Scînteia Tineretului, iulie 1957 (Anul 12, nr. 2535-2560)

1957-07-02 / nr. 2535

HOTARIREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne cu privire la reorganizarea mişcării de cultura fizică și sport din Republica Populară Romînă (Urmare din pag. l-a) constată un paralelism de organe conducătoare de sus şi pînă jos, ceea ce a dus la o conducere bi­rocratică şi greoaie şi a lipsit mişcarea sportivă de o condu­cere unitară. C.C.F.S. care avea sarcina con­ducerii şi îndrumării activităţii sportive, a neglijat aspectul de masă al educaţiei fizice, preocu­­pîndu-se în special de activitatea sportivă de performanţă. Aceas­ta s-a reflectat şi în munca aso­ciaţiilor şi colectivelor sportive, care au pus, la fel, în centrul pre­ocupărilor lor, activitatea sporti­­­vă de performanţă. Centralismul excesiv şi meto­dele de muncă folosite de C.C.F.S. au creat de fapt o situaţie în care cadrele obşteşti din diferite comisii sportive au fost puse în situaţia de a nu putea rezolva problemele tehnice ale disciplinei sportive respective. Aceasta a dus la îndepărtarea multor cadre obşteşti de la preocupările mişcă­rii sportive. Practica din ultimii ani a do­vedit că existenţa mai multor a­­sociaţii sportive constituie o fra­tive — persoane juridice — avînd sarcina de a se ocupa de activi­tatea sportivă de performanţă. Vor putea fi organizate cluburi sportive, sindicale, studenţeşti, militare, cooperatiste, săteşti etc. Cluburile sportive se vor orga­niza pe principiul teritorial sau pe lingă întreprinderi mari. Cluburile sportive militare se vor organiza şi vor funcţiona pe acelaşi principiu ca şi celelalte cluburi. Cluburile vor fi încadrate cu personal tehnic şi administrativ de specialitate. Ele vor avea la dispoziţie baze sportive corespun­zătoare. 4.­­ Activitatea sportivă extra­­şcolară a elevilor se va desfăşu­ra în cercurile şi colecti­vele sportive de pe lingă şcoli şi în cadrul şcolilor sportive de elevi, sub conducerea U.T.M. şi profesorilor de educaţie fizică. Participarea elevilor în cluburile sportive se va reglementa prin instrucţiuni speciale. Activitatea sportivă competiţională a elevilor o vor forma campionatele şcolare, campionatele republicane de ju­niori şi spartachiada tineretului. Activitatea sportivă a copiilor şi pionierilor va fi organizată de organizaţiile de pionieri în cadrul şcolilor, palatelor şi caselor de pionieri pe baza programelor ela­borate de Ministerul Invăţămîn­­tului şi Culturii, U.T.M. și U.C.F.S. 5. — Transformarea actualelor comisii centrale pe ramuri de sport în federaţii sportive. Federaţia sportivă este persoa­nă juridică fiind forul tehnic su­perior al ramurii, de sport res­pective. Federaţiile îşi vor baza activi­tatea pe munca unui număr mare de cadre voluntare care vor ac­tiva în cadrul colegiilor şi comi­siilor lor, avînd un număr re­­strîns de salariaţi. Federaţiile vor fi conduse de către un comitet executiv ales în adunări generale sau conferinţe. Ca organe locale federaţiile vor avea comisii locale (regionale, orăşeneşti sau raionale) pe ra­muri de sport, care vor funcţiona pe lingă consiliile U.C.F.S. res­pective. 6. — Comitetul Olimpic Român va continua să funcţioneze şi în viitor în aceleaşi condiţii ca şi pînă în prezent. 7. — In vederea unei mai largi dezvoltări a activităţii de turism şi excursii se va înfiinţa Asocia­ţia „Turismul popular“ care va activa sub îndrumarea U.C.F.S. Asociaţia va funcţiona pe prin­cipiul centralismului democratic şi va avea un consiliu central, con­silii locale şi cercuri de turism în întreprinderi. Cheltuielile necesa­re funcţionării acestei asociaţii vor fi asigurate din veniturile pro­prii. 8. — Ziarele „Sportul popular“, „Uj Sport“, precum şi revistele „Cultură fizică şi sport“ şi „Sta­dion“ vor deveni publicaţii ale U.C.F.S. Celelalte publicaţii teh­nice „Fotbal“, „Şah“ etc. vor tre­ce la federaţiile respective. 9. — Activitatea sportivă com­petiţională care se practică în ca­drul A.V.S.A.P., cu excepţia spor­turilor aviatice, va trece în preo­cuparea colectivelor şi cluburilor sportive şi a federaţiei respecti­ve. A.V.S.A.P. urmează să se ocu­pe numai de aspectul aplicativ al unor sporturi : tir, moto etc. 10. — Ministerul Finanţelor şi Comitetul de Stat pentru Preţuri in colaborare cu U.C.F.S., minis­terele producătoare şi Ministerul Prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman Gh. Gheorghiu-Dej­nă în atragerea maselor largi la activitatea de cultură fizică şi sport. Sindicatele, U.T.M., sfaturile populare, Ministerul învăţămîn­­tului şi Culturii, Ministerul Sănă­tăţii şi Prevederilor Sociale, Cen­­trocoop şi celelalte organe şi or­ganizaţii interesate nu au acordat atenţia cuvenită dezvoltării cul­turii fizice. Lipsurile existente se datoresc şi slabei preocupări a organelor şi organizaţiilor de partid faţă de problemele dezvoltării conti­nue a culturii fizice. Neglijînd problema principală a educaţiei fizice a oamenilor muncii, carac­terul de masă al acesteia, unele organe şi organizaţii de partid s-au ocupat mai mult de solu­ţionarea unor probleme locale de mică importanţă ale activităţii sportive competiţionale. In vederea creării condiţiilor necesare dezvoltării culturii fizi­ce şi sportului în concordanţă cu dezvoltarea economică şi politică a Republicii Populare Române, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romíne, Comerţului vor reexamina preţul de vînzare a materialelor şi e­­hipamentului sportiv în sensul micşorării preţului acestora. De asemenea se vor crea con­­diţii avantajoase U.C.F.S. la im­­portul materialelor sportive. Ministerul Finanţelor va lua nasuri de reducere a impozitului pe spectacole ce se percepe la manifestaţiile sportive organizate de U.C.F.S. sau organele sale. Consiliul Central al Sindicatelor împreună cu Ministerul Finanţe­­or şi cu U.C.F.S. vor elabora in­­strucţiuni în vederea stabilirii ontribuţiei din fondul întreprin­­derii pentru dezvoltarea educaţiei­izice din întreprinderi şi insti­­uţii. De asemenea ministerele vor labora instrucţiuni pentru orga­­nele lor în subordine privind o­­bligaţia acestora în sprijinirea materială şi morală a acestei ac­­ivităţi. Cheltuielile necesare pentru or­­ganizarea şi funcţionarea clubu­­ilor vor fi asigurate din contri­­buţia colectivelor sportive, înca­­sări de la manifestaţii sportive etc. Pronosportul, întreprinderea de exploatare a bazelor sportive şi ntreprinderea de difuzare a ma­­erialelor sportive cu întreaga re­­ţea de desfacere vor trece la U­­niunea de Cultură Fizică şi Sport. In vederea asigurării materia­lelor sportive de calitate şi cu preţuri convenabile şi pentru a re­­fuce importul unor produse de acest fel, unele întreprinderi şi a­­teliere care au produs şi produc materiale sportive vor trece sub conducerea U.C.F.S. •. Organele de partid regionale, raionale şi orăşeneşti, precum şi din instituţii şi întreprinderi, vor trebui să sprijine efectiv alegerea, constituirea şi funcţionarea noilor organe ale mişcării sportive, ast­fel încît U.C.F.S. să devină o or­ganizaţie puternică, capabilă să mobilizeze masele largi de oameni ai muncii în practicarea educaţiei fizice. Organele de partid vor răspun­de de activitatea desfăşurată de U.C.F.S. Ele vor veghea ca în U.C.F.S. să fie alese elemente cin­stite, capabile să conducă cu suc­ces mişcarea de cultură fizică. Se recomandă sindicatelor să se ocupe de problema culturii fi­zice ca de o parte integrantă a activităţii sindicale, ca un mijloc important în realizarea unei munci de înaltă productivitate, de întărire a sănătăţii oamenilor muncii, de folosire plăcută şi uti­lă a timpului lor liber. Principala atenţie va trebuie să fie acordată atragerii membrilor de sindicat şi a familiilor acesto­ra în practicarea educaţiei fizice şi asigurării mijloacelor materia­le necesare dezvoltării acestei ac­tivităţi. U.T.M. va trebui să devină principalul factor de mobilizare a maselor de tineri de la oraşe şi sate, în practicarea educaţiei fi­zice Fiecare utemist trebuie să devină un purtător al insignei G.M.A. In întreprinderi utemiştii tre­buie să devină membri de frunte ai colectivului sportiv. De aseme­nea U.T.M. trebuie să organizeze activitatea cultural-sportivă în parcurile de cultură şi odihnă. U.T.M. va organiza concursuri sportive locale şi va mobiliza ti­neretul în acţiunea de amenajare şi întreţinere a bazelor sportive. O sarcină importantă revine or­ganizaţiilor de U.T.M. de a se o­­cupa de educaţia moral-politică a tinerilor sportivi. Ministerul Sănătăţii şi Prevede­rilor Sociale va lua măsuri pentru o mai bună organizare a contro­lului medical al celor care practi­că educaţia fizică şi sportul. De asemenea va lua măsuri pentru a extinde practicarea culturii fi­zice medicale în unităţile sanita­re şi va sprijini introducerea ei în întreprinderi. Sfaturile populare trebuie să a­­sigure posibilităţi cît mai largi de dezvoltare a culturii fizice şi spor­tului. In acest scop se vor con­strui şi amenaja baze sportive fo­losind şi fonduri din autoimpune­­re şi mobilizînd cetăţenii la mun­că voluntară. Măsurile privind reorganizarea activităţii de cultură fizică urmea­ză a fi luate în mod treptat, în aşa fel încît să nu dăuneze bunei desfăşurări a activităţii sportive în curs. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Miniştri îşi exprimă convinge­rea că măsurile cu privire la re­organizarea mişcării de cultură fizică şi sport, avînd sprijinul miilor de cadre obşteşti, vor de­termina un nou avînt în dezvol­tarea culturii fizice şi sportului în Dum­iciria Prinlara Dumîna Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Chivu Stoica HOTĂRĂSC! 1. — Crearea unei largi organi­zaţii obşteşti pe principiul centra­lismului democratic, Uniunea de Cultură Fizică şi Sport din R. P. Romînă (U.C.F.S.), ca organ unic de conducere, îndrumare şi orga­nizare a activităţii de cultură fi­zică şi sport din R.P. Romînă, Comitetul pentru Cultură Fizi­că şi Sport (organul central şi organele locale) şi asociaţiile sportive îşi încetează activitatea în mod treptat pe măsura orga­nizării Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. Uniunea de Cultură Fizică şi Sport îşi va desfăşura activitatea sub conducerea Partidului Mun­citoresc Român. Pentru asigurarea coordonării activităţii de cultură fizică cu cea economică şi de sănătate, Uniu­nea de Cultură Fizică şi Sport va întocmi planurile de dezvoltare, de investiţii şi financiare ale mişcării de cultură fizică în con­formitate cu directivele Consiliu­lui de Miniştri. U.C.F.S. elaborează obiectivele mişcării sportive din R.P. Romî­nă, calendarul sportiv intern şi internaţional, se ocupă de propa­ganda sportivă internă şi inter­naţională, organizează marile competiţii de masă, se preocupă de pregătirea şi perfecţionarea cadrelor necesare mişcării sporti­ve, orientează şi sprijină activita­tea de cercetări ştiinţifice în domeniul culturii fizice, dirijează toate fondurile alocate mişcării sportive, investiţiile şi construc­ţiile în domeniul sportiv; subven­ţionează federaţiile sportive. Una dintre sarcinile principale ale U.C.F.S. va fi dezvoltarea mişcării sportive în mediul să­tesc. U.C.F.S. va avea consilii regio­nale, orăşeneşti şi raionale. Uniunea de Cultură Fizică şi Sport va conduce şi îndruma co­lectivele, cluburile (inclusiv cele militare) şi federaţiile sportive. Uniunea de Cultură Fizică şi Sport va îndruma activitatea A­­sociaţiei Generale a Vînătorilor şi Pescarilor Sportivi. Membrii actualelor asociaţii sportive vor deveni membri ai Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. 2.­­ Colectivele sportive vor fi baza organizatorică a activităţii de cultură fizică şi sport a ma­selor. Ele vor fi organizate şi în viitor pe principiul locului de pro­ducţie, pe întreprinderi, instituţii, cooperative meşteşugăreşti, şcoli, S.M.T., G.A.S. şi cămine cultu­rale. Colectivele sportive de pe lin­gă casele de ofiţeri se vor orga­niza şi vor funcţiona ca şi cele­lalte colective sportive. In ceea ce priveşte educaţia fizică a os­taşilor din unităţile militare, M.F.A. şi M.A.I., vor elabora pro­gramele de educaţie fizică, cu sprijinul U.C.F.. Colectivele sportive vor pune în centrul activităţii lor introdu­cerea gimnasticii de producţie, atragerea oamenilor muncii în trecerea normelor G.M.A., parti­ciparea la spartachiade, manifes­taţii cultural-sportive, precum şi alte forme atractive şi recreative ale sportului de masă. In cadrul colectivelor sportive vor funcţiona secţii pe ramuri de sport, care vor putea participa în competiţiile cu caracter intern, orăşenesc, regional sau republi­can. Colectivul sportiv este condus de un consiliu ales de adunarea generală a membrilor săi. 3. -­ înfiinţarea de cluburi spor­ LĂ ÎNCHIDEREA ediţiei Interviul acordat de L B. Tito NEW YORK­­ (Agerpres).­­ La 30 iunie societatea „Colum­bia Broadcasting System“ a transmis prin reţeaua ei de tele­viziune interviul acordat de pre­şedintele Iugoslaviei, I. Broz Tito. I. B. Tito a răspuns la diferite întrebări, referitoare la politica internă şi­ externă a Iugoslaviei. Preşedintele Tito a declarat că Uniunea Sovietică şi Iugoslavia au un ţel identic — construirea socialismului şi comunismului, dar că metodele şi căile de în­făptuire a acestui ţel de către cele două ţări sunt diferite. In continuare, preşedintele Iu­goslaviei s-a pronunţat pentru rezolvarea problemei dezarmării şi pentru reglementarea paşnică a problemei Orientului Mijlociu. Referindu-se la problema ger­mană, Tito s-a pronunţat pentru contacte şi colaborare între cele două părţi ale Germaniei. El a subliniat ca problema unificării Germaniei nu trebuie legată de problema dezarmării. Tito a vorbit despre actuala si­tuaţie din Ungaria, spunînd că guvernul Kadar „se bucură de tot mai mult sprijin din partea poporului şi a clasei muncitoare". încheierea lucrărilor conferinţei pe întreaga Ungarie a P.M.S.U. BUDAPESTA 30 (Agerpres).­­ La 29 iunie şi-a încheiat lucră­rile conferinţa pe întreaga Un­garie a Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. După terminarea discuţiilor János Kádár a rostit cuvîntul de închidere pe marginea primelor două puncte de pe ordinea de zi. Apoi conferinţa a adoptat ho­­tărîri în legătură cu rapoartele examinate. La cel de-al treilea punct de pe ordinea de zi — Cu pri­vire la întărirea şi complec­­tarea organelor de conducere ale partidului — a luat cuvîntul Miklós Somogyi, membru în Comi­tetul Executiv al C.C. al P.M.S.U. Conferinţa a adoptat o hotărîre corespunzătoare şi a complectat or­ganele de conducere ale parti­dului. Conferinţa a fost închisă de Gyula Kállai, secretar al C.C. al P.M.S.U. Alegerea organelor conducătoare ale partidului BUDAPESTA­­ (Agerpres). — Conferinţa Partidului Muncitoresc Socialist Ungar pe întreaga ţară a hotărît să întărească şi să com­­plecteze organele de conducere ale partidului. Numărul membrilor C.C. al Partidului a fost mărit la 53. 10 persoane au fost alese membri supleanţi ai C. C. A fost aleasă Comisia Centrală de re­vizie formată din şapte persoane. La şedinţa noului Comitet Cen­tral al P.M.S.U. s-a hotărît ca nu­­m­ărul membrilor Biroului Politic al C.C. (fost Comitet Executiv Provizoriu al C.C.) să fie mărit cu un membru şi cu doi membri supleanţi. Din Biroul Politic al C.C. al P.M.S.U. fac parte Antal Apró, Béla Biszku, Lajos Feher, Jenő Fock, János Kádár, Gyula Kállai, Karoly Kiss, György Ma­rosán, Ferenc Münnich, Sándor Rónai, Miklós Somogyi, iar ca membri supleanţi Zoltán Komóc­sin şi Dezső Nemes. In secretariatul Comitetului Central al P.M.S.U. au fost aleşi Janos Kádár, (prim secretar al C.C.), Jenő Fock, Gyula Kallai, Karoly Kiss și György Marosan. Comitetul Central a sporit numă­rul membrilor Comisiei Centrale de Control la 9. Președintele Co­misiei Centrale de Control a fost ales Miklós Somogyi. Din ce fonduri se organizează cel de al V­-lea Festival Mondial? Răspunde reprezentantul Argentinei la C.I.P. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : „Din ce fonduri se organizează cel de-al VI-lea Festival Mondial?“ aceasta a fost întrebarea corespondentului ziaru­lui „Komsomolskaia Pravda“ adre­sată lui Maximo Carrera Gross, reprezentantul Argentinei în cadrul Comitetului Internaţional de pre­gătire a Festivalului. In­ prezent, a spus el, această problemă constituie una din arme­le cu care jonglează acei ce vor să atace principiile Festivalului. Duşmanii acestei întîlniri a tinere­tului prezintă următoarele „argu­mente“ : Festivalul, spun ei, este un congres comunist: cei care in­tenţionează să participe sînt ori înşelaţi ori cumpăraţi cu aur de către U.R.S.S. care finanţează că­lătoria şi întreţinerea lor. Tineretul din ţările Americii La­tine, Asiei, Africii şi a unor ţări din Europa, a declarat în conti­nuarea Maximo Carrera Gross, pri­meşte ajutor din fondul mondial al Festivalului creat din mijloace puse la dispoziţia Comitetului In­ternaţional de pregătire către tine­retul din diferite ţări, precum şi de către diferite organizaţii naţio­nale şi internaţionale. In acest fond au fost vărsaţi­ pînă acum 213.000 dolari, cota-parte la fondul Festivalului este proporţională cu numărul delegaţiilor fiecărei ţări. Astfel Marea Britanie va achita 10.000 de dolari, Italia 13.000, Franţa 16.000, U.R.S.S. 18.000, Finlanda 10.000, China 18.000 ş.a.m.d. Nici o organizaţie oficială sovie­tică nu are vreo legătură cu acele fonduri care sunt vărsate de U.R.S.S. în fondul mondial al Fes­tivalului. Tineretul sovietic îşi aduce aportul său la pregătirea Festivalului şi contribuţia sa la fondul mondial al Festivalului din veniturile obţinute din loteriile în bani şi obiecte, precum şi din do­naţiile unor reprezentanţi ai tine­retului. Toată această activitate are loc fără nici un sprijin economic din partea organizaţiilor oficiale. De aici reiese clar, conchide Maximo Carrera Gross, că aceia care spun că Festivalul „se orga­nizează cu bani sovietici“ ori nu cunosc adevărul, ori îl ascund cu rea intenţie. Cel de al VI-lea Festival de la Moscova se apropie cu paşi re­pezi. Multiplele aspecte ale pro­gramului Festivalului entuzias­mează în pregătirea lor şi pe tinerii din ţările Americii La­tine. Astfel un deosebit interes au trezit în aceste ţări întîlniri­­le tinerilor de profesii asemănă­toare. Posibilitatea de a se în­­tîlni, discuta, schimba idei şi experienţă, de a cunoaşte cum trăiesc şi lucrează tinerii de profesii diferite din fiecare ţară, este o idee care captează cu o mare forţă inimile a sute şi mii de tineri de pe tot cuprinsul continentului nostru. Un interes special în multe din ţările noastre îl ocupă întîl­­nirile dintre tinerii ţărani şi ti­nerii muncitori agricoli, şi a­­ceasta pentru că un mare pro­cent din tineri lucrează în do­meniul agricol. In Mexic, de exemplu, tinerii ţărani, care constituie o parte însemnată a populaţiei acestei ţări, se pregătesc pentru cel de al IV-lea Festival regional al tinerilor ţărani din provincia Comarca Lagunera, un festival devenit tradiţional pentru tinerii acestei provincii mexicane. Din delegaţia mexicană care va mer­ge la Festivalul de la Moscova va face parte, fără îndoială, un mare număr de tineri ţărani; ei vor fi purtătorii de cuvînt ai nă­zuinţelor tuturor tinerilor ţărani mexicani, ai problemelor care-i frămîntă — probleme care în Mexic, ca şi în oricare altă ţară latino-americană sînt multe şi serioase. La una din discuţiile semina­rului internaţional al tinerilor ţărani care a avut loc anul tre­cut în Bulgaria, un conducător al tineretului mexican sublinia că „viaţa tineretului rural în Mexic este foarte grea. Chestiu­nea cea mai gravă este aceea a şomajului. S-a calculat că în fie­care an peste 500.000 de ţărani, în cea mai mare parte tineri sunt siliţi să emigreze în S.U.A. în speranţa că vor găsi ceva de lucru. Dar problema şomajului nu este singura care se pune în faţa tineretului mexican. Chiar şi în acele regiuni unde ţăranii au mica lor parcelă de pămînt ei trebuie să facă faţă la serioa­se probleme ivite datorită lipsei mari de apă — problemă gravă, care nu şi-a găsit încă soluţio­narea. Şi mai este de asemenea problema tinerei populaţii indi­gene (ea formează peste 30®/* din totalul populaţiei) care lo­cuieşte în cea mai mare parte în regiunile muntoase, ţinută într-o gravă stare de incultură şi regres“. Cu astfel de probleme tinerii ţărani mexicani se pregătesc să se întîlnească la Moscova cu tinerii ţărani din alte ţări şi continente ale lumii. In Costa Rica, tinerii munci­tori agricoli care lucrează pe plantaţiile de banane vor orga­niza în curînd o mare sărbă­toare dedicată pregătirii celui de al Vl-lea Festival de la Mos­cova. In Argentina, o mare organi­zaţie a tineretului ţărănesc, Marcha, a desemnat de pe acum 3 delegaţi de-ai săi care vor participa la întîlnirile profesio­nale din cadrul Festivalului. Schimbul de idei care se va realiza în cadrul întîlnirilor pro­fesionale va avea o mare im­por­­tanţă pentru toţi tinerii ţărani şi muncitori agricoli din Ameri­ca Latină. Dar nu numai acest aspect este îmbrăţişat cu căldură de tinerii ţărilor Americii Latine. Dorinţa de a arăta tuturor par­ticipanţilor la cel de al Vl-lea Festival comorile lor folclorice, dansul, cîntecul, măiestria spor­tivă, îi animă în pregătiri pe toţi tinerii din aceste ţări. In Argentina de pildă, unde s-a creat un amplu şi reprezen­tativ Comitet naţional de pregă­tire, cu participarea a 60 de personalităţi şi conducători ai organizaţiilor culturale, sportive, politice etc., se pregătesc pentru Festival cei mai cunoscuţi spor­tivi ai ţării. Intre aceştia întîl­­nim pe: Severo Alfredo Jan­­torno, fost campion mondial la nataţie, Umberto Selveti, vice­campion olimpic la haltere, Os­car Pano, fost campion mondial, Galvao, campion panamerican la nataţie, Valduche, campion ar­gentinian la probele de 800 şi 1500 metri. Tinerii argentinieni pregătesc pentru Festival o echipă de tea­tru, una de dansuri folclorice şi o orchestră de tangouri. De ase­menea echipa de fotbal care va participa la Cupa Festivalului, se antrenează cu multă sîr­­guinţă. Nu mai mic este entuziasmul în Uruguay unde un campionat între 98 echipe de fotbal organi­zat în cinstea Festivalului este în plină desfăşurare. De bună sea­mă că delegaţia uruguayană va cuprinde şi o echipă de fotbal, precum şi o echipă artistică şi una de dansuri. In Chile, tinerii au înregis­trat de asemenea însemnate succese în pregătirea Festivalu­lui. Şi aici, personalităţi de mare prestigiu, ca Don Ciotario Bles, catolic, preşedintele Centralei Unice a Muncitorilor din Chile, şi-au dat adeziunea la Festival, sprijinind acţiunile tinerilor în vederea marei întîlniri de la Moscova. După cum s-a aflat, la Festi­val vor participa peste 100 de delegaţi chilieni. Primul grup a şi părăsit ţara, îndreptindu-se spre Moscova. Au mai plecat spre Capitala tineretului lumii delegaţiile din Salvador şi Costa-Rica. Din laconismul acestor mici informaţii reţineţi în primul rînd entuziasmul, dorinţa fierbinte a tinerilor din ţările Americii La­tine de a întîmpina Festivalul de la Moscova, această măreaţă sărbătoare a tineretului, cu cele mai frumoase manifestări ale prieteniei. RENÉ PORTUONDO reprezentantul tineretul­ din Cuba la F.M.T.D. Tinerii din ţările Americii Latine în întîmpinarea Festivalului li cunoaşteţi? Abia acum şase ani şi-au făcut pentru prima oară apariţia pe o scenă Azi sunt cunoscuţi nu numai în Mexic şi cântecele lor, vesele sau melancolice, sunt ascultate în toate marile oraşe ale lumii. Salvador, Juan şi Victor, trei fraţi — trip „Los Mexicanos “. Acum sunt în turneu la Mos­cova. Peste puţin timp însă, vor pleca în China. In eventualitatea că programul lor in China nu le va permite să se înapoi­eze la timp pentru Festival, trio „Los Mexicanos“ transmite un călduros salut tuturor participanţilor la această grandioasă sărbătoare a tineretului ARMATA SOVIETICA este o armata moderna ajunsă la perfecţiune — a declarat Ivan Gosniak — BELGRAD 30 (Agerpres)­. — Generalul de armată Ivan Gos­niak, secretar de stat pentru pro­blemele apărării naţionale al R.P.F. Iugoslavia, care a vizitat recent Uniunea Sovietică, a de­clarat unui redactor al ziarului „Narodna Armia“ următoarele: „In Uniunea Sovietică am fost primiţi cu deosebită căldură şi prietenie, am fost înconjuraţi de mult respect şi ni s-au făcut o­­noruri militare. Pretutindeni am fost întîmpinaţi cu cordialitate şi prietenie. Ni s-a dat posibili­tate să vizităm o serie de Aca­demii militare. Am vizitat de a­­semenea unele unităţi ale Arma­tei sovietice, flotei şi forţelor mi­litare aeriene. Tot ce am văzu­t acolo ne-a impresionat foarte pu­ternic. Se poate trage concluzia că ar­mata sovietică este o armată modernă ajunsă la perfecţiune, că efectivul ei are o mare expe­rienţă militară şi îşi perfecţio­nează neîncetat cunoştinţele. Sunt convins că contactele pe care le-am stabilit cu conducăto­rii Armatei sovietice sunt foarte utile şi că vizitarea Uniunii So­vietice şi a forţelor sale armate va contribui fără îndoială la în­tărirea continuă a relaţiilor între ţările noastre“. TRIEST. La 30 iunie și-a în­cheiat lucrările cel de-al 6-lea Congres al Partidului Comunist din teritoriul Triest. Congresul a adoptat în unani­mitate hotărîrea de a transforma Partidul Comunist din teritoriul Triest într-o federaţie autonomă a Partidului Comunist Italian. MOSCOVA. La 29 iunie s-au încheiat la Moscova lucrările celei de-a treia sesiuni a comisiei so­­vieto-iugoslave pentru colaborarea tehnico-ştiinţifică între U.R.S.S. şi R.P.F. Iugoslavia. In comunicatul dat publicităţii se subliniază că sesiunea a decurs într-o atmos­feră de prietenie şi deplină înţe­legere reciprocă. TOKIO. La 29 iunie a avut loc la Tokio Congresul de constituire a Asociaţiei Japonia-U.R.S.S. Ca preşedinte al Asociaţiei a fost a­­les în unanimitate Hatoyama, fost prim ministru al Japoniei, PRAGA. După cum anunţă a­­genţia Ceteka între 17 şi 27 iunie la invitaţia C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, o delegaţie a Partidului Comunist din Belgia a vizitat această ţară. In urma tratativelor dintre dele­gaţiile celor două partide comu­niste a fost semnată o declaraţie comună, PRAGA. La 1 iulie la invitaţia Prezidiului Adunării Naţionale a Republicii Cehoslovace, a sosit la Praga o delegaţie parlamentară a Uniunii Birmane în frunte, cu Ta­­kin Tein Maung, vicepreşedinte al Camerei Naţionalităţilor. HO ŞI MIN va vizita R. P. R. HANOI­­ (Agerpres).­­ Zia­rele au publicat la 1 iulie comuni­catul cancelariei preşedintelui Re­publicii Democrate Vietnam, în care se spune că preşedintele Ho Şi Min va pleca în vizită oficială în mai multe ţări frăţeşti la invi­taţia şefilor acestor state. Preşedintele Ho Si Min va vizi­ta Republica Democrată Populară Coreeană, Republica Cehoslovacă, Republica Populară Polonă, Repu­blica Democrată Germană, Re­publica Populară Federativă Iugo­slavia, Republica Populară Un­gară, Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria și Republica Populară Romînă. Acad. Zaharia Stancu vizitează Finlanda HELSINKI­­ (Agerpres). — Cu ocazia călătoriei pe care o între­prinde în Finlanda, scriitorul Zaha­ria Stancu a întîlnit numeroşi scrii­tori şi critici literari finlandezi, a vizitat Asociaţia Aleksis Kivi şi Muzeul Kivi din Helsinki. După o întîlnire pe care a avut-o cu reprezentanţii presei, principalele ziare din Helsinki au publicat ar­ticole despre personalitatea scriito­rului român şi despre romanul „Desculţ“ care va apare în curînd în traducerea finlandeză. La 3 iulie, Radiodifuziunea fin­landeză va transmite o emisiune de 20 minute consacrată lui Z. Stăncu şi romanului său „Desculţ“. De asemenea radiodifuziunea fin­landeză a programat două confe­rinţe ale scriitorului Zaharia Stan­­cu, despre literatura romînă. Seara de seara, artiştii romîni de muzica populara culeg aplauzele parizienilor PARIS­­ (Agerpres). — Cores­pondenţă telefonică : Pe străzile Parisului, afişe mari anunţă pro­gramul primului Festival de mu­sic-hall care se desfăşoară, înce­­pînd de la 13 iunie, pe scena Tea­trului „Olympia“ iniţiatorul Fes­tivalului. In program figurează numere de atracţie, selecţionate din nume­roase ţări, printre care : Argen­tina, Canada, Germania, India, Italia, Romînia, Statele Unite, Ungaria, Uniunea Sovietică etc. Printre numerele apreciate în mod deosebit de publicul parizian figurează minunatele melodii populare romîneşti interpretate la nai de Damian Luca, acompaniat la ţambal de Mihai Schină. Seară de seară, artiştii romîni culeg a­­plauzele parizienilor. Ei apre­ciază mai ales interpretarea la nai a „Ciocîrliei“ îndrăgită azi in multe ţări ale lumii. înainte de începerea spectaco­lelor şi în pauze spectatorii Festi­valului ascultă muzică romînească executată de cîntăreţii români Da­mian Luca şi Mihai Schină, care este transmisă prin difuzoarele in­stalate în sală şi foaierele Teatru­lui „Olympia“. In urma succesului repurtat la Paris, cîntăreţii români Damian Luca şi Mihai Schină au fost invi­taţi în Anglia, unde vor prezenta în studiourile londoneze de tele­viziune un program de muzică populară românească. CONGRESUL S.F.I.O. sub semnul unor tendinţe contradictorii tează că după , „eforturi uriaşe“ conducerea partidului a reuşit să obţină din partea congresului a­­doptarea rezoluţiei Mollet—La­coste—Commin care aproba ac­tuala politică a guvernului în Algeria. La votarea rezoluţiei opoziţia din cadrul partidului a obţinut o treime din totalul voturilor ceea ce reprezintă, după cum subli­niază şi­ agenţia United Press, „o victorie însemnată pentru ad­versarii lui Mollet“ deoarece cu un an în urmă, la congresul de la Lille, aceştia nu au obţinut decât a zecea parte din totalul voturilor. In şedinţa de duminică după amiază a fost prezentat congre­sului un proiect de rezoluţie, ce­­rînd interzicerea Partidului Co­munist Francez. Acest proiect cu caracter net fascist a fost tri­mis spre examinare comitetului de conducere. De asemenea a fost prezentat un alt proiect cu ca­racter profund antidemocratic care prevede că un membru al partidului socialist nu are drep­tul de a face parte din nici o or­ganizaţie sindicală afiliată la Confederaţia Generală a Muncii. Acest proiect urmează a fi discu­tat la viitorul consiliu naţional al partidului socialist, PARIS­­ (Agerpres). — In cadrul şedinţei de duminică a congresului partidului socialist francez (S.F.I.O.) a avut loc vo­tul asupra proiectelor de rezolu­ţie prezentate în problema alge­riană. Agenţia France Presse rela-

Next