Scînteia Tineretului, octombrie 1957 (Anul 12, nr. 2611-2637)
1957-10-01 / nr. 2611
lată-ne iarăşi în faţa unui nou an de invăţămint politic. Astăzi, cînd apar aceste rinduri, in multe organizaţii de U.T.M. au loc adunări in care, băieţi şi fete, dornici de a-şi însuşi noi cunoştinţe din bogatul tezaur al învăţăturii marxisteniniste, de a-şi ridica nivelul ideologic şi politic ascită prima lecţie la unul din cercurile politice din sistemul de invăţămint al U.T.M. Anul de invăţămint politic ce se deschide acum, dă tineretului posibilităţi să înţeleagă şi mai profund politica partidului nostru, să înţeleagă mai bine viaţa noastră nouă, îi da posibilitatea să-şi însuşească din bogata ştiinţă marxist-leninistă învăţăminte care îl pot ajuta să se orienteze mai bine in întreaga sa activitate, să-şi mărească aportul la lupta poporului pentru construirea socialismului. Deci, am început din nou să învăţăm. Şi, dacă nu am făcut-o in vacanţă, e bine ca acum să aruncăm o privire în urmă, să facem o analiză, chiar succintă, a ceea ce a fost bun sau rău în anul trecut. Este ca un fel de popas, necesar pentru a-ţi forma respiraţia, pentru a te putea debarasa de tot ce ţi-a stînjenit mersul şi a măsura cu privirea ceea ce se află înaintea ta. Aşadar, un an întreg am cercetat şi cunoscut bogăţiile şi frumuseţile patriei noastre, ne-am incălzit inima la ecoul de demult al luptei eroice a poporului pentru o viaţă mai bună şi ne-am trezit la sfîrşit de an mai maturi, mai bogaţi, cu sufletul mai plin de dragoste pentru patria şi poporul nostru. Am învăţat în cercul „Să ne cunoaştem patria". A fost interesant şi dovada ne-o dă numărul mare de tineri care şi in acest an s-au îndreptat spre această formă de invăţămint. Au fost insă şi deficienţe. Nu întotdeauna au sosit la timp lecţiile tipărite şi asta a îngreunat buna desfăşurare a cercurilor, in multe locuri activitatea cercurilor s-a desfăşurat mai mult mire pari pereţi, pierzind astfel din caracterul interesant, tineresc, pe care ar fi trebuit să-l aibă. Toate aceste lipsuri şi greutăţi le cunoaştem şi le putem lichida, in momentul de faţă deja este tipărit şi difuzat in întreaga ţară noul manual pentru cursul „Să ne cunoaştem patria". Cu o tematică bogată şi interesantă, îngrijit editat, el va prilejui o lectură folositoare şi incîntătoare. In ceea ce priveşte lipsa arătată mai sus poate fi ■ iimoasa cu atit mai uşor, cu cit acest fapt nu reclamă decit lucruri care nouă ne pac. Ce se cere deci ? Cit mai pujine lecţii intre patru pereţi, excursii, vizitarea muzeelor, a locurilor istorice şi acolo lecţiile vor fi mai interesante, mai atractive, mai ales dacă in timpul lor învăţam şi cintece, poezii, dacă ne intilnim cu oameni care au in urma lor o bogată experienţă de viaţă şi de luptă şi cu care discuţiile nu sunt niciodată plictisitoare. Avem deci în faţă, noi cei ce studiem in cercul „Să ne cunoaştem patria“, un an de invăţămint ce promite a fi şi mai bogat, şi mai frumos. Aceasta insă, nu trebuie uitat, depinde in primul rind de noi. Acelaşi lucru se poate spune şi despre tovarăşii care vor urma cursurile serale şi cercurile de studiere a istoriei P.M.R. In cursurile serale ei vor avea posibilitatea să pătrundă mai adine sensul politicii curente a partidului nostru, să înţeleagă in orice moment sarcina ce le revine in îndeplinirea măreţelor hotărâri ale partidului. Studierea Istoriei P.M.R., constituie un principal mijloc de educare patriotică şi comunistă a tineretului. Tinerii din aceste cercuri vor cunoaşte trecutul glorios de luptă al poporului şi partidului nostru, vor înţelege mai profund necesitatea conducerii de către partid a vieţii economice şi politice a ţării noastre, vor munci cu şi mai mult devotament pentru cauza partidului. De asemenea un număr însemnat de utemişti vor fi încadraţi şi în acest an în formele de invăţămint ale organizaţiilor de partid. Trebuie semnalat că în general învăţămîntul politic în anul care a trecut, datorită conducerii şi sprijinului organizaţiilor de partid, a înregistrat o creştere simţitoare. El a reuşit să cuprindă un număr mai mare de tineri, să aducă o contribuţie mai mare la ridicarea nivelului de cunoştinţe politico-ideologice şi culturale, să-i înarmeze pe tineri cu cunoaşterea mai profundă a sarcinilor puse de partid, să-i mobilizeze la lupta pentru apuicarea ior in viaţă. Cu toate acestea in anul de invăţămint trecut au existat cîteva răminuri infrmă asupra cărora merită să ne îndreptăm atenţia. in primul rind nu in toate părţile s-a acordat o atenţie cuvenită conţinutului lecţiilor şi activităţilor in cadrul cercurilor şi cursurilor, făcînd astfel ca in aceste locuri să apară formalismul. Au fost forme de invăţămint insuficient legate de viaţa şi activitatea practică a tineretului, rupte de evenimen-- tele curente interne şi internaţionale. La aceste cercuri s-a uitat că în invăţămintul politic timărului trebuie să i se lămurească, să fie ajutat să înţeleagă evenimentele din viaţa politică şi economică a ţării, fenomenele şi evenimentele cotidiene ce au loc pe aventa internaţională. O atare situaţie s-a datorat şi faptului că controlul şi îndrumarea învăţămintului politic de către unele organe U.T.M. s-au desfăşurat la un nivel încă slab. Şi în acest an sarcinile stabilite de Hotărîrea Biroului C.C. al U.T.M. din 1956 cu privire la organizarea şi desfăşurarea învăţământului politic rămin valabile. Trebuie subliniate insă unele precizări şi complectări aduse de Biroul C.C. al U.T.M. pentru acest an de invăţămint politic. In anul de invăţămint trecut s-au manifestat o seamă de lipsuri in organizarea şi desfăşurarea învăţămintului politic cu tinerii din unele sectoare de muncă ca S.M.T., G.A.S., transporturi, forestier, piscicol etc. In unele locuri de muncă din aceste categorii, datorită lipsei de grijă a organelor şi organizaţiilor U.T.M., tineretul a fost privat cu totul de posibilitatea de a participa la o formă a invăţămintului politic. De aceea, în acest an, trebuie să se dea o atenţie deosebită tinerilor din aceste sectoare, să se organizeze din vreme, ţinindu-se cont de programul lor de activitate, cercuri şi forme de invăţămint corespunzătoare posibilităţilor lor: cicluri de conferinţe, informări politice etc. Pentru tinerii tractorişti se va edita o culegere de materiale de cultură generală , lucrări beletristice, educative, scurte lecţii politice, cîntece, poezii, jocuri, umor etc. pe baza căreia organizaţiile U.T.M. vor organiza in campaniile agricole studiul tractoriştilor pe brigăzi. Trebuie atras atenţia insă că pină la apariţia acestei culegeri, organizaţiile U.T.M. vor trebui să organizeze cu sprijinul organizaţiilor de partid, expuneri, conferinţe, întilniri care să îmbogăţească cunoştinţele politice ale tractoriştilor. In anul de invăţămint 1957 —1958 se va trece la organizarea învăţămintului politic U.T.M. în şcolile de cultură generală, cursurile de zi, şcolile pedagogice de 4 şi 6 ani, institutele pedagogice deînvăţători, şcolile profesionale de ucenici şi şcolile tehnice. In toate aceste şcoli organizaţiile U.T.M. vor organiza cercuri pentru studierea Statutului U.T.M. iar in şcolile profesionale de ucenici şi şcolile tehnice care au la bază 7 clase se vor organiza in plus cercuri „Să ne cunoaştem patria“. Deschis cu scopul de a întregi şi a complecta cunoştinţele politice ale elevilor, învăţămîntul politic din şcoli va trebui să se bucure de toată atenţia organizaţiilor U.T.M. Activitatea cercurilor va trebui să fie astfel îndrumată incit să nu împiedice sau să stînjenească proceul învăţămintului elevului. Pentru aceasta va trebui respectată cu stricteţe indicaţia ca şedinţele cercurilor să aibă loc odată la două săptămîni cu durata maximă de o oră şi jumătate. O atenţie deosebită te dă anul acesta muncii de ridicare a nivelului politic şi ideologic al studenţilor, de educare patriotică a acestora, in acest sens organizaţiile U.T.M. se vor îngriji de informarea periodică a studenţilor cu problemele interne şi externe cele mai importante, organizînd totodată cicluri de conferinţe pe teme politice şi economice, ale construcţiei socialiste şi de stat din patria noastră, intilniri cu vechi militanţi ai mişcării studenţeşti, conferinţe şi simpozioane despre tradiţiile revoluţionare ale studenţimii româneşti etc. Bogat şi interesant va fi acest an de invăţămint politic şi pentru tinerii intelectuali. Pentru îmbogăţirea cunoştinţelor politico-ideologice ale tinerilor intelectuali de la sate (învăţători, medici, agronomi, tehnicieni), care nu sunt cuprinşi în invăţămintul de partid, organizaţiile U.T.M. vor organiza seminarii de două ori pe an în care se vor dezbate problemele politice ce nu le sunt suficient de clare, vor avea posibilitatea să-şi însuşească noi învăţăminte ideologice. In faţa organizaţiilor U.T.M. stă în acest an sarcina de a lupta prin toate forţele şi a asigura in permanenţa o buna desfăşurare a invăţămîntului politic. De curînd s-au terminat cursurile de instruire ale propagandiştilor. Pregătirea lor va continua insă in tot cursul anului de invăţămint. Ea trebuie să fie făcută cit mai temeinic şi totodată cit mai interesant pentru a înarma propagandistul şi cu experienţă practică. Propagandistul poate şi trebuie să imprime cursului pe care il conduce un caracter tineresc, atractiv, capabil sa captiveze cursanţii. Problema participării regulate la cursuri, a insusirii permanente şi ritmice a materialului predat, a purităţii ideologice a cursurilor va trebui să constituie o preocupare de bază a organizaţiilor şi organelor U T.M. Cercurile de studiere a istoriei P.M.R., cursurile serale, cercurile „Să ne cunoaştem patria", cercurile pentru studierea Statutului U.T.M., conferinţele şi seminariile ce se vor organiza, au menirea să dezvolte in rîndul tineretului încrederea nestrămutată in politica partidului şi guvernului R.P.R., dragostea faţă de muncă şi învăţătură, dragostea faţă de patria noastră, Republica Populară Romina, spiritul de luptă pentru înfringerea greutăţilor care mai sint pe drumul construirii socialismului, hotărîrea de a apăra cu orice preţ cuceririle revoluţionare ale poporului muncitor, viitorul luminos al patriei noastre. învăţămîntul politic va dezvolta şi pe mai departe în rîndul tineretului prietenia şi frăţia cu Uniunea Sovietică, cu celelalte ţări ale lagărului socialist, va educa tineretul în spiritul internaţionalismului proletar, invăţămintul politic U.T.M. va trebui să contribuie in mai mare măsură la creşterea combativităţii şi vigilenţei politice a tineretului, să combată cu mai multă hotărire influenţele ideologiei putrede burgheze, să explice tineretului in mod convingător ideile măreţe ale învăţăturii marxist-leniniste şi să-l mobilizeze la luptă hotărîtă pentru aplicarea lor în munca de construire paşnică a socialismului in patria noastră. Porţile învăţămintului politic sint deschise tinerilor din patria noastră. Inscrieţi-vă într-una din formele existente in organizaţia voastră de bază, participaţi cu regularitate, învăţaţi. Veţi cunoaşte mai mult, veţi înţelege mai bine locul pe care trebuie să-l ocupaţi în lupta poporului nostru, sub conducerea P.M.R., pentru construirea socialismului. „Scînteia tinerelului" Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Sudanului a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe Luni 30 septembrie a.c., Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Sudanului în Republica Populară Romina, Mohamed Hamad El Nil, în legătură cu apropiata depunere a scrisorilor sale de acreditare. DIN VIAŢA OSTAŞILOR NOŞTRI O patrulă în cercetare cu motocicleta Soldatul Khis şi-a făcut datoria Ploua... O ploaie aprigă ce umflă apele, revărsînd pîraiele. De pe costişele abrupte ale munţilor, şiruri înspumegate alergau cu furie, potopind cărările din vale, înglodîndu-le. Apa pîrîului Valea Iancului părea neîncăpătoare în matca sa. In asemenea clipe, cînd natura îşi dezlănţuieşte furia, nu găseşti ţipenie de om pe afară. Soldatul Khis Francisc, se adăpostise sub streaşină urmărind şiroaiele nărăvaşe de ploaie, ascultînd ropotul stropilor ce băteau darabana pe acoperişul de tablă zincată. Deodată privirea i se aţinti asupra pîrîului. Umflate de ploaie apele părîului Valea Iancului ce trec prin incinta sanatoriului militar o luară pe de lături, rostogolindu-se furioase. Se îngrozi văzînd cum apele se revarsă peste conducta principală ce făcea legătura între bazinul central de păcură și cazanele instalaţiei încălzirii centrale din sanatoriul militar.. Purtat de năvala apelor, un bolovan mare, colțuros, porni să salte pe repezişul apei. Inima soldatului Kiris se strînse. Bolovanul era purtat cu atîta ușurință pe valurile răzvrătite spre conductă. — Puhoaiele... răsună strigătul de alarmă al soldatului Khris. Fierbințeala îi înlănțuise fruntea. Simțea svîcnetul tîmplelor, aidoma unor pistoane accelerate. Un timp bolovanul se proţăpise în loc. Apoi apa în jurul lui porni să țîşnească mohorîtă, unsuroasă. — S-a spart conducta de păcură ! Prin mintea soldatului Khris trecu ca un fir roşu imaginea bazinului de păcură. Acolo erau peste cinci vagoane de combustibil. Se năpusti spre conductă. Apele gîlgîiau peste el. Simţea în mîini împunsătura rece a fierului. Era conducta. Păcura îi ţîşnea în obraz, năclăindu-i privirile, auzul. Sufla greu. Dar mîinile se înfundau cu asprime în spărtura conductei. Strîngea, strîngea cu patimă. Cu luni în urmă strînsese cu sete în mînă arma, în clipa cînd depunea jurămîntul. Jurase să fie dîrz, devotat patriei și poporului, să apere munca pașnică a acestuia, bunurile oamenilor muncii. ...Presiunea puternică a apei şi a păcurei îi stăvilea suflul. Se prăbuşi cu pieptul peste conductă. Simţea vîrtejul ei cum îl izbea în piept. Dar acolo această izbitură se potolea sub svîcnitura şi mai aprigă a inimii. Păcura gîlgîia pe sub dînsul. De la fereastra sanatoriului scena aceasta a fost observată de soldatul Mirică Nicoale. N-a stat mult pe gînduri. Era doar la mijloc viața tovarăşului său. Infruntind puhoaiele i se repezi în ajutor. Dar braţele soldatului Khris înţepenite peste conductă, cu greu se descleştau. „Un şomoiog de cîrpe... adu-mi" şopti acesta stins. O clipită doar și soldatul Mirică se şi întoarse; reuşiră să înfunde spărtura. Apele se retrăgeau şi ele. Păcura îşi prelingea doar pe alocuri şuvițele subțiri. Combustibilul era salvat ! ★ ...Intr-un tîrziu, soldatul Khris s-a deşteptat ca după un somn greu, obositor. In lazaret domnea o atmosferă liniştită, cu iz de medicamente. In jurul său văzu chilul luminos şi zîmbitor al soldatuui Mirică, medicii în halate albe o seringi în mîini, surori cu privirea liniştită. II recunoscu şi pe ►fiţerul Dogaru. Veghea lingă rînsul. Soldatul Khis vorbi cu gieu : — Carnetul meu de utemist m -a pătat cu păcură ? — Nu tovarășe Khis, nu s-a păat — îi răspunse ofițerul Dogaru. Carnetului roşu i-ai adus cinstea avenită. Ai salvat cinci vagoane de combustibil. Te-ai purtat viteeşte. Soldatul Khis voia să se ridice în coate, să răspundă regulamentar : „Servesc Republica Populară Romînă“. Medicul însă potoli. — Acum mai stai liniştit. Mîine neori ai să poţi părăsi lazaretul. Khis zîmbi bucuros. Era buuria datoriei împlinite. GHEORGHE CUMPĂTĂ («ISEMATOfeHAil) PATRIA, ELENA PAVEL, GH. DOJA : Păianjenul de aur ; REPUBLICA, BUCUREȘTI, GRADINA PROGRESUL, AL. SAHIA : Vrăjitoarea ; MAGHERU, I. C. FRIMU, N. BALCESCU: Primăvara pe strada Zarecinaia ; V. ALECSANDRI : Camelia ; TINERETULUI, ILIE PINTILIE : Vultur 101 ; LUMINA, POPULAR : O intîmplare la Benderath ; CENTRAL : Misterul din vechea mină; ÎNFRĂŢIREA INTRE POPOARE, FLACARA ; Richard al III-lea (ambele serii) ; MIORIŢA, LIBERTĂŢII : Serenada străzii ; VICTORIA : Trandafirii lui Allah ; DOINA; Thérése Raquin; TIMPURI NOI : Un pichet în munţi ; AL. POPOV : Discordia; GRIVIŢA: Vinovaţi fără vină ; CULTURAL : Odată în viaţă ; MAXIM GORKI, UNIREA, M. EMINESCU : Ghimpele ; VASILE ROAITA : Romeo şi Julietta ; T. VLADIMIRESCU : Fiica Tibetului ; ARTA, ALIANŢA : In calea trăsnetului. CRONICA UNEI PREMIERE UNIVERSITARE (Urmare din pag. l-a) direct cuvîntul reîncepere sau redeschidere. In realitate, şi la propriu şi a* figurat semnificaţiile începutului (noului)Uri pot fi cuprinse şi limitate la aceste două cuvinte. Fiecare student intră de fapt pe teritoriul unei noi etape, invadează un alt tărîm de cunoaştere. Ceea ce e cu totul altceva. Nu rupt de trecut dar profund nou. Şi atunci de ce sa minimalizăm febra începerii acestui mare de fiecare dată mare, NOU an universitar ? c) Unii sînt de părere că la drum se poate porni oricum. Fireşte dacă n-ai pretenţia să ajungi undeva anume sau, in general, să ajungi. O ţintă insă odata hotărită, presupune efort direcţionat. Iar un drum greu nu poate fi conceput fără un rucksac sufletesc arhiplin cu pasiune şi perseverenţă. Iar dacă pasiunea şi perseverenţa sunt însuşiri ale ,J£U-lui“ — şi nu haine pe care le porţi din cînd în cînd — atunci de ce să nu dovedim încă din prima zi, prin afirmarea lor şi cu ajutorul lor, că ne-am gîndit matur asupra plecării în sine şi asupra drumului ales ? In ultimă instanţă orice început presupune un nou examen de conştiinţă. Iar odată trecut, odată decişi, ne rămîne să ne respectăm hotărîrea. Asemenea unui jurămint militar. Pînă la ultima picătură de viaţă. Cit priveşte CULMEA despre care se vorbeşte atita în comparaţiile privitoare la urcuşuri este şi ea în noi, înlăuntrul nostru, pentru că treptele de cunoaştere sunt totodată trepte de efort (citeşte: perseverenţă plus pasiune). Mai exact nu urcăm ci creştem. La culme nu ajungem ci devenim noi înşine culme. d) Dacă e dificil să pleci la drum fără călăuză e tot atît de dificil să-ţi imaginezi ca făcătoare de minuni, prezenţa călăuzei ruptă de propriul tău efort. Secretul, cred, constă în respectarea competenţei sale — şi să nu ne sperie termenul în ascultarea ei riguroasă, în transformarea sfaturilor, în obligaţii liber consimţite. Iar dacă competenţei, călăuza — în cazul nostru profesorul — îi va adăuga dragoste, aşa cum se întîmplă de obicei, ne rămîne să ne amintim că dragostea nu se poate plăti decit cu aceeaşi monetă. e) Începuturile, implicit universitare, ca de altfel întreaga noastră existenţă nu sînt de conceput ca formă şi conţinut în afara partinităţii. In plus, condiţiile fiecărui nou început au o cauzalitate preriei — cifra de 60.000 de studenţi ca şi examenele de burse din acest an nu sînt nici ele coborîte cu zîrzobul din cer — iar în această cauzalitate, partinitatea este evidentă. Cineva spunea că dragostea paternă a unei generaţii nu este niciodată răsplătită numai prin dragostea filială a următoarei ci şi prin aceea ca noua generaţie devine şi ea capabilă în timp de o dragoste paternă cel puţin egală. Pentru că nu numai începuturile nu sunt de conceput în afara partinităţii, ci nici dezvoltarea, nici noi înşine. Nu odată clasicele declaraţii de dragoste incep printr-o simplă aluzie, un gest, o privire, un cuvint. Aşa cum ar începe o Urare poate prin ,*POT la muncă“... Centenarul corului de ţărani din Chizătău Cea de-a doua zi din cadrul De asemenea au fost executate cu sărbătorii centenarului corului de multă măiestrie dansuri populare ţărani din satul Chizătău a prile- romineşti, maghiare, germane, sîrjuit trecerea in revistă a peste 40 beşti şi bulgare. .a'erafrti^ilor,axm(at°ri Manifestările prilejuite de cenvftate6111 mVlta*' 3 această iestl' tenarul corului din Chizătău au . . luat sfîrșit cu prezentarea unui Pe^ scena amenajata in aer li- program de cîntece populare rober, în mijlocul satului, au răsu- mîneşti și melodii ale compozitonat melodii populare româneşti şi filor noştri, interpretate de corul naţionalităţilor conlocuitoare file reunite ale cîtorva formaţii din regiunea Timişoara, precum şi numărind aproape 1.000 de permelodii ale compozitorilor noştri, soane. Perspective largi ale activităţii studenţeşti în noul an universitar (Urmare din pag. lansarea unor date importante din istoria poporului nostru cu ocazia cărora se vor desfăşura diferite activităţi profesionale, ştiinţifice, culturale,, sportive în locuri legate de faptele eroice ale poporului şi partidului nostru precum şi în locurile pitoreşti ale ţării sau la construcţii de seamă realizate în anii regimului nostru de democraţie populară. Succesul muncii organizaţiilor U.T.M. din institutele de învăţămînt superior, depinde în cea mai mare măsură de îmbunătăţirea vieţii interne de organizaţie. Desfăşurarea regulată a adunărilor generale de organizaţie, îmbunătăţirea conţinutului acestora, a tematicii lor este un factor esenţial pentru ca nivelul muncii organizaţiilor U.T.M. să crească. Mai mult, cînd fiecare utemist va fi atras la pregătirea adunărilor generale, cînd se va cere părerea acestora asupra temei şi modului de pregătire, va exista garanţia că adunarea va avea ecou în rindul studenţilor şi se va solda cu un efect pozitiv. Organizaţiile U.T.M. din institutele de invăţămint superior au în sarcina lor îndrumarea atentă a asociaţiilor studenţilor. Ele trebuie să fie prezente în întreaga activitate a asociaţiilor şi pentru fiecare acţiune organizată de acestea să ia măsurile politico-organizatorice corespunzătoare. In primul rind să asigure participarea tuturor utemiştilor la toate acţiunile asociaţiilor. De asemenea sa recomande cele mai bune cadre ale organizaţiilor U.T.M. să facă parte din activul de muncă al asociaţiilor pentru a asigura un conţinut înalt activităţii acestora Trebuie continuat anul acesta experienţa pozitivă a unor organizaţii U.T.M. şi asociaţii studenţeşti în organizarea unor acţiuni care au dat rezultate bune. Mobilizarea studenţilor la acţiunile obşteşti, la muncă voluntară pe şantierele locale, în G.A.S.-uri, la înfrumuseţarea oraşelor, parcurilor, amenajarea de baze sortive în jurul institutelor şi caselor de cultură trebuie să constituie o sarcină de seamă. Pe linia strîngerii legăturilor cu tineretul muncitoresc din întreprinderi s-a făcut anul trecut un început bun, început care trebuie dezvoltat. Cu mai multe acţiuni comune pe linie profesională, cultural-sportivă, întilniri, vizite vor cimenta prietenia intre studenţi şi tinerii muncitori, vor duce la dezvoltarea dragostei pentru muncă, pentru oamenii alături de care mare parte din studenţi vor lucra după absolvire. Activitatea culturală artistică se bucură de un interes crescînd din partea studenţilor. Tocmai de aceea fiecare asociaţie studenţească trebuie să desfăşoare în acest sens o activitate multilaterală. Un program de activitate cultural-artistică bine orientat, care să prevadă organizarea de procese şi seri literare, sirapasioane, reuniuni cu teme, întilniri cu artişti, cu oameni de cultură, audiţii muzicale, participarea la concursul „Iubiţi cartea“ etc. va atrage fără îndoială un număr mare de participanţi. Şi condiţii pentru desfăşurarea unei asemenea activităţi există. Casele de cultură şi cluburile studenţeşti, care s-au deschis în aproape toate centrele universitare, creează posibilităţi optime pentru desfăşurarea unei activităţi culturale bogate. O acţiune care s-a bucurat de o mare popularitate în rîndurile studenţilor şi a ajutat la stimularea activităţii artistice de amatori, a fost prima trecere in revistă a formaţiilor artistice studenţeşti. Va trebui să transformăm această acţiune intr-o manifestare tradiţională, să realizăm în primul rind o participare cit mai largă a studenţilor în prima fază a trecerii în revistă,in cadrul facultăţilor şi institutelor. Asociaţiile studenţeşti vor acorda în acest an o mai mare atenţie dezvoltării activităţii sportive de masă. Se va continua organizarea întrecerilor interuniversitare, punîndu-se un mare accent pe faza iniţială a acestora, pe antrenarea masivă a studenţilor în cadrul concursurilor între grupe, ani de studii, facultăţi etc. Pe lingă competiţiile prevăzute în cadrul campionatului universitar, fiecare centru universitar va organiza un număr de competiţii proprii, cuprinse într-un calendar al activităţii competiţionale a centrului universitar. Desigur, nu trebuie neglijat nici sportul de performanţă. Organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile studenţeşti vor trebui să acorde o mare atenţie condiţiilor de viaţă şi studiu ale studenţilor. Una din sarcinile de seamă ale asociaţiilor studenţeşti este asigurarea controlului obştesc asupra funcţionării cantinelor şi căminelor. Va trebui îmbunătăţită în acest sens activitatea comitetelor de cămin şi cantină. Cu mai multă atenţie trebuie folosite de către asociaţii subvenţiile acordate de stat pentru ajutoare materiale, astfel ca intr-adevăr cei mai merituoşi studenţi şi care au nevoie reală, să primească aceste ajutoare. Va trebui folosită experienţa căpătată anul acesta în privinţa organizării vacanţei şi a odihnei studenţilor pentru a înlătura lipsurile manifestate. Fără îndoială că, pentru organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile studenţeşti, ca şi pînă acum sarcina de frunte o constituie dezvoltarea în rîndul studenţilor a atitudinii conştiincioase faţă de pregătirea profesională. Organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile studenţeşti vor trebui să dezvolte în rîndul studenţilor dragostea faţă de ştiinţă, de profesiunea aleasă să stimuleze interesul acestora pentru însuşirea creatoare a ştiinţei, pentru desfăşurarea unei activităţi de cercetare ştiinţifică încă de pe băncile institutului. In acelaşi timp trebuie dezvoltat la studenţi sentimentul datoriei faţă de popor, al datoriei ca după terminarea studiilor, fiecare student să se prezinte la locul de muncă unde-l cer în primul rind interesele ţării. Aceasta este o datorie de cinste, o datorie patriotică. Odată cu deschiderea noului an universitar, organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile studenţeşti vor trebui să acorde o grijă deosebită studenţilor din anul I, să-i înconjoare din primele zile cu toată atenţia, să-i ajute să se acomodeze in noile condiţii de muncă şi viaţă, să intre din primele zile într-o viaţă normală de organizaţie. Va trebui acordat un ajutor susţinut moral şi profesional fiilor de muncitori şi ţărani muncitori intraţi în acest an în institutele de învăţământ superior în număr mai mare. înainte de a încheia vreau să urez studenţilor patriei noastre cu ocazia începerii anului universitar, activitate rodnică, succese din ce în ce mai mari în munca de pregătire profesională, rezultate din ce în ce mai bune în întreaga activitate obştească, în cadrul organizaţiilor U.T.M. şi al asociaţiilor studenţeşti. Să facem ca acest an universitar să ducă la o creştere simţitoare şi la o îmbunătăţire calitativă a întregii munci pe care o desfăşoară organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile studenţeşti. TINARA INTELECTUALITATE (Urmare din pag. l-a) de fapte, lucruri mai mult ori mai puţin de amănunt, pe care la nevoie le poate debita în faţa profesorului, ori o însuşire a ideilor generale, o asimilare a cunoştinţelor în sensul transformării lor dintrun bun al altuia, adică al profesorului sau al autorului manualului, în bun propriu, personal, nu se poate realiza decât păstrind un contact neîntrerupt cu disciplina respectivă în sensul că în fiecare zi studentul să găsească o oră sau două libere pentru a parcurge caietele lui de note, pentru a vedea dacă sunt chestiuni neclare, şi a căuta să le lămurească cu ajutorul fie a unui manual, fie cu ajutorul consultaţiilor care după cum se ştie sunt o sarcină obligatorie a fiecărui profesor şi a fiecărui cadru didactic. Studentul se pregăteşte să devină nu un meşteşugar oarecare ci un intelectual, dar nici un intelectual oarecare, ci un om de înaltă cultură, un intelectual socialist, multilateral în preocupări şi cunoştinţe. Sunt trăsături fără de care cei care se pregătesc astăzi pe băncile facultăţilor să devină îndrumători şi deschizători de căi noi, ajung la mediocritate, la meşteşug îngust. Şi tineretul nostru studios în care poporul întreg şi-a pus mari speranţe trebuie să fie capabil, ca mîine să rezolve cu cea mai înaltă competenţă chiar cele mai complicate probleme, pe care măreaţa noastră operă le ridică. Studentul va deveni peste ani un om de ştiinţă, care să ducă înainte cercetările, ştiinţa în domeniul căreia lucrează şi căreia şi-a dedicat viaţa. Dar pînă atunci ucenicia-i grea, migăloasă şi nu fără insuccese. Noi, cei care ne-am făcut o mai grea ucenicie decit cea pe care o fac studenţii azi, ştim ce înseamnă drumul spinos spre ştiinţă. Sîntem alături de ei la fiecare pas, şi-i sprijinim, le dăm din cunoştinţele noastre, tocmai pentru a-i ajuta să-şi împlinească idealul fără prea multe ocolişuri care i-ar face să-şi piardă zadarnic energia, elanul. Schimbul nostru, al generaţiei vîrstnice de intelectuali trebuie să fie viguros, să aibă îndrăzneală şi fermitate, dar mai ales să fie stăpînit de pasiune pentru ceea ce face, să se dăruiască profesiunii pe care a îmbrăţişat-o. Pasiune şi dăruire, muncă şi conştiinţă, îndrăzneală şi fermitate — sunt atribute indispensabile vieţii fiecărui tînăr. Dacă tinerii noştri din învăţăvăţămîntul superior se pătrund de importanţa rolului pe care urmează să-l joace la sfîrşitul studiilor şi după aceea în viaţa poporului nostru, este exclus ca munca lor în institute să nu dea roadele pecare sîntem îndreptăţiţi cu toţii să le aşteptăm. Ca profesor vechi în învăţămîntul superior, pot adăuga şi ca profesor vreme îndelungată în învăţămîntul mediu, precum şi în calitatea mea de rector al Universităţii C. I. Parhon, doresc ca studenţii noştri din toate institutele de învăţămînt superior să corespundă nu numai necesităţilor de fiecare moment ale ţării noastre, ci şi unui ideal mai înalt, acela de a contribui ca patria noastră să fie mereu mai frumoasă, mai înfloritoare. Dorinţa aceasta se întemeiază pe convingerea că realizarea năzuinţelor care animă partidul nostru, statul nostru se pot duce la îndeplinire cu concursul tuturor oamenilor muncii din ţara noastră. Printre aceşti oameni ai muncii, studenţii ocupă un loc important, fiindcă ei vor ocupa după terminarea studiilor posturi de răspundere în toate ramurile de activitate. Ingineri, medici, profesori etc. nu se pot forma decît pe baza unei pregătiri serioase, şi această pregătire trebuie s-o capete în institutele de învăţămînt superior. Convingerea că rezultatele aşteptate de noi toţi se pot obţine se bazează şi pe experienţa mea personală. Deşi m-am format într-o epocă în care condiţiile de viaţă din ţara noastră erau cu totul altele, mult mai puţin favorabile decit cele de azi, am izbutit totuşi şi nu numai eu ci şi destui colegi şi camarazi mai tineri sau mai în vîrstă decît mine, să realizăm ceva care să folosească poporului nostru. Şi aceasta se datoreşte înainte de toate ostenelilor pe care ni le-am dat cu toţii, în ciuda greutăţilor din vremea aceea, de a ne pregăti bine din punct de vedere profesional, nu atît în vederea creării unei situaţii personale, cît mai ales în necesitatea pe care o simţeam noi înşine, fără nici un fel de îndemn din afară, de a ne pune capacitatea noastră, multă, puţină cită era, în slujba poporului din care ne-am ridicat. Astăzi, cînd condiţiile de viaţă social-politice din ţara noastră sînt altele, infinit superioare celor din trecut, cred că sarcina studenţilor noştri de a deveni oameni folositori poporului este mai uşoară decît a fost pe vremuri. De aceea, îndemnul pe care-l adresez în studenţilor din toate institutele de învăţămînt superior este să se pătrundă de importanţa misiunii lor viitoare şi să lucreze în aşa fel, îneît atunci cînd vor fi puşi în situaţia de a da dovadă că sînt oameni într-adevăr pregătiţi pentru a sluji poporul, să facă această dovadă cu prisosinţă. In momentul acela vor fi ei înşişi satisfăcuţi şi mai cu seamă vor fi satisfăcute toate păturile de oameni muncitori din ţara nostră care vor vedea că munca lor din produsele căreia sunt ajutaţi şi sprijiniţi nu numai studenţii, ci şi celelalte categorii de intelectuali a fost întrebuinţată cu folos, nu s-a irosit, ci a dat roadele aşteptate. închei aceste cuvinte exprimîndu-mi speranţa şi convingerea că tinerii noştri din învăţămîntul superior vor lucra şi mai bine decît au lucrat pînă acum, că îşi vor pune mai des problema rolului lor atît ca studenţi cît şi ca viitori lucrători în diversele ramuri de acivitate, şi că în felul acesta rezultatele muncii lor vor fi la înălțimea aşteptărilor noastre, ale tuturora.