Scînteia Tineretului, decembrie 1957 (Anul 12, nr. 2664-2690)
1957-12-01 / nr. 2664
astăzi începe în întreaga ţară „Luna Culturii i£ o uriaşă trecere în revistă a realizărilor poporlui nostru în domeniul cultural-artistic. Luna culturii este o sărbătoare bogată în semnificaţii, ea se va transforma în întreaga ţară într-o dovadă elocventă a devotamentului oamenilor muncii faţă de patria lor scumpă, Republica Populară Romînă, faţă de partidul nostru scump care le asigură ridicarea necontenită a nivelului de trai material şi cultural, o armonioasă dezvoltare multilaterală. Departe de a fi doar o suită de manifestări cultural-artistice ce preced cea de-a zecea aniversare a republicii, „Luna Culturii“ va reprezenta o încoronare şi un bilanţ al nemaicunoscutului avînt pe care l-au cunoscut ştiinţele, artele, literatura în anii regimului democratpopular, în slujba celor ce muncesc fără deosebire, de rasă, naţionalitate, religie. Ca de la cer la pămînt se deosebeşte starea culturală a ţării noastre de azi faţă de anii regimului burghezo-moşieresc. De la o ţară care avea un număr record de analfabeţi, R.P.R. a devenit nu numai o ţară a ştiutorilor de carte, ci un stat al unei culturi înaintate, solii culturii, ştiinţei şi artelor noastre sunt primiţi cu bucurie şi entuziasm peste hotare, contribuţia lor la dezvoltarea generală a culturii umane este unanim apreciată. Mărturie a acestei aprecieri stau articolele şi studiile publicate în ziarele şi revistele străine, invitaţiile de participare la numeroase manifestări internaţionalepe care le primesc solii culturii poporului nostru, premiile şi laudele cu care sunt răsplătite eforturile lor. în întreaga lume, Româna este cunoscută azi nu ca ţara analfabetismului, a pelagrei şi tuberculozei, a bunului plac al moşierilor, capitaliştilor şi jandarmilor ca pe vremuri, ci o ţară care a dat lumii pe Enescu şi Brîncuşi, pe Grigorescu şi Traian Vuia, care are asemenea cîntăreţi ca Dan Iordăchescu şi Ladislau Konya laureaţi a numeroase concursuri internaţionale, o ţară în care cultura se dezvoltă pe baza înfloririi întregii ţări, pe baza creşterii economiei naţionale, a industrializării socialiste şi a socializării agriculturii, într-o ţară în care cea mai bună carte nu depăşea altădată un tiraj de cîteva mii de exemplare, s-au tipărit anul trecut 2.914 titluri de cărţi şi broşuri într-un tiraj de 38.573.000 exemplare dintre care beletristică 1.200 titluri în 16.660.000 exemplare, minorităţile naţionale avînd la dispoziţie 745 titluri de cărţi şi broşuri în 3.487.600 exemplare. Numărul cinematografelor a crescut faţă de trecut de aproape cinci ori, al abonaţilor radio de la 252.094 la 1.325.705. în anii regimului democrat-popular au apărut noi ramuri ale artei cum ar fi cinematografia romînă înzestrată cu mijloace tehnice ultramoderne, dintre care nu e nevoie să pomenim decit studiourile de la Buftea, teatrele de păpuși care au ajuns la număr de 21, televiziunea etc., au luat o mare dezvoltare mijloacele de difuzare în masă a culturii, căminele culturale, bibliotecile etc. Cel mai însemnat lucru din toate acestea îl reprezintă însă faptul că toate aceste mijloace culturale, tot conţinutul activităţii cultural-artistice este închinat nu slujirii plictisului claselor exploatatoare, ci educării în spirit nou a celor ce muncesc, sprijinirii eroicei lupte a poporului pertru făurirea socialismului, pentru un viitor fericit. Fiecare zi şi fiecare manifestare din Luna culturii, Săptămîna artelor plastice şi a muzeelor, Săptămîna muzicii, Săptămîna teatrului, Festivalul filmului romînesc, Decada culturii minorităţilor naţionale vor vorbi despre marile succese repurtate de poporul nostru pe frontul revoluţiei culturale, în mersul său înainte spre bunăstare şi lumină. Din peisajul citadin al Bucureştiului Proletari din toate ţările, uniti-v Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2664 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 decembrie 1957 De la ideea”“01, ‘V"®1** ................iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimii.................. ^ fi* fi. la un nou produs romînesc-PAL Creatorii noului produs pe care vi-l prezentăm astăzi sunt oameni tineri. Au părăsit băncile şcolii numai de cîţiva ani. Şi cum tinereţea este un rezervor nesecat de îndrăzneală, curaj şi dragoste pentru tot ceea ce tehnica are mai nou, tinerii noştri şi-au luat atunci o sarcină importantă. Lucrînd în cadrul Institutului de cercetări şi experimentări pentru industrializarea lemnului (I.C.E.I.L.) colectivul condus de către tovarăşul inginer Titus Orădeanu şi-a propus să studieze posibilitatea valorificării lemnului de salcie şi plop, aflat în cantităţi însemnate de-alungul bălţilor Dunării, de la Călăraşi pînă în Deltă. Rezolvarea pozitivă a studiului iniţial aducea soluţii tehnico-economice de mare importanţă. Era vorba în primul rînd de valorificarea unor resurse naturale nefolosite încă pe scară industrială, într-adevăr, salcia şi plopul îşi găseau utilizarea numai ca lemn de foc şi în construcţiile rurale. Pe de altă parte, întrebuinţarea pe scară industrială a lemnului lor reduce consumul ruşinoaselor (brad, molid) care sunt mai scumpe şi a căror recoltare este mai costisitoare. Experimentările făcute la I.C.E.I.L. au fost încununate de succes. Se putea elibera „certificatul de naştere“ pentru un nou produs romînesc, care a şi primit dealtfel un nume cu rezonanţă puţin neobişnuită : PAL. Ce este deci PAL-ul ? Cele trei iniţiale ne arată că sîntem în faţa unei plăci aglomerate din lemn, de un fel deosebit. Intr-adevăr, putem spune, cu justificată mindrie, că sîntem prima ţară care va produce plăci aglomerate utilizînd pe scară industrială aşchiile lemnului de salcie şi plop. Plăci de lemn se mai produceau şi în alte ţări. Ba chiar plăci aglomerate din mărunte aşchii presate. Aşa cum am mai arătat însă, materia primă o constituia lemnul de răşinoase, mai costisitor. Calităţile şi posibilităţile de îmbunătăţire ale PAL-ului pledează puternic pentru situarea acestui nou produs romînesc pe primul loc în ierarhia plăcilor de lemn. PAL-ul are aceeaşi greutate specifică ca şi „suratele“ sale din străinătate. El are însă unele rezistenţe fizicomecanice superioare celorlalte produse. Valoarea economică a noului produs, dată de faptul că avem rezerve uriaşe de materie primă, este deosebit de însemnată. Cei care cunosc cantităţile de salcie şi plop ce se află de-a lungul bălţilor Dunării, pînă la vărsarea acesteia în mare, largile posibilităţi de exploatare şi transport, îşi pot face o idee despre însemnata valoare economică a noului produs romînesc. PAL-ul are o utilizare impresionant de largă. Avînd un aspect deosebit de frumos, elegant, el este folosit pentru construirea de pereţi despărţitori, la planşee, decorarea plafoanelor, ca izolant termic şi fonic în laboratoare, studiouri, cabine telefonice, cu panouri despărţitoare. Una dintre cele mai largi utilizări o va găsi însă PAL-ul în construcţia mobilierului, deoarece, presat la grosimea corespunzătoare — 20 milimetri — el este un foarte bun înlocuitor de panel. Pe şantierul fabricii Se punea problema amplasării viitoarei fabrici de plăci aglomerate. Cercetările întreprinse şi în această direcţie au dus la concluzia că locul cel mai potrivit acestui scop este Brăila, în apropierea malului Dunării. Două considerente au stat la baza acestei hotărîri : vecinătatea imediată a celor mai mari rezerve de materie primă, precum şi transportul pe apă. Inginerul Ion Rîmbu, din personalul ingineresc al viitoarei fabrici a terminat Institutul Politehnic abia de un an. Priceperea şi avîntul său compensează însă cu prisosinţă lipsa unei experienţe bogate. El este animat — la fel ca ceilalţi tineri de aici — de dorinţa vie de a fi cit mai folositor patriei, de a-şi pune cunoştinţele căpătate în anii de studii în slujba dezvoltării economiei noastre naţionale. Lucrul cel mai important îl constituie faptul că la această mare fabrică o bună parte din procesul de producţie va fi automatizat. Stadiul actual al lucrărilor Stadiul „actual“ este un fel de a vorbi, pentru că lucrările de construcţii se desfăşoară într-un ritm vertiginos. La cîteva zile după începerea montării instalaţiilor de transport pneumatic se şi terminaseră pregătirile pentru începerea montării în hala de aşchiere. In hala presei, acolo unde printre fruntaşi se află utemiştii Toma Hîrjoghe dulgher, Ion Blesneac zidar, şi fierarul betonist Vasile Manea a început montarea agregatelor de presare, s-a terminat montarea instalaţiilor de iluminat şi se fac lucrări pregătitoare pentru începerea montării subcentralei termice şi a staţiei de apă supra-încălzită. Deosebit de caracteristic pentru ritmul în care se lucrează aci este faptul că operaţiunile de finisare a construcţiilor (tencuiri, montări de ferestre etc) merg paralel cu montajul părţilor de bază ale maşinilor. Tinerii muncitori de pe şantier nu precupeţesc nici un efort pentru a termina înainte de termen această importantă construcţie. Ajutaţi şi îndrumaţi in permanenţă de tinerii specialişti ei vor reuşi în curînd să înzestreze industria noastră cu o nouă ramură de producţie : plăci aglomerate din lemn. MIRCEA SPIRIDON înaintea timpului Iniţiatoarea chemării la întrecere• către toate întreprinderile oraşului Ploeşti, pentru îndeplinirea planului de producţie pe anul 1917 in 11 luni, uzina de reparaţii mecanice din Ploeşti, raportează că în ziua de 30 noiembrie, datorită creşterii productivităţii muncii cu 9,85 la sută, a început să lucreze în contul anului viitor. „ Cu o lună înainte de termen şi-au realizat planul anual la producţia-marfă şi muncitorii de la I.P.R.O.F.I.L.„Bucureşti“. Planul producţiei globale pe anul 1957 a fost realizat şi de muncitorii întreprinderii Metalo-Globus din Capitală. Au mai anunţat îndeplinirea sarcinilor de producţie pe anul 1957 încă 28 de întreprinderi industriale din oraşele Galaţi, Focşani şi Brăila. Aspect din noul magazin pentru difuzarea presei străine deschis în Capitală. forţa transformatoare A COLECTIVULUI Educaţia burgheză avea în vedere formarea spiritului individualist care reflecta lupta brutală pentru asigurarea succesului personal în viaţă, călcîndu-se chiar pe cadavrele celor din jur. întreaga educaţie burgheză era făcută în acest sens : „ce-mi pasă mie de ceilalţi? Ce mă interesează de cei din jur ? Eu să-mi asigur succesul meu ! Muncească toţi pentru mine !“. Această morală a individualismului animalic cultivă izolarea şi închiderea individului în carapacea propriilor interese, agresivitatea şi lipsa de respect faţă de om, făţărnicia şi viclenia ca arme necesare celui slab în lupta pentru existenţa sa. Fondul individualist al educaţiei burgheze nu este contrazis de faptul că şi în societatea burgheză există forme organizate ale unei aşa zise „educaţii în colectiv“ : asociaţii de elevi, asociaţii extra-şcolare de tineret etc. Dar aceste asociaţii constituie forme organizatorice prin care se urmăreşte realizarea unui ţel dezvăluit de însăşi pedagogii burghezi: să educe încă din copilărie tînăra generaţie în spiritul supunerii faţă de statul burghez. Educarea conştiinţei colectiviste realizată în colectiv prin colectiv şi pentru colectiv constituie o trăsătură specifică a educaţiei comuniste ce decurge din chiar relaţiile social economice socialiste. Relaţiile social-economice socialiste se caracterizează prin cooperarea forţelor de producţie şi-şi găsesc expresia în deplina unitate dintre lupta individului şi cea a societăţii pentru progresul general. Unitatea şi armonia de interese individ colectiv constituie baza educaţiei conştiinţei socialiste. Dar procesul educaţiei conştiinţei colectivului nu e un proces ce se realizează spontan, de la sine, chiar dacă există o bază obiectivă pentru aceasta. Ar fi să ne lăsăm pradă concepţiei antiştiinţifice despre mersul stihial al proceselor de conştiinţă. In societatea noastră nu există soartă individuală izolată de colectiv, fiecare individ beputîndu-şi clădi existenţa şi fericirea sa independent de existenţa şi fericirea societăţii. Colectivul socialist e o forţă puternică, organizată prin care şi în ca-Fiatia unghiulară a educatei comuniste o constituie educarea conştiinţei colectiviste UULSJUULSLgJUiUU^^ drul căruia se făuresc caracterele, se dezvoltă idealuri umanitare, se îmbogăţeşte conţinutul vieţii şi se ridică demnitatea omului pe o treaptă necunoscută în societatea burgheză. Forţa de neînvins a colectivului nostru şi trăsătura care-l deosebeşte radical de orice „colectiv“ burghez constă în faptul că el constituie o asociaţie de oameni liberi, egali în mod real din punct de vedere social, deoarece a dispărut relaţia exploatator-exploatat. Duşmanii educaţiei socialiste afirmă mereu că educaţia în colectiv uniformizează, că ea nu dă posibilitatea de afirmare a individualităţii, că educaţia în colectiv ar răpi prin urmare libertatea individului. Nimic mai fals decît o asemenea afirmaţie. Colectivul nu e o abstracţie ci o realitate vie formată din indivizi cu variate talente şi înclinaţii, întreaga educaţie multilaterală comunistă se face în vederea dezvoltării personalităţii în direcţia înclinaţiilor sale pozitive, a talentului. Alegerea liberă a profesiei, scop al educaţiei politehnice confirmă printre altele această teză. Mîndria colectivului o constituie tocmai acei oameni multilateral dezvoltaţi şi bogaţi sufleteşte. Cu cit indivizii vor fi mai puternici, cu cît ei vor fi mai bine pregătiţi cu atît posibilităţile colectivului vor fi mai mari. Să luăm spre exemplu un colectiv de producţie. Cu cît strungarii, frezorii, sudorii vor fi mai pregătiţi, mai desăvîrşiţi în arta lor cu atît colectivul vor fi mai puternic. Intr-un colectiv şcolar, cu cit diversitatea talentelor celor ce-1 alcătuiesc va fi mai mare, cu atît vor fi asigurate variţii mai mari de manifestări care vor asigura succese întregului colectiv. E interesant, din acest punct de vedere, de urmărit legătura ce se crează între colectivul unei clase şi reprezentanţii clasei, de pildă, în cadrul concursurilor devenite azi atît de populare „Drumeţii veseli“. O diversitate de individualităţi se manifestă şi talente variate încurajate de colectiv luptă nu numai pentru „succesul“ individual dar pentru onoarea şcolii respective. Conf. univ. OTTO SCHECHTER (Continuare in pag. 2-a) In regiunea Stalin 50 de localităţi complect cooperativizate ORAŞUL STALIN. — Pînă acum 50 de localităţi din regiunea Stalin au fost complect cooperativizate. Numai în raionul Agnita au fost complect cooperativizate 21 comune şi sate. La Hălchiu, unde există o gospodărie agricolă colectivă milionară, au fost create in ultimul timp două întovărăşiri agricole, o cooperativă agricolă de producţie. Ultimele 42 de familii de ţărani muncitori din comună au intrat în gospodăria colectivă. De asemenea, comuna Ghimbav, unde starea materială a ţăranilor muncitori este foarte bună, a fost complect cooperativizată. Printre localitățile complect cooperativizate în ultimul timp se numără Bod, Codlea, Agnita. Comunele Cristian, Feldioara, Sînpetru și Orașul Rîșnov, din raionul Codlea se află de asemenea în pragul complectei cooperativizări. O delegaţie guvernamentală din R. D. Germană a sosit în Capitală Zilele acestea a sosit în Capitală o delegaţie guvernamentală din R. D. Germană condusă de Hans Adler, adjunct al ministrului industriei chimice. Delegaţia guvernamentală germană va discuta cu conducătorii Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei posibilitatea lărgirii colaborării economice între ţara noastră şi R. D. Germană în domeniul industriei chimice. In timpul şederii în ţifra noastră delegaţia germană va vizita întreprinderi şi uzine ale industriei chimice. Prima zăpadă Bobilna o pagină de eroism din lupta ţărănimii ardelene Se împlinesc curînd 520 de ani de la strălucita victorie cîştigată la Cluj de armata ţăranilor ardeleni răsculaţi. Flacăra răscoalei izbucnise mai înainte, în primăvara anului 1437, cînd cetele de ţărani s-au strîns pe dealul Bobîlnei, în preajma Dejului, pentru a impune prin forţă nobilimii o uşurare a greutăţilor lor. Situaţia ţărănimii ardelene romînă şi maghiară era deosebit de grea spre jumătatea veacului al XV-lea, în preajma ridicării ei la luptă. Un cronicar medieval arăta — caracterizînd starea ţărănimii sub regimul feudal — că ţăranii „sînt aceia care fac cu putinţă viaţa celorlalţi“, ci trăind însă „în mari lipsuri şi înfometaţi... o viaţă aspră de nevoiaşi şi cerşetori“. Pe ţărani îi apăsa deopotrivă nobilimea, biserica şi regele. Dările, dijmele, prestaţiile, amenzile, abuzurile nenumărate vlăguiau pe ţărani, le făceau viaţa amară, aduceau nefericirea în locuinţele mizere ale muncitorilor pămîntului. Aparatul de stat feudal nu era mai puţin asupritor faţă de orăşenii de rînd, cît şi faţă de mica nobilime. Un şir întreg de răscoale arătau de mai bine de un veac că jugul feudal nu mai putea fi îndurat. Răscoala din 1393 a țăranilor din districtul Bihor împotriva zeciuelii, cea de la 1400 din Comitatul Arad, răscoala armată din 1430, a secuilor împotriva nobililor etc. dovedeau că războiul țărănesc din anii 1437 — 1438 nu a fost un eveniment întîmplător. El a fost urmarea firească a luptei poporului împotriva feudalismului, un moment culminant al acestei lupte. Răscoala de la Bobîlna a contopit mişcările locale ţărăneşti care au avut loc pînă atunci într-un război comun dus de ţăranii romîni şi unguri împotriva duşmanului de clasă comun. 520 de ani de la marea răscoală a ţăranilor romîni şi maghiari din Transilvania AAAAAiHAAÂ AAAAAAiăAAAAA După pilda husiţilor cehi, cetele de ţărani se string pe dealul Bobîlnei, îşi formează o tabără pe care înalţă steagul lor alb cu un corb în mijloc şi înfruntă oastea nobiliară adunată în preajmă spre a zdrobi îndrăzneala „neruşinaţilor iobagi“. Focurile pe dealuri vestesc satelor izbucnirea răscoalei. Plini de sine, nobilii ucid cu cruzime pe solii trimişi de cei din Bobîlna. Ţăranii se pregătesc de luptă cruntă şi atunci cînd făloşii şi înzăuaţii nobili atacă tabăra ţărănească, răsculaţii zdrobesc oştirea nobilimii. Stăpînii de pămînturi sînt siliţi la o înţelegere cu răsculaţii. Aceasta — perfectată în iunie — este întărită la Mănăştur în ziua de 6 iunie 1437. înţelegerea prevedea desfiinţarea dijmei din produse, limitarea dijmei către biserică, restatornicirea libertăţii de strămutare, dreptul unei adunări generale anuale a ţărănimii transilvane la Bobîlna spre a controla respectarea înţelegerii şi alte concesii impuse nobilimii. La Bobîlna ţăranii romîni şi maghiari, minerii de la ocnele de sare, orăşenii săraci şi parte din mica nobilime înfrîng orgoliul feudalilor, dar nu şi dorinţa lor de dominare şi de răzbunare. In tot timpul verii, nobilimea îşi strînge rîndurile, atrage de partea sa mica nobilime, ciştigă pe fruntaşii secuilor şi ai saşilor, pentru ca apoi să se strîngă la Căpîlna — după ce încercarea întrunirii unei diete la Turda fusese împiedicată de ţărani — şi să încheie actul denumit Unio Trium Nationum. Prin acesta se stabilea o ruşinoasă cîrdăşie între păturile conducătoare din Transilvania împotriva maselor de ţărani romîni şi maghiari. Istoriografia burgheză romînă şi maghiară au denaturat cu neruşinare adevăratele cauze şi caracterul răscoalei din 1437—1438. Negînd faptul că această răscoală a fost o răscoală a ţăranilor romîni şi maghiari împotriva asupritorilor de orice naţie, istoriografia romînă prezenta „Reuniunea celor trei naţiuni“ (feudalii unguri, patriciatul sas şi nobilimea secuiască) ca pe o înţelegere a acestor naţiuni împotriva naţiunii române care ar fi fost chipurile unitară iar istoriografia ungară vorbea despre incapacitatea romînilor pentru viaţa politică. Numele conducătorilor acestei răscoale, documentele privitoare la ea arată clar că acest război a fost dus în comun de ţăranii Din faptele utemiştilor \ DARUL... Un camion. L-am văzut pe • şosea. Nu gonea, şi nu era în- cărcat. Despica zarea cu vite • ză înceată. Şoferul trăsese • geamul cabinei pentru ca aerul • rece să-i răcorească obrajii. • Cinci litere mari scrise apăsat • cu creta mi-au atras atenţia — • RODAJ. • Un camion plecase în rodaj. • Un camion nou ieşit acum • de pe porţile uzinei? • Nu. Un camion cu o poveste • aparte... • In curtea staţiunii de maşini * şi tractoare din Vrăniuţ, raio- nul Oraviţa, zăcea de mai * mulţi ani aruncat la fier vechi ? un camion. Un grup de ute- t mişti din staţiune şi anume : Gheorghe Poenaru-şofer, Nico- ? lae Luca-strungar, loan Ţepe- • nea-sudor şi Moise Milovan- şef de atelier, au cerut con- ducerii staţiunii să li se per- • mită să-l pună pe „picioare“. ? Nu ştiu cît a trecut de atunci, dar un lucru este cert — ca î unionul a plecat în rodaj, ca f rod al unei munci devotate, î tinereşti. î Fără investiţii, S.M.T. Vlăî niuţ a mai primit în dar un autocamion care va ajuta la : aprovizionarea staţiunii cu ali- mente şi piese de schimb, la • aprovizionarea brigăzilor cu • carburanţi, piese, ziare. Un dar : al utemiştilor, o faptă lăuda- bilă. • C. BUCUR ? • CITIȚIVVVWVVWVV*' In pag. 4-a Din duminică AIn duminică Adunarea festivă de la Oul CLUJ (de la trimisul special Agerpres). La Cluj au început festivităţile prilejuite de împlinirea a 520 de ani de la răscoalele iobagilor români şi maghiari din Transilvania între care răscoala de la Bobîlna a constituit un moment important. Sîmbătă după amiază a avut loc la Teatrul Naţional din localitate o adunarefestivă consacrată acestui eveniment. Au participat reprezentanţii autorităţilor locale de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, numeroşi oameni ai muncii români şi maghiari din oraşul şi regiunea Cluj. Participanţii la adunare au salutat cu căldură sosirea în sală a membrilor delegaţiei C.C. al P.M.R. şi guvernului Republicii Populare Române, care participă la festivităţi: tov. Emil Bodnaraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Janos Fazekas, secretar al C.C. al P.M.R., Atanase Joja, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Invățămîntului și Culturii, Augustin Alexa, membru al C.C. al P.M.R., procuror general al Republicii Populare Române, Ladislau Banyai, director general în Ministerul Invățămîntului şi Culturii, acad. Andrei Oţetea, care au luat loc în prezidiu. In prezidiul adunării au luat loc de asemenea tovarăşii Csupor Ludovic, membru al ,C. C. al P.M.R., membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi primsecretar al Comitetului regional P.M.R. al Regiunii Autonome Maghiare, Vasile Vaida, membru supleant al C.C. al P.M.R., primsecretar al Comitetului regional Cluj al P.M.R., scriitorul Nagy István, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Kulcsár Francisc, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular regional Cluj, precum şi reprezentanţi ai comitetului orăşenesc P.M.R. Cluj, ai sfaturilor populare regional, orăşenesc, reprezentanţi ai muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor din regiune. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. Petru Jurcă, preşedintele comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Cluj. A luat cuvîntul tov. acad. Atanase Joja, care a adus adunării salutul C.C. al P.M.R. şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române. Se împlinesc peste 500 de ani de la evenimentul memorabil cînd ţăranii romîni şi maghiari, înfrăţindu-se prin jertfe de sînge în lupta împotriva exploatatorilor şi asupritorilor feudali şi clericali au ridicat steagul glorios al răscoalei pentru demnitatea omenească, pentru libertate şi pentru o existenţă mai bună — a spus vorbitorul. Răscoala de la Bobîlna este una dintre cele mai importante acte revoluţionare ale istoriei patriei noastre; ea se încadrează în rîndul marilor mişcări ţărăneşti din Evul Mediu împotriva feudalismului, fiind prima manifestare de luptă revoluţionară organizată a ţărănimii împilate din ţara noastră. Răscoala de la Bobîlna a lumii at Milibin Taife