Scînteia Tineretului, august 1958 (Anul 13, nr. 2869-2895)

1958-08-01 / nr. 2869

IN CINSTEA ZILEI MINERULUI Vitejia tinerilor din brigada comunistului GHICAJANU Mina Galion îşi trage numele de la pîrl­aşul megieş ce-şi mină ape­­le-i limpezi şi domoale spre con­fluenţa cu Trotuşul. S-a scos mult cărbune de la Ga­lion. Cu el, au fost minate loco- imotive pe mii şi milioane de ki­lometri. La un moment dat se pă­rea că soarta minei este pecetlui­­tă. Un an, doi şi urma să vina Inevitabilul sfirşit : închiderea. Dar n-a fost să fie aşa ! Geologii au descoperit, nu de­parte de vechea mină, un nou strat de cărbune. Ca să pătrundă la noul strat de cărbune, era nece­­sar un plan înclinat subteran. O brigadă de mineri a început făurirea drumului spre noua rezer­vă de cărbune. Ei, dar lucrurile nu se vesteau de loc a fi uşoare,­­după o înaintare de cîţiva metri, din pereţii galeriei a început să năboiască apa. Au lucrat minerii cîteva zile, sperînd că vitregia noului loc de muncă se va sfîrşi. Dar viiturile de apă se înteţeau mai rău. Atunci s-a hotărît între­ruperea lucrului. Către începutul anului acesta,­­după cercetări şi studii amănun­ţite, conducerea întreprinderii a propus continuarea lucrurilor la planul înclinat. Iar sarcina aceasta a fost încredinţată tineretului. Deşi tînăr, comunistul Ion Ghi­­taranu este cunoscut în întregul bazin carbonifer Comăneşti. Cu vreo trei ani in urmă, împreună­­­u alţi şa­pte ortaci, au format o brigadă de tineret. Conducerea minei îşi pune m­ari nădejdi în brigada tineretu­lui. Tocmai de aceea planul în­clinat şi principalele galerii ale noului sector le-au fost încredin­ţate tinerilor mineri. Comunistul Ion Ghicajanu a ţinut sfat cu to­varăşii săi de muncă. Avea ceva­­de spus băieţilor. Partidul l-a în­văţat să fie dîrz în faţa greutăţi­lor, să muncească cu abnegaţie pentru binele poporului Le-a ex-S­icat că de munca lor depinde eschiderea noii exploatări şi le-a înfăţişat amănunţit, greutăţile prin ipare au de trecut. Cînd i-a în­trebat dacă acceptă sau nu să trea­că la planul înclinat, toţi au răs­puns ca unul. Brigadierul nu exagerase cu ni­mic greutăţile. Apa curgea pe plan la vale. Gerul năpraznic al lunilor de iarnă îngheţa apa. O transfor­ma intr-o fîşie sclipitoare de ghia­­ţă. Planul înclinat devenise cel mai grozav derdeluş din cite po­meniseră minerii in viaţa lor Di­mineaţa, cînd intrau în şat, cu­răţau ghiaţa de pe treptele scării de lucru. Păşeau cu grijă, ca nu cumva vreunul să alunece. Acolo la locul de muncă aveau instalată o pompă care abia, abia, prididea să scoată apa, ce venea la ne­­sfirşit. Iar ei, tinerii, lucrau îmbrăcaţi în haine de cauciuc aduse special pentru astfel de condiţii de mun­că. De la jumătatea lunii martie treaba a început să meargă mai uşor. In aprilie, planul înclinat a fost terminat. Bucuria minerilor a fost mare. Speranţele pe care colectivul şi le pusese in tinerii mineri au fost îndreptăţite, între­gul colectiv al minei a urmărit cu emoţie lupta brigăzii cu îndărăt­nicia pămîntului. Băieţii lui Ghicajanu, modeşti din fire, nu s-au înpăunat cu is­prava lor. Au primit sarcina să sape un plan înclinat şi l-au să­pat cu toate că acolo au fost cele mai grele condiţii de lucru întîl­­nite vreodată în mină. Un singur lucru au ştiut, care de altfel le-a stăruit tot timpul în minte : de lu­crarea ce le-a fost încredinţată depindea viitorul minei. Ar fi pu­tut să ceară să lucreze în abataj. Acolo puteau lucra mai uşor, fără bătaie de cap. Dar îi atrăgea mai mult acest loc de muncă unde condiţiile erau mai grele, unde era nevoie de voinţă, de vitejie, de eroism. Aşa i-a învăţat şi educat partidul să nu şovăie nici o clipă in faţa greutăţilor. Brigada lui Ghicajanu lucrează şi acum în noul sector al minei Gallon, la lucrările pregătitoare pentru noile abataje. In timpul acesta brigada s-a întărit şi mai mult. In anul 1958, nici un miner din brigada tine­retului n-a lipsit măcar un ceas de la lucru. Băieţii ştiu bine că trebuie să fie în fiecare zi la lo­cul de muncă.Atitudinea aceasta nouă faţă de muncă, li s-a format în activitatea de zi cu zi in mij­locul colectivului urmînd exem­plul şi sfaturile comuniştilor. Doi dintre ei, Ghicajanu şi Gh. Bocă­­neţ au vorbit în dese rînduri or­tacilor despre partid, despre idea­lurile vieţii noastre noi. De fiecare dată le-a spus că în partid pot intra oamenii cei mai cinstiţi, oa­menii devotaţi cu trup şi suflet construirii socialismului în ţara noastră. Acum brigada e un colectiv pu­ternic. Şase din cei opt membri ai săi sunt membri şi candidaţi de partid. Niculaie Ciocan şi Florea Şilochi, au devenit recent membri de partid. Pentru munca lor minerii n-au fost numai lăudaţi. Principiul so­cialist de retribuţie răsplăteşte munca celor harnici. De la ince­­putul anului şi pînă acum vagone­tarii n-au primit în nici o lună mai puţin de 64 lei pe zi, ajutorii de mineri mai puţin de 71 lei, iar minerii de 84 lei. Am înfăţişat cîteva episoade din munca de fiecare zi a bri­găzii tineretului al cărui respon­sabil este comunistul Ion Ghica­janu. De activitatea sa din acest an este legată terminarea planului înclinat şi executarea galeriilor pregătitoare din sectorul nou al minei. Peste ani şi ani cînd aici se va lucra din plin, mulţi îşi vor mai aduce aminte că drumul pe care-l străbat spre abataje a fost executat de o mină de tineri în frunte cu comuniştii. ION ŞINCA corespondentul „Scînteii tine­retului“ pentru regiunea Bacău Pentru minerii de la Exploatarea minieră Vulcan au fost date în folosinţă 497 apartamente. De asemenea sunt în construcţie încă 117 apartamente. Pentru nefamilişti s-au dat în folosinţă 3 cămine cu o capacitate de 812 Iocuri şi se mai află în con­strucţie un mare bloc cu 130 apartamente, în cinstea Zilei Minerului se vor da în folosință 28 aparta­mente. In fotografie: Noul oraș muncitoresc de la Vulcan. IOLANDA BALAŞ a corectat din nou recordul mondial sărind 1,81 m. Pentru a treia oară în decurs de două luni, talentata noastră atletă Iolanda Balaş doboară re­cordul lumii la proba de săritură in înălţime trecînd de data acea­sta peste ştacheta ridicată la 1, 81 m. Excepţionala performanţă a fost realizată joi pe stadionul de vară de la Poiana Stalin cu ocazia unui concurs de selecţie al lotului rom­ân în vederea cam­pionatelor europene de atletism de la Stockholm. Iolanda Balaş a început tenta­tiva de doborîre a recordului mondial la înălţime de 1,60 m. Cu mare uşurinţă ea a sărit succesiv din prima în­cercare 1,70 m., 1,75 şi 1,78 m. Ştacheta a fost aşezată apoi la 1,81 m. Primele două încercări sunt ratate dar Iolanda nu renun­ţă şi intr-un stil impecabil izbu­teşte să treacă la cea de-a treia încercare, corectînd cu 1 cm. pro­priul său record mondial, stabilit la 22 iunie la Cluj. După cum se ştie Iolanda Balaş a intrat în po­sesia recordului lumii la 7 iunie cînd a sărit 1,78 în cadrul unui concurs desfăşurat la Bucureşti şi a corectat cu î cm. recordul deţinut de atleta chineză Cen Fen-jun. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIV, Seria II-a, Nr. 2869 4 PAGINĂ ,20 BANI Vineri 1 august 1958 Intense pregătiri pentru noul an şcolar In vederea deschiderii noului an şcolar au fost editate 384 de tit­luri cărţi şcolare dintre care 121 lucrări originale şi 84 traduceri, intr-un tiraj total de peste 12 mi­lioane exemplare. Pină acum­ s-au şi tipărit 10.591.000 exemplare, restul urmînd să apară pînă la 15 septembrie. Un număr de 26­ titluri s-au editat în 15 limbi ale naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră. In afară de cărţile apărute pentru prima dată sau reeditate, în librării se vor găsi totodată şi manuale şcolare care au fost editate în anii trecuţi şi al cărori tiraj poate acoperi ci mare parte din necesităţile actuale. Totodată au fost asigurate din vreme în librării cantităţi , sufi­ciente de rechizite pentru elevi şi au fost confecţionate noi uniforme şcolare. Magazinele de confecţii vor primi zilele acestea în plus aproximativ 162.000 de rochii şi tot atîtea şorţuleţe pentru eleve şi 85.000 de costume pentru elevi. Ca şi în anul trecut uniformele şcolare vor fi vîndute la un preţ redus şi în rate elevilor care au părinţii salariaţi sau pensionari. (Agerpres) A început fabricarea în serie a tractorului UTOS-27 La uzinele ,,Ernst Thälmann" din Oraşul Stalin, după probele făcute a început fabricarea în se­rie a tractoarelor universale din noul tip UTOS-27, de curînd rea­lizat. Noile tractoare destinate să acţioneze cultivatoarele şi combi­nele de porumb şi alte maşini a­gricole folosite la întreţinerea cul­turilor prăşitoare vor fi folosite în toamna acestui an la recoltarea porumbului. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii uzinelor se străduiesc­­ să termine primul lot de trac- f­­oare UTCS-27 pînă la 23 August, j Multe din produsele întreprinderii „Clement Gottwald“ sunt cunoscute și peste hotare, lată-i pe montorii Ion Moraru și Ion Busuioc făcînd o ultimă verificare la un jot de motoare de 32 Kw. pentru poduri rulante , ce sunt destinate exportului. Toate eforturile pentru terminarea grabnică di. trpi.prjcu.lui. în rpdiu.npn. R­irnu! (De la corespondentul nostru). In întreaga regiune Bacău pînă în dimineaţa zilei de 28 iulie abia s-a treierat o cantitate ce reprezin­tă 7,9 la sută din totalul griului. Situaţia este destul de îngrijoră­toare. Dacă se merge în ritmul a­­cesta cu siguranţă că griul va fi prins pe cîmp de ploile toamnei. Deşi au fost stabilite de către Comi­tetul Executiv al Sfatului Popu­lar Regional măsuri care să asigure terminarea treierişului la timp, a­­cestea nu au fost urmate. Defectele de ordin tehnic ale agregatelor nu au fost semnalate. Cu toate acestea un număr de 110 batoze stau. Cauza constă în faptul că n-au fost amenajate nici pînă în pre­zent ariile respective. In unele raioane se află o si­tuație destul de critică. In raionul Zeletin există un decalaj nejusti­ficat între recoltat şi treierat. Deşi s-a recoltat 86 la sută din supra­faţa cultivată cu grîu pînă la data amintită s-a treierat abia 1,3 la sută. Comitetul Executiv al Sfatului Popular Raional n-a luat măsurile corespunzătoare pentru a asigura buna funcţionare a ariilor, n-a controlat şi îndrumat modul în care se desfăşoară treierişul. Vino­vat se face şi Comitetul raional U.T.M. O situaţie deloc îmbucurătoare este şi în raionul Piatra Neamţ. Aici s-a treierat doar 4 la sută din totalul griului cultivat. 34 de batoze nu merg. Cele spuse despre Comite­tul raional U.T.M. Zeletin sunt va­labile şi pentru tovarăşii de la Piatra Neamţ. Este necesar ca de îndată, Comitetul regional U.T.M. Bacău — care încă n-a întreprins prea multe acţiuni pînă acum în­­ sprijinirea treierişului — să ia măsuri pentru curmarea situaţiei existente. Tinerii pot să dea un mare aju­tor campaniei de treierat. E bine ca activiştii utemişti să înţeleagă că acest ajutor nu trebuie aştep­tat şi că el trebuie dat şi aceasta fără întîrziere. AGITAŢIA POLITICA DE HASA în sprijinul ridicării producţiei Conduse zi de zi de organizaţiile de partid, organizaţiile U.T.M. desfăşoară in rîndurile tineretului o intensă muncă politică, menită a face pe larg cunoscută tinerilor politica partidului nostru, pentru mobilizarea lor la aplicarea în viaţă a sarcinilor date de partid organizaţiei noastre în toate domeniile de activitate. In ansamblul metodelor şi mijloacelor utilizate in acest scop o mare însemnătate o are agitaţia politică de masă, menită a contribui direct şi operativ la formarea conştiinţei po­litice a tinerilor, la educarea lor politică şi ideologică şi în­deo­sebi la mobilizarea tineretului pentru a participa activ la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor concrete, precise, ce trebuie re­zolvate în munca de fiecare zi, cu hotărîre şi consecvenţă. Forţa agitaţiei politice de masă, caracterul ei militant, constă în înaltul ei spirit ideologic, in înalta sa principialitate partinică. Rolul agitaţiei politice nu se reduce doar la a face cunoscute hotărîri şi sarcini puse de partid şi de stat; agitaţia politică lămureşte maselor scopul politicii partidului, justeţea şi utilita­­ tea hotăririlor de partid şi de stat, importanţa lor politică şi eco­nomică pentru construcţia socialismului şi pe această bază, mobi­lizează în mod concret masele de oameni ai muncii la înfăptui­rea politicii partidului, la luptă hotărită şi conştientă pentru re­zolvarea sarcinilor de fiecare zi. Partidul învaţă organizaţia U.T.M. să-şi bazeze întreaga muncă de agitaţie politică desfăşurată în masa tineretului , pe adevăr, pe expunerea clară şi concretă a sarcinilor politice şi economice la realizarea cărora îi mobilizează pe tineri. De ase­menea, să ţină seama de faptul că ceea ce dă forţă şi tărie agi­taţiei politice comuniste este combativitatea, caracterul ei ofensiv. Cunoscind rolul agitaţiei politice de masă, folosind cele mai variate şi sugestive forme şi mijloace de agitaţie politică, orga­nizaţiile U.T.M. pot şi trebuie să desfăşoare o largă muncă poli­tică de lămurire şi mobilizare a tineretului pentru a participa cu entuziasmul ce-l caracterizează la înfăptuirea sarcinilor tra­sate de partid. Cum intri în secţia sculărie a uzinei, eşti plăcut impresionat de ordinea şi curăţenia ce domnesc peste tot, de atractivitatea şi forţa sugestivă, agitatorică a­ panourilor, a gazetei de perete, a lozincilor şi chemărilor aşezate în ordine pe pereţi. N-ai nevoie de prea multe lămuriri ca să-ţi dai seama că aici munceşte un colectiv harnic, entuziast, care-şi cunoaşte rolul său în procesul de producţie a u­­zinei şi luptă cu perseverenţă pen­tru îndeplinirea la timp şi în bune condiţii a sarcinilor ce-i revin. Secţia are un rol deosebit de important în producţia uzinei: ea aprovizionează cu scule celelalte sectoare şi secţii. Ca atare, orice neglijenţă, orice întîrziere, se re­simt imediat. Obiectivul principal, concret al muncii de agitaţie politică dusă în această secţie îl constituie mo­bilizarea muncitorilor de aici spre a-şi îndeplini sarcinile ritmic, în timpul stabilit astfel ca nimeni din uzină să nu aibă timpi morţi în producţie, din pricina lipsei scule­lor. Dar realizarea acestei sarcini principale, de căpetenie nu se poa­te face oricum, în orice condiţii. In secţie sunt condiţii ca realizarea sarcinii de bază să se facă în mod economic, realizîndu-se însemnate economii — atît prin recuperarea cît şi prin recondiţionarea sculelor uzate şi, mai ales, asigurînd o re­paraţie şi întreţinere de bună cali­tate a sculelor. Pentru realizarea acestor două obiective principale ale secţiei — sculele reparate la timp, asigurînd o înaltă calitate reparaţiilor şi îndeplinirea acestei sarcini în mod cît mai economic — organiza­ţia de partid desfăşoară o intensă muncă de agitaţie politică în rîn­­dul muncitorilor, avînd ca princi­pale ajutoare pe utemişti. In secţia sculărie, ca forme şi metode utilizate, agitaţia politică de masă este foarte variată. In a­­fara lozincilor cu caracter mobili­zator general, sunt afişate lozinci care cheamă pe muncitori să apli­ce anumite metode concrete în lupta pentru realizarea economi­ilor, pentru buna organizare a procesului de muncă. In urmă cu cîteva luni, din ini­ţiativa organizaţiei U.T.M. s-a creat o brigadă complexă de eco­nomii. De la înfiinţarea sa briga­da îşi îndeplineşte cu multă per­severenţă sarcinile, realizînd lună de lună economii în valoare de 10—15.000 lei. Dar munca rodni­­că a acestei brigăzi trebuie făcută cunoscută, rezultatele ei trebuie popularizate pe larg, astfel încît tot mai mulţi muncitori, mobili­zaţi de acest exemplu înaintat, să folosească în munca lor experien­ţa preţioasă, metodele folosite de brigadă. In acest scop , pentru popularizarea experienţei, a me­todelor de muncă ale brigăzii, s-a recurs la ajutorul agitaţiei vizua­le. Aşa a luat fiinţă panoul brigă­zii — o cutie de lemn elegantă, cu geamuri întotdeauna strălucind de curăţenie, care din capul locu­lui, ca formă de prezentare, îţi captează atenţia. La panou, prin­tre altele, se află un jurnal. Pri­mele file ale jurnalului vorbesc despre istoricul brigăzii, despre scopul ce a determinat crearea ei, despre planurile sale. Apoi, fie­cărui tovarăş din brigadă îi sunt consacrate cîteva file, în care sunt notaţii cu privire la munca desfă­şurată de el, despre contribuţia a­­dusă la obţinerea economiilor rea­lizate de brigadă. Pe panou sunt expuse de asemenea fotografiile fruntaşilor brigăzii, cu relatarea detailată a metodelor folosite de fiecare, planuri pe decade, rapoar­te asupra îndeplinirii lor, etc. In secţie însă, munca de agita­ţie politică nu se mărgineşte doar la formele de agitaţie vizuală. Toţi cei 13 utemişti din secţie, în frun­te cu membrii biroului U.T.M. sunt agitatorii organizaţiei de partid. Fiecare are însărcinări precise în legătură cu ajutorul concret, ope­rativ ce trebuie să-l dea tovarăşi­lor lor de muncă mai slab pregă­tiţi, sau care nu se încadrează în disciplina colectivului. Dar în această secţie munca de agitaţie nu se reduce exclusiv la mobilizarea muncitorilor pentru a lupta conştient să-şi îndeplinească sarcinile ce le revin în producţie, ci urmăreşte totodată informarea cu regularitate, operativ a oame­nilor asupra principalelor probleme şi evenimente politice interne şi internaţionale, la ordinea zilei. Aşa de pildă, în pauze agitatorii organizează citirea în grupuri a articolelor importante din ziare, comentarea evenimentelor politice actuale. Alături de membrii de partid, utemiştii desfăşoară o sus­ M. VIDRAŞCU (Continuare in pag. lll-a) însemnări pe marginea activităfii organizaţiei U. T. M. de la uzinele „Gh. Gheorghiu - Dej" din Tîrgovişte DIN PARTEA C. C. AL P. M. R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român anunţă cu a­­dîncă durere că in ziua de 31 iulie a.c. a încetat din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, membru al C.C. al P.M.R., vechi militant al mişcării muncitoreşti, care a avut un rol activ în rea­lizarea unităţii politice, organiza­torice şi ideologice a clasei mun­citoare, luptător neobosit pentru cauza construirii socialismului în ţara noastră. Din partea Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Marea Adunare Naţională a R.P.R. anunţă cu adîncă durere ncetarea din viaţă a tovarăşului Teodor Iordăchescu,­ deputat­udl Marea Adunare Naţională a Re­­publici­ Populare Române. t Teodor lordăchescu­ In noaptea de 30—31 iulie a încetat din viaţă, după o lungă suferinţă, tovarăşul Teodor lor­dăchescu, vechi militant al mişcă­rii muncitoreşti, membru al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, deputat în ■ Marea Adunare Naţională. Născut la 1 august 1884, la Galaţi, din părinţi muncitori, to­varăşul Teodor Iordăchescu a in­trat încă din anul 1904 în rîndu­­rile mişcării muncitoreşti căreia i-a rămas devotat pînă în ultima clipă a vieţii sale. Activînd în anul 1905, pe linie sindicală, la Constanţa, a dus o curajoa­să acţiune îm­potriva autori­­taţilor burghezo­­moşiereşti cu prilejul debar­cării marinari­lor revoluţionari de pe crucişăto­rul „Potemkin“. Membru al Partidului So­cial - Democrat, avind sarcini de răspundere în conducerea acestuia, publicist ş ziarist plin de combativitate, to­­varăşul Teodor Iordăchescu a desfăşurat o neostenită activitate, în special în domeniul presei muncitoreşti, fiind redactor prin­cipal al ziarelor „Romînia Mun­citoare“, „Lupta”, „Socialismul“ şi al altor publicaţii consacrate deşteptării conştiinţei socialiste a­­ oamenilor muncii în lupta pentru eliberarea lor de sub exploatarea capitalistă. In anii 1908—1916, la începu­turile mişcării de organizare a tineretului muncitor din ţara noa­stră, tovarăşul Teodor Iordăche­­scu a activat în rîndurile tinere­tului, ca îndrumător plin de căl­dură sufletească şi de înţelegere politică. Tovarăşul Teodor Iordăchescu a salutat victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi a mi-­­ litat pentru recunoaşterea puterii muncitorilor şi ţăranilor şi pentru încheierea păcii cu ţara sovie­tică. Luînd parte activă la luptele clasei muncitoare din anii de după primul război mondial, el a fost arestat cu prilejul evenimen­telor de la 13 Decembrie 1918 și al grevei generale din 1920. Membru în Biroul Politic şi se­cretar general al Partidului So­cial-Democrat, tovarășul Teodor Iordăchescu a fost unul dintre : a- arjp.. jg stingă a Partidului Social-Demo-­ crat, care a colaborat la acţiunea dusă de Partidul Comunist Ro-­ mîn pentru făurirea, la 1 Mai 1944, a Frontului Unic Muncito-­ resc, factor de cea mai mare în­­semnătate în mobilizarea tuturor forţelor democratice şi patriotica la lupta împotriva cotropitorilor hitlerişti şi a dictaturii milităros fasciste — iar după eliberarea ţă­­­rii, pentru făurirea unităţii poli­­tice, ideologice şi organizatorice a clasei muncitoare.­­ La Congresul de unificare din februarie 1948, el a fost ales membru în Co­­mitetul Central al Partidului Muncitoresc Ro­­mîn şî reales în aceeaşi calitate la Congresul a I­IIea din de­f cembrie 1955. In anii 1947-* 1949, tovarăşul lui Teodor Ior­dăchescu i s-au încredinţat func­ţiile de subse­cretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne şi apoi de ministru al Construcţii­lor. Deputat în Marea Adunare Na­ţională încă din anul 1946, depu­tat în Sfatul popular al oraşului Bucureşti in anii 1950—­1952, el şi-a îndeplinit cu cinste manda­tul pe care i l-au încredinţat ale­gătorii. In anii 1949—1951 a fost con­ducător al Universităţii serale de marxism-leninism de pe lingă C.C. al P.M.R. In îndeplinirea tuturor sarcini­lor care i-au fost încredinţate, to­varăşul Teodor Iordăchescu a a­­dus contribuţia experienţei sale de vechi militant la întărirea ro­lului de conducător al partidului, la construirea socialismului în Republica Populară Romînă, acti­vitate pe care numai suferinţele bolii au putut-o îngrădi şi pe care a putut-o curma numai moartea. Pentru meritele sale deosebite în opera de construire a socialis­mului, de întărire a regimului de­mocrat-popular,­ tovarăşul Teodor Iordăchescu a fost distins cu nu­meroase ordine şi medalii ale R.P. Romíne. Moartea sa înseamnă o grea pierdere pentru partid şi pentru poporul nostru muncitor.* Amintirea îi va rămîne vie şi luminoasă în inimile noastre.­­ COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a numit o co­misie pentru organizarea funera­liilor tovarăşului Teodor Iordă­chescu. Comisia este alcătuită din tova­rășii: Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Dumitru Coliu, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comisiei Controlului de Stat, Ion Pas, membru al C.C. al P.M.R., preşedintele Comitetu­lui de radio şi televiziune, Solo­mon Barbu, membru al C.C. al P.M.R., Gheorghe Stoica, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale a R.P.R., P. Niculescu-Mizil, membru al C.C. al P.M.R., Şte­fan Cruceru, secretar al Comite­tului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Din partea comisiei pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comisia pentru organizarea fu­neraliilor tovarăşului Teodor Ior­dăchescu, comunică : Sicriul cu corpul neînsufleţit a! defunctului a fost depus în sala Casei de Cultură a Sindicatelor din bulevardul 6 Martie nr. 25. Oamenii muncii îşi pot lua ră­mas bun de la tovarăşul Teodor lordăchescu azi 1 august Intre orele 9—13 şi 15—17, Cortegiul funebru va porni de la Casa de Cultură a Sindicatelor la ora 17. Ceremonia funebră şi incinera­rea vor avea loc la crematoriul Cenuşa.

Next