Scînteia Tineretului, octombrie 1958 (Anul 13, nr. 2921-2947)

1958-10-01 / nr. 2921

• 81.000 sti stu­denti au fost cuprinşi în • 22 m­fllll­dH La deschiderea unui nou en de studiu în învăţămîntul superior PAŞI pe un drum al zilelor noastre !­­n fotografie sînt eu, Virgil Călin, strungar la uzinele „Timpuri Noi". Vreau să vă vorbesc despre mine şi nu numai despre mine. Despre toţi cei care asemenea m­ie fac astăzi primii paşi pe drumul de la strung la ecu­aţii... De ce părăsesc strungul ? Pentru că-1 iubesc şi iubindu-1 doresc să-i pătrund toate tai­nele. Iar tainele nu se lasă învinse decit de o minte tova­răşă cu învăţătura. Şi-am hotărît să înving, în­­văţînd!" 2 Brigada mea şi maistrul, la plecare, mi-au pus în vedere: ei conduc un strungar şi nu primesc înapoi decit un inginer. 3 Primul meu pas pe dru­mul spre studenţie... ^ ^ şi al doilea ! 5 Neînchipuit de compli­cata lume a ecuaţiilor şi radicalilor! Voi reuşi s-o stăpînesc ? E greu... 6 ...mai atee când afișele multicolore risipesc che­­mări...la care am hotărît să nu răspund pînă după exa­mene. E greu... 7 „acum cînd și Întâlni­rile sunt măsurate — ca niciodată — doar în mi­nute !... 8 Virgil Călin — strunga­rul — și Virgil Călin — studentul — se pot privi cu mindrie ochi in ochi. Studentul mulţumeşte strun­garului pentru dirzenia şi vo­inţa transmisă. Iar strungarul urează stu­dentului mult succes in anul de studenţie a cărui primă zi o trăieşte ! Foto» N. STELORIAN , învăţămîntul superior în anul 1957-1958­­­ spre deosebire de anul 1938-1939 cînd au fost cuprinşi numai 26.489 studenţi.­­ 96 facultăţi funcţionează în anul universitar 1958, spre deosebire de anul 1938-1939 cînd au funcţionat numai 41 facultăţi, de cămine cu o capacitate de 6.000 locuri au fost folosinţă numai în ultimii ani. (Urmare din pag. I-a) voltîrid rezultatele dobindite pînă în 1957, această hotărîre deschis, de strălucite­ perspective de pro- - gres învăţămîntului superior din ţara noastră. Sînt grăitoare, pentru dezvol­tarea învăţămîntului superior, în urma aplicării consecvente şi cu simţ de răspundere a documente­­­lor de partid şi de stat, cîteva din aspectele şcolii noastre su­perioare. S-au creat noi instituţii de în­­văţămînt superior, noi­ facultăţi şi secţii necunoscute în învăţămîntul din trecut. Astfel, faţă de 16 in­stituţii de învăţământ superior cu 41 de, facultăţi cîte existau în a­­nul 1938, s-a ajuns în anul 1958 la 35 instituţii de învăţămînt su­perior cu 96 facultăţi. S-au creat largi posibilităţi na­ţionalităţilor conlocuitoare de a-şi dezvolta cultura în limba mater­nă. In timp ce în anul 1938 în­văţămîntul superior în limba na­ţionalităţilor conlocuitoare era inexistent, în prezent funcţionea­ză 3 institute de învăţămînt su­perior cu limba de predare ma­ghiară şi 3 instituţii de învăţă­­m­înt superior cu secţii în care limba de predare este maghiară. O importantă cucerire demo­cratică o constituie faptul că în­văţămîntul superior a devenit ac­cesibil pentru fiii oamenilor mun­cii, pe care vitregia regimurilor trecute i-a ţinut departe de în­văţătură. A crescut cu peste 300% numărul studenţilor cuprinşi în învăţămîntul superior. Dacă în anul 1938 existau 26.489 studenţi în marea lor ma­joritate recrutaţi din rîndurile claselor avute, în anul universi­tar 1957-1958, numărul studenţi­lor a atins cifra de 81.000, fii de muncitori şi ţărani muncitori re­prezentând majoritatea studenţi­­mii noastre. S-a dezvoltat învăţămîntul fără frecvenţă, care dă posibilitate oa­menilor din cîmpul muncii să do­­bîndească o cultură superioară. Ţinîndu-se seama de nevoile reale ale economiei naţionale şi ale sectorului social-cultural, şi repartiţia studenţilor pe specia­lităţi a fost fundamental schim­bată. In anul 1938 din totalul studenţilor şcolarizaţi numai 9,2 % se pregăteau în învăţămîn­tul tehnic, 3,9% in învăţămîntul agricol, în timp ce 28,8% urmau facultăţile de drept, iar 14,5% urmau facultăţile de litere. Astăzi, din totalul studenţilor existenţi, 36,8% sunt înscrişi în învăţămîntul politehnic şi tehnic superior, 25,4% în universităţi, 18,9% în institutele medico-far­­maceutice, 11,7% în institutele a­­gronomice. S-a pus capăt desfăşurării a­­narhice a învăţămîntului şi s-a asigurat procesului de învăţămînt din facultăţile cu acelaşi profil o desfăşurare unitară, prin intro­ducerea planurilor de învăţămînt şi a programelor de curs, care s-au îmbunătăţit an de an, sta­bilind — pe baza unui profil larg — cadrul necesar pentru pregătirea complectă, ideologică şi ştiinţifică, a viitorilor specia­lişti ai ţării. O vastă operă editorială în do­meniul învăţămîntului superior, o­­peră organizată şi susţinută de către stat, asigură studenţilor ma­terialul necesar studiului. In cei 10 ani de la reforma învăţămîn­­tului au fost editate peste 1.500 titluri de cursuri şi manuale prin care se acoperă cu material biblio­grafic, marea majoritate a disci­plinelor. Condiţiile de trai ale studenţi­lor s-au îmbunătăţit an de an prin construirea de noi cămine şi can­tine studenţeşti, prin acordarea de burse şi indemnizaţii de merit. Astăzi, peste 50 la sută din stu­denţi sunt bursieri ai statului. Spaţiul de învăţămînt a fost ex­tins prin construirea de noi clă­diri şi prin amenajarea raţională a celor existente. Au fost create noi laboratoare iar cele existente au fost utilate în mare măsură cu aparatură modernă. Realizările importante obţinute pînă acum în învăţămîntul supe­rior sînt premise sigure pentru cucerirea unor noi victorii în in­struirea şi educarea studenţilor, în munca de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice Intrtad în noul an universitar 1958—1959, avem datoria să acor­dăm toată grija sarcinii principa­le care ne stă în faţă, aceea de a ridica nivelul conţinutului învă­ţămîntului superior, de a îmbună­tăţi procesul de învăţămînt şi ac­tivitatea de educaţie a tineretului universitar. Cadrele didactice şi conducerile instituţiilor de învăţămînt superior sunt chemate să asigure pregăti­rea temeinică a viitorilor specia­lişti pentru viaţă, întărind în per­manenţă legătura învăţămîntului cu producţia. In anul universitar în care in­trăm trebuie să se acorde o aten­ţie sporită îmbinării cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică, prin legarea mai strînsă a învă­ţămîntului superior de viaţă, de nevoile industriei, agriculturii, transportului, comerţului şi ale ac­tivităţii social-culturale. In acest scop, conducerile in­stituţiilor de învăţămînt superior şi cadrele didactice au datoria să acorde tot mai multă grijă legării conţinutului cursurilor, seminarii­­lor, lucrărilor de laborator şi ac­tivităţilor educative, de practica construirii socialismului, să dea atenţie deosebită organizării şi desfăşurării practicii în producţie şi practicii pedagogice a studen­ţilor. învăţămîntul nostru de toate gradele este aşezat pe temelia de neclintit a învăţăturii marxist-le­­niniste. De aceea, cadrele didac­tice de la toate specialităţile, şi îndeosebi de la catedrele de ştiin­ţe sociale, trebuie să intensifice mujica de educaţie marxist-leni­­nistă a studenţilor, combătînd cu hotărîre ideologia burgheză şi preîntîmpinînd influenţele ei dău­nătoare. In atenţia cadrelor didactice, a organizaţiilor U.T.­\\. şi Asociaţii­lor studenţeşti trebuie să fie me­reu prezentă grija de a întări munca politico-educativă în rindul studenţilor, în scopul formării unei intelectualităţi noi, care să înţe­leagă sensurile adinei ale trans­formărilor revoluţionare din ţara­ noastră, care să se identifice cu marea cauză a poporului nostru muncitor, cauza socialismului. Prin intensificarea activităţii în cadrul cercurilor ştiinţifice trebuie să dezvoltăm studenţilor interesul şi dragostea pentru cercetările ştiinţifice puse în slujba construirii economiei şi a culturii noi socia­liste. Partidul şi Guvernul aşteaptă ca oamenii de ştiinţă din învăţămîn­tul nostru superior să desfăşoare o activitate ştiinţifică tot mai rod­nică, să folosească înalta lor pre­gătire şi competenţă cu tot mai mult succes, la rezolvarea proble­melor ştiinţifice şi tehnico-ştiinţi­­fice promovate de viaţa concretă a ţării noastre, de necesităţile dez­voltării economiei şi culturii ţârii noastre. Pentru a răspunde grijii şi dra­gostei ce li se poartă de partid şi guvern şi de întregul nostru popor muncitor, studenţilor li se cere să-şi însuşească temeinice cuno­ştinţe de specialitate printr-un stu­diu organizat şi susţinut, să-şi ri­dice continuu nivelul ideologic şi politic, să participe cu avînt la acţiunile de interes obştesc şi să aibă o comportare disciplinată şi demnă în toate împrejurările. Nu­mai astfel vor corespunde aşteptă­rilor, devenind cadre cu calificare înaltă, capabile să participe la dezvoltarea artei, ştiinţei şi tehni­cii în patria noastră. Cu prilejul deschiderii noului an universitar, urăm cadrelor didac­tice din învăţămîntul superior suc­ces deplin în munca de formare a noii intelectualităţi legată de nă­zuinţele poporului muncitor, iar vouă, dragi studenţi şi studente, vă urăm muncă rodnică şi cu­ mai bune rezultate la învăţătură, ast­fel ca prin pregătirea voastră te­meinică şi elanul vostru tineresc să contribuiţi la înflorirea scum­pei noastre patrii, la întărirea so­cialismului şi apărarea păcii în lumea întreagă, date în Răspundeţi demn CHEMĂRII societăţii noastre! FIECARE STUDENT -LUPTĂTOR ÎNAINTAT CAUZA SOCIALISMULUI Astăzi se des­chid cursurile pentru un nou an universitar. Din toate colţu­­rile ţării, stu­denţimea, una din chezăşiile şi speranţele reali­zărilor noastre pentru construirea de mâine va af­la din nou în sălile unde îşi capătă cunoştinţele pentru dezvoltarea ei şi pentru prosperitatea patriei noastre. Ti­neretul trebuie să ştie că orice creaţie presupune luptă, dirzenie şi răbdare. Generaţia noastră, a profesorilor lor, am depus unele cărămizi la edificiul care se con­struieşte. El trebuie să desăvâr­şească construcţia. Pentru aceasta li se cere mai întîi de toate pre­gătire şi competenţă. Noi nu a­­verm­ bisvoie de improvizaţii şi de muncă făcută capricios pe accese. Pentru a-şi înfăptui menirea in­telectualul devotat poporului tre­buie să ducă o muncă migăloasă, să fie însufleţit de pasiunea de adevăr, de adevărul poporului. El trebuie­ să fie animat de pasiune pentru munca productivă, pentru construcţia socialistă, de un cald patriotism. Noi, profesorii ne străduim să dăm tinerilor din tezaurul pe care l-am acumulat noi înşine, să-i aju­tăm, să-i îndrumăm pentru ca ur­cuşul spre culmile ştiinţei, să fie fără ocolişuri, fără pierdere za­darnică de timp, de elan şi de energie care era uneori inevitabilă in vechiul regim. Noi, cei vârst­nici, credem cu tărie în generaţia schimbului nostru, în cei ce vor înfăptui mai departe menirea nouă a intelectualului. Ne punem întreaga speranţă în puterea lor de dăruire faţă de popor. Chemarea societăţii noastre, chemarea partidului către tinere­tul studios este una singură, şi contribuie cu maximum capaci­tăţii şi priceperii lor la făurirea idealului socialist. La această che­mare, viitorii lucrători în dome­niul producţiei materiale şi crea­ţiei spirituale, astăzi studenţi, tre­buie să răspundă îmorându-se cu toate cunoştinţele necesare unei pregătiri profesionale temeinice, şi, în acelaşi timp, însuşindu-şi concepţia marxist-leninistă despre lume şi societate, învăţătură care să le fie călăuză toată viaţa. Nu­mai aşa vor putea corespunde mi­siunii de cetăţeni luminaţi şi con­ştienţi ai patriei noastre. Patria noastră înfloreşte în fie­care zi. Călătorii care au văzut-o acum zece ani abia dacă o mai recunosc. Munca noastră, în unele domenii, a făcut de-a dreptul minuni. Să nu slăbim o clipă ela­nul şi sforţarea noastră. Porniţi dragi studenţi, în a­­cest început de an universitar, cu gindul şi ne­răbdarea, să cu­­prindeţi, cu vo­inţă şi consec- — venţă, în sufle­tul şi min­tea voastră, tot ceea ce vîrst­nicii voştri prieteni — profe­sorii — vă ajută să cunoaşteţi. Depăşiţi-vă pe voi înşivă, treceţi peste hotarul cursului şi tindeţi spre orizontul larg de cunoştinţe, tindeţi spre o muncă creatoare. Vă urez din inimă să răspundeţi cu pasiune­­ şi perseverenţă, cu dăruire şi elan, aşteptărilor parti­dului, ale poporului din rindul că­ruia v-aţi ridicat şi aţi crescut ! Succes! (Urmare din pag. 1­ a) şantierele locale, la înfrumuseţa­rea oraşelor şi a institutelor, să fie generalizată metoda autode­­servirii în cămine şi cantine, stu­dentul să înveţe să se gospodă­rească, să îngrijească şi să res­pecte bunurile ce îi sunt puse la dispoziţie. S-a făcut un început bun pe linia stringerii legăturilor de colaborare şi prietenie între studenţi şi tineri mun­citori din întreprinderi. Acest început trebuie continuat şi lăr­git. Activitatea comună a studen­ţilor cu tinerii muncitori are o puternică influenţă politică asu­pra celor ce se pregătesc în in­stitute, asupra profilului lor mo­ral-politic, asupra conştiinţei şi concepţiei lor despre viaţă. Ea îi leagă mai strins de viaţă, de munca productivă, de acei care le vor fi mîine tovarăşi de activi­tate. Bunul mers al activităţii pe care organizaţiile U.T.M. o desfă­şoară in rindul studenţilor depin­de in mare măsură de îmbunătă­ţirea vieţii Interne de organiza­ţie. Trebuie să se intensifice efor­turile organizaţiilor U.T.M. pen­tru a organiza activitatea în pri­mul rînd la nivelul anilor și gru­pelor. Adunările generale U.T.M. vor trebui să se desfăşoare cu mai multă regularitate, sa pună în dezbaterea utemiştilor proble­me interesante, izvorîte din viaţa şi preocupările studenţilor. In adunările generale U.T.M. ute­miştii vor trebui să discute în spirit critic şi autocritic activita­tea lor, să manifeste o atitudine combativă împotriva influenţe­lor moralei şi ideologiei burghe­ze, împotriva manifestărilor cos­mopolite, a atitudinii superficiale faţă de muncă, faţă de învăţă­tură. Fiecare utemist trebuie să devină un participant activ la viaţa organizaţiei, să-şi cunoască îndatoririle sale şi să fie tras la răspundere atunci cînd îşi neso­coteşte aceste îndatoriri. Partidul a încredinţat organi­zaţiilor U.T.M. sarcina de a în­druma activitatea asociaţiilor stu­denţeşti, de a asigura întregii munci a acestora un conţinut poli­tic ideologic. Trebuie combătută cu tărie practica unor asociaţii de a organiza acţiuni de dragul acţiu­nilor, activităţi fără o valoare e­­ducativă. In rindul studenţilor, activita­tea cultural-artistică şi sportivă a crescut în amploare în ultima vreme. în acest domeniu mai există însă serioase lipsuri. Or­ganizaţiile U.T.M. vor trebui să îndrume atent asociaţiile studen­ţilor pentru a orienta activitatea culturală pe linia întăririi conţi­nutului ei politic educativ. Mai multă grijă pentru alegerea re­pertoriului conform cerinţelor educaţiei comuniste a studenţilor, pentru activitatea pe care o des­făşoară casele de cultură studen­ţeşti, pentru îmbunătăţirea acti­vităţii propagandistice a ace­stora. Activitatea cultural-artistică şi sportivă în rindul studenţilor va trebui să devină o activitate de masă, să cuprindă un număr din ce în ce mai mare de studenţi. Fără îndoială, în faţa organi­zaţiilor U.T.M. stă pe mai de­parte sarcina de a dezvolta la studenţi o înaltă conştiinţă pro­fesională, atitudinea conştiincioa­să faţă de învăţătură, spiritul datoriei de a se pregăti temeinic pentru a fi utili patriei, societăţii noastre. In acest scop, organiza­ţiile U.T.M. şi asociaţiile studen­ţilor vor trebui să stimuleze inte­resul studenţilor pentru studiu, să educe la ei pasiunea pentru profe­siune, pentru munca de cercetare ştiinţifică, pentru activitatea crea­toare. Studentul trebuie educat în spiritul înţelegerii faptului că fie­care clipă din anii de studenţie trebuie închinată studiului, formă­rii unei solide culturi de speciali­tate şi a unui larg orizont de cu­noştinţe generale. Incepînd cu pri­ma zi de facultate, cu prima zi din viaţa de student, organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile studenţilor trebuie să dezvolte la tineri sen­timentul datoriei ca după absolvi­rea facultăţii să se prezinte la lo­cul de muncă unde sunt reparti­zaţi, acolo unde patria îi cheamă, unde este nevoie de ei. Odată cu începerea anului uni­versitar vor începe în facultăţi dezbaterea documentelor Plenarei C.C. al P.M.R. din 9—13 iunie şi adunările generale de alegeri ale organelor conducătoare U.T.M. şi ale asociaţiilor studenţilor — un minunat prilej de analiză serioa­să a activităţii organizaţiilor U.T.M. şi asociaţiilor studenţeşti, de intensificare a muncii lor. In spiritul învăţămintelor trase din documentele Plenarei C.C. a­ P.M.R. din 9—13 iunie,­ organiza­ţiile U.T.M. trebuie să treacă la luarea de măsuri care să ducă, din primele zile de facultate, la ridicarea nivelului activităţii po­litico-educative în rândul studen­ţilor. Acad. Mihail Ralea vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române PENTRU

Next