Scînteia Tineretului, decembrie 1958 (Anul 13, nr. 2973-2998)
1958-12-02 / nr. 2973
Cu cîţiva ani In urmă, pe Întinderile nisipoase din sudul Olteniei, Institutul agronomic „Tudor Vladimirescu" din Craiova, a întreprins vaste cercetări care au dus la cultivarea viţei de vie în bune condiţii pe aceste terenuri. Cu o lună in urmă, in comuna Dăbuieni din raionul Gura Jiului a avut loc prima consfătuire a viticultorilor din raioanele cu nisipuri nevalorificate din regiune. Această măsură organizatorică luată de Comitetul regional de partid Craiova, avea să ducă la mobilizarea tuturor forţelor de pe aceste meleaguri pentru popularea terenurilor nisipoase cu viţă de vie. Răspunzând acestei chemări, întovărăşiţii şi colectiviştii din ■comuna Dăbuieni au luat hotărirea patriotică de a planta peste 400 de hectare nisipoase cu viţă de vie. In scopul realizării acestui ţel, încă de la Începutul lunii noiembrie a.c., organizaţiile de bază U.T.M. de la Întovărăşiri şi de la gospodăria agricolă colectivă „1 Mai“, au pornit o înflăcărată Întrecere patriotică pentru asigurarea butaşilor de vie şi Îngropatul lor pe terenurile destinate acestor plantaţii. Cele 15 echipe de tineret au Început o muncă demnă de toată lauda. Pe lingă cele 2.100 ide care de gunoi de grajd cărate şi împrăştiate pe aceste terenuri, ei au recoltat din plaiurile de vii 15.500.000 de butaşi de vie, adică întreaga cantitate de butaşi necesară plantării, iar acum cot la tot cu tovarăşii lor mai vîrstnici Continuă cu plantatul. In mod deosebit s-au evidenţiat tatemiştii şi tinerii gospodăriei agricole colective „1 Mai“, care de altfel peste 2-3 zile vor termina şi îngropatul butaşilor pe cele 100 hectare planificate. ION TEOHARIDE IAŞI. — (prin telefon de la corespondentul nostru). Puieşti, un sat mare care aduce a tîrg, din raionul Birlad. Seară. Pe uliţele satului arde lumina. Colo intr-o sală este întuneric. Pe ecran se succed ultimele secvenţe ale unui film, încă puţin şi filmul se termină. Printre spectatori, cam vreo 200 la număr, zăresc pe Cezar Jinca, secretarul comitetului comunal U.T.M., pe vtemii lii Gheorghe Nedelcu, Ion Miron, pe timpiarul Mihai Hriţcu şi pe mulţi alţii. Le-a plăcut tinerilor filmul. Bucuroşi coboară treptele căminului cultural şi se îndreaptă spre casele lor. Au mai fost ei la film, nu-i vorbă, însă în altepărţi. Acesta este însă primul film vizionat aici, datorită entuziasmului fi hărniciei lor. Iată cum. In Puieşti exista o clădire veche în cea mai mare parte stricată încă de la război, linia din încăperi, cu puţine stricăciuni era destinată căminului cultural. Numai a cămin cultural nu aducea insă clădirea. In primăvara aceasta, ulemiftii fi tinerii au luat iniţiativa si demoleze totul pînă la schelet fi să refacă in mod voluntar clădirea. Comitetul comunal de paritid fi sfatul popular au primit cu bucurie iniţiativa, au înlesnit aducerea din altă parte a cimentului, restul materialelor s-au procurat pe plan local. Lemnul din pădure, nisipul fi pietrişul din albia unui nu. Munca a fost efectuată în întregime de către fetele fi băieţii din comună. Clădirea fi-a schimbat înfăţişarea devenind cea mai arătoasă din sat. Acum seară de seară sala de cinematograf, biblioteca, sala de lectură, sânt tot mai pline, cu muţi tineri şi vîrstnici din comună. In întreaga ţară au loc Numeroase acţiuni patriotice ale tineretului Nisipurile pustii Prin forţe proprii, şi-au înălţat deJe" - mîine un cămin cultural vii înfloritoare Au construit un saivan modern Comuna Cornu e aşezată la poalele Carpaţilor, pe malul sting al rîului Prahova. Oamenii de aici sunt zidari şi pietrari vestiţi. Femeile se ocupă cu creşterea vitelor şi cu pomicultura. Pământurile nu sunt fertile, dar păşunile sunt bogate. Dornici să obţină rezultate mai bune în creşterea oilor, o parte din săteni s-au hotărît să pună temelia unei întovărăşiri zootehnice. Au cerut sprijinul şi ajutorul organizaţiei de partid şi sfatului popular. Organele puterii locale au venit îndată în ajutorul lor. Şi, ca buni gospodari, oamenii au chibzuit bine lucrurile. Ca oile să aibă condiţii bune de creştere şi îngrijire, membrii întovărăşirii s-au gîndit să construiască în centrul terenului de păşunat un saivan modern pentru 500 de oi. La chemarea organizaţiei de partid din comună, de a ajuta pe întovărăşiţi la construirea saivanului prin muncă voluntară şi cu resurse locale, utemiştii şi tinerii au răspuns cu entuziasm. Tudorica Ionescu, Ion Popa, Simion Epureanu şi mulţi alţii au muncit cu rîvnă la construirea saivanului. Durat din bîrne şi acoperit cu şindrilă, cu uşi şi ferestrei noi, saivanul este foarte modern. La construcţia lui tinerii, alături de vîrstnici, au depus peste 200 de zile muncă voluntară, economisindu-se circa 70.000 lei. La inaugurarea întovărăşirii, Ion Lazăr, preşedintele sfatului popular comunal a felicitat pe tineri şi pe cei care şi-au adus contribuţia la construirea saivanului. GH. ARSENE secretarul Sfatului popular al comunei Cornu, regiunea Ploeşti Noul la locul vechiului La Fabrica de tricotaje „Bela Brainer“ din Capitală a-au obţinut succese mari în creşterea productivităţii muncii în ultimele luni. Cum au fost ele obţinute, care este contribuţia tinerilor ? La aceste doua întrebări ne-a răspuns tov. Tiberiu Deutsch, directorul fabricii : *— La faza urzii — declară dineul — în octombrie a crescut productivitatea muncii cu 90 la sută faţă de perioada anterioară. Şi iată cum. In atelierul nostru mecanic au fost transformate urzitoarele cu tambur în urzitoare secţionate. Treaba n-a fost uşoară dar tinerii Stelian Preotu, Gheorghe Enache şi alţii care au contribuit la realizarea acestui lucru au biruit greutăţile. La urzitoarele secţionale au obţinut o viteză de înfăşurare a urzelii de 300 ture pe minut în loc de 30—40 cit se obţinea în trecut. Planul care se realiza înainte în trei schimburi a cite 15 urzitoare se realizează azi în două schimburi şi cu un număr mai mic de oameni. De aici o creştere a productivităţii muncii în proporţie de 90 la sută faţă de perioada cînd se lucra după vechiul sistem. Cu 23 la sută a crescut productivitatea muncii în octombrie la faza tricotat. Aici au contribuit doi factori : amenajarea sectorului tricotat raschel într-o sală nouă asigurindu-se fiecărei maşini fundaţii de beton armat. Aceasta a făcut posibilă creşterea turaţiilor la maşini, în al doilea rînd activitatea desfăşurată de către muncitorii tineri şi vîrstnici. Randamentul maşinilor de tricotat s-a ridicat în aceste condiţii cu 8,5 la sută, crescînd mult şi calitatea produselor. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. a discutat în multe rînduri cu tinerii problemele privind creşterea productivităţii muncii. Mulţi tineri printre care Antoaneta Georgescu, Geta Lică şi Geta Străjescu şi-au depăşit în ultima perioadă sarcinile de plan cu 20—43 la sută. Tovarăşul director ne-a vorbit şi despre participarea tinerilor la conducerea şi gospodărirea fabricii. Am aflat cu acest prilej că mulţi tineri vin în consfătuirile de producţie cu propuneri privind creşterea productivităţii muncii. Aşa, de exemplu, Mara Ilinca din atelierul rundstuhl a propus să se mărească turaţia la maşina de depănat la care lucrează. Acelaşi lucru l-a cerut şi tînăra Elena Ciripan. Lidia Laza a cerut ca meşterii să pregătească acele în plumb prin îndreptare şi pilire pentru a se scurta timpul de înlocuire a acului rupt. Aşa a reuşit fabrica „Bela Brainer" să realizeze creşterea productivităţii muncii. Şi ca rezultat concret productivitatea muncii pe fabrică a crescut cu 2 la sută faţă de sarcina de plan iar salariul mediu al muncitorilor a crescut la circa 800 lei, numeroşi muncitori cîştigind astăzi peste 1000 de lei. L. POPESCU Primele brigăzi utemiste de munca, patriotica din oraşul Cîmpulung- Muscel In oraşul Cîmpulung-Muscel, cinstea organizării primelor brigăzi utemiste de muncă voluntară a revenit Şcolii profesionale de cărbune ai cărei internişti şi tineri au efectuat pînă acum peste 6.500 ore muncă voluntară la diferite lucrări de săpare de gropi pentru plantarea puieţilor de brad la punctul Mărcuş, mobilizarea solului în jurul arboretelor din cadrul ocolului silvic etc. In adunarea generală U.T.M. deschisă, s-au anunţat şi obiectivele de muncă ale brigăzilor ce se vor înfiinţa: construirea casei raionale de cultură, a stadionului „23 August“ din Cîmpulung etc. Secretarul organizaţiei U.T.M. a anului III C — tov. Necula Aurel — a cerut în numele celor 28 utemişti ca brigada nr. 1. să fie creaită în clasa lor. In aceeaşi şedinţă, tinerii au constituit încă 4 brigăzi utemiste de muncă patriotică. Cele cinci brigăzi utemiste de muncă patriotică au şi lucrat de acum la construirea stadionului primele 400 ore. GH. VLAD secretar al Comitetului orăşenesc U.T.M. Cimpullung Muscel Elevii sunt alături de părinţii lor la muncă voluntară Cu cîteva zile în urmă a avut loc la Şcoala elementară de 7 ani nr. 17 din Constanţa, şedinţa festivă de inaugurare a trei săli noi de clasă. Directorul şcolii a arătat cu acest prilej că la terminarea celor trei săli de clasă de către T.R.C.L. prin care se asigură elevilor condiţii optime de învăţătură şi-au adus o însemnată contribuţie atît elevii cît şi părinţii lor, care au prestat mii de ore muncă voluntară şi în mod deosebit părinţii Ioan Maceac, Maria Pomazan, Fira Rîncu, Eufrosina Muşat şi Elen® Coni. . Din ce în ce mai cunoscute le sunt constructo- rU rilor de la şantierul de locuinţe din B-dul Muncii, filatoarele din brigada de muncă patriotică a F.R.B.ului. Tinerele filatoare şi-au făcut un obicei ca odată pe săptămînă să vină pe şantier şi să ajute la diverse munci manuale. Luni au sosit ca deobicei, vesele și pline de entuziasm. Cu hărnicie s-au apucat să stivuiască cele două tone de țeavă necesară unor schelării. In fotografia noastră iată citeva filatoare intredndu-se la stivuit. Foto: V. CONSTANTINESCU La Întreprinderea „Tricotajul Roşu" din Capitală a început fabricarea articolelor de lenjerie din nylon. In fotografie: Ecaterina Adamache de la secţia de confecţii nylon. Foto: AGERPRES Forţa conştiinţei ÎNAINTATE Ajunşi la Gospodăria colectivă ,Jorum Nou“ din comuna Luncani, raionul Turda, l-am căutat mai întîi pe preşedintele gospodăriei, secretarul organizaţiei de partid şi inginerul agronom. întrebarea pusă tuturor a fost aceeaşi : ce părere au despre contribuţia tineretului la dezvoltarea şi consolidarea gospodăriei ? Preşedintele, Nemeth Eugen, un om mărunţel fi gras, ne-a spus : — O să aflaţi dumneavoastră imediat faptele lor. Mai întîi vreau să vă spun un lucru : că tinerii aceştia ai noştri, fie că au 16 sau 26 de ani, au ajuns o forţă. Adică o forţă nu numai pentru că sînt mulţi — 40 la sută din efectivul gospodăriei — nu asta e cel mai important. Important e că ei sînt o forţă, cum să zic eu, pe care pui bază oricînd, în care ai încredere. Nu, tovarăşe secretar ? Secretarul organizaţiei de partid, un om înalt, cu o figură negricioasă a dat din cap hotărît. — A ta e. Dar lasă să vadă dinţii fi faptele, adică ce au făcut ei fi să tragă pe urmă concluziile. Şi am aflat apoi faptele. In vara acestui an, o suprafaţă de 70 hectare cu grîu era ameninţată să fie inundată de ape. Pentru gospodărie acesta era un mare pericol. o Printre colectiviști domnea o frămîntare deosebită. Organi- zaţia de bază U.T.M. n-a ră-O mas pasivă faţă de aceste fră- mintări. A discutat în birou 0 problema aceasta fi a cerut (9 conducerii gospodăriei fi or- (g ganizafiei de partid să le în- credinţeze lor acţiunea de sal- Q vare a acestei culturi. După în ce au primit încuviinţarea a 0 fost lansat imediat un apel că 0 tra toţi ulemiftii fi tinerii din Q gospodărie. Aceştia au răspuns Q cu toţii, pînă la unul. Lucra- 0 rea a cerut multă muncă, mult7 efort. Dar ulemiftii fi tinerii, 0 muncind cu abnegaţie fi entu- V zi asm, au săpat carnalul de Q scurgere, lung de 500 de me- 0 tri, intr-un timp record. Ast- Q fel, recolta de pa cele 70 de Q hectare a fost salvată. 0 ★ $ Sectorul zootehnic al gospo- Adariei se află într-o continuă A dezvoltare. Pentru aceasta tre- A buia asigurată o bază furajeră A suficientă fi consistentă, în A deosebi pe timpul iernii. Gos- A podăria trebuia să însilozeze A 250 tone furaje. Tineretul, care A a luat pe seama la această ac-ţiune a însilozat însă 300 de tone, această acţiune continuînd a fi acum prin valorificarea tutu- tot resurselor — borhot, resturi \ de legume etc. \ ★ \ Conducerea gospodăriei pla- \ nificase ca anul acesta să fie \ introdus în gospodărie gazul \ metan Lucrările acestea ce- \ reau însă mult muncă la să- \ parea canalului fi îngroparea \ conductelor, tocmai într-o pe- \ rioadă de vîrf a muncilor în gospodărie. In afară de aceasta \ s-ar fi sporit mult numărul zi- \ lelor muncă, ceea ce ar fi dus \ V. APARASCHIVEI? I. MIHALACHE? (Continuare in pag. 3-a) . ■ ■ TINERII LUPTA pentru ridicarea productivităţii muncii Congresul al ll-lea al Partidului Muncitoresc Român a subliniat necesitatea creşterii permanente a productivităţii muncii în vederea dezvoltării economiei şi ridicării nivelului de trai al poporului muncitor. Organizaţiile U.T.M. din întreprinderi mobilizează tinerii pentru realizarea acestei importante sarcini. Generalizarea metodelor avansate de muncă, folosirea deplină a utilajului, introducerea tehnicii noi, sunt numai cîteva din căile prin care tineretul îşi aduce contribuţia la creșterea productivității muncii. ÎNGRIJIND maşina, obţin SUCCESE MAI MARI In secţia mecanică a Şantierului Naval Maritim din Constanţa există mulţi tineri care se frămîntă continuu pentru găsirea căilor ce duc la mărirea productivităţii muncii. Atomistul Nicolae Petrescu de pildă, a confecţionat în urmă cu cîtva timp un dispozitiv pentru strunjirea dozelor electrice. Cu ajutorul dispozitivului a mărit productivitatea muncii reducînd timpul de lucru la această operaţie cu 30 la sută. Acum, împreună cu alţi tineri din secţie, se frămîntă pentru crearea unui alt dispozitiv necesar prelucrării unor pinioane de la maşinile agricole. Strungarul Ştefan Dumitru, secretar al organization de secţie U.T.M., aplică la prelucrarea pieselor metoda de tăiere rapidă a metalelor. Asemeni lor mai sînt şi alţii. O cale importantă de sporire a productivităţii muncii este însă şi folosirea din plin a maşinilor. La prelucrarea unei piese vrei să iei o aşchie de metal mai mare cu un milimetru sau doi. Maşina zumzăie liniştit, iar cuţitul alunecă uşor la suprafaţa lucie a piesei. De ce? Pentru că strungul este îngrijit, şters şi uns la timpul cuvenit, încearcă şi alt tînăr să ia o aşchie măcar cu o jumătate de milimetru mai mare. Strungul însă îi joacă festa. De ce ? E uşor de aflat, nu l-a şters la vreme, nu l-a uns, l-a lăsat să ruginească. Iată deci că el nu poate folosi din plin maşina. Cam ca acestuia din urmă li se întîmplă utemiştilor Mustafa Şukuri,I Ilie Dumitru, Vasile, Ghiţă şi altor strunguri din secţia me- canică. Ei nu îngrijesc maşinile aşa cum trebuie, degradează universalele şi şuruburile de prins de la diferitele suporturi ale strungului prin felul defectuos încare string piesele sau cuţitele. Şi lipsa de grijă faţă de maşini nu poate să nu se reflecte în productivitatea muncii scăzute. După cum spune secretarul organizaţion de secţie U.T.M., ei sunt din această cauză mereu printre codaşi. Organizaţia U. T. M. de aici n-ar trebui să lase însă lucrurile la voia întîmplării sau să vorbească despre productivitatea muncii la un, an odată şi atunci la marele general. Ea trebuie să le arate tinerilor pe bază de exemple concrete, convingătoare, legătura strînsă, directă care există , între felul cum este îngrijită şi folosită maşina şi productivitatea muncii. I. BODEA In curînd la Institutul oncologic din Capitală va intra în funcţiune un laborator de radioizotopi. Laboratorul este dotat cu aparate speciale importate din U.R.S.S. şiani de democraţie populară. In fotografie: Biologul Dumitru loan lucrînd în cadrul laboratorului la efectuarea unei diluţii a preparatului radioactiv 32 P. Foto: AGERPRES Proletari 8in toate ţările, uniţi-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIV, Seria II-a, Nr. 2973 ,4 PAGINI — 20 BANI Marţi 2 decembrie 1958 Dimităr Ganevalies preşedinte al trezitN MM Merea LMftrie SOFIA 1. — Trimisul special AGERPRES transmite: Duminică 30 noiembrie a avut loc cea de-a 2-a sesiune extraordinară a Adunării Populare a R. P. Bulgaria pentru alegerea noului preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria. La sesiune au asistat delegaţiile străine care au participat la funeraliile lui Gheorghi Damianov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, şefii şi membrii reprezentanţelor diplomatice acreditaţi la Sofia, ziarişti bulgari şi străini. Şedinţa a fost deschisă de Ferdinand Kozovski, preşedintele Biroului Adunării Populare a R. P. Bulgaria. Asistenţa a păstrat un moment de reculegere în memoria fostului preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Gheorghi Damianov. Din însărcinarea C.C. al P. C. Bulgar, a Consiliului Naţional al Frontului Patriei şi a grupurilor parlamentare ale P. C. Bulgar şi Uniunii Populare Agrare din Bulgaria, Todor Jivkov, membru al După cum se arată în scurta biografie transmisă de Agenţia Telegrafică Bulgară, tovarăşul Dimităr Ganev , membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar — s-a născut în anul 1898 în satul Gradeţ, din raionul Kote. Din anul 1921 este membru al Partidului Comunist Bulgar. Dimităr Ganev a luat parte activă la pregătirea insurecţiei armate antifasciste din septembrie 1923, precum şi la insurecţia însăşi, pentru care a fost concediat din serviciu şi arestat. în anii 1924—1925 a lucrat la Sofia şi a fost unul din primii redactori ai ziarului „Novini“, organ legal al C.C. al P.C. Bulgar. în 1929 D. Ganev a fost ales membru al C.C. al P.C. Bulgar. Timp de ciţiva ani tovarăşul Ganev a lucrat în rîndurile populaţiei din Cadrilater, fiind secretar al C.C. al Organizaţiei revoluţionare dobrogene, iar în 1934 a fost inclus în componenta C.C. şi a Secretariatului C.C. al Partidului Comunist din Romînia. In 1935, pentru activitate revoluţionară intensă, a fost condamnat la Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, a propus să fie ales preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Dimităr Ganev, membru al Biroului Politic, secretar al C. C. al P.C.R., fiu credincios al poporului bulgar, vechi militant al Partidului Comunist Bulgar. Deputaţii şi invitaţii la şedinţă au aprobat cu aplauze îndelungate această propunere. Trecîndu-se la vot, Adunarea Populară a ales în unanimitate pe Dimităr Ganev ca preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria. Luînd cuvintul, Dimităr Ganev a mulţumit partidului şi poporului pentru încrederea deosebită care i-a fost acordată, luîndu-şi totodată angajamentul de a munci cu abnegaţie pentru îndeplinirea înaltei sale misiuni. Dimităr Ganev a încredinţat că-şi va închina toate forţele slujirii poporului, cauzei triumfului socialismului, întăririi păcii şi prieteniei între popoare, cauzei întăririi legăturilor indestructibile cu familia ţărilor socialiste, în frunte cu marea Uniune Sovietică 10 ani închisoare, fiind deţinut la Doftana şi alte închisori. Eliberîndu-se din închisoare In 1940, Dimităr Ganev se întoarce în Bulgaria; în 1942 este ales membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar. Tovarăşul Ganev a luat parte activă la pregătirea insurecţiei armate populare împotriva dictaturii monarhofasciste din Bulgaria. In acelaşi timp el a fost redactor al ziarului „Rabotnicesko Delo" organ ilegal de partid. De la începutul anului 1944 a condus mişcarea de rezistenţă în zonele militare de operaţii Varna şi Russe. După eliberarea Bulgariei de sub jugul fascist, tovarăşul Dimităr Ganev deţine posturi de conducere în organele de partid şi de stat. Cu prilejul împlinirii a 60 de ani şi pentru slujirea îndelungată plină de abnegaţie a partidului şi poporului, tovarăşul Dimităr Ganev a fost decorat recent cu Ordinul „Gheorghi Dimitrov" şi i s-a conferit titlul de Erou al Muncii Socialiste. Utemiştii demască pe infractori Utemiştii Cezar Neferu şi Alexandru Medeleanu (de la fabrica de confecţii ,, Gheorghe Gheorghiu-Dej"), coborind scările de la capătul secţiei lor au zărit pe cineva strecurindu-se ca o umbră spre vestiare. — Cine poate avea treabă la ora asta la vestiar? Mai de mult, la vestiar se petrecuse un caz ce a atras atenţia tuturor muncitorilor din fabrică. Utemistul Căileanu Gheorghe a observat că dincolo de paravanul unei boxe se petrecea ceva neobişnuit: cineva se mişca de parcă se înfăşură cu ceva. A aşteptat pimi persoana a ieşit din boxă, a recunoscut-o şi apoi a anunţat serviciul de pază. La poartă, Naftali Ghelberi — care — culmea ironiei — era verificator la secţia ceaprazarie — a fost reţinut de control. In bunul dublu ce-l purta la mijloc au fost găsite materiale scumpe sustrase din secţie. Ulterior, la locuinţa acestui individ au fost găsiţi saci întregi cu materiale sustrase din fabrică. Amintindu-şi de acest caz, cei doi utemişti au coborît în grabă în vestiar şi au văzut-o pe Tomescu Veronica care tocmai trecea in spatele paravanului. In mină avea un pachet. Amintindu-şi că Tomescu nu mai lucrează de două luni in fabrică, s-au dus la ea şi au găsit-o in fund lingă nişte dulapuri. In mină nu mai avea pachetul de mai înainte. Cei doi s-au uitat în jur. O uşă la un dulap era puţin crăpată. Au deschis-o. înăuntru era pachetul, iar în el o rochie. — Mai ai ceva de spus ?! Tomescu Veronica a declarat la Miliţie că păstrase legitimaţia de intrare chiar şi după ce plecase din fabrică, îşi făcuse rost de chef pentru dulapuri şi „opera", sustrăgind diferite bunuri. Tinerii Cezar Neferu şi Alexandru Medeleanu şi-au făcut datoria pe măsura conştiinţei de utemişti. Indivizi de teapa lui Naftali şi Tomescu nu-şi mai pot face de cap. Colectivul de muncitori este necruţător cu cei ce atentează la avutul poporului. C. VICTOR