Scînteia Tineretului, aprilie 1958 (Anul 13, nr. 2766-2791)
1958-04-01 / nr. 2766
Sosirea delegaţiei guvernamentale a R.PoR. în R.P. Chineză KUNMIN 31. — De la trimisul special Agerpres: In ziua de 31 martie, la amiază, a sosit la Kunmin delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romíne, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, tovarăşul Chivu Stoica, care la invitaţia guvernului Republicii Populare Chineze face o vizită în marea ţară prietenă. Din delegaţie fac parte tovarăşii Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi Avram Bunaciu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegație face de asemenea parte Th. Rudenco, ambasadorul R. P. Romíné în R. P. Chineză. Primul oraş chinez în care a sosit delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romíne, capitala provinciei Yunan, i-a primit pe oaspeţii români într-un cadru sărbătoresc şi într-o atmosferă de entuziasm şi dragoste frăţească. Aeroportul oraşului era împodobit cu drapelele de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Populare Chineze. Pe faţada clădirii centrale a aeroportului, o uriaşă pancardă pe care erau înscrise cuvintele „Bun venit delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române în frunte cu tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri“. In momentul cînd avionul aducînd pe înalţii oaspeţi romîni a aterizat pe aeroportul din Kunmin, din sute de piepturi au izbucnit puternice ovaţii şi urale, zeci de steguleţe, năframe şi buchete de flori au fluturat în aer. Coborînd din avion, tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bunaciu au fost salutaţi cu căldură de preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Iu-tsuan, vicepreşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Sin Min-hui, adjunctul ministrului de Externe al Republicii Populare Chineze, Cin Jun-cen, de ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Populară Romînă, Ke Bo-nian și de ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Populară Chineză, Th. Rudenco, împreună cu membrii ambasadei sosiţi la Kunmin pentru a-i întimpina pe înalţii oaspeţi din patrie. Preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Iu I- tsuan, a rostit o cuvîntare de bun venit in cinstea delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române. „Delegaţia guvernamentală romînă — a spus că — va începe de azi o vizită de prietenie în ţara noastră, aducînd din îndepărtaţii Carpaţi mesajul de prietenie adincă al poporului român faţă de poporul chinez. Permiteţi-mi ca în numele Comitetului Popular al provinciei Yunan şi al naţionalităţilor din întreaga provincie, să vă urez cu cea mai mare cordialitate bun venit. Populaţia din Yunan, ca şi poporul întregii noastre ţări, preţuieşte foarte mult prietenia frăţească cu poporul român şi se bucură de dezvoltarea acestei prietenii. Suntem convinşi — a spus iu l-tsuan in încheiere — că vizita pe care o va face delegaţia guvernamentală romina în ţara noastră va contribui la întărirea relaţiilor prieteneşti dintre China şi Rominia. Doresc succes delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române în această vizită şi urez de asemenea sănătate înalţilor oaspeţi“, A răspuns preşedintele Consiliului de Miniştri al Republici Populare Române, tovarăşul Chivu Stoica. „In oraşul dv. însorit, vestit prin minunatele opere create de meşterii şi artiştii dv. , a spus printre altele tovarăşul Chivu Stoica — ne bucurăm de o primire plină de afecţiune, expresie a legăturilor strînse de prietenie frăţească dintre popoarele noastre, unite prin marele şi nobilul ţel comun al construcţiei socialismului. Vă rugăm, dragi tovarăşi, să primiţi salutul fierbinte, pornit din adîncul inimii, al poporului român adresat marelui său prieten şi frate, poporul chinez, precum şi urările sale, ca să obţineţi noi succese în imensa operă pe care o întreprindeţi, transformarea patriei dv. într-o mare putere industrială socialistă. Sîntem siguri că vizita noastră in ţara dv., contactul nostru cu poporul chinez, pe care poporul romin îl preţuieşte şi il stimează, convorbirile noastre cu conducătorii dv. vor contribui la adîncirea prieteniei romîno-chineze, la strîngerea colaborarării multilaterale dintre ţările noastre şi prin aceasta la întărirea unităţii lagărului socialist, a cărei existenţă constituie garanţia cea mai sigură a păcii". În încheiere, tovarăşul Chivu Stoica a făcut urări pentru prietenia romîno-chineză, pentru unitatea ţărilor socialiste şi pentru pace în întreaga lume. Salutaţi cu entuziasm de cel de faţă, înalţii oaspeţi români s-au îndreptat spre reşedinţa ce le-a fost rezervată în timpul şederii în oraşul Kunmin. KUNMIN 31 (de la trimisul special Agerpres). — In după amiaza zilei de 31 martie, tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bunaciu au făcut o plimbare prin unul din cele mai cunoscute şi frumoase locuri ale regiunii Yunan, Muntele din Apus şi lacul Kunmin. In seara aceleeaşi zile înalţii oaspeţi romîni au participat la recepţia oferită în cinstea lor de preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Iu Itsuan. Succese în întîmpinarea zilei de 1 Mai Muncind cu avînt sporit in întîmpinarea zilei de 1 Mai, muncitorii din 15 întreprinderi ale industriei materialelor de zidărie dau produse în contul celui de-al doilea trimestru al anului. In prima jumătate a lunii martie s-au fabricat peste prevederile planului trimestrial aproape 1.000.000 cărămizi şi aproape 1.500.000 bucăţi de ţigle. Printre primele întreprinderi care şi-au îndeplinit planul pe primul trimestru înainte de vreme sunt fabricile de cărămizi şi ţiglă „Record“ — Sibiu, „Hercules" — Tîrnăveni, „Aradul“, „Satul Mare“, (Agerpres). PRIMUL PAS PENTRU SALVAREA DEFINITIVA A OMENIRII DE RĂZBOIUL ATOMIC VMS. încetează în mod unilateral experiențele cu arma meteard Hotărîrea Sovietului Suprem al U. R. S. S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite Hotărirea Sovietului Suprem al U.R.S.S. în problema încetării unilaterale de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen. Problema încetării experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen capătă cu fiecare an, cu fiecare lună, o importanţă tot mai mare pentru cauza păcii şi bunăstării popoarelor. In prezent majoritatea covîrşitoare a populaţiei globului cere încetarea experienţelor. Deşi de mulţi ani popoarele luptă cu hotărîre pentru încetarea acestor experienţe, ele continuă ceea ce duce la crearea continuă de tipuri noi de arme nucleare aducătoare de moarte, sporeşte concentrarea de elemente radioactive in aer şi sol, infectează organismul oamenilor şi periclitează dezvoltarea normală a generaţiilor viitoare. Uniunea Sovietică a depus eforturi perseverente şi consecvente pentru a ajunge la un acord cu puterile care dispun de armele atomică şi cu hidrogen cu privire la încetarea imediată şi necondiţionată a efectuării experienţelor nucleare. In acest scop Sovietul Suprem al U.R.S.S. şi guvernul sovietic au făcut in ultimii ani repetate propuneri concrete cu privire la încetarea experienţelor, propuneri pe baza cărora s-ar fi putut ajunge de mult la o înţelegere în această problemă. In mesajul din 10 mai 1957, adresat Congresului Statelor Unite şi Parlamentului Marii Britanii, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a chemat Congresul S.U.A. şi Parlamentul Marii Britanii să contribuie la realizarea unui acord între guvernele U.R.S.S., S.U.A. şi Marii Britanii cu privire la încetarea imediată a exploziilor experimentale cu bombele atomică şi cu hidrogen. La ultima sa sesiune din decembrie anul trecut, Sovietul Suprem al U.R.S.S., exprimînd voinţa neclintită şi năzuinţa unanimă de pace a poporului sovietic, a propus ca U.R.S.S., Marea Britanie şi S.U.A. să-şi asume obligaţia de a înceta cu începere de la 1 ianuarie 1958 toate experienţele cu armele atomică şi cu hidrogen. S.U.A. şi Marea Britanie însă nu au răspuns la toate aceste propuneri ale Uniunii Sovietice. In consecinţă într-o parte a globului sau în alta continuă exploziile experimentale ale bombelor atomice şi cu hidrogen, ceea ce dovedeşte intensificarea cursei în domeniul creării unor tipuri şi mai periculoase de arme de exterminare în masă. Călăuzindu-se de năzuinţa de a face un început practic in ce priveşte încetarea generală a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen, şi a face astfel primul pas în direcţia salvării definitive a omenirii de pericolul unui război atomic de exterminare Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste hotârăşte : I. SA SE ÎNCETEZE IN UNIUNEA SOVIETICA EXPERIENŢELE CU TOATE TIPURILE DE ARME ATOMICE ŞI CU HIDROGEN. Sovietul Suprem al U.R.S.S aşteaptă ca parlamentele celorlalte state care dispun de armele atomică şi cu hidrogen să facă tot ce este necesar ca şi aceste ţări să înceteze exploziile experimentale cu aceste tipuri de arme. II. Să însărcineze Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. să ia măsurile necesare pentru traducerea în viaţă a punctului I al prezentei hotărîri şi să facă apel la guvernele celorlalte state care dispun de armele atomică şi cu hidrogen să ia măsuri similare PENTRU A ASIGURA ÎNCETAREA EXPERIENŢELOR CU ARMELE ATOMICA ŞI CU HIDROGEN PRETUTINDENI ŞI PENTRU TOTDEAUNA. In cazul cînd celelalte puteri care dispun de armele atomică şi cu hidrogen vor continua experienţele cu aceste arme guvernul U.R.S.S. îşi va asuma libertatea de a acţiona după cum crede de cuviinţă în problema efectuării de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen, conformîndu-se împrejurărilor menţionate mai sus şi ţinînd seama de interesele securităţii Uniunii Sovietice. Sovietul Suprem al U.R.S.S. speră în mod sincer că iniţiativa Uniunii Sovietice în problema încetării experienţelor cu arma nucleară se va bucura de sprijinul cuvenit din partea parlamentelor celorlalte state. Sovietul Suprem al U.R.S.S. este profund convins că dacă drept răspuns la hotărirea Uniunii Sovietice celelalte state care dispun de arma nucleară vor înceta şi ele la rindul lor experienţele cu această armă, în felul acesta se va face în mod practic un pas important pe calea consolidării păcii şi întăririi securităţii tuturor popoarelor. Nu încape îndoială că acest pas ar avea o mare însemnătate pentru însănătoşirea intregii situaţii internaţionale, ar contribui la eliberarea omenirii de teama apăsătoare pentru soarta năciî. Pentru mistinul cronomtiilor viitoare SOVIETUL SUPREM AL UNIUNII REPUBLICILOR SOVIETICE SOCIALISTE Moscova, Kremlin, 31 martie 1958. Tinerilor muncitori ai uzinei „Ianoş Herbak“ biblioteca le este la fel de familiară ca şi secţiile în care lucrează. Aici au posibilitatea să afle ultimele noutăţi literare, tehnice, ştiinţifice şi — după cum arată fotografia — ei nu se mulţumesc numai să se privească ci îşi fac pe loc fişe de lectură. (Foto: D. F. DUMITRU) CE TREBUIE SA AFLAM LA CERCURILE Propagandiştii , la cercurile ,„Să ne cunoaştem patria“ — formă concretă de educaţie politică a tineretului iniţiată după Congresul al doilea al U.T.M. — au de îndeplinit o misiune nobilă şi mare : aceea de a face cunoscut tinerilor cursanţi, pe înţelesul lor, istoria de luptă a poporului, marele rol al clasei muncitoare in frunte cu partidul ei in eliberarea patriei şi făurirea unei vieţi noi, de a contribui la ridicarea conştiinţei lor mfrintive. De curînd, în oraşul de munte Năsăud s-au întîlnit într-o consfătuire organizată de ziarul „Scînteia tineretului“ şi comitetul regional Cluj al U.T.M., peste 150 de propagandişti veniţi aici din satele regiunii Cluj. Vreme de două zile ei şi-au împărtăşit unii altora metodele pe care le folosesc pentru educaţia comunistă a tinerilor ţărani muncitori în cercul politic „Să ne cunoaştem patria“, în majoritatea lor propagandiştii erau tineri învăţători. O tînără, Maria Bogăteanu, dintr-un sat de cîmpie — Suat, arăta încă de la început importanţa folosirii în activitatea din cadrul cercurilor a tradiţiilor locale. Aceeaşi idee a susţinut-o şi propagandistul Sever Ursa dintr-o comună apropiată Năsăudului, Prislop, azi cartierul „Liviu Rebreanu“. Prima „lecţie“ ţinută în acest cerc a început într-un mod cu totul original într-o zi de septembrie cînd din iniţiativa partidului şi guvernului a început aici reconstituirea căsuţei „tăiate adînc în coasta unei coline“ din care acum aproape 50 de ani au plecat părinţii marelui romancier Liviu Rebreanu. Toţi tinerii care sunt azi în cercul politic au ajutat la reclădirea casei şi mai apoi la strîngerea documentelor ce priveau viaţa şi opera lui Rebreanu, în toamnă s-a deschis cercul „Să ne cunoaştem patria“ care a cuprins dintr-un început 41 de tineri, flăcăi şi fete, utemişti şi neutemişti. Locuitorii Năsăudului au o bogată tradiţie de luptă populară şi propagandistul şi-a îndreptat toată atenţia asupra folosirii ei în scopul educaţiei revoluţionare a tineretului. La lecţia cu tema „Revoluţia din 1848“, de exemplu, el s-a folosit de unele documente ale muzeului din Năsăud. Aici se află expuse arme ale participanţilor la revoluţie din regiunea Cluj precum şi cîteva documente privind figura luptătorului ţăran Tănase Tudoran, care asemenea lui Horia, luptînd împotriva boierilor, fiind prins, a fost tras pe roată la Salva. Folosind din plin tradiţiile locale, la baza muncii de educaţie în cadrul cercului, ca materiale de căpetenie, au stat totuşi lecţiile cuprinse în broşura „Să ne cunoaştem patria“, Istoria şi Constituţia R.P.R. Faptul acesta e şi cît se poate de firesc. Propagandistul nu putea lămuri prin opera lui Rebreanu şi Coşbuc de pildă şi nici numai cu ajutorul exponatelor muzeului din Năsăud glorioasa istorie a mişcării muncitoreşti din patria noastră, ajutorul pe care ni l-a dat Uniunea Sovietică etc. Propagandiştii folosesc în multe părţi monumentele drept material extrem de preţios în explicarea unor lecţii. La Mirăslău de exemplu (ca de altfel în multe alte sate şi oraşe) utemiştii şi tinerii din cotună au luat sub patronajul lor monumentul şi au amenajat locul din jurul său. Propagandistul i-a ajutat pe tineri să se documenteze asupra acelei mari bătălii a lui Mihai Viteazu de sub dealurile Aiudului, moment din care laurii de glorie de pe fruntea lui Mihai Viteazu încep să pălească. Aceste zile de cunoaştere a unor file zbuciumate din lupta poporului nostru au trezit la tineri interesul pentru cercetarea adîncă şi a altor evenimente petrecute pe locurile pe care trăiesc. Tinerii din cerc au întocmit apoi o monografie a comunei de la formarea ei şi pînă în zilele de azi. Maria Bogăteanu, propagandistă din Suat, s-a înscris pentru a doua oară la cuvint . Tradiţiile locale nu înseamnă neapărat monumente, case-muzeu, locuri renumite pe care s-au petrecut evenimente cunoscute în istoria scrisă. Istoria patriei e în cele din urmă istoria fiecărui sat şi oraş in parte cu evenimentele lor petrecuse de-a lungul anilor, scrise sau nescrise pe hîrtie şi în primul rîrnl istoria oamenilor care le locuiesc. Aşadar nu există sat pe întinsul ţării care să fie lipsit de tradiţii de luptă. Mai întîi că în sat trăiesc destui oameni care au cunoscut pe pielea lor viaţa aspră a trecutului de exploatare şi întuneric. Pornind de la acest fapt, propagandista Maria Bogăteanu a invitat deseori la cerc bătrîni care au povestit tinerilor episoade din viaţa lor şi a satului de ieri. Pe lîngă aceasta, în zilele de duminică tinerii de la cere au vizitat în împrejurimi, gospodăriile agricole colective şi cele de stat. Pe baza acestor vizite propagandista a îmbogăţit lecţiile prin exemple vii de comparaţie între viaţa de ieri şi viaţa de azi a satului Frumuseţile patriei Un capitol important care a trezit Largi discuţii in consfătuire L-a constituit modul cum propagandistul explică tinerilor harta patriei cu frumuseţile şi bogăţiile ei. In unele cercuri cum ar fi cele din comunele Băişoara şi tara, raionul Turda, frumuseţile patriei au fost explicate în mod idilic, static. Dimpotrivă propagandista V. BARAN „Să ne cunoaştem patria“ Note pe marginea linei consfătuiri cu propagandiştii Lucrările sesiunii Sovietului Suprem al U.R.S.S. La şedinţa comună din 31 martie a Sovietului Uniunii şi Sovietului Naţionalităţilor care a avut loc la Kremlin, IV. S. Hruşciov a rostit cuvîntarea de închidere a dezbaterilor asupra legii cu privire la dezvoltarea continuă a orînduirii colhoznice şi la reorganizarea S.M.T.-urilor. La propunerea făcută de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Sovietul Suprem al U.R.S.S. a confirmat componenţa Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Froi Kozlov şi Anastas Mikoian au fost confirmaţi ca prim-vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Aleksei Kosîghin şi Aleksandr Zasiadko — vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Iosif Kuzmin — vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi preşedinte al Gosplan, Dimitri Ustinov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Din Consiliul de Miniştri de parte Andrei Gromîko — ministru al Afacerilor Externe; Rodion Malinovski — ministru al Apărării; Arseni Zverev — ministru al Finanțelor; Nikolai Dudorov — ministru al Afacerilor Interne; Ivan Kabanov — ministru al Comerțului Exterior; Nikolai Mihailov — ministru al Culturii; Maria Kovrîţkina — ministru al Ocrotirii sănătăţii; Vladimir Matkevici — ministru al Agriculturii, miniştrii conducători ai ministerelor economice, vicepreşedinţi ai Cosplart, preşedinţi de comitete şi comisii de stat, precum şi preşedinţii Comliilor de Miniştri ale republicilor unionale. Ca preşedinte al conducerii Băncii de stat a U.R.S.S. a ost confirmat Nikolai Bulganin. Deputatul Andrei Gromîko a prezentat Sovietului Suprem al (Continuare in pag. 4-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ General a! Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIV, Seria II-a Nr. 2766 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 1 aprilie 1958 Apelul Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVĂ 31 (Agerpres). — TASS transmite: Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat textul unui apel către Congresul S.U.A. în problema încetării unilaterale de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu arma nucleară. In apel se spune că in dorinţa de a face în mod practic începutul încetării generale a experienţelor cu arma nucleară şi de a face astfel un prim pas în direcţia salvării definitive a omenirii de primejdia unui război atomic de exterminare, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat hotărirea ca Uniunea Sovietică să înceteze în mod unilateral experienţele cu armele atomică şi cu hidrogen. Sovietul Suprem al U.R.S.S. cheamă Congresul Statelor Unite ale Americii ca, in interesul întregii omeniri, să sprijine această iniţiativă, care corespunde aspiraţiilor milioanelor de oameni din toate ţările lumii. Totodată Sovietul Suprem a adoptat şi un apel în această problemă adresat parlamentului Marii Britanii in care îl cheamă să sprijine iniţiativa Sovietului Suprem al U.R.S.S. Sesiunea a adoptat de asemenea un apel al Sovietului Suprem al U.R.S.S. către parlamentele celorlalte ţări (in afară de S.U.A. şi Marea Britanie). In acest apel se spune: Conştient de înalta răspundere pe care o au parlamentele în faţa popoarelor pentru măreaţa cauză a menţinerii şi întăririi păcii, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adresat Congresului S.U.A. şi Parlamentului Marii Britanii, ca parlamente ale unor state care fabrică arma nucleară, apelul insistent de a face uz de întreaga lor influenţă pentru ca problema încetării experienţelor cu armele nucleară şi cu hidrogen de către toate statele şi pentru totdeauna, să-şi găsească în sfirşit o soluţionare definitivă. Sovietul Suprem cheamă parlamentele tuturor ţărilor să sprijine această iniţiativă şi eforturile îndreptate spre încetarea generală şi definitivă a experienţelor cu arma nucleară, în conformitate cu aspiraţiile popoarelor, cu aspiraţiile întregii omeniri. Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat de asemenea textul unui apel către Bundestagul R. F. Germane în care arată urmările grele pe care le va avea pentru cauza păcii înarmarea armatei vestgermane cu arma atomică şi cu arma rachetă efectuată de către guvernul R. F. Germane. Adresînd prezentul apel Bundestagului R. F. Germane, se subliniază în document: Sovietul Suprem al U.R.S.S. este călăuzit de năzuinţa de a uni eforturile popoarelor sovietic şi german in interesul păcii şi securităţii popoarelor Europei, inclusiv al poporului german Însuși. Declaraţia lui Andrei Gromîko Ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. Celui nostru: interzicerea armei atomice Ne dăm seama, a continuat Gromîko, că încetarea experienţelor nu înseamnă înlăturarea complectă a pericolului unui război atomic. De aceea, pronunţîndu-ne pentru încetarea exploziilor experimentale, declarăm totodată în mod clar că CONSIDERAM DREPT ŢELUL NOSTRU PRINCIPAL SA CĂDEM DE ACORD CU CELELALTE PUTERI ASUPRA INTERZICERII NECONDIŢIONATE A TUTUROR TIPURILOR DE ARME ATOMICE ŞI CU HIDROGEN, A ÎNCETĂRII PRODUCŢIEI LOR ŞI DISTRUGERII TUTUROR STOCURILOR ACESTOR ARME IN CADRUL UNUI CONTROL CORESPUNS MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite declaraţia în Andrei Gromiko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. La 31 martie, în cadrul şedinţei comune a celor două Camere ale Sovietului Suprem al U.R.S.S. Andrei Gromîko ministrul Afacerilor Externe al U. R. S. S., a făcut o declaraţie cu privire la ZATOR. Insă guvernele S.U.A. şi Marii Britanii nu-şi manifestă încă hotărirea de a face aceasta, deşi un asemenea pas al celor trei puteri care dispun de arma nucleară ar fi, fără îndoială, primit cu recunoştinţă de întreaga omenire. Problema încetării exploziilor experimentale cu aceste tipuri de arme nu este cîtuşi de puţin o problemă îngustă cu caracter tehnic. Aceasta este o problemă care are o mare însemnătate inernaţională , politică şi morală. Atît timp cît se amină rezolvarea acestei probleme, fiecare lună fiecare săptămină sînt folosite în iauna intereselor păcii de acele încetarea experienţelor cu arma atomică şi cu hidrogen. Uniunea Sovietică, a spus el, este din păcate singura ţară dintre puterile ce dispun de arma atomică şi cu hidrogen care este gata să semneze fără întîrziere un acord care ar pune capăt exploziilor experientale cu bombe atomice şi cu hidrogen, forţe care ar dori ca popoarele să se afunde şi mai adine în mlaştina pregătirilor în vederea unui război atomic. Se ştie că încercînd să găsească un pretext pentru a respinge acordul privitor la încetarea experienţelor nucleare, instanţele competente din Statele Unite ale Americii pretind în ultimul timp că scopul acestor experienţe ar fi crearea unor bombe nucleare curate cu o radioactivitate redusă. Presupusele calităţi ale acestor bombe curate sînt prezentate în S.U.A. cu atîta emfază, incit s-ar putea crede că este vorba de mijloace destinate a servi prosperităţii omenirii şi nu de mijloace de exterminare în masă a oamenilor. Lăsînd pe seama conştiinţei autorilor acestor afirmaţii chestiunea dacă există temeiuri să se creadă că oamenilor le va fi mai plăcut să moară de bomba cu hidrogen curată, dacă cineva a reuşi să o creeze, decit de una murdară, trebuie subliniat că răscocirile privitoare la arma (Continuare în pag. 4 a)