Scînteia Tineretului, martie 1958 (Anul 13, nr. 2740-2765)

1958-03-01 / nr. 2740

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XIV, Seria II-a Nr. 2740 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 1 martie 1958 O SĂRBĂTOARE a poporului daţi în mînă acest ziar în ultima zi înainte de alegeri. E 1 martie, prima zi de primăvară. Fabrica la care lu­craţi, şi care poartă numele unei zile de sărbătoare sau al unui patriot vi­teaz, şi-a terminat încă o săptămînă de muncă. Mergeţi alături de prie­teni pe strada asfaltată, oprindu-vă am cina in cînd să auziţi muzica transmisă de staţi­a de radioficare; sînteţî puţin supărat că e coadă la cinema, dar bucuros că aveţi şi alte alter­native, puteţi merge la teatru, la concert sau pe stadion. Un fragment de viață obişnuită pentru un băiat sau o fată de 18 ani... Şi totuşi ceva inedit. Firesc azi — dar oare şi în urmă cu o generaţie ? Aţi luat un ziar; fiecare om poate citi acum. Analfabetismul a fost stîrpit. In generaţia trecută, patru milioane de bărbaţi şi femei erau despărţiţi printr-o beznă adincă de cuvîntul scris. Aveţi 18 ani şi mergeţi la vot. In generaţia tre­cută, tinerii de vîrsta voastră n-aveau drept să voteze. Nici militarii. Nici femeile. In schimb, vo­tau morţii. Fabrica în care lucraţi poartă numele unei săr­bători populare sau al unui patriot, al unui mun­citor , e fabrica voastră. Acum o generaţie, pe fir­mele fabricilor tronau numele capitaliştilor — un om care exploata o mie de oameni şi care credea că veşnic va fi astfel. Dar erau puţine fabricile­ a voastră şi alte sute nici nu existau. Ele s-au clă­dit în anii democraţiei populare. Mergeţi pe o stradă asfaltată. Cu o generaţie în urmă, intr-un cartier muncitoresc aşa ceva era o raritate. E coadă la cinema ? S-au amenajat sute şi sute de cinematografe noi, şi totuşi mai e aglomeraţie. Pentru că milioane de oameni, care cu o genera­ţie in urmă nu văzuseră niciodată un film sunt astăzi spectatori obişnuiţi la cinema şi la teatru. Stadionul îl cunoaşteţi. Aţi muncit şi voi la el, voluntar, aşa că nu e nevoie să vă reamintească nimeni maidanele dinainte. Totul e un fragment obişnuit de viaţă pentru un băiat sau o fată de 18 ani. Şi totuşi, nimic nu e obişnuit. Nimic nu s-a făcut de la sine. Poate locuiţi în Bucureşti, în plin centrul ora­şului, în piaţa 1848, sau pe clădirea fostului tribu­nal, azi biblioteca de stat, se văd încă inscripţiile scrise de utecişti acum 12 ani, în pragul unor ale­geri : „Jos fascismul“, „Jos P.N.Ţ.“, „Jos P.N.L.“. Pentru a înscrie cuvintele roşii, comuniştii şi ute­­ciştii, oamenii muncii s-au bătut cu bandele reac­ţionare. Fascismul, P.N.Ţ., P.N.L. — era grupul forţelor burghezo-moşiereşti, al patronilor de fa­brici care exploatau pe muncitori şi care au tras cu mitralierele în ceferişti în 1933, al stăpînilor de moşii care scoteau pielea de pe ţărani şi care au tras cu tunul în ei în 1907, al huliganilor care agă­ţau oameni de gîtlej la abator Iar in­­ita-Seacă le tăiau capul pe butuc, din ură bestială faţă de mi­norităţile naţionale. Aceste forţe întunecate — care patronau analfa­betismul de care vorbeam mai sus, foametea de care vorbeam mai sus, lipsa de drepturi cetăţeneşti şi alegerile măsluite de care vorbeam mai sus — au fost înfrînte prin lupta aprigă a comuniştilor, care au condus pe utecişti, toate forţele patriotice populare, întregul popor muncitor. Acum 12 ani, în primele alegeri libere milioane de oameni s-au dus cu un buletin la vot şi au spus răspicat: nu vom mai răbda întunericul . VREM SOARELE ! De atunci, oamenii muncii din patria noastră îşi aleg întotdeauna reprezentanţii dintre fraţii lor cei mai buni, iar alegerile sunt o sărbătoare. De ce oamenii muncii dau voturile candidaţilor Frontului Democraţiei Populare ? Pentru că democraţia populară a ridicat ţara noastră din mizeria materială şi morală in care o lăsase burghezia şi moşierimea , pentru că indus­tria şi-a ridicat producţia in 10 ani de peste 4 ori; pentru că producţia agricolă a depăşit nivelul an­tebelic şi o jumătate din suprafaţa agricolă a ţă­rii a ajuns să fie gospodărită în mod socialist; pentru că pe tărîmul ştiinţei am reuşit, a opta ţară din lume, să stăpînim pînă şi energia nucleară, într-un reactor atomic, pentru că pe tărîmul artei, Londra şi Agrigento, Stockholm-ul şi Praga ne aclamă şi ne dau premiul I; pentru că în lupta pentru pace R.P.R. îşi face cu cinste datoria. Oamenii muncii acordă încrederea candidaţilor F.D.P. pentru că scopul activităţii organelor pute­rii de stat este azi omul şi nevoile sale. Introduce­rea sistemului de salarizare îmbunătăţit a şi ridi­cat nivelul salariului nominal cu 10 la sută. Votînd candidaţii Frontului Democraţiei Popu­lare ca cetăţean, fiecare are pentru aceasta şi un motiv în plus, al lui. Femeile — dobîndirea egali­tăţii în drepturi. Tineretul — prezentul şi viitorul său fericit. Astăzi, tineretul, mobilizat de organizaţia sa po­litică revoluţionară, U.T.M., participă în mod activ la conducerea treburilor obşteşti, contribuind la re­zolvarea sarcinilor date de partid cit şi la satisfa­cerea propriilor sale nevoi şi aspiraţii. Tineretul sprijină activ munca sfaturilor popu­lare pentru că acestea se îngrijesc de crearea con­diţiilor desfăşurării vieţii sale cultural-sportive şi de bunul mers al învăţămîntului. A fost odată un rege tiran. La întrebarea : „Ce este statul ?" el răspundea : „Statul — sînt eu !" A venit vremea, în ţara noastră şi în celelalte ţări socialiste, cînd poporul poate spune la rîndul său: „Statul — sîntem noi!“ Şi parafrazînd: „Statul — sîntem tot noi!" Printre candidaţi nu mai întîlnim, ca odinioară, pe vremea regimului burghezo-moşieresc, angro­sişti şi avocăţei veroşi, fosile îmbătrînite în rele, care se pudrau ca să pară mai tineri. Candidaţii F.D.P. sînt:muncitori, ţărani muncitori, intelec­tuali, funcţionari, gospodine. In primele zile de primăvară facem un dar fru­mos satelor şi oraşelor noastre, un dar nouă în­şine, alegînd gospodari harnici — candidaţii F.D.P. TINERI ŞI TINERE! PENTRU VIAŢA NOASTRA NOUA, PENTRU VIITORUL NOSTRU FERICIT, MIINE CU TOŢII LA VOT! „Scînteia tineretului“ Secţie de vot gata să primească alegătorii Larga participare a maselor la mitingurile electorale Marile perspective de dezvoltare ale regiunii Iaşi In­sula „Mihail Eminescu“ a Universităţii „A. I. Cuza“ din Iaşi a avut loc un însufleţit mi­ting electoral la care au partici­pat numeroşi cetăţeni din circum­scripţia electorală regională nr. 8 Iaşi, precum şi numeroşi profesori şi studenţi ai institutelor de în­­văţămînt superior din centrul uni­versitar Iaşi. Candidatul circumscripţiei re­gionale nr. 8, prof. univ. Cristofor Simionescu, membru corespondent al Academiei R. P. Româno, lau­reat al Premiului de Stat, rector­ nul Institutului Politehnic din­ Iaşi, a făcut o expunere asupra po­liticii interne şi externe a parti­dului şi guvernului nostru. înfă­­ţişînd realizările dobîndite în patria noastră şi în regiunea Iaşi în ultimii ani, vorbitorul a arătat că planul de perspectivă a regi­­unii prevede printre altele crea­­­rea a noi întreprinderi industriale printre care o fabrică de mobile, noi fabrici de pîine la Iaşi, pre­cum şi în centrele raionale, ame­najarea la Iaşi a unui mare parc de cultură şi odihnă, şi a unui teatru de vară, terminarea blocu­rilor de locuinţe muncitoreşti din cvartalul Păcurari, introducerea gazului metan, prelungirea şose­lei Copou pînă la Breazu etc. Roadele muncii sfaturilor populare La mitingul care a avut loc la fabrica de maşini şi unelte „în­frăţirea“ din Oradea, a luat cu­vîntul tov. Ludovic Fazekaş, prim­­secretar al Comitetului orăşenesc Oradea al P.M.R., candidat in circumscripţia electorală regiona­lă nr. 6. Vorbitorul a subliniat realizări­le obţinute in anul trecut prin grija sfatului popular orăşenesc , cele peste 200 de apartamente date în folosinţă, îmbunătăţirea transportului în comun, asfaltarea a peste 11.000 m.p. de trotuare ete. In planul gospodăresc pe a­­nul acesta s-a prevăzut amenaja­rea unui cinematograf in cartierul Ioria, noi construcţii de drumuri şi alte lucrări. Valea Jiului în anii puterii populare La mitingul electoral de la Ani­­noasa consacrat alegerilor de la 2 martie a luat cuvîntul Ioan Karpineţ, preşedintele sfatului popular al raionului Petroşani, candidat în circumscripţia electo­rală regională nr. 51. Trecînd in revistă realizările obţinute în anii regimului democrat-popular în re­giunea Hunedoara, vorbitorul s-a oprit îndeosebi asupra celor în­făptuite în Valea Jiului. Dezvol­tarea minelor, înzestrarea lor cu utilaj modern, cîştigurile sporite ale minerilor, radioficarea locali­tăţii, staţionarele, sanatoriile de noapte, blocurile de locuit, cămi­nele confortabile pentru tinerii mineri, sînt doar cîteva aspecte ce oglindesc adîncile transformări produse în anii puterii populare in Valea Jiului. rtmnrrrrimnrrmnnmnnnnmnnmrrrinr­^^ Interviul acordat de tovarăşul Chîvu Stoica corespondentului ziarului american „New York Times44, Elie Abel La 25 februarie, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., tov. Chivu Stoica, a primit pe corespondentul ziarului american „New York Times“, Elie Abel, căruia i-a acordat următorul interviu: ÎNTREBARE: Care este situaţia prezentă a propunerii dvs. din septembrie anul trecut pentru o conferinţă a ţărilor balcanice? Ce măsuri ar trebui luate, după părerea dvs., pentru a crea o atmosferă în care o asemenea conferinţă ar putea fi utilă? RĂSPUNS: Propunerile guvernului ron­ân pentru înfăptuirea unei largi colaborări a ţărilor din Balcani, au primit răspunsuri favorabile din partea guvernelor Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei, în răspunsul său, guvernul grec a arătat că deşi dă o înaltă pre­ţuire spiritului şi obiectivelor generale cuprinse în propunerile Romîniei, el nu e în măsură pentru moment să accepte invitaţia ce i-a fost adresată din pricina anumitor probleme încă nerezol­vate, ţinînd seamă de relaţiile Greciei cu unele ţări balcanice. Cît priveşte ţara noastră, ea nu are nici un fel de diferend cu vreunul din statele balcanice. La mesajul guvernului român nu a răspuns pînă în prezent guvernul turc. Totuşi, după părerea noastră, Turcia, ca şi cele­lalte state din această regiune, nu ar avea decît de cîştigat de pe urma întăririi prieteniei şi a colaborării multilaterale cu toate statele din Balcani. Cum dorinţa guvernului român pentru pace, bună înţelegere şi colaborare în Balcani nu e o chestiune de conjunctură, noi vom continua şi pe viitor să depunem străduinţe pentru convocarea unei conferinţe a ţărilor balcanice, pe care continuăm să o soco­tim utilă şi actuală. După părerea noastră, nu există nici o pie­dică intrinsecă pentru ca o astfel de conferinţă să poată avea loc cu succes. Valorificarea tuturor posibilităţilor de colaborare existente în toate domeniile cu toate ţările balcanice, poate contribui la crea­rea climatului favorabil pentru dezvoltarea colaborării între ţările acestei regiuni. De aceea, noi acţionăm în direcţia intensificării schimburilor economice şi culturale cu toate ţările din Balcani. Lărgirea contactelor şi a cunoaşterii reciproce între oamenii care activează în domenii similare, poate ajuta în mod substanţial la crearea unei atmosfere de sinceră şi rodnică colaborare. Putem spune acelaşi lucru şi despre contactele personale între oamenii de stat ai ţărilor din Balcani. In ceea ce ne priveşte, noi sîntem gata să ne întîlnim cu reprezentanţii guvernelor grec şi turc şi să discutăm toate problemele care pot contribui la adînci­i­rea colaborării dintre ţările noastre. ÎNTREBARE: Printre alte propuneri, planul Rapich­i a fost ‘ sugerat ca o bază pentru negocieri est-vest şi de dezangajare po­sibilă din Europa Centrală. Ce tipuri de control şi înţelegeri cu privire la inspecţie credeţi că ar fi necesare pentru a asigura un echilibru corespunzător în Europa Centrală, dacă zona denuclea­­rizată şi retragerea trupelor ar fi înfăptuite? RĂSPUNS: Guvernul român a acordat şi acordă o deosebită atenţie propunerilor guvernului polonez cu privire la crearea unei zone denuclearizate în centrul Europei. Fără îndoială că realiza­rea acestor propuneri ar reprezenta o etapă însemnată pe drumul întăririi securităţii şi păcii în Europa. Realizarea lor ar putea (Continuare în pag. 2-a)

Next