Scînteia Tineretului, mai 1958 (Anul 13, nr. 2792-2816)
1958-05-03 / nr. 2792
Imagini ale biruinţelor CLASEI MUNCITOARE Sunt tablouri şi tablouri. La 1 Mai insă, in Piaţa Stalin am asistat la o neobişnuită şi originală galerie de tablouri. Au început cu simple portrete ale fruntaşilor în producţie. Am numărat vreo 200, apoi am renunţat. Treceau cu zecile. Au urmat apoi de la panouri şi grafice — de toate mărimile şi culorile — şi pînă la carele alegorice. Toate la un loc au format o originală galerie de tablouri : galeria succeselor oamenilor muncii din Capitală obţinute în cinstea lui 1 Mai. E nespus de greu să treci în revistă toate aceste succese. Tabloul general e atît de uriaş încît ar trece graniţele multor zeci de pagini de gazetă. Să luăm, de pildă, doar colectivul unei uzine bucureştene „Vasile Roaită“. Cu cîtva timp în urmă, de aici a pornit o iniţiativă : economisirea metalului. S-au angajat atunci să economisească pînă la 1 Mai — 140 tone metal. Nu e prea mult ? se întrebau unii. N-a fost. S-au realizat 165 tone economii de metal. Numai în luna aprilie 83 tone ! — Tinerii au adus o mare contribuţie la acest succes, ne spune un bătrîn maistru din primele rînduri ale coloanei de manifestanţi. Să vă prezint cîţiva. Fac cunoştinţă : Gh. Bindea, Matei Aurel, Iancu Căpraru şi mulţi alţii. ...O nouă victorie a industriei romîneşti şi a uzinelor „Mao Tzedun“ : o pompă de extracţie a ţiţeiului. Tinerii muncitori care au lucrat la realizarea ei — Dumitru Vasile, Ion Marinescu şi alţii, însoţesc la demonstraţie o machetă a pompei în mărime naturală. In Piaţa Stalin o „mare“ de basmale roşii ne-a atras atenţia. Am recunoscut pe tinerele muncitoare din industria textilă. Grafice, panouri, portrete de tineri fruntaşi. Era şi de aşteptat. De aici doar, de la „Industria Bumbacului“, au pornit cu cîteva luni in urmă iniţiativa : „Să mărim randamentul în ţesătorii în anul 1958, cu cel puţin 10 la sută“. N-au trecut decit 4 luni Şi randamentul maşinilor a sporit aici cu 16,2 la sută. Asta a însemnat 446.200 metri de ţesături peste plan, un preţ de cost cu 70.000 lei mai mic decit cel planificat numai în luna aprilie. Pe piepturile mai multor tinere manifestante se observă o mică insignă. — Insigna de fruntaş, mă lămureşte Maria Nedelcu, una dintre tinerele purtătoare a distincţiei, am primit-o zilele trecute. Prin faţa tribunei din Piaţa Stalin trec zeci şi zeci de mii de muncitori din Capitală. Şi fiecare colectiv raportează prin graficele şi machetele sale noile victorii AL. PINTEA La Oraşul Stalin înfrăţiţi sub steagul patriei comune Coloane nesfîrşite de oameni ai muncii, romîni, maghiari, germani, de diferite virste şi profesiuni, se scurg intr-un şuvoi neîntrerupt prin faţa tribunelor. Lozincile, panourile, graficele pe care le poată, vorbesc despre izbinzile dobîndite pe frontul muncii în cinstea acestei măreţe sărbători! peste 1000 tone de metal economisit de întreprinderile metalurgice şi constructoare de maşini, al 15.000-lea autocamion românesc străbate drumurile ţării, agricultura a primit în dar primul lot de 20 de tractoare din noul tip —IJTOS27, la „Strungul“ s-a construit pentru prima dată in ţară pompe de aburi pentru rafinării. Dar cite, cite alte victorii n-au înscris în hrisoavele ţării oamenii muncii din oraşul şi regiunea Stalin înfrăţiţi în aceeaşi luptă, animaţi de acelaşi ideal. Trec acum prin faţa tribunelor textilistele de la „Partizanul Roşu“ care in cinstea zilei de 1 Mai au realizat deja 300 metri pătraţi din cele şase articole noi, în 30 de desene şi culori, puse în fabricaţie. Licemista Florida Bartolomeu păşeşte in primele rânduri. Pe pieptul ei străluceşte insigna de fruntaş in muncă. Defilează apoi şcolarii, studenţii, artiştii, membri ai cooperativelor de producţie meşteşugăreşti, ţărani muncitori din raionul Codlea şi din mii de piepturi răsună în trei limbi diferite aceeaşi lozincă „Trăiască Partidul Muncitoresc Român“, „Éljen a Roman Munkás Part“, „Es Lebe die Rumänische Arbeiterpartei“. Este o puternică demonstraţie a înfrăţirii celor ce muncesc, a unităţii dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare in jurul partidului, în jurul măreţelor idei ale marxism-leninismului, pentru construirea socialismului în patria noastră. Republica Populară Română I. ANDREI Pe ogoarele regiunii Craiova Sărbătorind 1 Mai prin muncă Curtea G.A.S. „Deveselu“ în forfotă. Oamenii se agită de zor. — Cineva din conducere este pe aici ? — Nu mai este decît tovarășul inginer Nisipașu Emil. Restul sunt la cîmp. Fără să vreau privesc ceasul. Ora 5,30 dimineața. Oamenii s-au sculat, au mîncat şi sînt la cîmp, la muncă. După cîteva clipe apare şi inginerul Nisipaşu. Un tînăr blond, mărunţel de statură. Aflu că e Şeful secţiei, are 24 de ani, este utemist. După prezentările de rigoare urmează discuţia: întrebări şi răspunsuri fugare, telegrafice. Gospodăria a însăminţat pînă în prezent 600 hectare cu porumb hibrid din 826 hectare planificate. Ar fi terminat pînă acum dar ploaia... Fruntaşii ? Fruntaşi : brigada complexă nr. 1 condusă de brigadierul Popescu Mihai care lucrează la punctul Pîrliţi, care a însăminţat peste 200 hectare. — Tinerii în brigadă ? — Toţi, cu excepţia unui om vîrstnic care-i ajută. — Cîte brigăzi sînt la ora aceasta în cîmp ? — Toate. Dacă vreţi şi nume de fruntaşi poftim , inginerul Marinescu Nicolae care este şi candidat de partid, lucrează la desţeleniri Norma zilnică 10 hectare, realizează 15. Şi ia luat angajamentul pentru 12. La fel Popescu Gheorghe, zilnic nu face sub 50 de hantri deşi are planificaţi numai 26. Astăzi nu avem nicio lipsă... Un moment. Vă rog să mă iertaţi dar trebuie să plec ! Auziţi ? O pendulă anunţă ora 6. ...Comitetul raional U.T.M. Caracal aduce la cunoştinţa Comitetului regional U.T.M. Craiova următoarele : în ziua de 1 Mai pese 5000 de tineri din raionul nostru au ieşit la însăminţat. Din cele 32 de brigăzi de tractoare care au lucrat din plin nu a lipsit niciun tînăr tractorist. Fiecare şi-a depăşit planul cu 10 pînă la 20 la sută. Şi tinerii din G.A.C. Cozieni, Părcăşele, Celaru şi Drăghiceni au obţinut rezultate frumoase iar G.A.C. Gortovăţ a terminat însămînţatul în ziua de 1 Mai. Paralel cu acestea, acolo unde condiţiile au permis, s-a trecut la munca de întreţinere a culturilor de toamnă. Astfel în G.A.C. „8 Martie“ din comuna Apele Vii terminîndu-se campania de însămînţări a fost privită de buruieni o suprafaţă de 70 hectare de grîu. Tot în aceiaşi comună şi după exemplul colectiviştilor cele 5 întovărăşiri agricole au terminat însămînţatul la cele 800 hectare de porumb numai în 6 zile de lucru situîndu-se astfel printre primii pe raion. La fel şi în G.A.C.-ul „Griviţa Roşie“ din comuna Trăian după terminarea însămînţărilor de primăvară s-a trecut la executarea lucrărilor de întreţinerea culturilor. Au privit 28 hectare şi au executat prima praşilă la cele 12 hectare însămînţate cu floarea soarelui. ★ ...Cifre, fapte, nume ! Par simple. Dar simplitatea aceasta este concludentă. Aşa au cinstit oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Craiova ziua de 1 Mai. D. LEFTER Oameni ai muncii români şi maghiari, în ziua marii sărbători pe străzile oraşului Tg. Mureş In uniforme-^ le lor albastre, cu banderole tricolore pe bra-ţul sting, in-} tr.o cadenţă şi, aliniere perfectă, gărzile mun- citoreşti străbat şoseaua ce pare acum nesfîrşită. Aclama-, ţiile care acoperă acordurile« fanfarei aduc un omagiu ace- lora care cu ani în urmă, sub, acelaşi stindard muncitoresc,« contribuiau cu eroism la li- chidarea armatelor hitleriste., Defilează gărzile muncito-« reşti, muncitori din fabrici şi [uzine. Poate gîndurile sudo-, Iiului Mihai Anănuţă de la< • Griviţa Roşie, care trece [ acum prin faţa tribunei, [aleargă spre cei trei fraţi« •ai săi, azi ţărani întovără-} [şiţi alături de care a luptat, pe frontul antihitlerist. Iată-l, [şi pe Marin Olteanu, turnător« , la „Mao Tze-dun", pe al cărui «piept străluceşte medalia} [„Eliberarea de sub jugul fas- ► eist“. Ultima zi a războiului} ► l-a găsit pe Marin Olteanu} [Cu arma în mină luptind îm- ► potriva hoardelor fasciste.} ► Astăzi el păşeşte hotărît în, [rîndurile gărzilor muncitoreşti«; ► animat de acelaş simţămint} ► patriotic care l-a îndemnat} [şi atunci să ia arma în mină« ► pentru a răpune fascismul. } [ Trec mereu detaşamentele« ► muncitorilor înarmaţi îmbră-} ► câţi in uniformele lor albas-, [tre, bine cunoscute tuturor« ► Sunt gărzile muncitoreşti} ►demne purtătoare ale glorica-, [selor tradiţii de luptă ale po- ► porului nostru muncitor, apă-} [ rătoare de nădejde ale cuceri-« ► rilor clasei noastre munci-, ► toare, } l E. PITULESCU } Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Apostol (Urmare din pag. 1 a) maniei occidentale, să se pună capăt cursei înarmărilor, să înceteze jocul cu focul atomic al aţiţătorlor la război, TOVARĂŞI, In ziua de 1 Mai, poporul muncitor din ţara noastră trece in revistă cu îndreptăţită mindrie patriotică succesele dobindite in construirea orînduirii socialiste. în 1057 producţia industriei siderurgice a depăşit de 34 ori nivelul din 1038, cea a industriei constructoare de maşini de 7 ori, a industriei petrolifere aproape de 2 ori, a industriei bunurilor de consum de 3 ori. Clasa noastră muncitoare intimpină ziua de 1 Mai prin noi realizări de seamă in mărirea producţiei de bunuri materiale şi in dezvoltarea forţelor de producţie ale patriei noastre, in industria socialistă planul de stat pe primul trimestru al acestui an a fost îndeplinit în proporţie de 104,4 kVo, productivitatea muncii a crescut cu 10,2%. Salariul mediu lunar al muncitorilor a crescut in comparaţie cu anul trecut. Realizările obţinute sunt rezultatul iniţiativei crescinde a oamenilor muncii care, desfăşurînd tot mai larg întrecerea socialistă, participînd mereu mai activ la consfătuirile de producţie îşi exprimă prin fapte rolul lor de stăpini ai ţării. Iniţiativa minerilor de la Aninoasa de depăşire a planului in fiecare zi şi la fiecare loc de muncă, iniţiativa metalurgiştilor de la Reşiţa de a se construi cu aceeaşi cantitate de materie primă mai multe produse, iniţiativa ţesătoarelor de la industria Bumbacului de a mări randamentul maşinilor, iniţiativa muncitorilor din agricultură de organizare a brigăzilor permanente complexe şi alte numeroase iniţiative ale oamenilor muncii constituie o dovadă a rezervelor inepuizabile pe care le pune în valoare munca eliberată de exploatare, o dovadă a creşterii participării active a maselor la organizarea, conducerea şi gospodărirea economiei ţării. Partidul cheamă toţi oamenii muncii să desfăşoare tot mai larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului de producţie, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de costa cheză şi a ridicării continue a nivelului de trai al celor ce muncesc. In agricultură s-au obţinut rezultate de seamă în dezvoltarea producţiei agricole. Creşte şi se întăreşte sectorul socialist al agriculturii. Ţărănimea muncitoare se convinge din ce in ce mai mult că drumul socialismului este drumul belşugului şi bunăstării. Partidul şi guvernul cheamă oamenii muncii de pe ogoarele patriei noastre să dea viaţă măreţului program de dezvoltare a agriculturii noastre dezbătut şi aprobat la Consfătuirea de la Constanţa a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, să lupte pentru a obţine recolte bogate de griu, porumb, produse animale, legume şi fructe. Să executăm lucrările agricole de primăvară in timpul cel mai scurt şi cit mai bine în vederea obţinerii unei recolte îmbelşugate in acest an pentru a contribui la o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii de la oraşe şi a ridica bunăstarea ţărănimii muncitoare. Intelectualitate noastră, oamenii de ştiinţă şi cultură, urmând cu încredere politica partidului, pun întreaga lor capacitate creatoare în slujba dezvoltării şi perfecţionării tehnicii,in slujba înfloririi ştiinţei şi culturii şi îşi aduc aportul cu cinste la construirea socialismului. Muncitorii, ţăranii, intelectualii din ţara noastră răspund la calomniile murdare şi uneltirile imperialiştilor, care visează restaurarea vechii orinduiri capitalato-moşiereşti, prin munca şi lupta lor plină de avînt pentru victoria socialismului în patria noastră şi apărarea păcii în lume. Forţa noastră se întemeiază pe alianţa de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, pe unitatea poporului român şi a minorităţilor naţionale, pe hotărirea întregului popor de a urma politica marxist-leninistă a Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului Republicii Populare Române, politică de propăşire şi înflorire a ţării noastre, de făurire a unei vieţi din ce în ce mai bune pentru poporul muncitor. Realizările obţinute în făurirea orinduirii socialiste, minunatele perspective de viitor nu pot face poporul nostru să uite nici o clipă necesitatea de a întări vigilenţa faţă de duşmanul de clasă, de a zădărnici încercările sale viclene, de a lovi în cuceririle revoluţionare ale poporului. Poporul nostru consideră drept sarcina sa supremă să depună toate forţele pentru consolidarea continuă a lagărului socialist, in frunte cu Uniunea Sovietică, pentru întărirea unităţii şi colaborării frăţeşti intre ţările socialiste. Poporul român este hotărit să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a-şi aduce întreaga contribuţie la slăbirea încordării internaţionale, la întărirea păcii. Guvernul Republicii Populare Române sprijină convocarea unei întîlniri la nivel înalt, se pronunţă împotriva cursei înarmărilor, pentru încetarea imediată a experienţelor cu armele nucleare, pentru crearea unei zone denuclearizate in Europa, pentru desfiinţarea blocurilor militare şi lichidarea bazelor militare aflate pe teritorii străine, împotriva războiului rece şi a politicii de pe poziţii de forţă, pentru rezolvarea pe cale paşnică a tuturor problemelor internaţionale, pentru dezvoltarea colaborării economice şi culturale intre ţări şi popoare. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, sub steagul biruitor al marxism-leninismului, înainte spre victoria deplină a socialismului în scumpa floilăstră patrie! Trăiască 1 Mai, Ziua Solidarităţii Internaţionale a celor ce muncesc, în lupta pentru pace, democraţie şi socialism ! Trăiască lagărul socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, bastionul de neclintit al păcii şi socialismului ! Trăiască pacea şi prietenia intre popoare ! Începe parada sportivilor. Cu cit interes aşteptăm la fiecare 1 Mai, majestuoasa defilare a tinerilor sportivi. Sub faldurile bogate ale sutelor de stindarde de toate culorile, intră in Piaţa Stalin, membrii Asociaţiei Voluntare pentru Sprijinirea Apărării Patriei. Aplauzele furtunoase sunt adresate deopotrivă piloţilor, planorişti- lor, aeromodeliştilor, paraşu- tiştilor. Trec sportivii raioanelelor „Griviţa Roşie“ şi „Tu- H dor Vladimi r rescu“. Carul citegoric — o cupă imensă — simbolizează năzuinţă sportivilor de a sorbi mereu din cupa victoriilor sportive spre gloria patriei. Trecerea cicliştilor ne aminteşte că peste 24 de ore, la Varşovia, 6 rutieri români vor lua startul în cea de-a XI-a ediţie a celei mai mari întreceri cicliste amatoare din lume: Cursa Păcii, Varşovia— Berlin — Praga. Cele mai calde urări de izbindă reprezentanţilor noştri din coloana sportivilor raionilor 1 Mai, defilează membrii clubului „Dinamo“, clubul care numără în rîivdurile sale patru campioni olimpici şi zeci de maeştri ai sportului şi campioni republicani. Sportul şi cultura fizică au atins în anii puterii populare culmi nici cinci visate. Peste 900.000 de tineri au trecut pînă acum normele complexelor sportive G.M.A., milioane de tineri sportivi de la oraşe şi sate participă in fiecare an la Spartachiadele tineretului. In defilarea sportivilor a apărut ceva nou , îmbrăcaţi în costumele lor specifice, trec membrii Asociaţiei generale a vinătorilor şi pescarilor sportivi. Defilează sportivii raionului 23 August, trec membrii U.C.F S. din raionul Gh. Gheorghiu-Dej , în fruntea coloanei se află reprezentanţi ai binecunoscutului club Casa Centrală a Armatei. Cine n-a auzit de fotbaliştii noştri militari, de baschetba. Oştii de la C.C.A., de atleţii cu Pionierii—primăvara patriei, iată-i defilînd prin Piaţa Stalin din Bucureşti. Ştiinţa in slujba păcii şi a socialismului Prin faţa tribunelor trece Academia R.P.R. In capul coloanei, un car alegoric înfăţişînd una dintre cele mai mari realizări ale ştiinţei noastre ciclotronul rominesc. Rod al muncii cercetătorilor Institutului de Fizică Atomică şi al sprijinului acordat de specialiştiisovietici, el a intrat in funcţiune încă din luna ianuarie a acestui an. In dreptul tribunei, din interiorul machetei ciclotronului îşi iau, semnificativ, zborul zeci de porumbei: atomiştii noştri muncesc şi luptă pentru folosirea energiei atomice în scopuri paşnice. „Ştiinţa în slujba poporului şi a construirii’ socialismului“ este inscripţia de pe cartea uriaşă pe care se află montată macheta ciclotronului. Iar glasul demonstranţilor din această coloană răsună puternic în Piaţa Stalin: „Să înceteze experienţele cu armele atomice!“, „Atomul în slujba păcii“. Ciclotronul românesc a demonstrat de 1 Mai. Zeci de mii de cetăţeni l-au văzut trecînd alături de carele alegorice ale muncitorilor de la „Radio Popular“ şi de ale tinerilor de la Institutul de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“. Şi oamenii l-au, întîmpinat cu urale, privindu-i cu mândrie şi cu încredere ca pe un simbol al ştiinţei puse în slujba omului. GH. ANGELESCU renume mondial de la clubul care defilează acum. Intr-o aliniere impecabilă, un pas elastic, viguros, păşesc sportivii din şcoli şi universităţi, care încheie parada sportivilor. M. Z. Trec sportivii Cei ce cuceresc cetatea ştiinţei şi a culturii ...Tineri din lumea întreagă... Cuvintele atît de cunoscute ale imnului Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat răzbat in întreaga piaţă. Mii de studenţi ai Universităţii „C. I. Parhon“ au venit cu însufleţire la marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai. Din cei 6.000 de studenţi ai universităţii 3850 primesc burse. La dispoziţia lor stau laboratoare moderne, săli de studiu, cadre de specialişti dintre cele mai de frunte. Trecind prin faţa tribunei ei îşi exprimă recunoştinţa faţă de regimul democrat popular care le-a creat condiţii din ce in ce mai bune de studiu, hotărirea de a participa din toate puterile la opera de construire a socialismului. „ Anul acesta termin institutul medico-farmaceutic, ne spune studentul Constantin Dinu. Vreau să merg la ţară, în satul unde am crescut. Braţ la braţ cu studenţii muinini devitează studenţi din multe alte ţari care învaţă în ţara noastră. Pe toţi îi leagă aceeaşi năzuinţă de pace şi prietenie cu tineretul din lumea întreagă. J. ALPIN Voioşie, tinereţe, forţă, sănătate.. Un bărbat masiv, îmbrăcat într-un halat alb, purtînd o căciuliţă îmblănită pe cap, aplauda mereu. Aşa l-am cunoscut pe Sako Cherik, reprezentantul muncitorilor din Sudanul francez. Intr-o clipă de răgaz l-am întrebat: — Ce v-a impresionat cel mai mult privind demonstraţia muncitorilor bucureşteni ? — Desăvîrşita unitate. La voi muncitorii, întregul popor, au înţeles eficacitatea unităţii. Şi aţi învins. Acum puteţi să progresaţi într-un ritm formidabil. Demonstraţia a arătat progresele industriei voastre, dezvoltarea tehnicii. Dar în afară de ceea ce am văzut la demonstraţie am făcut constatări cu proprii mei ochi cu prilejul vizitelor pe care am avut posibilitatea să le întreprind. La fabrica de confecţii ,,Gh. Gheorghiu Dej“ mi-au plăcut multe lucruri, dar mai ales grija pentru copii... Lîngă mine, un om tînăr, venit din îndepărtatul Maroc : Smaali Driss, reprezentant al Uniunii Marocane a Muncii. Am repetat întrebarea. — Cel mai mult m-a impresionat caracterul de masă al demonstraţiei. Am impresia că nici un bucureştean n-a mai rămas în casă, că întregul popor a venit la viaţă de cauza socialismului. Demonstraţia aceasta a exprimat pe deplin unitatea poporului român cu popoarele frăţeşti din lagărul socialist. Schimbăm cîteva cuvinte cu Ismail Abd El Rahman El DePe o bancă se odihneşte pentru o clipă un om mai în vîrstă. Să facem cunoştinţă cu el. Este A. B. Reynolds, consilier municipali din orașul englez Huli, membru al partidului laburist de cîteva decenii. — îmi este greu să-mi descriu impresiile. Nu am mai văzut pînă acum așa ceva. Privindu-vă, mă gîndesc la tovarășii mei. Muncitorii englezi au în acest an multe probleme dificile. In momentul de faţă scade volumul producţiei şi se accentuează semnele şomajului deşi nu au devenit încă atît de puternice ca în S.U.A. Cu fiecare zi este însă mai greu. Apoi este problema războiului nuclear. Poporul britanic este, în adîncul sufletului său, împotriva transformăritrării într-o bază atomică. Dar să revenim la demonstraţia voastră. M-a impresionat componenţa diversă a demonstranţilor, numărul lor mare, bucuria de pe feţele oamenilor... Repet: nu am mai văzut pînă acum aşa ceva. E. O. Prieteni din 17 ţări Statuia Aviatorilor de pe bulevardul Stalin devine la fiecare 1 Mai tribuna neoficială a multor reporteri şi fotoreporteri. De aici, orientarea e mai largă, de aici se văd mai bine graficele, carele alegorice, firmele întreprinderilor. La momentul oportun reporterul coboară ţi se pierde in mulţime în căutarea oamenilor, a datelor. Unul s-a urcat pe ciclotron, altul s-a urcat lingă barele gimnaştilor ca să-i fotografieze, un alt reporter a însoţit-o pe o doctoriţă cu pieptul plin de decoraţii, care muncise în R.P.D. Coreeană, prin in faţa tribunei oficiale. Un coleg mi-a şoptit la un moment dat la ureche : „Îţi vind o poantă tare. Vezi că defilează acum Institutul de petrol şi gaze. Printre studenţi se află mulţi tineri străini care studiază la acest institut“. Am intrat imediat în coloana studenţilor de la Institutul de petrol şi gaze. Intr-adevăr, in primele rînduri, braţ la braţ cu studenţii romîni, defilau tineri arabi, coreeni, bulgari, cehi, chinezi, sovietici etc. — Cum vă simţiţi în ţara noastră ? — Ca în familia unor rude, a unor fraţi. Colegii mei sînt minunaţi. Mă ajută să învăţ limba romina, să-mi însuşesc bine cunoştinţele tehnice. Şi la noi, în ţările din Orient — mi-a spus Mamun Mohamadin — există mult petrol şi in curind el nu va mai aparţine de loc colonialiştilor. Va fi numai al nostru şi deci vom avea nevoi de specialişti. — Cum ni se pare defilarea de 1 Mai ? — Eu nu cunosc prea bine adjectivele limbii române. Cunosc numai două : minunat şi formidabil. Pe acestea două le merită din plin această manifestare uriaşă cum n-am mai cunoscut în viaţa mea. Simbolul ei mi se pare cuprins în însăşi rîndurile noastre, ale studenţilor. Sintem aici tineri din 17 ţări. ION BAIEŞU in tribună cu oaspeţii de peste hotare demonstraţie. Este minunat... L-am întîlnit în tribună pe tovarăşul Antonin Krcek, membru al delegaţiei Parlamentare cehoslovace. La rugămintea noastră ne relatează impresiile despre demonstraţie : — Este o manifestaţie plină de forţă a poporului român frate. Miau impresionat nesfîrşitele coloane ale oamenilor muficii. Ele şi-au manifestat deplina încredere în partid şi guvern, ataşamentul medawi, secretar general al Confederaţiei internaţionale a sindicatelor arabe. — Această demonstraţie — ne-a spus el — a dovedit concordanţa dintre năzuinţele poporului şi politica conducătorilor săi. Poporul român a devenit prin aceasta un popor puternic şi el se bucură de admiraţia arabilor. Avem încredere în prietenia voastră şi vă urăm noi victorii în marea operă de construcţie pe care o desfăşuraţi. 1 MAI pe ogoarele Dobrogei socialiste Marea demonstraţie a oamenilor muncii constănţeni a fost lipsită anul acesta de aportul truditorilor de pe ogoare. Mecanizatorii gospodăriilor agricole de stat şi S.M.T.-urilor şi toţi colectiviştii din regiunea Constanţa au sărbătorit anul acesta, ziua de 1 Mai înzecindu-şi eforturile în muncă pentru terminarea însăminţării porumbului şi a celorlalte lucrări din epoca a doua a campaniei agricole de primăvară. In ajunul zilei de 1 Mai pe adresa comitetului regional de partid au sosit zeci de telegrame care anunţau ultimele victorii in cinstea marii sărbători. Pionierii — viitorul patriei noastre In Piaţa Stalin s-a revărsat primăvara... In fruntea valului de copii care înaintează in sunete de trompetă şi zăngănit de tobe, aleargă o fetiţă, cu codiţele ca doi fluturi neastimpăraţi. Ea se opreşte, face cîteva semne cu steguleţele pe care le poartă în mîini şi vesteşte că a început defilarea celor mai mici demonstranţi. Vintul flutură veselele cravate roşii ale micilor demonstranţi care trec acum plini de voioşie prin faţa tribunelor. Elevii fruntaşi la învăţătură, membrii cercurilor pioniereşti, micii naturalişti, gimnaşti, instrumentişti, poartă cu ei flori şi flutură baticuri. Deasupra coloanei se ridică baloane multicolore şi îşi iau zborul porumbei. Atenţia operatorilor cinematografici, a crainicilor de la posturile de radio, a operatorilor televiziunii, este captată de demonstraţia expresivă a copiilor care ne înfăţişează principala lor preocupare : lupta cu notele mici. Un grup de copii cu cravate roşii de pionier, urcă in tribuna oficială şi dăruieşte flori conducătorilor partidului şi guvernului in semn de recunoştinţă pentru dragostea şi grija părintească pe care o poartă copiilor patriei, au raportat astfel cu acest prilej gospodăriile agricole de stat Jegăna, Costache Burcă, Basarabi, gospodăriile agricole colective Comana, Negreşti, Pecineaga, că au terminat complect însăminţarea porumbului. S.M.T.-ul „23 August“ a raportat şi el că şi-a îndeplinit planul campaniei agricole de primăvară în proporţie de 114 la sută. In zorii zilei de 1 Mai mă aflam deja la gospodăria agricolă colectivă din Cuza Vodă. Gospodăria ca şi satul erau pavoazate de sărbătoare. Oamenii s-au adunat de dimineaţă în bătătura gospodăriei dar nu pentru a demonstra. Nu-şi îmbrăcaseră hainele de sărbătoare, ci tot pe cele de lucru. Când soarele se ridicase numai de două suliţi pe bolta cerului, satul se cufundase din nou în linişte. Toată lumea era pe cîmp. Bătălia cea mai mare s-a dat in ziua de 1 Mai la însămînţatul porumbului. Echipele de tineret conduse de utemiştii Ion Pasau şi Ion Oancea au fost în frunte. S-au însăminţat in această zi 35 de hectare porumb, iar aşa după cum mi-a transmis aseară telefonic inginerul gospodăriei în seara zilei de 2 ei au terminat complect însămînţarea celor 600 hectare cu porumb care erau planificate. Rodul acestor zile de mai a fost deosebit de preţios şi ele se vor concretiza în zeci de vagoane de porumb. I. ŞERBU La Petroşani, defilează eroicii mineri