaria a crescut considerabil. Intr-un sin­gur an puterea instalată a între­cut de 4 ori pe cea instalată pînă în 1944. Suprafeţele irigate au crescut de asemenea de 4,5 ori faţă de cele irigate pînă în 1944. Conducătorii complexului au vorbit solilor poporului român des­pre importanţa lucrărilor execu­tate şi perspectivele de dezvoltare a complexului hidroenergetic de la Isker. Barajul „Stalin“, care are o înălţime de 73 m, stăvileşte apele Isker-ului, formînid un lac de a­­cumulare lung de 16 km., cu o suprafaţă de 11 km.p. Apele Isker­­ului acţionează două hidrocen­trale cu o putere totală de 50.000 de kW. Un alt baraj pe Isker, un ca­nal deschis de 70 km. şi un lac de acumulare de 10 km.p. vor permite irigarea unor mari suprafeţe de teren, constituind totodată un plăcut loc de recreere şi de spor­turi nautice pentru locuitorii Sofiei. In a doua jumătate a zilei de­legaţia romina, în frunte cu to­­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a vizitat gospodăria de stat şi parcul Vrania din apropierea So­fiei, iar apoi centrul reconstruit al capitalei Bulgariei şi maga­zinul universal central. Oaspeţii au vizitat un cartier al oraşului şi parcul naţional Vi­toşa. In cursul vizitelor delegaţia romînă a fost însoţită de condu­cători al Partidului Comunist Bulgar şi ai guvernului Republi­cii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarăşul Todor Jivcov. ■k PLOVDIV (de la trimişii spe­ciali Agerpres). Luni dimineaţa delegaţia guver­namentală şi de partid a Republi­cii Populare Române alcătuită din tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim secretar al C.C. al Par­tidului Muncitoresc Romín, mem­bru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducătorul delegaţiei, Chivu Stoica, preşedintele Consi­liului de­­Miniştri al Republicii Populare Romíne, membru al Bi­roului Politic al C.C. al Partidu­lui Muncitoresc Romín, Petre Bo­rilă, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, membru al Biroului Po­litic al C.C. al Partidului Mun­citoresc Romín, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Po­litic al C.C. al Partidului Mun­citoresc Romín, Grigore Preotea­sa, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne, membru al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, G. Gaston- Alarin, președintele Comitetului de Stat al Planificării, M. Ro­­șianu, ambasadorul Republicii Populare Romine la Sofia, care se află în vizită oficială in Repu­blica Populară Bulgaria, a plecat spre Plovdiv. Delegaţia este însoţită de tova­răşii Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Repu­­blicii Populare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Par­tidului Comunist Bulgar, Dimo Dicev, membru al C.C. al Parti­dului Comunist Bulgar, şeful sec­ţiei de politică externă şi rela­ţii internaţionale a C.C. al Par­tidului Comunist Bulgar,­­M. Ta­­rabanov, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al Republicii Populare Bulgaria, Iordan Ştefa­­nov, directorul Protocolului. Coloana de maşini a oprit în drum în oraşul Pazargic, unde lo­cuitorii oraşului au făcut o pri­mire sărbătorească solilor poporu­lui român. In centrul oraşului a avut loc un scurt miting. Delega­ţia romînă a fost salutată de Liu­­ben Lucov, preşedintele comitetu­lui orăşenesc al Frontului Patriei. A răspuns tov. Petre Borilă, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine, membru al Biroului Po­litic al C.C. al Partidului Munci­toresc Român. Cuvîntarea sa a fost subliniată de cei prezenţi cu a­­plauze şi aclamaţii în cinstea prie­teniei bulgaro-romine, a solidari­tăţii tuturor ţărilor­ socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică. Coloana de maşini porneşte din nou­ Pe tot parcursul, prin loca­lităţile pe unde trece, delegaţia guvernamentală şi de partid a Re­publicii Populare Române este în­­tîmpinată cu deosebită căldură. Oaspeţii se opresc la unul din sectoarele cooperativei agricole de muncă „Dimitr Caraivanov“ din comuna Malo Conavo Această gospodărie cuprinde 1.000 de fa­milii de ţărani care şi-au unit 4 500 ha. de teren pentru a le lu­cra în comun. Conducătorii de partid şi de stat români au stat de vorbă cu colectiviştii care lu­crează la răsadniţele de roşii. Către ora 11 delegaţia guver­namentală şi de partid a Repu­blicii Populare Romine a ajuns la Plovdiv, important centru cultu­ral şi economic al Republicii Populare Bulgaria. In întîmpinarea oaspeţilor ro­mîni s-a adunat o imensă mulţi­me de oameni. Conducătorii autorităţilor loca­le — Todor Zvezdov, prim-secre­­tar al comitetului regional al Partidului Comunist Bulgar, Ni­cola Bab­angiev, preşedintele sfa­tului popular orăşenesc, Spas Gospodov, prim-secretar al comi­tetului orăşenesc al Partidului Comunist Bulgar, Atanas Cîrkov, preşedintele sfatului popular re­gional, i-au salutat cu căldură pe oaspeţii romîni. O companie de onoare cu muzi­că şi drapel a dat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Romine şi Re­publicii Populare Bulgaria. Apoi tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Anton Iugov au trecut în revistă compania de o­­noare. In piaţa centrală a oraşului a avut loc un mare miting. Deasu­pra mulţimii care se întinde pînă departe în piaţă, în parcul oraşu­lui şi pe străzile învecinate, se vedeau pancarte cu chemări in limbile romînă şi bulgară: „Tră­iască prietenia bulgaro-romînă“, „Trăiască pacea in lumea întrea­gă“, „Bine aţi venit dragi prieteni din Romînia“, „Dunărea nu ne desparte, ne uneşte“, „Salut de luptă de la feroviarii din Plovdiv, tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Chivu Stoica“. Mitingul a fost deschis de Ni­cola Bab­angiev, preşedintele sfa­­tului popular orăşenesc, care a salutat sosirea în oraşul Plovdiv a delegaţiei guvernamentale şi de partid a Republicii Populare Ro­mâne. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Anton Iugov, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Parti­dului Comunist Bulgar. S-a dat apoi cuvîntul tovarăşu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C. C. al Partidului Muncitoresc Român, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale, conducătorul delegaţiei gu­vernamentale şi de partid a Repu­blicii Populare Romine. Cuvântările tovarăşilor Anton Iugov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au fost salutate cu aplauze entu­ziaste. La încheierea mitingului, tineri şi tinere din oraşul şi regiunea Plovdiv, îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale bulgare, au urcat la tribună şi în aplauzele prelungite ale mulţimii au oferit buchete de flori conducătorilor de stat şi de partid romîni şi bul­gari. La amiază sfatul popular oră­şenesc a oferit o masă în cinstea oaspeţilor. Vizitele delegaţiei guvernamentale şi de partid a R. P. R. în R. P. Bulgaria A intrat în funcţiune o nouă secţie a uzinei cocso-chimice La Combinatul siderurgic din înzestrată cu utilaje moderne la-­ Hunedoara a intrat în funcţiune bricate in Uniunea Sovietică şi în secţia de sulfat de amoniu de pe , , „ , , , , * lîngă uzina cocso-chimică. Acea­ *ara noastra, e*e au *CSI montata sta este prima secţie din ţara noa- Puse la funcţiune de colecti­­stră care va produce sulfat de vul întreprinderii de construcţii amoniu din gaz de cocs. siderurgice din Hunedoara cu Secţia de sulfat de amoniu este ajutorul specialiştilor sovietici.

Next