Scînteia Tineretului, mai 1958 (Anul 13, nr. 2792-2816)

1958-05-03 / nr. 2792

Imagini ale biruinţelor CLASEI MUNCITOARE Sunt tablouri şi tablouri. La 1 Mai insă, in Piaţa Stalin am asis­tat la o neobişnuită şi originală galerie de tablouri. Au început cu simple portrete ale fruntaşilor în producţie. Am numărat vreo 200, apoi am renunţat. Treceau cu zecile. Au urmat apoi de la panouri şi grafice — de toate mărimile şi culorile — şi pînă la carele alegorice. Toate la un loc au format o originală galerie de tablouri : galeria succeselor oame­­nilor muncii din Capitală obţinu­te în cinstea lui 1 Mai. E nespus de greu să treci în revistă toate aceste succese. Ta­bloul general e atît de uriaş încît ar trece graniţele multor zeci de­ pagini de gazetă. Să luăm, de pil­dă, doar colectivul unei uzine bucureştene „Vasile Roaită“. Cu cîtva timp în urmă, de aici a pornit o iniţiativă : economisirea metalului. S-au angajat atunci să economisească pînă la 1 Mai — 140 tone metal. Nu e prea mult ? se întrebau unii. N-a fost. S-au realizat 165 tone economii de me­tal. Numai în luna aprilie 83 tone ! — Tinerii au adus o mare con­tribuţie la acest succes, ne spune un bătrîn maistru din primele rînduri ale coloanei de manifes­tanţi. Să vă prezint cîţiva. Fac cunoştinţă : Gh. Bindea, Matei Aurel, Iancu Căpraru şi mulţi alţii. ...O nouă victorie a industriei ro­­mîneşti şi a uzinelor „Mao Tze­­dun“ : o pompă de extracţie a ţi­ţeiului. Tinerii muncitori care au lucrat la realizarea ei — Dumitru Vasile, Ion Marinescu şi alţii, în­soţesc la demonstraţie o machetă a pompei în mărime naturală. In Piaţa Stalin o „mare­“ de basmale roşii ne-a atras atenţia. Am recunoscut pe tinerele munci­toare din industria textilă. Grafi­ce, panouri, portrete de tineri fruntaşi. Era şi de aşteptat. De aici doar, de la „Industria Bum­bacului“, au pornit cu cîteva luni in urmă iniţiativa : „Să mărim randamentul în ţesătorii în anul 1958, cu cel puţin 10 la sută“. N-au trecut decit 4 luni Şi randa­mentul maşinilor a sporit aici cu 16,2 la sută. Asta a însemnat 446.200 metri de ţesături peste plan, un preţ de cost cu 70.000 lei mai mic decit cel planificat numai în luna aprilie. Pe pieptu­rile mai multor tinere manifestan­te se observă o mică insignă. — Insigna de fruntaş, mă lă­mureşte Maria Nedelcu, una din­tre tinerele purtătoare a distinc­ţiei, am primit-o zilele trecute. Prin faţa tribunei din Piaţa Stalin trec zeci şi zeci de mii de muncitori din Capitală. Şi fiecare colectiv raportează prin graficele şi machetele sale noile victorii AL. PINTEA La Oraşul Stalin înfrăţiţi sub steagul patriei comune Coloane nesfîrşite de oameni ai muncii, romîni, maghiari, ger­mani, de diferite virste şi profe­siuni, se scurg intr-un şuvoi ne­întrerupt prin faţa tribunelor. Lo­zincile, panourile, graficele pe care le poată, vorbesc despre iz­­binzile dobîndite pe frontul mun­cii în cinstea acestei măreţe săr­­bători! peste 1000 tone de metal economisit de întreprinderile me­­talurgice şi constructoare de ma­şini, al 15.000-lea autocamion românesc străbate drumurile ţă­rii, agricultura a primit în dar primul lot de 20 de tractoare din noul tip —­IJTOS27, la „Strun­gul“ s-a construit pentru prima dată in ţară pompe de aburi pen­tru rafinării. Dar cite, cite alte victorii n-au înscris în hrisoa­vele ţării oamenii muncii din ora­şul şi regiunea Stalin înfrăţiţi în aceeaşi luptă, animaţi de acelaşi ideal. Trec acum prin faţa tribunelor textilistele de la „Partizanul Roşu“ care in cinstea zilei de 1 Mai au realizat deja 300 metri pătraţi din cele şase articole noi, în 30 de desene şi culori, puse în fabricaţie. Licemista Florida Bar­tolomeu păşeşte in primele rân­duri. Pe pieptul ei străluceşte in­­signa de fruntaş in muncă. Defilează apoi şcolarii, studen­ţii, artiştii, membri ai cooperative­lor de producţie meşteşugăreşti, ţărani muncitori din raionul Cod­­lea şi din mii de piepturi răsună în trei limbi diferite aceeaşi lo­zincă „Trăiască Partidul Munci­toresc Român“, „Éljen a Roman Munkás Part“, „Es Lebe die Ru­mänische Arbeiterpartei“. Este o puternică demonstraţie a înfrăţi­rii celor ce muncesc, a unităţii dintre poporul român şi naţiona­lităţile conlocuitoare in jurul partidului, în jurul măreţelor idei ale marxism-leninismului, pentru construirea socialismului în pa­tria noastră. Republica Populară Română I. ANDREI Pe ogoarele regiunii Craiova Sărbătorind 1 Mai prin muncă Curtea G.A.S. „Deveselu“ în forfotă. Oamenii se agită de zor. — Cineva din conducere este pe aici ? — Nu mai este decît tovarășul inginer Nisipașu Emil. Restul sunt la cîmp. Fără să vreau privesc ceasul. Ora 5,30 dimineața. Oamenii s-au sculat, au mîncat şi sînt la cîmp, la muncă. După cîteva clipe apare şi inginerul Nisipaşu. Un tînăr blond, mărunţel de statură. Aflu că e Şeful secţiei, are 24 de ani, este utemist. După prezentările de rigoare urmează discuţia: întrebări şi răspunsuri fugare, telegrafice. Gospodăria a însăminţat pînă în prezent 600 hectare cu porumb hi­brid din 826 hectare planificate. Ar fi terminat pînă acum dar ploaia... Fruntaşii ? Fruntaşi : brigada complexă nr. 1 condusă de brigadierul Popescu Mihai care lucrează la punctul Pîrliţi, care a însăminţat peste 200 hectare. — Tinerii în brigadă ? — Toţi, cu excepţia unui om vîrstnic care-i ajută. — Cîte brigăzi sînt la ora aceasta în cîmp ? — Toate. Dacă vreţi şi nume de fruntaşi poftim , inginerul Mari­nescu Nicol­ae care este şi candidat de partid, lucrează la desţeleniri Norma zilnică 10 hectare, realizează 15. Şi­ ia luat angajamentul pentru 12. La fel Popescu Gheorghe, zilnic nu face sub 50 de hantri deşi are planificaţi numai 26. Astăzi nu avem nicio lipsă... Un moment. Vă rog să mă iertaţi dar trebuie să plec ! Auziţi ? O pendulă anunţă ora 6. ...Comitetul raional U.T.M. Caracal aduce la cunoştinţa Comitetului regional U.T.M. Craiova următoarele : în ziua de 1 Mai pese 5000 de tineri din raionul nostru au ieşit la însăminţat. Din cele 32 de bri­­găzi de tractoare care au lucrat din plin nu a lipsit niciun tînăr tractorist. Fiecare şi-a depăşit planul cu 10 pînă la 20 la sută. Şi ti­nerii din G.A.C. Cozieni, Părcăşele, Celaru şi Drăghiceni au obţinut rezultate frumoase iar G.A.C. Gortovăţ a terminat însămînţatul în ziua de 1 Mai. Paralel cu acestea, acolo unde condiţiile au permis, s-a trecut la munca de întreţinere a culturilor de toamnă. Astfel în G.A.C. „8 Martie“ din comuna Apele Vii terminîndu-se campania de însămîn­­ţări a fost privită de buruieni o suprafaţă de 70 hectare de grîu. Tot în aceiaşi comună şi după exemplul colectiviştilor cele 5 întovărăşiri agricole au terminat însămînţatul la cele 800 hectare de porumb nu­mai în 6 zile de lucru situîndu-se astfel printre primii pe raion. La fel şi în G.A.C.-ul „Griviţa Roşie“ din comuna Trăian după termina­rea însămînţărilor de primăvară s-a trecut la executarea lucrărilor de întreţinerea culturilor. Au privit 28 hectare şi au executat prima praşilă la cele 12 hectare însămînţate cu floarea soarelui. ★ ...Cifre, fapte, nume ! Par sim­ple. Dar simplitatea aceasta este concludentă. Aşa au cinstit oame­­nii muncii de pe ogoarele regiunii Craiova ziua de 1 Mai. D. LEFTER Oameni ai muncii români şi maghiari, în ziua marii sărbători pe străzile oraşului Tg. Mureş In uniforme-^ le lor albastre,­ cu banderole­­ tricolore pe bra-­­ţul sting, in-} tr.o cadenţă şi, aliniere perfectă, gărzile mun-­ citoreşti străbat şoseaua ce­ pare acum nesfîrşită. Aclama-, ţii­le care acoperă acordurile« fanfarei aduc un omagiu ace-­ lora care cu ani în urmă, sub, acelaşi stindard muncitoresc,« contribuiau cu eroism la li-­ chidarea armatelor hitleriste., Defilează gărzile muncito-« reşti, muncitori din fabrici şi­ [uzine. Poate gîndurile sudo-, Iiului Mihai Anănuţă de la< • Griviţa Roşie, care trece­ [ acum prin faţa tribunei, [aleargă spre cei trei fraţi« •ai săi, azi ţărani întovără-} [şiţi alături de care a luptat, pe frontul antihitlerist. Iată-l, [şi pe Marin Olteanu, turnător« , la „Mao Tze-dun", pe al cărui­ «piept străluceşte medalia} [„Eliberarea de sub jugul fas-­ ► eist“. Ultima zi a războiului} ► l-a găsit pe Marin Olteanu} [Cu arma în mină luptind îm-­ ► potriva hoardelor fasciste.} ► Astăzi el păşeşte hotărît în, [rîndurile gărzilor muncitoreşti«; ► animat de acelaş simţămint} ► patriotic care l-a îndemnat} [şi atunci să ia arma în mină« ► pentru a răpune fascismul. } [ Trec mereu detaşamentele« ► muncitorilor înarmaţi îmbră-} ► câţi in uniformele lor albas-, [tre, bine cunoscute tuturor« ► Sunt gărzile muncitoreşti} ►demne purtătoare ale glorica-, [selor tradiţii de luptă ale po-­ ► porului nostru muncitor, apă-} [ rătoare de nădejde ale cuceri-« ► rilor clasei noastre munci-, ► toare, } l E. PITULESCU } Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Apostol (Urmare din pag. 1­ a) maniei occidentale, să se pună capăt cursei înarmărilor, să în­ceteze jocul cu focul atomic al aţiţătorlor la război, TOVARĂŞI, In ziua de 1 Mai, poporul mun­­citor din ţara noastră trece in revistă cu îndreptăţită mindrie patriotică succesele dobindite in construirea orînduirii socialiste. în 1057 producţia industriei si­derurgice a depăşit de 3­4 ori ni­velul din 1038, cea a industriei constructoare de maşini de 7 ori, a industriei petrolifere aproape de 2 ori, a industriei bunurilor de consum de 3 ori. Clasa noastră muncitoare in­­timpină ziua de 1 Mai prin noi realizări de seamă in mărirea producţiei de bunuri materiale şi in dezvoltarea forţelor de produc­ţie ale patriei noastre, in indus­tria socialistă planul de stat pe primul trimestru al acestui an a fost îndeplinit în proporţie de 104,4 kVo, productivitatea muncii a crescut cu 10,2%. Salariul me­diu lunar al muncitorilor a cres­cut in comparaţie cu anul tre­cut. Realizările obţinute sunt rezul­tatul iniţiativei crescinde a oa­menilor muncii care, desfăşurînd tot mai larg întrecerea socialistă, participînd mereu mai activ la consfătuirile de producţie îşi ex­primă prin fapte rolul lor de stă­­pini ai ţării. Iniţiativa minerilor de la Ani­­noasa de depăşire a planului in fiecare zi şi la fiecare loc de muncă, iniţiativa metalurgiştilor de la Reşiţa de a se construi cu aceeaşi cantitate de materie pri­mă mai multe produse, iniţiativa ţesătoarelor de la industria Bumbacului de a mări randa­mentul maşinilor, iniţiativa mun­citorilor din agricultură de or­ganizare a brigăzilor permanen­te complexe şi alte numeroase iniţiative ale oamenilor muncii constituie o dovadă a rezervelor inepuizabile pe care le pune în valoare munca eliberată de ex­ploatare, o dovadă a creşterii par­ticipării active a maselor la or­ganizarea, conducerea şi gospo­dărirea economiei ţării. Partidul cheamă toţi oamenii muncii să desfăşoare tot mai larg întrecerea socialistă pentru înde­plinirea planului de producţie, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost­a cheză şi a ridicării conti­nue a nivelului de trai al celor ce muncesc. In agricultură s-au obţinut re­zultate de seamă în dezvoltarea producţiei agricole. Creşte şi se întăreşte sectorul socialist al agri­culturii. Ţărănimea muncitoare se convinge din ce in ce mai mult că drumul socialismului este drumul belşugului şi bunăstării. Partidul şi guvernul cheamă oamenii muncii de pe ogoarele patriei noastre să dea viaţă mă­reţului program de dezvoltare a agriculturii noastre dezbătut şi aprobat la Consfătuirea de la Constanţa a ţăranilor şi lucră­torilor din sectorul socialist al a­­griculturii, să lupte pentru a obţine recolte bogate de griu, po­rumb, produse animale, legume şi fructe. Să executăm lucrările agricole de primăvară in timpul cel mai scurt şi cit mai bine în vederea obţinerii unei recolte îm­­belşugate in acest an pentru a contribui la o mai bună aprovi­zionare a oamenilor muncii de la oraşe şi a ridica bunăstarea ţă­­rănimii muncitoare. Intelectualitate noastră, oame­nii de ştiinţă şi cultură, urmând cu încredere politica partidului, pun întreaga lor capacitate crea­toare în slujba dezvoltării şi per­fecţionării tehnicii,­in slujba în­floririi ştiinţei şi culturii şi îşi aduc aportul cu cinste la constru­irea socialismului. Muncitorii, ţăranii, intelectualii din ţara noastră răspund la ca­lomniile murdare şi uneltirile im­perialiştilor, care visează resta­urarea vechii orinduiri capitala­­to-moşiereşti, prin munca şi lupta lor plină de avînt pentru victo­ria socialismului în patria noas­tră şi apărarea păcii în lume. Forţa noastră se întemeiază pe alianţa de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, pe unitatea poporului român şi a minorităţilor naţiona­le, pe hotărirea întregului popor de a urma politica marxist-leni­­nistă a Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului Republi­cii Populare Române, politică de propăşire şi înflorire a ţării noas­tre, de făurire a unei vieţi din ce în ce mai bune pentru popo­rul muncitor. Realizările obţinute în făuri­­rea orinduirii socialiste, minuna­tele perspective de viitor nu pot face poporul nostru să uite nici o clipă necesitatea de a întări vigilenţa faţă de duşmanul de clasă, de a zădărnici încercările sale viclene, de a lovi în cuceri­rile revoluţionare ale poporului. Poporul nostru consideră drept sarcina sa supremă să depună toate forţele pentru consolidarea continuă a lagărului socialist, in frunte cu Uniunea Sovietică, pentru întărirea unităţii şi cola­borării frăţeşti intre ţările socia­liste. Poporul român este hotărit să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a-şi aduce întreaga contribuţie la slăbirea încordării internaţio­nale, la întărirea păcii. Guvernul Republicii Populare Române spri­jină convocarea unei întîlniri la nivel înalt, se pronunţă împotri­va cursei înarmărilor, pentru în­cetarea imediată a experienţelor cu armele nucleare, pentru crea­rea unei zone denuclearizate in Europa, pentru desfiinţarea blocu­rilor militare şi lichidarea baze­lor militare aflate pe teritorii străine, împotriva războiului rece şi a politicii de pe poziţii de for­ţă, pentru rezolvarea pe cale paş­nică a tuturor problemelor inter­naţionale, pentru dezvoltarea co­laborării economice şi culturale intre ţări şi popoare. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, sub steagul biruitor al marxism-leninismului, înainte spre victoria deplină a socialismului în scumpa floilăs­tră patrie! Trăiască 1 Mai, Ziua Solidari­tăţii Internaţionale a celor ce muncesc, în lupta pentru pace, democraţie şi socialism ! Trăiască lagărul socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, bas­tionul de neclintit al păcii şi so­cialismului ! Trăiască pacea şi prietenia intre popoare ! Începe parada sportivilor. Cu cit interes aşteptăm la fiecare 1 Mai, majestuoasa defilare a tineri­lor sportivi. Sub faldurile bogate ale sutelor de stindarde de toate culorile, intră in Piaţa Stalin, membrii Asociaţiei Voluntare pentru Sprijini­­rea Apărării Pa­triei. Aplauzele furtunoase sunt adresate deo­potrivă piloţi­lor, planorişti-­­ lor, aeromode­­liştilor, paraşu-­­ tiştilor. Trec sportivii raioanel­e­lor „Griviţa Ro­şie“ şi „Tu- H dor Vladimi­ r rescu“. Carul ci­te­goric — o cu­pă imensă — simbolizează nă­zuinţă sportivi­lor de a sorbi mereu din cupa victoriilor spor­tive spre gloria patriei. T­rece­rea cicliştilor ne aminteşte că peste 24 de ore, la Varşovia, 6 ru­tieri români vor lua startul în cea de-a XI-a e­­diţie a celei mai mari întreceri cicliste amatoare din lume: Cursa Păcii, Varşovia— Berlin — Praga. Cele mai calde urări de izbindă reprezentanţilor noştri d­in coloana sportivilor raionilor 1 Mai, defilează membrii clubului „Dinamo“, clubul care numără în rîivdurile sale patru campioni o­­limpici şi zeci de maeştri ai spor­tului şi campioni republicani. Sportul şi cultura fizică au a­­tins în anii puterii populare culmi nici cinci visate. Peste 900.000 de tineri au trecut pînă acum nor­­mele complexelor sportive G.M.A., milioane de tineri sportivi de la oraşe şi sate participă in fiecare an la Spartachiadele tineretului. In defilarea sportivilor a apărut ceva nou , îmbrăcaţi în costumele lor specifice, trec membrii Aso­ciaţiei generale a vinătorilor şi pescarilor sportivi. Defilează spor­tivii raionului 23 August, trec membrii U.C.F­ S. din raionul Gh. Gheorghiu-Dej , în fruntea coloa­nei se află reprezentanţi ai bine­cunoscutului club Casa Centrală a Armatei. Cine n-a auzit de fotba­liştii noştri militari, de baschetba. Oştii de la C.C.A., de atleţii cu Pionierii—pri­măvara patriei, iată-i defilînd prin Piaţa Stalin din Bucureşti. Ştiinţa in slujba păcii şi a socialismului Prin faţa tribunelor trece Academia R.P.R. In capul coloanei, un car alegoric înfăţişînd una dintre cele mai mari realizări ale ştiinţei noastre ciclotronul­ rominesc. Rod al muncii cercetători­lor Institutului de Fizică Atomică şi al sprijinului acordat de specialiştii­­sovietici, el a intrat in funcţiune încă din luna ianua­rie a acestui an. In dreptul tribunei,­ din interiorul machetei cic­lotronului îşi iau, semnificativ, zborul zeci de porumbei: atomiştii noştri mun­cesc şi luptă pentru folosirea energiei atomice în scopuri paşnice. „Ştiinţa în slujba poporului şi a construirii’ socialismului“ este inscripţia de pe cartea uriaşă pe care se află montată macheta ciclotronului. Iar glasul demonstranţilor din această coloană ră­sună puternic în Piaţa Stalin: „Să înceteze experienţele cu armele atomice!“, „Atomul în slujba păcii“. Ciclotronul românesc a demonstrat de 1 Mai. Zeci de mii de cetăţeni l-au văzut trecînd alături de carele alegorice ale munci­torilor de la „Radio Popular“ şi­ de ale tinerilor de la Institutul de artă­ teatrală şi­ cinematogra­­fică „I. L.­ Caragiale“. Şi oamenii l-au, întîmpinat cu urale, privin­­du-i cu mândrie şi cu încredere ca pe un simbol al ştiinţei puse în slujba omului. GH. ANGELESCU renume mondial de la clubul care defilează acum. Intr-o aliniere impecabilă, un pas elastic, viguros, păşesc sporti­vii din şcoli şi universităţi, care încheie parada sportivilor. M. Z. Trec sportivii Cei ce cuceresc cetatea ştiinţei şi a culturii ...Tineri din lumea întreagă... Cuvintele atît de cunoscute ale imnului Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat răzbat in întreaga piaţă. Mii de studenţi ai Universităţii „C. I. Parhon“ au venit cu însufleţire la marea de­monstraţie a oamenilor muncii din Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai. Din cei 6.000 de studenţi ai universităţii 3850 primesc burse. La dispoziţia lor stau la­boratoare moderne, săli de stu­diu, cadre de specialişti dintre cele mai de frunte. Trecind prin faţa tribunei ei îşi exprimă re­cunoştinţa faţă de regimul de­mocrat popular care le-a creat condiţii din ce in ce mai bune de studiu, hotărirea de a participa din toate puterile la opera de construire a socialismului. „ Anul acesta termin institu­tul medico-farmaceutic, ne spune studentul Constantin Dinu. Vreau să merg la ţară, în satul unde am crescut. Braţ la braţ cu studenţii mu­­inini devitează studenţi din multe alte ţari care învaţă în ţara noas­tră. Pe toţi îi leagă aceeaşi nă­zuinţă de pace şi prietenie cu ti­neretul din lumea întreagă. J. ALPIN Voioşie, tinereţe, forţă, sănătate.. Un bărbat masiv, îmbrăcat în­­tr-un halat alb, purtînd o căciuliţă îmblănită pe cap, aplauda mereu. Aşa l-am cunoscut pe Sako Cherik, reprezentantul muncitorilor din Sudanul francez. Intr-o clipă de răgaz l-am întrebat: — Ce v-a impresionat cel mai mult privind demonstraţia munci­­torilor bucureşteni ? — Desăvîrşita unitate. La voi muncitorii, întregul popor, au în­ţeles eficacitatea unităţii. Şi aţi învins. Acum puteţi să progresaţi într-un ritm formidabil. Demon­straţia a arătat progresele indus­triei voastre, dezvoltarea tehnicii. Dar în afară de ceea ce am văzut la demonstraţie am făcut consta­tări cu proprii mei ochi cu prile­jul vizitelor pe care am avut po­sibilitatea să le întreprind. La fa­brica de confecţii ,,Gh. Gheorghiu Dej“ mi-au plăcut multe lucruri, dar mai ales grija pentru copii... Lîngă mine, un om tînăr, venit din îndepărtatul Maroc : Smaali Driss, reprezentant al Uniunii Ma­­rocane a Muncii. Am repetat în­trebarea. — Cel mai mult m-a impresio­nat caracterul de masă al demon­straţiei. Am impresia că nici un bucureştean n-­a mai rămas în casă, că întregul popor a venit la viaţă de cauza socialismului. De­monstraţia aceasta a exprimat pe deplin unitatea poporului român cu popoarele frăţeşti din lagărul so­cialist. Schimbăm cîteva cuvinte cu Is­mail Abd El Rahman El De­Pe o bancă se odihneşte pentru o clipă un om mai în vîrstă. Să facem cunoştinţă cu el. Este A. B. Reynolds, consilier municipali din orașul englez Huli, membru al partidului laburist de cîteva de­cenii. — îmi este greu să-mi descriu impresiile. Nu am mai văzut pînă acum așa ceva. Privindu-vă, mă gîndesc la tovarășii mei. Munci­torii englezi au în acest an multe probleme dificile. In momentul de faţă scade volu­mul producţiei şi se accentuează sem­nele şomajului deşi nu au devenit încă atît de puternice ca în S.U.A. Cu fiecare zi este însă mai greu. Apoi este problema războiului nuclear. Po­­porul britanic este, în adîncul su­fletului său, împotriva transformă­­rit­rării într-o bază atomică. Dar să revenim la demonstraţia voas­­tră. M-a impresionat componenţa diversă a demonstranţilor, numă­rul lor mare, bucuria de pe feţele oamenilor... Repet: nu am mai văzut pînă acum aşa ceva. E. O. Prieteni din 17 ţări Statuia Aviatorilor de pe bulevardul Stalin devine la fie­care 1 Mai tribuna neoficială a multor reporteri şi fotore­porteri. De aici, orientarea e mai largă, de aici se văd mai bine gra­ficele, carele alegori­ce, firmele întreprin­derilor. La momen­tul oportun reporte­rul coboară ţi se pierde in mulţime în căutarea oamenilor, a datelor. Unul s-a urcat pe ciclotron, altul s-a urcat lingă barele gimnaştilor ca să-i fotografieze, un alt reporter a însoţi­t-o pe o doctoriţă cu pieptul plin de de­coraţii, care muncise în R.P.D. Coreeană, prin in faţa tribunei oficiale. Un coleg mi-a şop­tit la un moment dat la ureche : „Îţi vind o poantă tare. Vezi că defilea­ză acum Institutul de petrol şi gaze. Prin­tre studenţi se află mulţi tineri străini care studiază la acest institut“. Am intrat imediat în coloana studenţi­lor de la Institutul de petrol şi gaze. In­tr-adevăr, in primele rînduri, braţ la braţ cu studenţii romîni, defilau tineri arabi, coreeni, bulgari, cehi, chinezi, sovie­tici etc. — Cum vă simţiţi în ţara noastră ? — Ca în familia unor rude, a unor fraţi. Colegii mei sînt minunaţi. Mă ajută să învăţ limba romina, să-mi însu­şesc bine cunoştinţe­le tehnice. Şi la noi, în ţările din Orient — mi-a spus Mamun Mohamadin — există mult petrol şi in cu­­rind el nu va mai a­­parţine de loc colo­nialiştilor. Va fi nu­mai al nostru şi deci vom avea nevoi de specialişti. — Cum ni se pare defilarea de 1 Mai ? — Eu nu cunosc prea bine adjectivele limbii române. Cu­nosc numai două : minunat şi formida­bil. Pe acestea două le merită din plin a­­ceastă manifestare u­­riaşă cum n-am mai cunoscut în viaţa mea. Simbolul ei mi se pare cuprins în însăşi rîndurile noastre, ale studenţi­­lor. Sintem­ aici ti­neri din 17 ţări. ION BAIEŞU in tribună cu oaspeţii de peste hotare demonstraţie. Este minunat... L-am întîlnit în tribună pe to­varăşul Antonin Krcek, membru al delegaţiei Parlamentare ceho­slovace. La rugămintea noastră ne relatează impresiile despre demon­straţie : — Este o manifestaţie plină de forţă a poporului român frate. M­iau impresionat nesfîrşitele co­loane ale oamenilor muficii. Ele şi-au manifestat deplina încredere în partid şi guvern, ataşamentul med­awi, secretar general al Con­federaţiei internaţionale a sindica­­telor arabe. — Această demonstraţie — ne-a spus el — a dovedit concordanţa dintre năzuinţele poporului şi po­litica conducătorilor săi. Poporul român a devenit prin aceasta un popor puternic şi el se bucură de admiraţia arabilor. Avem încrede­re în prietenia voastră şi vă urăm noi victorii în marea operă de construcţie pe care o desfăşuraţi. 1 MAI pe ogoarele Dobrogei socialiste Marea demonstraţie a oamenilor muncii constănţeni a fost lipsită anul acesta de aportul truditorilor de pe ogoare. Mecanizatorii gos­podăriilor agricole de stat şi S.M.T.-urilor şi toţi colectiviştii din regiunea Constanţa au sărbă­torit anul acesta, ziua de 1 Mai înzecindu-şi eforturile în muncă pentru terminarea însăminţării po­rumbului şi a celorlalte lucrări din epoca a doua a campaniei agricole de primăvară. In ajunul zilei de 1 Mai pe adresa comitetului re­gional de partid au sosit zeci de telegrame care anunţau ultimele victorii in cinstea marii sărbători. Pionierii — viitorul patriei noastre In Piaţa Stalin s-a revărsat pri­măvara... In fruntea valului de co­pii care înaintează in sunete de trompetă şi zăngănit de tobe, a­­leargă o fetiţă, cu codiţele ca doi fluturi neastimpăraţi. Ea se opreşte, face cîteva semne cu steguleţele pe care le poartă în mîini şi vesteşte că a început defilarea celor mai mici demonstranţi. Vintul flutură veselele cravate roşii ale micilor demonstranţi care trec acum plini de voioşie prin faţa tribunelor. Elevii fruntaşi la învăţătură, membrii cercu­­rilor pioniereşti, micii naturalişti, gimnaşti, instru­mentişti, poartă cu ei flori şi flutură baticuri. Deasupra coloa­nei se ridică baloane multico­­lore şi îşi iau zborul porum­bei. Atenţia o­­peratorilor cine­matografici, a crainicilor de la posturile de ra­­dio, a ope­ratorilor televi­ziunii, este cap­tată de demon­straţia expresi­vă a copiilor care ne înfăţi­şează principala lor preocupare : lupta cu notele mici. U­n gru­p de copii cu cravate roşii de pionier, urcă in tribuna oficială şi dă­ruieşte flori con­ducătorilor par­tidului şi guver­­nului in semn de recunoştinţă pentru dragostea şi grija părin­tească pe care o poartă copiilor patriei, au raportat astfel cu acest prilej gospodăriile agricole de stat Je­­găn­a, Costache Burcă, Basarabi, gospodăriile agricole colective Co­­mana, Negreşti, Pecineaga, că au terminat complect însăminţarea porumbului. S.M.T.-ul „23 Au­gust“ a raportat şi el că şi-a în­deplinit planul campaniei agricole de primăvară în proporţie de 114 la sută. In zorii zilei de 1 Mai mă aflam deja la gospodăria agricolă colec­tivă din Cuza Vodă. Gospodăria ca şi satul erau pavoazate de săr­bătoare. Oamenii s-au adunat de dimineaţă în bătătura gospodăriei dar nu pentru a demonstra. Nu-şi îmbrăcaseră hainele de sărbătoare, ci tot pe cele de lucru. Când soa­rele se ridicase numai de două suliţi pe bolta cerului, satul se cu­fundase din nou în linişte. Toată lumea era pe cîmp. Bătălia cea mai mare s-a dat in ziua de 1 Mai la însămînţatul po­rumbului. Echipele de tineret con­duse de utemiştii Ion Pasau şi Ion Oancea au fost în frunte. S-au însăminţat in această zi 35 de hectare porumb, iar aşa după cum mi-a transmis aseară telefonic in­ginerul gospodăriei în seara zilei de 2 ei au terminat complect în­­săm­înţarea celor 600 hectare cu porumb care erau planificate. Rodul acestor zile de mai a fost deosebit de preţios şi ele se vor concretiza în zeci de vagoane de porumb. I. ŞERBU La Petroşani, defilează eroicii mineri

Next