Scînteia Tineretului, iulie 1958 (Anul 13, nr. 2742-2768)

1958-07-01 / nr. 2742

La Şantierul Naval din Galaţi s-a început construcţia primului cargou de 4.500 tone. Cargoul va avea o lungime de 100 de metri şi va fi echipat cu un motor Diesel de 2.500 c.p., instala­ţii de radar, scnar ultrason şi radiogoniometru. Viteza va fi de cca. 14 noduri pe oră. In foto: Tinerii Stelian Neculescu, Stoian Tărbuc și Ion Talasman care au executat lucrările de trasat, discutînd planurile viitoarei nave, folosesc ca ajutor macheta cargoului. Dicţionarul limbii române edi­tat de Academia R.P.R. este o lu­crare destul de recentă. E firesc ca cele mai complecte şi competente relaţii despre un cuvînt să le gă­seşti în filele acestui dicţionar. Şi totuşi o expresie, firească zilelor noastre, lipseşte din amintita lucra­re. Este vorba despre eroismul în muncă. în dicţionar, la locul cu­venit, se vorbeşte despre eroism. Pentru exemplificare se citează un fragment despre eroismul acţiuni­lor muncitoreşti nie ceferiştilor în lupta pentru eliberare. în conti­nuare se vorbeşte şi despre erois­mul luptelor armate. Aceasta este fără îndoială important şi instruc­tiv. Dar, aşa după cum spuneam, despre eroismul în muncă nu se spune nimic. Faptul aceştia nu-şi găseşte justificarea. Eroismul în muncă este un semn al vremurilor noastre noi, socia­­liste, un semn al descătuşării ac­tivităţii creatoare. El s-a născut în rîndurile oamenilor muncii de­veniţi stăpîni ai mijloacelor de producţie, din dorinţa de a pro­duce cit mai mult, de a realiza în mersul nostru înainte progrese nemaiîntîlnite în întreaga istorie a ţării. Propunem ca la viitoarea ediţie a dicţionarului limbii române să se țină seama de toate acestea. Pentru exemplificări, se pot fo­losi următoarele aspecte, din eroismul constructorilor unui uriaș edificiu socialist — Cetatea lumi­nii de la Bicaz. ★ De curînd, asupra Bicazului s-a abătut o ploaie năprasnică. La fabrica de beton de la baraj s-a dat semnal de alarmă. Apa nă­vălise peste gurile superioare ale bunkerelor de ciment. Pericolul era amenințător, iar urmările-i deza­struoase. Cimentul din bunkere a­­vea să se pietrifice singur, deve­nind beton, fabrica­t să se o­­prească, iar la baraj să se între­rupă turnarea. Oamenii şi-au dat seama de acestea şi n-au stat pa gînduri. In frun­te cu comuni­stul Dumitru Beşleagă, trei flăcăi s-au pre­gătit să inter­vină. S-au în­cins cu fringhii şi au coborit in bunkere. Aici au­ început să spargâ cimentul care se şi închegase, cu l­unăcoape şi răngi. A fost o muncă titanică. Meca­nicul utamist Vasile l­upaşcu a lu­crat agăţat, aproape continuu 30 de ore. Un alt utemist, de meserie fierar, Valentin Gali, a lucrat in aceleaşi condiţii 24 ore neîntre­rupt, iar tinărul descărcător Ion lianuş — 16 ore. Pină la urmă bunkerele au fost descongestionate de cimentul ce luase forma beto­nului. Fabrica şi-a reluat lucrul, iar cei de la baraj n-au avut în­treruperi. Aceasta se datoreşte comunistu­lui Dumitru Beşleagă şi celor trei tineri care n-au pregetat nici o clipă, atunci când a fost nevoie să intervină. Doi din cei patru şi anume Lupaşcu şi Gali , nici n-au locul de muncă la respective­le bunkere. Dar simţul datoriei, conştiinţa că trebuie să salveze a­­vutul poporului, sentimentul că acolo era locul lor în acel mo­ment, i-a făcut je sfarme îndărăt­nicia betonului. Pe malurile Bistriţei, în dreptul barajului, au fost amplasate maca­ralele funiculare. Pe cablurile în­tinse între ele circulă, de la un mal la celălalt, benele cu beton. Şi pe fiecare dintre ele lucrează cite un tinăr. Misiunea lui este să plutească un aer, ca să semna­lizeze operatorului direcţia, sensul manevrării şi să descarce bena la locul cuvenit. La Bicaz sínt zece „benişti“. In altă parte a ţării nu mai sínt. Zece flăcăi inimoşi, a căror prin­cipală calitate trebuie să fie cu­rajul. Curajul ii ajută să lucreze mai repede, curajul ii face să vi-I. ŞINCA corespondentul „Scînteii tineretu­lui“ pentru regiunea Bacău (Continuare in pag. 3-a) Lucrările Conferinţei naţionale de farmacie Duminică au început în Capi­tală lucrările Conferinţei naţio­nale de farmacie, în prezenţa a peste 1.000 farmacişti şi medici, din întreaga ţară. Participă ca oaspeţi peste 60 de specialişti din străinătate. In numele Ministerului Sănă­tăţii şi Prevederilor Sociale a luat cuvîntul prof. dr. Voinea Marinescu. Conferinţa a mai fost salutată de oaspeţi din Franţa, U.R.S.S., R.P. Bulgaria, S.U.A., R. Ceho­slovacă, R.P. Chineză, R. P. Po­lonă, R.P. Ungară, R.D. Ger­mană şi Grecia. Prof. univ. dr. N. Ioanid, de­canul Facultăţii de farmacie din Bucureşti, a expus apoi raportul „Contribuţia farmaciei române la îmbunătăţirea asistenţei sani­tare“. Pe cîmpia de la Islaz Pe cîmpia de la Islaz, unde cu 110 ani în urmă a fost citită pro­clamaţia cunoscută în istorie sub denumirea de „Proclamaţia de la Islaz“, s-au adunat duminică a­­proape 4.000 bărbaţi şi femei din împrejurimi pentru a cinsti actul istoric din iunie 1848. Adunare la Teatrul C.C.S. Luni după amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. adunarea activului sindical şi a oamenilor muncii din Capitală in legătura cu lucrările Conferinţei sindicate­­lor şi a oamenilor muncii din Eu­ropa, desfăşurate la Berlin intre 20—22 iunie. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii Gheorghe Apostol, pre­şedintele Consiliului Cemu­ral al Sindicatelor din R. P. Romînă, Anton Moisescu, vicepreşedinte al C.C.S. şi alţi tovarăşi. Tov. Anton Moisescu a făcut o amplă expunere asupra lucrărilor Conferinţei sindicatelor şi oame­nilor muncii din țările Europei împotriva primejdiei războiului atomic, pentru dezarmare, pace și progres social, subliniind însem­nătatea hotărîrilo­r și a documen­telor adoptate la această confe­rință. _ Prieten­ie v­e­s­n­i­c­a Intîlnirea oamenilor muncii din Constanţa cu ostaşii sovietici care se întorc în patrie In marea sală a Palatului Sportu­rilor din oraşul Constanţa a avut loc sîmbătă după amiază o entu­ziastă manifestare a prieteniei romîno-sovietice. In preajma îna­poierii în patrie a trupelor sovie­tice, peste 2.500 de oameni ai muncii din întreprinderile oraşu­lui, ostaşi, sergenţi şi ofiţeri ro­mâni s-au întâlnit cu ostaşi, ser­genţi şi ofiţeri ai Armatei Sovie­tice. Erau prezenţi în sală oameni ai­ muncii şi militari din oraş, pe piepturile cărora alături de deco­raţii romîneşti, strălucesc decoraţii sovietice, primite pentru partici­parea în războiul comun dus îm­potriva hitlerismului, ostaşi, ser­genţi şi ofiţeri sovietici, pe piep­turile cărora se disting ordine şi medalii ale R.P. Române, recent conferite. Participanţii ovaţionau şi scandau chemări în cinstea prieteniei veşnice ce leagă po­poarele român şi sovietic, a uni­tăţii şi coeziunii lagărului socia­list. întâlnirea a fost deschisă de tov. Ilie Ionescu, prim secretar al Co­mitetului orăşenesc de partid. Au fost intonate imnurile de stat ale R.P. Române şi Uniunii Sovietice. In cuvîntul său, tov. Tudose Va­­siliu, membru în Biroul Comitetu­lui regional de partid, preşedin­tele sfatului popular regional, a adresat în numele tuturor oame­nilor muncii din oraşul şi regiunea Constanţa un călduros salut osta­şilor şi ofiţerilor Armatei Sovie­tice. Vorbitorul a înfăţişat apoi preţiosul şi multilateralul ajutor dat de Uniunea Sovietică pentru dezvoltarea ţării noastre. In regiunea noastră, a spus printre altele tov. Tudose Vasiliu, roadele colaborării frăţeşti cu U­­niunea Sovietică sunt concretizate nu numai în construirea de noi întreprinderi, dar şi în reutilarea şi dezvoltarea capacităţii de pro­ducţie a vechilor întreprinderi. Nu există muncitor în portul Constanţa, de la Şantierul naval şi din alte întreprinderi, care să nu vorbească cu căldură despre poporul sovietic, despre generozi­tatea acestui mare popor cu ajuto­rul căruia întreprinderile lor au fost dotate cu maşini moderne şi de înaltă tehnicitate. De la oa­menii sovietici, miile de muncitori din regiunea noastră au învăţat metode înaintate, care le-au uşurat munca şi le-au dat po­sibilitatea să obţină produse mai multe şi mai ieftine. Vorbind despre succesele obţi­nute în agricultura regiunii, tov. Tudose Vasiliu a spus : „La ob­ţinerea acestor rezultate au contri- O expresie a frăţiei între comsomolişti şi utemişti încă din primele ore ale di­mineţii zeci şi zeci de auto­camioane, autobuse şi turisme, cu lozinci şi drapele, au pur­tat utemişti şi tineri români şi ostaşi comsomolişti şi ti­neri sovietici din garnizoana Constanţa, spre parcul de la Mamaia. Din iniţiativa comitetului re­gional U.T.M. Constanţa in parcul de la Mamaia a fost organizată duminică o zi cu­ I. ŞERBU corespondentul , Scînteii tineretului“ pentru regiu­nea Constanţa. (Continuare în pag. 3-a) In cadrul Casei pionierilor din Hunedoara s-a format o orches­tră din 38 pionieri, care a obţinut premiul I pe regiune. In foto, orchestra se pregăteşte pentru C­oncursul pionierilor pe țară. Universităţile populare PENTRU TINERET Una din măsurile luate de Co­mitetul regional U.T.M. Baia Mare în vederea îmbunătăţirii muncii de educaţie comunistă a tineretului, de ridicare a nivelului lui politic, şi ideologic, a fost or­ganizarea, în toamna anului tre­cut în colaborare cu S.R.S.C. a 5 universităţi populare pentru ti­neret în oraşele Satu Mare (sec­ţiile romînă şi maghiară), Baia M Mare, Sighet şi Vişeu. Prin lecţiile predate, ele au contribuit la popularizarea şi lămurirea în rîndul tineretului a ideologiei marxist-leniniste, a po­liticii partidului şi­ guvernului nostru, la propagarea cunoştin­ţelor din domeniul ştiinţelor, na­turii, ştiinţelor tehnice şi agrico­le precum şi la informarea tineretului asupra principalelor probleme politice ale vieţii inter­naţionale. La aceasta a­ contribuit faptul că S.R.S.C. şi comitetul regional U.T.M. au avut în aten­ţie asigurarea unei conduceri competente a acestor universităţi, precum şi selecţionarea cadrelor celor mai corespunzătoare, cu o temeinică pregătire ideologică, politică şi culturală care să for­meze activul de lectori. S-a dus o intensă muncă de popularizare în rîndul tineretului a acestor forme de studiu; în or­ganizaţiile de bază U.T.M. din întreprinderi şi instituţii s-au ţi­nut adunări deschise în care s-a discutat despre importanţa în­scrierii la aceste universităţi, des­pre tematica conferinţelor, cerîn­­du-se părerea tinerilor în legă­tură cu ceea ce doresc să în­veţe. Sugestiile venite din par­tea lor au fost respectate in întocmirea programelor de lec­ţii. După întocmirea — în mod diferenţiat, potrivit condiţiilor specifice din fiecare oraş — a programelor universităţilor popu­lare de tineret, acestea au fost popularizate prin afişe, prin pre­sa locală şi staţiile de radiofica­­re, iar în 1riulte, organizaţii de bază U.T.M. prin adunări genera­le. Munca temeinică de pregătire a avut drept rezultat înscrierea la aceste forme de învăţămînt a unui număr de peste 600 tineri din întreaga regiune. Comitetul regional U.T.M. s-a îngrijit apoi de controlul şi aju­torul operativ în desfăşurarea în bune condiţii a lecţiilor, de si­tuaţia frecvenţei, de respecta-­ rea tematicii propuse, de legarea lecţiilor cu practica. Noi am ur­mărit creşterea multilaterală a nivelului de cunoştinţe al tinere­tului. Ciclurile de lecţii au fost organizate ţinîndu-se seama de necesitatea predării în mod gra­dat a cunoştinţelor, potrivit nive­lului­ tinerilor. Aşa s-a procedat de pildă la lecţiile din domeniul ştiinţelor sociale, astronomiei şi ştiinţelor naturii. S-au alcătuit cicluri pe teme mari ca de exem­plu pedagogie-psihologie (cu lec­ţii ca : „Ce înseamnă să fii pa­triot“, „Tovărăşie, prietenie, dra­goste“, „Despre cinste şi adevăr“ etc.), probleme actuale ale luptei ideologice (cu lecţiile: „Conduce­rea de către partid — condiţie ho­­tărîtoare pentru victoria cauzei socialismului“, „Unitatea mişcă­rii muncitoreşti internaţionale“ etc.), ştiinţa şi religia (cu lecţii ca : „Socialismul ştiinţific şi reli­gia“, „Morală şi religie“) — pre­cum şi ciclul de literatură, istorie etc. Lecţiile au fost înso­ţite de prezentări de filme ( de exemplu după predarea lec­ţiei „Ştiinţa şi religia“ la uni­versitatea din Sighet s-a prezen­tat filmul „Jan Huss“, iar la universitatea din Baia Mare, la tema „Tovărăşie, prietenie şi dra­goste“ a fost prezentat filmul „Prea tîrziu“), da excursii, reu­niuni tovărăşeşti etc. Verificarea însuşirii cunoştinţe­lor predate la universităţile popu­lare pentru tineret din regiunea noastră nu s-a făcut prin semi­­narii, ci s-a găsit o formă mai atractivă şi vie după părerea noa­stră, în care spiritul de emulaţie să fie mult mai mare. Această formă a fost concursul lunar „Cine ştie cîştigă“ pe tema lecţi­ilor predate săptămînal. Con­cursurile au antrenat întreaga masă de tineri cursanţi, dovedin­­du-se o bună formă de verificare. Lecţii ca „Ştiinţa şi religia“ (conf. Polak Andrei). „Politeţa şi bunacuviinţă, (conf. Şteţu Şte­fan) prezentate la universitatea din Satu Mare au antrenat un AL. MÉSZÁROS şeful comisiei de propagandă a Comitetului regional U.T.M.­­Baia Mare Ce rezultate a dat această formă de pregătire politică, ideologică și culturală a tineretului regiunea Baia Mare in Proîeîârî d­în toate farile, unî­ Anul XIV, Seria Il-a, Nr. 2842 4 PAGINI — 20 BANI Marți 1 iulie 1958 Să participăm activ la DEPISTAREA ŞI DISTRUGEREA GÎNDACULUI RE COLORADO Peste 600 de organizaţii de bază U.T.M. şi de pionieri din regiu­nile Oradea, Timişoara, Baia Mare, Cluj şi Hunedoara, s-au înrolat activ în acţiunea patriotică de de­pistare, distrugere şi de preîntîm­­pinare a răspîndirii gîndacului de Colorado, unul dintre cei mai pe­riculoşi dăunători ai agriculturii. Participarea în masă a organiza­ţiilor de bază U.T.M. şi a orga­nizaţiilor de pionieri a fost şi este foarte necesară în această acţiune. In regiunea O­­radea, pină la 10 iunie, un nu­măr de 69.000 atemişti, pio­nieri, tineri şi copii au luat parte în mod organizat la lu­crările efectuate pentru depista­rea şi culegerea gîndacului de Colorado, în toa­­te stadiile sale de dezvoltare, pe o suprafaţă de peste 4.000 hec­tare cultivate cu cartofi şi alte solanacee. Pericolul extin­derii gîndacului de Colorado nu a fost încă lichi­dat. Chiar şi o singură insectă, ne­depistată la vreme, poate constitui un puternic focar care prin înmul­ţire, se poate răspîndi cu mare repeziciune. Este o îndatorire din cele mai importante a organelor şi organizaţiilor U.T.M., precum şi a organizaţiilor de pionieri de a explica tineretului şi copiilor pe­ricolul răspîndirii acestui dăunător şi căile lui de combatere. Trebuie mobilizate toate for­ţele, pentru ca nici o suprafaţă de teren să nu scape de sub per­manenta supraveghere a echipelor de control. Acolo unde organiza­ţiile U.T.M. s-au preocupat de mo­bilizarea tineretului şi de instrui­rea lui au fost obţinute rezultate bune, în organizaţiile de bază U.T.M. din comunele Borş şi Valea lui Mihai din regiunea Ora­dea, tehnicienii a­u organizat scurte explicaţii practice în gră­dinile de legu­me ale gospodă­riilor colective, cu care prilej s-a făcut recu­noaşterea dău­nătorului. Lu­crul acesta a fost foarte ne­cesar întrucît mulţi tineri con­fundau gînda­­cul de Colorado cu buburuza sau mămăruţa. Organizaţiile de bază U.T.M. din comunele Tom­natic şi Iratoş din regiunea Ti­mişoara au adus o contribuţie deosebit de valoroasă prin organi­zarea în cadrul acţiunii a unor echipe speciale de tineret. Şefii acestor echipe au fost recrutaţi din rîndurile tinerilor învăţători, membri ai gospodăriilor agricole colective şi din rîndurile celor mai sîrguincioşi şi pricepuţi colectivişti. După ce s-au stabilit nominal şefii echipelor şi numărul tineri­lor din componenţa acestora, or­ganizaţiile de bază U.T.M. îm­preună cu conducerile gospodării­lor colective au hotărît ca contro­lul culturilor ameninţate de gîu-P. LUNGU • Pină la 10 iunie, orga­nizaţiile de bază U.T.M. şi de pionieri dintr-un număr de 295 comune, din regiunea Timişoara, au mobilizat în cadrul acţiunii peste 100.000 de utemişti, pionieri, şcolari şi studenţi. • Numai într-o singură săptămînă 16 organizaţii de bază U.T.M. şi de pionieri din regiunea Cluj au mobi­lizat 6800 de utemişti, pio­nieri, tineri, elevi şi şcolari pentru combaterea gindacu­­lui de Colorado pe o su­prafaţă de aproape 2000 ha, cultivate cu cartofi. • In regiunea Oradea ac­ţionează împotriva gîndacu­lui de Colorado peste 1500 echipe de tineret. Pe Herăstrău... «. Operativitate Abia a început seceratul griului şi colectiviştii din Stoi­­căneşti au şi început să exe­cute dezmiriştiitul. Se dezmi­­riştesc suprafeţele de pe care s-a recoltat griul în aceeaşi zi. Aceasta este încă o garan­­ie pentru asigurarea recoltei din anul viitor. Tînărul tractorist Vasile Sîujitoru, de la S.M.T. Rado­­mireşti, execută cu atenţie a­­ceastă importantă lucrare. Foto: C. MI­HAI In întîmpinarea Conferinţei Sindicale Mondiale a tineretului muncitor In ultimele zile în întreaga ţară continuă puternice manifes­tări de simpatie ale tineretului muncitor faţă de Conferinţa Sin­dicală Mondială a tineretului muncitor. Zilele trecute, Consiliul sin-­ dical local Tr. Severin, în cola­borare cu comitetul orăşenesc U.T.M., a organizat o consfătuire la care au­ participat membri ai comitetelor sindicale, ai comitete­lor U.T.M. din întreprinderi şi instituţii. Roadele acestei consfă­tuiri au început să se arate. Ast­fel, în cadrul adunărilor generale ce le-au ţinut, tinerii de la atelie­rele C.F.R. şi-au luat angajamen­tul să realizeze economia de combustibil şi materiale în va­loare de peste 13.000 lei. în afar­­ de aceste economii ei s-au mai angajat să strîngă prin muncă voluntară 4,5 tone fier vechi, să execute înainte de termen etan­­şarea a 200 vagoane pentru transportul cerealelor. Tinerii ce­ferişti vor urmări îndeaproape amenajarea a 16 locomotive cui parascîntei şi cenuşare pentru a­­sigurarea cerealelor împotriva in-­ cendiilor. De asemenea în rîndul tineri-« lor din fabrica „Electrobanat“­­Timişoara, vestea că luna acea-­­sta se va ţine Conferinţa Sindica­lă Mondială a tineretului munci­tor, s-a răspîndit repede. Tinerii din această fabrică au hotărît să întîmpine această Conferinţă cu noi succese în muncă. Astfel pină la data de 23 iunie ei au şi co­lectat şi predat la LCJV1. 3.000 kg. fier vechi din cantitatea de 5.000 kg. cit s-au angajat. In prezent s-au întreprins o se­rie de acţiuni în vederea introdu­cerii iniţiativei tinerilor de la în­treprinderea „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş, privind lărgirea mişcării inovatorilor în rîndurile tineretului. La „Electrobanat“ s-a ţinut o consfătuire cu toţi ino­vatorii pentru antrenarea a cu­ mai mulţi tineri în această miş­care. S-a format o comisie de in­gineri, tehnicieni şi inovatori care să-i ajute pe tineri în reali­zarea inovaţiilor propuse. în a­­cest scop urmează a se ţine un ciclu de conferinţe tehnice. De asemenea în regiunea Baia Mare numeroase brigăzi din ca­drul uzinelor „Gh. Gheorghiu- Dej“ au raportat realizarea unor angajamente luate în cinstea conferinţei. Astfel echipa de ti­neret condusă de Vasile Retnic de la topitorie a adunat peste o tonă de deşeuri de plumb, tinerii de la secţia acid sulfuric au strîns 15.500 kg. fier vechi, iar cei de la laborator au economisit 150 kg. motorină, S. REŢEA TELEGRAMA Tovarăşului WALTER ULBRICHT, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G. BERLIN Scumpe tovarăşe Ulbricht. Cu prilejul împlinirii a 65 de ani, Comitetul Central al Parti­dului Muncitoresc Român vă trimite dv. fiu devotat al poporului german, luptător de frunte pentru cauza clasei muncitoare şi mi­litant eminent al mişcării muncitoreşti internaţionale, calde feli­citări frăţeşti. Vă urăm, scumpe tovarăşe Ulbricht, ani mulţi şi noi succese în activitatea dv. neobosită închinată construirii socialismului în R. D. Germană, făuririi unei Germanii unite, întăririi păcii și prieteniei intre popoare. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI­­ MUNCITORESC ROMÍN

Next