Scînteia Tineretului, august 1958 (Anul 13, nr. 2869-2895)
1958-08-01 / nr. 2869
IN CINSTEA ZILEI MINERULUI Vitejia tinerilor din brigada comunistului GHICAJANU Mina Galion îşi trage numele de la pîrlaşul megieş ce-şi mină apele-i limpezi şi domoale spre confluenţa cu Trotuşul. S-a scos mult cărbune de la Galion. Cu el, au fost minate loco- imotive pe mii şi milioane de kilometri. La un moment dat se părea că soarta minei este pecetluită. Un an, doi şi urma să vina Inevitabilul sfirşit : închiderea. Dar n-a fost să fie aşa ! Geologii au descoperit, nu departe de vechea mină, un nou strat de cărbune. Ca să pătrundă la noul strat de cărbune, era necesar un plan înclinat subteran. O brigadă de mineri a început făurirea drumului spre noua rezervă de cărbune. Ei, dar lucrurile nu se vesteau de loc a fi uşoare,după o înaintare de cîţiva metri, din pereţii galeriei a început să năboiască apa. Au lucrat minerii cîteva zile, sperînd că vitregia noului loc de muncă se va sfîrşi. Dar viiturile de apă se înteţeau mai rău. Atunci s-a hotărît întreruperea lucrului. Către începutul anului acesta,după cercetări şi studii amănunţite, conducerea întreprinderii a propus continuarea lucrurilor la planul înclinat. Iar sarcina aceasta a fost încredinţată tineretului. Deşi tînăr, comunistul Ion Ghitaranu este cunoscut în întregul bazin carbonifer Comăneşti. Cu vreo trei ani in urmă, împreunău alţi şapte ortaci, au format o brigadă de tineret. Conducerea minei îşi pune mari nădejdi în brigada tineretului. Tocmai de aceea planul înclinat şi principalele galerii ale noului sector le-au fost încredinţate tinerilor mineri. Comunistul Ion Ghicajanu a ţinut sfat cu tovarăşii săi de muncă. Avea cevade spus băieţilor. Partidul l-a învăţat să fie dîrz în faţa greutăţilor, să muncească cu abnegaţie pentru binele poporului Le-a ex-Sicat că de munca lor depinde eschiderea noii exploatări şi le-a înfăţişat amănunţit, greutăţile prin ipare au de trecut. Cînd i-a întrebat dacă acceptă sau nu să treacă la planul înclinat, toţi au răspuns ca unul. Brigadierul nu exagerase cu nimic greutăţile. Apa curgea pe plan la vale. Gerul năpraznic al lunilor de iarnă îngheţa apa. O transforma intr-o fîşie sclipitoare de ghiaţă. Planul înclinat devenise cel mai grozav derdeluş din cite pomeniseră minerii in viaţa lor Dimineaţa, cînd intrau în şat, curăţau ghiaţa de pe treptele scării de lucru. Păşeau cu grijă, ca nu cumva vreunul să alunece. Acolo la locul de muncă aveau instalată o pompă care abia, abia, prididea să scoată apa, ce venea la nesfirşit. Iar ei, tinerii, lucrau îmbrăcaţi în haine de cauciuc aduse special pentru astfel de condiţii de muncă. De la jumătatea lunii martie treaba a început să meargă mai uşor. In aprilie, planul înclinat a fost terminat. Bucuria minerilor a fost mare. Speranţele pe care colectivul şi le pusese in tinerii mineri au fost îndreptăţite, întregul colectiv al minei a urmărit cu emoţie lupta brigăzii cu îndărătnicia pămîntului. Băieţii lui Ghicajanu, modeşti din fire, nu s-au înpăunat cu isprava lor. Au primit sarcina să sape un plan înclinat şi l-au săpat cu toate că acolo au fost cele mai grele condiţii de lucru întîlnite vreodată în mină. Un singur lucru au ştiut, care de altfel le-a stăruit tot timpul în minte : de lucrarea ce le-a fost încredinţată depindea viitorul minei. Ar fi putut să ceară să lucreze în abataj. Acolo puteau lucra mai uşor, fără bătaie de cap. Dar îi atrăgea mai mult acest loc de muncă unde condiţiile erau mai grele, unde era nevoie de voinţă, de vitejie, de eroism. Aşa i-a învăţat şi educat partidul să nu şovăie nici o clipă in faţa greutăţilor. Brigada lui Ghicajanu lucrează şi acum în noul sector al minei Gallon, la lucrările pregătitoare pentru noile abataje. In timpul acesta brigada s-a întărit şi mai mult. In anul 1958, nici un miner din brigada tineretului n-a lipsit măcar un ceas de la lucru. Băieţii ştiu bine că trebuie să fie în fiecare zi la locul de muncă.Atitudinea aceasta nouă faţă de muncă, li s-a format în activitatea de zi cu zi in mijlocul colectivului urmînd exemplul şi sfaturile comuniştilor. Doi dintre ei, Ghicajanu şi Gh. Bocăneţ au vorbit în dese rînduri ortacilor despre partid, despre idealurile vieţii noastre noi. De fiecare dată le-a spus că în partid pot intra oamenii cei mai cinstiţi, oamenii devotaţi cu trup şi suflet construirii socialismului în ţara noastră. Acum brigada e un colectiv puternic. Şase din cei opt membri ai săi sunt membri şi candidaţi de partid. Niculaie Ciocan şi Florea Şilochi, au devenit recent membri de partid. Pentru munca lor minerii n-au fost numai lăudaţi. Principiul socialist de retribuţie răsplăteşte munca celor harnici. De la inceputul anului şi pînă acum vagonetarii n-au primit în nici o lună mai puţin de 64 lei pe zi, ajutorii de mineri mai puţin de 71 lei, iar minerii de 84 lei. Am înfăţişat cîteva episoade din munca de fiecare zi a brigăzii tineretului al cărui responsabil este comunistul Ion Ghicajanu. De activitatea sa din acest an este legată terminarea planului înclinat şi executarea galeriilor pregătitoare din sectorul nou al minei. Peste ani şi ani cînd aici se va lucra din plin, mulţi îşi vor mai aduce aminte că drumul pe care-l străbat spre abataje a fost executat de o mină de tineri în frunte cu comuniştii. ION ŞINCA corespondentul „Scînteii tineretului“ pentru regiunea Bacău Pentru minerii de la Exploatarea minieră Vulcan au fost date în folosinţă 497 apartamente. De asemenea sunt în construcţie încă 117 apartamente. Pentru nefamilişti s-au dat în folosinţă 3 cămine cu o capacitate de 812 Iocuri şi se mai află în construcţie un mare bloc cu 130 apartamente, în cinstea Zilei Minerului se vor da în folosință 28 apartamente. In fotografie: Noul oraș muncitoresc de la Vulcan. IOLANDA BALAŞ a corectat din nou recordul mondial sărind 1,81 m. Pentru a treia oară în decurs de două luni, talentata noastră atletă Iolanda Balaş doboară recordul lumii la proba de săritură in înălţime trecînd de data aceasta peste ştacheta ridicată la 1, 81 m. Excepţionala performanţă a fost realizată joi pe stadionul de vară de la Poiana Stalin cu ocazia unui concurs de selecţie al lotului român în vederea campionatelor europene de atletism de la Stockholm. Iolanda Balaş a început tentativa de doborîre a recordului mondial la înălţime de 1,60 m. Cu mare uşurinţă ea a sărit succesiv din prima încercare 1,70 m., 1,75 şi 1,78 m. Ştacheta a fost aşezată apoi la 1,81 m. Primele două încercări sunt ratate dar Iolanda nu renunţă şi intr-un stil impecabil izbuteşte să treacă la cea de-a treia încercare, corectînd cu 1 cm. propriul său record mondial, stabilit la 22 iunie la Cluj. După cum se ştie Iolanda Balaş a intrat în posesia recordului lumii la 7 iunie cînd a sărit 1,78 în cadrul unui concurs desfăşurat la Bucureşti şi a corectat cu î cm. recordul deţinut de atleta chineză Cen Fen-jun. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIV, Seria II-a, Nr. 2869 4 PAGINĂ ,20 BANI Vineri 1 august 1958 Intense pregătiri pentru noul an şcolar In vederea deschiderii noului an şcolar au fost editate 384 de titluri cărţi şcolare dintre care 121 lucrări originale şi 84 traduceri, intr-un tiraj total de peste 12 milioane exemplare. Pină acum s-au şi tipărit 10.591.000 exemplare, restul urmînd să apară pînă la 15 septembrie. Un număr de 26 titluri s-au editat în 15 limbi ale naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră. In afară de cărţile apărute pentru prima dată sau reeditate, în librării se vor găsi totodată şi manuale şcolare care au fost editate în anii trecuţi şi al cărori tiraj poate acoperi ci mare parte din necesităţile actuale. Totodată au fost asigurate din vreme în librării cantităţi , suficiente de rechizite pentru elevi şi au fost confecţionate noi uniforme şcolare. Magazinele de confecţii vor primi zilele acestea în plus aproximativ 162.000 de rochii şi tot atîtea şorţuleţe pentru eleve şi 85.000 de costume pentru elevi. Ca şi în anul trecut uniformele şcolare vor fi vîndute la un preţ redus şi în rate elevilor care au părinţii salariaţi sau pensionari. (Agerpres) A început fabricarea în serie a tractorului UTOS-27 La uzinele ,,Ernst Thälmann" din Oraşul Stalin, după probele făcute a început fabricarea în serie a tractoarelor universale din noul tip UTOS-27, de curînd realizat. Noile tractoare destinate să acţioneze cultivatoarele şi combinele de porumb şi alte maşini agricole folosite la întreţinerea culturilor prăşitoare vor fi folosite în toamna acestui an la recoltarea porumbului. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii uzinelor se străduiesc să termine primul lot de trac- foare UTCS-27 pînă la 23 August, j Multe din produsele întreprinderii „Clement Gottwald“ sunt cunoscute și peste hotare, lată-i pe montorii Ion Moraru și Ion Busuioc făcînd o ultimă verificare la un jot de motoare de 32 Kw. pentru poduri rulante , ce sunt destinate exportului. Toate eforturile pentru terminarea grabnică di. trpi.prjcu.lui. în rpdiu.npn. Rirnu! (De la corespondentul nostru). In întreaga regiune Bacău pînă în dimineaţa zilei de 28 iulie abia s-a treierat o cantitate ce reprezintă 7,9 la sută din totalul griului. Situaţia este destul de îngrijorătoare. Dacă se merge în ritmul acesta cu siguranţă că griul va fi prins pe cîmp de ploile toamnei. Deşi au fost stabilite de către Comitetul Executiv al Sfatului Popular Regional măsuri care să asigure terminarea treierişului la timp, acestea nu au fost urmate. Defectele de ordin tehnic ale agregatelor nu au fost semnalate. Cu toate acestea un număr de 110 batoze stau. Cauza constă în faptul că n-au fost amenajate nici pînă în prezent ariile respective. In unele raioane se află o situație destul de critică. In raionul Zeletin există un decalaj nejustificat între recoltat şi treierat. Deşi s-a recoltat 86 la sută din suprafaţa cultivată cu grîu pînă la data amintită s-a treierat abia 1,3 la sută. Comitetul Executiv al Sfatului Popular Raional n-a luat măsurile corespunzătoare pentru a asigura buna funcţionare a ariilor, n-a controlat şi îndrumat modul în care se desfăşoară treierişul. Vinovat se face şi Comitetul raional U.T.M. O situaţie deloc îmbucurătoare este şi în raionul Piatra Neamţ. Aici s-a treierat doar 4 la sută din totalul griului cultivat. 34 de batoze nu merg. Cele spuse despre Comitetul raional U.T.M. Zeletin sunt valabile şi pentru tovarăşii de la Piatra Neamţ. Este necesar ca de îndată, Comitetul regional U.T.M. Bacău — care încă n-a întreprins prea multe acţiuni pînă acum în sprijinirea treierişului — să ia măsuri pentru curmarea situaţiei existente. Tinerii pot să dea un mare ajutor campaniei de treierat. E bine ca activiştii utemişti să înţeleagă că acest ajutor nu trebuie aşteptat şi că el trebuie dat şi aceasta fără întîrziere. AGITAŢIA POLITICA DE HASA în sprijinul ridicării producţiei Conduse zi de zi de organizaţiile de partid, organizaţiile U.T.M. desfăşoară in rîndurile tineretului o intensă muncă politică, menită a face pe larg cunoscută tinerilor politica partidului nostru, pentru mobilizarea lor la aplicarea în viaţă a sarcinilor date de partid organizaţiei noastre în toate domeniile de activitate. In ansamblul metodelor şi mijloacelor utilizate in acest scop o mare însemnătate o are agitaţia politică de masă, menită a contribui direct şi operativ la formarea conştiinţei politice a tinerilor, la educarea lor politică şi ideologică şi îndeosebi la mobilizarea tineretului pentru a participa activ la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor concrete, precise, ce trebuie rezolvate în munca de fiecare zi, cu hotărîre şi consecvenţă. Forţa agitaţiei politice de masă, caracterul ei militant, constă în înaltul ei spirit ideologic, in înalta sa principialitate partinică. Rolul agitaţiei politice nu se reduce doar la a face cunoscute hotărîri şi sarcini puse de partid şi de stat; agitaţia politică lămureşte maselor scopul politicii partidului, justeţea şi utilita tea hotăririlor de partid şi de stat, importanţa lor politică şi economică pentru construcţia socialismului şi pe această bază, mobilizează în mod concret masele de oameni ai muncii la înfăptuirea politicii partidului, la luptă hotărită şi conştientă pentru rezolvarea sarcinilor de fiecare zi. Partidul învaţă organizaţia U.T.M. să-şi bazeze întreaga muncă de agitaţie politică desfăşurată în masa tineretului , pe adevăr, pe expunerea clară şi concretă a sarcinilor politice şi economice la realizarea cărora îi mobilizează pe tineri. De asemenea, să ţină seama de faptul că ceea ce dă forţă şi tărie agitaţiei politice comuniste este combativitatea, caracterul ei ofensiv. Cunoscind rolul agitaţiei politice de masă, folosind cele mai variate şi sugestive forme şi mijloace de agitaţie politică, organizaţiile U.T.M. pot şi trebuie să desfăşoare o largă muncă politică de lămurire şi mobilizare a tineretului pentru a participa cu entuziasmul ce-l caracterizează la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. Cum intri în secţia sculărie a uzinei, eşti plăcut impresionat de ordinea şi curăţenia ce domnesc peste tot, de atractivitatea şi forţa sugestivă, agitatorică a panourilor, a gazetei de perete, a lozincilor şi chemărilor aşezate în ordine pe pereţi. N-ai nevoie de prea multe lămuriri ca să-ţi dai seama că aici munceşte un colectiv harnic, entuziast, care-şi cunoaşte rolul său în procesul de producţie a uzinei şi luptă cu perseverenţă pentru îndeplinirea la timp şi în bune condiţii a sarcinilor ce-i revin. Secţia are un rol deosebit de important în producţia uzinei: ea aprovizionează cu scule celelalte sectoare şi secţii. Ca atare, orice neglijenţă, orice întîrziere, se resimt imediat. Obiectivul principal, concret al muncii de agitaţie politică dusă în această secţie îl constituie mobilizarea muncitorilor de aici spre a-şi îndeplini sarcinile ritmic, în timpul stabilit astfel ca nimeni din uzină să nu aibă timpi morţi în producţie, din pricina lipsei sculelor. Dar realizarea acestei sarcini principale, de căpetenie nu se poate face oricum, în orice condiţii. In secţie sunt condiţii ca realizarea sarcinii de bază să se facă în mod economic, realizîndu-se însemnate economii — atît prin recuperarea cît şi prin recondiţionarea sculelor uzate şi, mai ales, asigurînd o reparaţie şi întreţinere de bună calitate a sculelor. Pentru realizarea acestor două obiective principale ale secţiei — sculele reparate la timp, asigurînd o înaltă calitate reparaţiilor şi îndeplinirea acestei sarcini în mod cît mai economic — organizaţia de partid desfăşoară o intensă muncă de agitaţie politică în rîndul muncitorilor, avînd ca principale ajutoare pe utemişti. In secţia sculărie, ca forme şi metode utilizate, agitaţia politică de masă este foarte variată. In afara lozincilor cu caracter mobilizator general, sunt afişate lozinci care cheamă pe muncitori să aplice anumite metode concrete în lupta pentru realizarea economiilor, pentru buna organizare a procesului de muncă. In urmă cu cîteva luni, din iniţiativa organizaţiei U.T.M. s-a creat o brigadă complexă de economii. De la înfiinţarea sa brigada îşi îndeplineşte cu multă perseverenţă sarcinile, realizînd lună de lună economii în valoare de 10—15.000 lei. Dar munca rodnică a acestei brigăzi trebuie făcută cunoscută, rezultatele ei trebuie popularizate pe larg, astfel încît tot mai mulţi muncitori, mobilizaţi de acest exemplu înaintat, să folosească în munca lor experienţa preţioasă, metodele folosite de brigadă. In acest scop , pentru popularizarea experienţei, a metodelor de muncă ale brigăzii, s-a recurs la ajutorul agitaţiei vizuale. Aşa a luat fiinţă panoul brigăzii — o cutie de lemn elegantă, cu geamuri întotdeauna strălucind de curăţenie, care din capul locului, ca formă de prezentare, îţi captează atenţia. La panou, printre altele, se află un jurnal. Primele file ale jurnalului vorbesc despre istoricul brigăzii, despre scopul ce a determinat crearea ei, despre planurile sale. Apoi, fiecărui tovarăş din brigadă îi sunt consacrate cîteva file, în care sunt notaţii cu privire la munca desfăşurată de el, despre contribuţia adusă la obţinerea economiilor realizate de brigadă. Pe panou sunt expuse de asemenea fotografiile fruntaşilor brigăzii, cu relatarea detailată a metodelor folosite de fiecare, planuri pe decade, rapoarte asupra îndeplinirii lor, etc. In secţie însă, munca de agitaţie politică nu se mărgineşte doar la formele de agitaţie vizuală. Toţi cei 13 utemişti din secţie, în frunte cu membrii biroului U.T.M. sunt agitatorii organizaţiei de partid. Fiecare are însărcinări precise în legătură cu ajutorul concret, operativ ce trebuie să-l dea tovarăşilor lor de muncă mai slab pregătiţi, sau care nu se încadrează în disciplina colectivului. Dar în această secţie munca de agitaţie nu se reduce exclusiv la mobilizarea muncitorilor pentru a lupta conştient să-şi îndeplinească sarcinile ce le revin în producţie, ci urmăreşte totodată informarea cu regularitate, operativ a oamenilor asupra principalelor probleme şi evenimente politice interne şi internaţionale, la ordinea zilei. Aşa de pildă, în pauze agitatorii organizează citirea în grupuri a articolelor importante din ziare, comentarea evenimentelor politice actuale. Alături de membrii de partid, utemiştii desfăşoară o sus M. VIDRAŞCU (Continuare in pag. lll-a) însemnări pe marginea activităfii organizaţiei U. T. M. de la uzinele „Gh. Gheorghiu - Dej" din Tîrgovişte DIN PARTEA C. C. AL P. M. R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român anunţă cu adîncă durere că in ziua de 31 iulie a.c. a încetat din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, membru al C.C. al P.M.R., vechi militant al mişcării muncitoreşti, care a avut un rol activ în realizarea unităţii politice, organizatorice şi ideologice a clasei muncitoare, luptător neobosit pentru cauza construirii socialismului în ţara noastră. Din partea Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Marea Adunare Naţională a R.P.R. anunţă cu adîncă durere ncetarea din viaţă a tovarăşului Teodor Iordăchescu, deputatudl Marea Adunare Naţională a Republici Populare Române. t Teodor lordăchescu In noaptea de 30—31 iulie a încetat din viaţă, după o lungă suferinţă, tovarăşul Teodor lordăchescu, vechi militant al mişcării muncitoreşti, membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, deputat în ■ Marea Adunare Naţională. Născut la 1 august 1884, la Galaţi, din părinţi muncitori, tovarăşul Teodor Iordăchescu a intrat încă din anul 1904 în rîndurile mişcării muncitoreşti căreia i-a rămas devotat pînă în ultima clipă a vieţii sale. Activînd în anul 1905, pe linie sindicală, la Constanţa, a dus o curajoasă acţiune împotriva autoritaţilor burghezomoşiereşti cu prilejul debarcării marinarilor revoluţionari de pe crucişătorul „Potemkin“. Membru al Partidului Social - Democrat, avind sarcini de răspundere în conducerea acestuia, publicist ş ziarist plin de combativitate, tovarăşul Teodor Iordăchescu a desfăşurat o neostenită activitate, în special în domeniul presei muncitoreşti, fiind redactor principal al ziarelor „Romînia Muncitoare“, „Lupta”, „Socialismul“ şi al altor publicaţii consacrate deşteptării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii în lupta pentru eliberarea lor de sub exploatarea capitalistă. In anii 1908—1916, la începuturile mişcării de organizare a tineretului muncitor din ţara noastră, tovarăşul Teodor Iordăchescu a activat în rîndurile tineretului, ca îndrumător plin de căldură sufletească şi de înţelegere politică. Tovarăşul Teodor Iordăchescu a salutat victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi a mi- litat pentru recunoaşterea puterii muncitorilor şi ţăranilor şi pentru încheierea păcii cu ţara sovietică. Luînd parte activă la luptele clasei muncitoare din anii de după primul război mondial, el a fost arestat cu prilejul evenimentelor de la 13 Decembrie 1918 și al grevei generale din 1920. Membru în Biroul Politic şi secretar general al Partidului Social-Democrat, tovarășul Teodor Iordăchescu a fost unul dintre : a- arjp.. jg stingă a Partidului Social-Demo- crat, care a colaborat la acţiunea dusă de Partidul Comunist Ro- mîn pentru făurirea, la 1 Mai 1944, a Frontului Unic Muncito- resc, factor de cea mai mare însemnătate în mobilizarea tuturor forţelor democratice şi patriotica la lupta împotriva cotropitorilor hitlerişti şi a dictaturii milităros fasciste — iar după eliberarea ţării, pentru făurirea unităţii politice, ideologice şi organizatorice a clasei muncitoare. La Congresul de unificare din februarie 1948, el a fost ales membru în Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn şî reales în aceeaşi calitate la Congresul a IIIea din def cembrie 1955. In anii 1947-* 1949, tovarăşul lui Teodor Iordăchescu i s-au încredinţat funcţiile de subsecretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne şi apoi de ministru al Construcţiilor. Deputat în Marea Adunare Naţională încă din anul 1946, deputat în Sfatul popular al oraşului Bucureşti in anii 1950—1952, el şi-a îndeplinit cu cinste mandatul pe care i l-au încredinţat alegătorii. In anii 1949—1951 a fost conducător al Universităţii serale de marxism-leninism de pe lingă C.C. al P.M.R. In îndeplinirea tuturor sarcinilor care i-au fost încredinţate, tovarăşul Teodor Iordăchescu a adus contribuţia experienţei sale de vechi militant la întărirea rolului de conducător al partidului, la construirea socialismului în Republica Populară Romînă, activitate pe care numai suferinţele bolii au putut-o îngrădi şi pe care a putut-o curma numai moartea. Pentru meritele sale deosebite în opera de construire a socialismului, de întărire a regimului democrat-popular, tovarăşul Teodor Iordăchescu a fost distins cu numeroase ordine şi medalii ale R.P. Romíne. Moartea sa înseamnă o grea pierdere pentru partid şi pentru poporul nostru muncitor.* Amintirea îi va rămîne vie şi luminoasă în inimile noastre. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a numit o comisie pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu. Comisia este alcătuită din tovarășii: Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comisiei Controlului de Stat, Ion Pas, membru al C.C. al P.M.R., preşedintele Comitetului de radio şi televiziune, Solomon Barbu, membru al C.C. al P.M.R., Gheorghe Stoica, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R., P. Niculescu-Mizil, membru al C.C. al P.M.R., Ştefan Cruceru, secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Din partea comisiei pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu, comunică : Sicriul cu corpul neînsufleţit a! defunctului a fost depus în sala Casei de Cultură a Sindicatelor din bulevardul 6 Martie nr. 25. Oamenii muncii îşi pot lua rămas bun de la tovarăşul Teodor lordăchescu azi 1 august Intre orele 9—13 şi 15—17, Cortegiul funebru va porni de la Casa de Cultură a Sindicatelor la ora 17. Ceremonia funebră şi incinerarea vor avea loc la crematoriul Cenuşa.