Scînteia Tineretului, aprilie 1958 (Anul 13, nr. 2766-2791)

1958-04-01 / nr. 2766

Sosirea delegaţiei guvernamentale a R.PoR. în R.P. Chineză KUNMIN 31. — De la trimisul special Agerpres: In ziua de 31 martie, la amiază, a sosit la Kun­­min delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romíne, con­dusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Romíne, tovarăşul Chivu Stoica, care la invitaţia guvernu­lui Republicii Populare Chineze face o vizită în marea ţară prie­tenă. Din delegaţie fac parte tovară­şii Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi Avram Bunaciu, ministrul Aface­rilor Externe. Din delegație face de asemenea parte Th. Ruden­­co, ambasadorul R. P. Romíné în R. P. Chineză. Primul oraş chinez în care a sosit delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romíne, ca­pitala provinciei Yunan, i-a pri­mit pe oaspeţii români într-un ca­dru sărbătoresc şi într-o atmos­feră de entuziasm şi dragoste frăţească. Aeroportul oraşului era împodobit cu drapelele de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Populare Chineze. Pe faţada clădirii centrale a aeroportului, o uriaşă pancardă pe care erau înscrise cuvintele „Bun venit delegaţiei guverna­mentale a Republicii Populare Române în frunte cu tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Con­siliului de Miniştri“. In momentul cînd avionul adu­­cînd pe înalţii oaspeţi romîni a aterizat pe aeroportul din Kun­­min, din sute de piepturi au iz­bucnit puternice ovaţii şi urale, zeci de steguleţe, năframe şi bu­chete de flori au fluturat în aer. Coborînd din avion, tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bunaciu au fost salutaţi cu căldură de preşedintele Comi­tetului Popular al provinciei Yu­nan, Iu­­-tsuan, vicepreşedintele Comitetului Popular al provin­ciei Yunan, Sin Min-hui, adjunc­tul ministrului de Externe al Re­publicii Populare Chineze, Cin Jun-cen, de ambasadorul Republi­cii Populare Chineze în Republi­ca Populară Romînă, Ke Bo-nian și de ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Populară Chineză, Th. Rudenco, împreună cu membrii ambasadei sosiţi la Kunmin pentru a-i întimpina pe înalţii oaspeţi din patrie. Preşedintele Comitetului Popu­lar al provinciei Yunan, Iu I- tsuan, a rostit o cuvîntare de bun venit in cinstea delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române. „Delegaţia gu­vernamentală romînă — a spus că — va începe de azi o vizită de prietenie în ţara noastră, aducînd din îndepărtaţii Carpaţi mesajul de prietenie adincă al poporului rom­ân faţă de poporul chinez. Permiteţi-mi ca în numele Comi­tetului Popular al provinciei Yu­nan şi al naţionalităţilor din în­treaga provincie, să vă urez cu cea mai mare cordialitate bun venit. Populaţia din Yunan, ca şi poporul întregii noastre ţări, pre­ţuieşte foarte mult prietenia fră­ţească cu poporul român şi se bucură de dezvoltarea acestei prietenii. Suntem­ convinşi — a spus iu l-tsuan in încheiere — că vizita pe care o va face de­legaţia guvernamentală romina în ţara noastră va contribui la întărirea relaţiilor prieteneşti dintre China şi Rominia. Doresc succes delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române în această vizită şi urez de aseme­nea sănătate înalţilor oaspeţi“, A răspuns preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republici Populare Române, tovarăşul Chivu Stoica. „In oraşul dv. însorit, vestit prin minunatele opere create de meşterii şi artiştii dv. , a spus printre altele tovarăşul Chivu Stoica — ne bucurăm de o pri­­mire plină de afecţiune, expresie a legăturilor strînse de prietenie frăţească dintre popoarele noas­tre, unite prin marele şi nobilul ţel comun al construcţiei socia­lismului. Vă rugăm, dragi tovarăşi, să primiţi salutul fierbinte, pornit din adîncul inimii, al poporului român adresat marelui său prie­ten şi frate, poporul chinez, pre­cum şi urările sale, ca să obţi­neţi noi succese în imensa operă pe care o întreprindeţi, transfor­marea patriei dv. într-o mare putere industrială socialistă. Sîntem siguri că vizita noastră in ţara dv., contactul nostru cu poporul chinez, pe care poporul romin îl preţuieşte şi il stimează, convorbirile noastre cu conducă­torii dv. vor contribui la adînci­­rea prieteniei romîno-chineze, la strîngerea colaborarării multila­terale dintre ţările noastre şi prin aceasta la întărirea unităţii lagărului socialist, a cărei exis­tenţă constituie garanţia cea mai sigură a păcii". În încheiere, tovarăşul Chivu Stoica a făcut urări pentru prie­tenia romîno-chineză, pentru uni­tatea ţărilor socialiste şi pentru pace în întreaga lume. Salutaţi cu entuziasm de cel de faţă, înalţii oaspeţi români s-au îndreptat spre reşedinţa ce le-a fost rezervată în timpul şe­derii în oraşul Kunmin. KUNMIN 31 (de la trimisul special Agerpres). — In după amiaza zilei de 31 martie, tova­răşii Chivu Stoica, Emil Bodnă­raş şi Avram Bunaciu au făcut o plimbare prin unul din cele mai cunoscute şi frumoase locuri ale regiunii Yunan, Muntele din Apus şi lacul Kunmin. In seara aceleeaşi zile înalţii oaspeţi romîni au participat la recepţia oferită în cinstea lor de preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Iu I­tsuan. Succese în întîmpinarea zilei de 1 Mai Muncind cu avînt sporit in în­­tîmpinarea zilei de 1 Mai, munci­torii din 15 întreprinderi ale in­dustriei materialelor de zidărie dau produse în contul celui de-al doilea trimestru al anului. In prima jumătate a lunii mar­tie s-au fabricat peste prevede­rile planului trimestrial aproa­pe 1.000.000 cărămizi şi aproape 1.500.000 bucăţi de ţigle. Printre primele întreprinderi care şi-au îndeplinit planul pe primul trimestru înainte de vre­me sunt fabricile de cărămizi şi ţiglă „Record“ — Sibiu, „Her­cules" — Tîrnăveni, „Aradul“, „Satul Mare“, (Agerpres). PRIMUL PAS PENTRU SALVAREA DEFINITIVA A OMENIRII DE RĂZBOIUL ATOMIC VMS. încetează în mod unilateral experiențele cu arma m­eteard Hotărî­rea Sovietului Suprem al U. R. S. S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite Hotărirea Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S. în proble­ma încetării unilaterale de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen. Problema încetării experienţelor cu armele atomică şi cu hidro­gen capătă cu fiecare an, cu fiecare lună, o importanţă tot mai mare pentru cauza păcii şi bunăstării popoarelor. In prezent majoritatea covîrşitoare a populaţiei globului cere încetarea experienţelor. Deşi de mulţi ani popoarele luptă cu hotărîre pentru încetarea acestor experienţe, ele continuă ceea ce duce la crearea continuă de tipuri noi de arme nucleare adu­cătoare de moarte, sporeşte concentrarea de elemente radioactive in aer şi sol, infectează organismul oamenilor şi periclitează dez­voltarea normală a generaţiilor viitoare. Uniunea Sovietică a depus eforturi perseverente şi consecvente pentru a ajunge la un acord cu puterile care dispun de­ armele atomică şi cu hidrogen cu privire la încetarea imediată şi necon­diţionată a efectuării experienţelor nucleare. In acest scop Sovie­tul Suprem al U.R.S.S. şi guvernul sovietic au făcut in ultimii ani repetate propuneri concrete cu privire la încetarea experien­ţelor, propuneri pe baza cărora s-ar fi putut ajunge de mult la o înţelegere în această problemă. In mesajul din 10 mai 1957, adresat Congresului Statelor Unite şi Parlamentului Marii Britanii, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a chemat Congresul S.U.A. şi Parlamentul Marii Britanii să con­tribuie la realizarea unui acord între guvernele U.R.S.S., S.U.A. şi Marii Britanii cu privire la încetarea imediată a exploziilor ex­perimentale cu bombele atomică şi cu hidrogen. La ultima sa sesiune din decembrie anul trecut, Sovietul Suprem al U.R.S.S., exprimînd voinţa neclintită şi năzuinţa unanimă de pace a poporului sovietic, a propus ca U.R.S.S., Marea Britanie şi S.U.A. să-şi asume obligaţia de a înceta cu începere de la 1 ia­nuarie 1958 toate experienţele cu armele atomică şi cu hidrogen. S.U.A. şi Marea Britanie însă nu au răspuns la toate aceste pro­puneri ale Uniunii Sovietice. In consecinţă într-o parte a globu­­lui sau în alta continuă exploziile experimentale ale bombelor atomice şi cu hidrogen, ceea ce dovedeşte intensificarea cursei în domeniul creării unor tipuri şi mai periculoase de arme de exter­minare în masă. Călăuzindu-se de năzuinţa de a face un început practic in ce priveşte încetarea generală a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen, şi a face astfel primul pas în direcţia salvării defini­tive a omenirii de pericolul unui război atomic de exterminare Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste ho­târăşte : I. SA SE ÎNCETEZE IN UNIUNEA SOVIETICA EXPERIEN­ŢELE CU TOATE TIPURILE DE ARME ATOMICE ŞI CU HI­DROGEN. Sovietul Suprem al U.R.S.S aşteaptă ca parlamentele celor­lalte state care dispun de armele atomică şi cu hidrogen să facă tot ce este necesar ca şi aceste ţări să înceteze exploziile experi­mentale cu aceste tipuri de arme. II. Să însărcineze Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. să ia măsu­rile necesare pentru traducerea în viaţă a punctului I al prezentei hotărîri şi să facă apel la guvernele celorlalte state care dis­pun de armele atomică şi cu hidrogen să ia măsuri similare PENTRU A ASIGURA ÎNCETAREA EXPERIENŢELOR CU AR­MELE ATOMICA ŞI CU HIDROGEN PRETUTINDENI ŞI PEN­TRU TOTDEAUNA. In cazul cînd celelalte puteri care dispun de armele atomică şi cu hidrogen vor continua experienţele cu aceste arme guvernul U.R.S.S. îşi va asuma libertatea de a acţiona după cum crede de cuviinţă în problema efectuării de către Uniunea Sovietică a ex­perienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen, conformîndu-se îm­prejurărilor menţionate mai sus şi ţinînd seama de interesele se­curităţii Uniunii Sovietice. Sovietul Suprem al U.R.S.S. speră în mod sincer că iniţiativa Uniunii Sovietice în problema încetării experienţelor cu arma nu­cleară se va bucura de sprijinul cuvenit din partea parlamentelor celorlalte state. Sovietul Suprem al U.R.S.S. este profund convins că dacă drept răspuns la hotărirea Uniunii Sovietice celelalte state care dispun de arma nucleară vor înceta şi ele la rindul lor experienţele cu acea­stă armă, în felul acesta se va face în mod practic un pas impor­tant pe calea consolidării păcii şi întăririi securităţii tuturor po­poarelor. Nu încape îndoială că acest pas ar avea o mare însem­nătate pentru însănătoşirea intregii situaţii internaţionale, ar con­tribui la eliberarea omenirii de teama apăsătoare pentru soarta năciî. Pentru­ m­istinul cronom­tiilor viitoare SOVIETUL SUPREM AL UNI­UNII REPUBLICILOR SOVIETICE SOCIALISTE Moscova, Kremlin, 31 martie 1958. Tinerilor muncitori ai uzinei „Ianoş Herbak“ biblioteca le este la fel de familiară ca şi secţiile în care lucrează. Aici au posibilitatea să afle ultimele noutăţi literare, tehnice, ştiinţifice şi — după cum arată fotografia — ei nu se mulţumesc numai să se privească ci îşi fac pe loc fişe de lectură. (Foto: D. F. DUMITRU) CE TREBUIE SA AFLAM LA CERCURILE Propagandiştii , la cercurile ,„Să ne cunoaştem patria“ — formă concretă de educaţie politică a tineretului ini­ţiată după Congre­sul al doilea al U.T.M. — au de îndeplinit o mi­siune nobilă şi mare : a­ceea de a face cunoscut tinerilor cursanţi, pe înţe­lesul lor, istoria de luptă a po­porului, marele rol al clasei muncitoare in frunte cu parti­dul ei in eliberarea patriei şi făurirea unei vieţi noi, de a contribui la ridicarea conştiin­ţei lor m­frintive. De curînd, în oraşul de munte Năsăud s-au întîlnit într-o consfă­tuire organizată de ziarul „Scîn­­teia tineretului“ şi comitetul re­gional Cluj al U.T.M., peste 150 de propagandişti veniţi aici din satele regiunii Cluj. Vreme de două zile ei şi-au împărtăşit unii altora metodele pe care le folo­sesc pentru educaţia comunistă a tinerilor ţărani muncitori în cercul politic „Să ne cunoaştem patria“, în majoritatea lor propagandiş­tii erau tineri învăţători. O tînără, Maria Bogăteanu, dintr-un sat de cîmpie — Suat, arăta încă de la început importanţa folosirii în ac­tivitatea din cadrul cercurilor a tradiţiilor locale. Aceeaşi idee a susţinut-o şi propagandistul Sever Ursa dintr-o comună apropiată Năsăudului, Pri­slop, azi cartierul „Liviu Rebrea­­nu“. Prima „lecţie“ ţinută în a­­cest cerc a început într-un mod cu totul original într-o zi de septem­brie cînd din iniţiativa partidului şi guvernului a început aici re­constituirea căsuţei „tăiate adînc în coasta unei coline“ din care a­­cum aproape 50 de ani au plecat părinţii marelui romancier Liviu Rebreanu. Toţi tinerii care sunt azi în cercul politic au ajutat la reclădirea casei şi mai apoi la strîngerea documentelor ce priveau viaţa şi opera lui Rebreanu, în toamnă s-a deschis cercul „Să ne cunoaştem patria“ care a cuprins dintr-un început 41 de tineri, flă­căi şi fete, utemişti şi neutemişti. Locuitorii Năsăudului au o bo­gată tradiţie de luptă populară şi propagandistul şi-a îndreptat toa­tă atenţia asupra folosirii ei în scopul educaţiei revoluţionare a tineretului. La lecţia cu tem­a „Re­voluţia din 1848“, de exemplu, el s-a folosit de unele documente ale muzeului din Năsăud. Aici se află expuse arme ale participan­ţilor la revoluţie din regiunea Cluj precum şi cîteva documente privind figura luptătorului ţăran Tănase Tudoran, care asemenea lui Horia, luptînd împotriva boie­rilor, fiind prins, a fost tras pe roată la Salva. Folosind din plin tradiţiile lo­cale, la baza muncii de educaţie în cadrul cercului, ca materiale de căpetenie, au stat totuşi lecţiile cuprinse în broşura „Să ne cu­noaştem patria“, Istoria şi Consti­tuţia R.P.R. Faptul acesta e şi cît se poate de firesc. Propagandistul nu putea lămuri prin opera lui Rebreanu şi Coşbuc de pildă şi nici numai cu ajutorul exponate­lor muzeului din Năsăud glorioa­sa istorie a mişcării muncitoreşti din patria noastră, ajutorul pe care ni l-a dat Uniunea Sovietică etc. Propagandiştii folosesc în multe părţi monumentele drept material extrem de preţios în explicarea u­­nor lecţii. La Mirăslău de exemplu (ca de altfel în multe alte sate şi o­­ra­şe) utemiştii şi tinerii din co­t­ună au luat sub patronajul lor monumentul şi au amenajat locul din jurul său. Propagandistul i-a ajutat pe tineri să se documenteze asupra acelei mari bătălii a lui Mihai Viteazu de sub dealurile Aiudului, moment din care laurii de glorie de pe fruntea lui Mihai Viteazu încep să pălească. Aceste zile de cunoaştere a unor file zbu­ciumate din lupta poporului no­stru au trezit la tineri interesul pentru cercetarea adîncă şi a altor evenimente petrecute pe locurile pe care trăiesc. Tinerii din cerc au întocmit apoi o monografie a co­munei de la formarea ei şi pînă în zilele de azi. Maria Bogăteanu, propagandistă din Suat, s-a înscris pentru a doua oară la cuvint . Tradiţiile locale nu înseamnă neapărat monumen­te, case-muzeu, locuri renumite pe care s-au petrecut evenimente cunoscute în istoria scrisă. Istoria patriei e în cele din urmă istoria fiecărui sat şi oraş in parte cu evenimen­tele lor petrecuse de-a lun­gul anilor, scrise sau nescrise pe hîrtie şi în primul rîrnl isto­ria oamenilor care le locuiesc. Aşadar nu există sat pe întinsul ţării care să fie lipsit de tradiţii de luptă. Mai întîi că în sat tră­iesc destui oameni care au cu­noscut pe pielea lor viaţa aspră a trecutului de exploatare şi în­tuneric. Pornind de la acest fapt, propagandista Maria Bogăteanu a invitat deseori la cerc bătrîni care au povestit tinerilor episoade din viaţa lor şi a satului de ieri. Pe lîngă aceasta,­ în zilele de dumi­nică tinerii de la cere au vizitat în împrejurimi, gospodăriile agri­cole colective şi cele de stat. Pe baza acestor vizite propagandista a îmbogăţit lecţiile prin exemple vii de comparaţie între viaţa de ieri şi viaţa de azi a satului Frumuseţile patriei Un capitol important care a tre­zit Largi discuţii in consfătuire L-a constituit modul cum propagandis­tul explică tinerilor harta patriei cu frumuseţile şi bogăţiile ei. In unele cercuri cum ar fi cele din comunele Băişoara şi tara, raio­nul Turda, frumuseţile patriei au fost explicate în mod idilic, sta­tic. Dimpotrivă propagandista V. BARAN „Să ne cunoaştem patria“ Note pe marginea linei consfătuiri cu propagandiştii Lucrările sesiunii Sovietului Suprem al U.R.S.S. La şedinţa comună din 31 martie a Sovietului Uniunii şi Sovietului Naţionalităţilor care a avut loc la Kremlin, IV. S. Hruşciov a rostit cuvîntarea de închidere a dezbaterilor asupra legii cu pri­vire la dezvoltarea continuă a o­­rînduirii colhoznice şi la reorga­nizarea S.M.T.-urilor. La propunerea făcută de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Sovietul Suprem al U.R.S.S. a confirmat componenţa Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S. Froi Kozlov şi Anastas Mikoian au fost confirmaţi ca prim-vicepreşedinţi ai Consiliu­lui de Miniştri, Aleksei Kosîghin şi Aleksandr Zasiadko — vicepre­şedinţi ai Consiliului de Miniştri, Iosif Kuzmin — vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi preşe­dinte al Gosplan, Dimitri Ustinov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Din Consiliul de Miniştri de parte Andrei Gromîko — ministru al Afacerilor Externe; Rodion Ma­­linovski — ministru al Apărării; Arseni Zverev — ministru al Fi­nanțelor; Nikolai Dudorov — mi­­nistru al Afacerilor Interne; Ivan Kabanov — ministru al Comerțu­­lui Exterior; Nikolai Mihailov — ministru al Culturii; Maria Kovrî­­ţkina — ministru al Ocrotirii sănătăţii; Vladimir Matkevici — ministru al Agriculturii, miniştrii conducători ai ministerelor econo­mice, vicepreşedinţi ai Cosplart, preşedinţi de comitete şi comisii de stat, precum şi preşedinţii Com­­­liilor de Miniştri ale republicilor unionale. Ca preşedinte al condu­cerii Băncii de stat a U.R.S.S. a ost confirmat Nikolai Bulganin. Deputatul Andrei Gromîko a prezentat Sovietului Suprem al (Continuare in pag. 4-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ General a! Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIV, Seria II-a Nr. 2766 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 1 aprilie 1958 Apelul Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVĂ 31 (Agerpres). — TASS transmite: Sovietul Su­prem al U.R.S.S. a adoptat textul unui apel către Congresul S.U.A. în problema încetării unilaterale de către Uniunea Sovietică a ex­perienţelor cu arma nucleară. In apel se spune că in dorinţa de a face în mod practic în­ceputul încetării generale a ex­perienţelor cu arma nucleară şi de a face astfel un prim pas în direcţia salvării definitive a ome­nirii de primejdia unui război a­­tomic de exterminare, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat hotărirea ca Uniunea Sovietică să înceteze în mod unilateral expe­rienţele cu armele atomică şi cu hidrogen. Sovietul Suprem al U.R.S.S. cheamă Congresul Statelor Unite ale Americii ca, in interesul în­­tregii omeniri, să sprijine aceas­tă iniţiativă, care corespunde as­piraţiilor milioanelor de oameni din toate ţările lumii. Totodată Sovietul Suprem a a­­doptat şi un apel în această pro­blemă adresat parlamentului Ma­rii Britanii in care îl cheamă să sprijine iniţiativa Sovietului Su­prem al U.R.S.S. Sesiunea a adoptat de aseme­nea un apel al Sovietului Suprem al U.R.S.S. către parlamentele celorlalte ţări (in afară de S.U.A. şi Marea Britanie). In acest apel se spune: Conştient de înalta răspundere pe care o au parla­mentele în faţa popoarelor pen­tru măreaţa cauză a menţinerii şi întăririi păcii, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adresat Congresu­lui S.U.A. şi Parlamentului Marii Britanii, ca parlamente ale unor state care fabrică arma nucleară, apelul insistent de a face uz de întreaga lor influenţă pentru ca problema încetării experienţelor cu armele nucleară şi cu hidro­gen de către toate statele şi pen­tru totdeauna, să-şi găsească în sfirşit o soluţionare definitivă. Sovietul Suprem cheamă parla­mentele tuturor ţărilor să spriji­ne această iniţiativă şi eforturile îndreptate spre încetarea genera­lă şi definitivă a experienţelor cu arma nucleară, în conformitate cu aspiraţiile popoarelor, cu aspi­raţiile întregii omeniri. Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat de asemenea textul unui apel către Bundestagul R. F. Germane în care arată urmările grele pe care le va avea pentru cauza păcii înarmarea armatei vestgermane cu arma atomică şi cu arma rachetă efectuată de că­tre guvernul R. F. Germane. Adresînd prezentul apel Bun­­destagului R. F. Germane, se subliniază în document: Sovietul Suprem al U.R.S.S. este călăuzit de năzuinţa de a uni eforturile popoarelor sovietic şi german in interesul păcii şi securităţii po­poarelor Europei, inclusiv al po­porului german Însuși. Declaraţia lui Andrei Gromîko Ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. Celui nostru: interzicerea armei atomice Ne dăm seama, a continuat Gromîko, că încetarea experienţe­lor nu înseamnă înlăturarea com­plectă a pericolului unui­ război atomic. De aceea, pronunţîndu-ne pentru încetarea exploziilor expe­rimentale, declarăm totodată în mod clar că CONSIDERAM DREPT ŢELUL NOSTRU PRIN­CIPAL SA CĂDEM DE ACORD CU CELELALTE PUTERI ASU­PRA INTERZICERII NECONDI­ŢIONATE A TUTUROR TIPURI­LOR DE ARME ATOMICE ŞI CU HIDROGEN, A ÎNCETĂRII PRODUCŢIEI LOR ŞI DISTRU­GERII TUTUROR STOCURILOR ACESTOR ARME IN CADRUL UNUI CONTROL CORESPUNS MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite declaraţia în Andrei Gromiko, ministrul Afa­cerilor Externe al U.R.S.S. La 31 martie, în cadrul şedin­ţei comune a celor două Camere ale Sovietului Suprem al U.R.S.S. Andrei Gromîko ministrul Aface­rilor Externe al U. R. S. S., a făcut o declaraţie cu privire la ZATOR. Insă guvernele S.U.A. şi Marii Britanii nu-şi manifestă încă hotărirea de a face aceasta, deşi un asemenea pas al celor trei puteri care dispun­ de arma nucleară ar fi, fără îndoială, pri­mit cu recunoştinţă de întreaga omenire. Problema încetării exploziilor experimentale cu aceste tipuri de arme nu este cîtuşi de puţin o problemă îngustă cu caracter tehnic. Aceasta este o problemă care are o mare însemnătate in­­ernaţională , politică şi morală. Atît timp cît se amină rezolvarea acestei probleme, fiecare lună f­iecare săptămină sînt folosite în iauna intereselor păcii de acele încetarea experienţelor cu arma atomică şi cu hidrogen. Uniunea Sovietică, a spus el, este din pă­­cate singura ţară dintre puterile ce dispun de arma atomică şi cu hidrogen care este gata să sem­­neze fără întîrziere un acord care ar pune capăt exploziilor experi­­­entale cu bombe atomice şi cu hidrogen, forţe care ar dori ca popoarele să se afunde şi mai adine în mlaştina pregătirilor în vederea unui război atomic. Se ştie că încercînd să gă­sească un pretext pentru a res­­pinge acordul privitor la înceta­rea experienţelor nucleare, instan­ţele competente din Statele Uni­te ale Americii pretind în ultimul timp că scopul acestor experienţe ar fi crearea unor bombe nuclea­re curate cu o radioactivitate re­dusă. Presupusele calităţi ale a­­cestor bombe curate sînt prezen­tate în S.U.A. cu atîta emfază, in­cit s-ar putea crede că este vor­­ba de mijloace destinate a servi prosperităţii omenirii şi nu de mijloace de exterminare în masă a oamenilor. Lăsînd pe seama conştiinţei au­torilor acestor afirmaţii chestiu­nea dacă există temeiuri să se creadă că oamenilor le va fi mai plăcut să moară de bomba cu hidrogen curată, dacă cineva a r­euşi să o creeze, decit de una murdară, trebuie subliniat că răscocirile privitoare la arma (Continuare în pag. 4­ a)

Next