Scînteia Tineretului, decembrie 1958 (Anul 13, nr. 2973-2998)

1958-12-02 / nr. 2973

Cu cîţi­va ani In urmă, pe Întin­derile nisipoase din sudul Olte­niei, Institutul agronomic „Tudor Vladimirescu" din Craiova, a în­treprins vaste cercetări care au dus la cultivarea viţei de vie în bune condiţii pe aceste terenuri. Cu o lună in urmă, in comuna Dăbuieni din raionul Gura Jiului a avut loc prima consfătuire a viticultorilor din raioanele cu ni­sipuri nevalorificate din regiune. Această măsură organizatorică luată de Comitetul regional de partid Craiova, avea să ducă la mobilizarea tuturor forţelor de pe aceste meleaguri pentru popularea terenurilor nisipoase cu viţă de vie. Răspunzând acestei chemări, întovărăşiţii şi colectiviştii din ■comuna Dăbuieni au luat hotări­­rea patriotică de a planta peste 400 de hectare nisipoase cu viţă de vie. In scopul realizării acestui ţel, încă de la Începutul lunii noiem­brie a.c., organizaţiile de bază U.T.M. de la Întovărăşiri şi de la gospodăria agricolă colectivă „1 Mai“, au pornit o înflăcărată În­trecere patriotică pentru asigura­rea butaşilor de vie şi Îngropatul lor pe terenurile destinate acestor plantaţii. Cele 15 echipe de tine­ret au Început o muncă demnă­ de toată lauda. Pe lingă cele 2.100 ide care de gunoi de grajd cărate şi împrăştiate pe aceste terenuri, ei au recoltat din plaiurile de vii 15.500.000 de butaşi de vie, adică întreaga cantitate de butaşi ne­cesară plantării, iar acum cot la tot cu tovarăşii lor mai vîrstnici Continuă cu plantatul.­­ In mod deosebit s-au evidenţiat tatemiştii şi tinerii gospodăriei a­­gricole colective „1 Mai“, care de altfel peste 2-3 zile vor termina şi îngropatul butaşilor pe cele 100 hectare planificate. ION TEOHARIDE IAŞI. — (prin te­­lefon de la corespon­dentul nostru). Puieşti, un sat mare care aduce a tîrg, din raionul Birlad. Seară. Pe uliţele satului ar­de lumina. Colo in­tr-o sală este întune­ric. Pe ecran se suc­ced ultimele secvenţe ale unui film, încă puţin şi filmul se termină. Printre spec­tatori, cam vreo 200 la număr, zăresc pe Cezar Jinca, secreta­rul comitetului co­munal U.T.M., pe v­­temii lii Gheorghe Nedelcu, Ion Miron, pe timpi­arul Mihai Hriţcu şi pe mulţi al­ţii. Le-a plăcut tineri­lor filmul. Bucuroşi coboară treptele că­minului cultural şi se îndreaptă spre casele lor. Au mai fost ei la film, nu-i vorbă, însă în alte­­părţi. Acesta este însă primul film vizionat aici, datorită entuziasmului fi hăr­niciei lor. Iată cum. In Puieşti exista o clădire veche în cea mai mare parte stri­cată încă de la răz­boi, linia din încăperi, cu puţine stricăciuni era destinată căminu­lui cultural. Numai a cămin cultural nu a­­ducea insă clădirea. In primăvar­a acea­sta, ulemiftii fi tine­rii au luat iniţiativa si demoleze totul pînă la schelet fi să refacă in mod volun­tar clădirea. Comite­tul comunal de par­i­tid fi sfatul popular au primit cu bucurie iniţiativa, au înlesnit aducerea din altă parte a cimentului, restul materialelor s-au procurat pe plan local. Lemnul din pă­dure, nisipul fi pie­­trişul din albia unui nu. Munca a fost e­­fectuată în întregime de către fetele fi bă­ieţii din comună. Clădirea fi-a schim­bat înfăţişarea deve­nind cea mai arătoa­să din sat. Acum sea­ră de seară sala de cinematograf, biblio­teca, sala de lectură, sânt tot mai pline, cu muţi tineri şi vîrstnici din comună. In întreaga ţară au loc Numeroase acţiuni patriotice ale tineretului Nisipurile pustii Prin forţe proprii, şi-au înălţat deJe" - mîine un cămin cultural vii înfloritoare Au construit un saivan modern Comuna Cornu e aşezată la poalele Carpa­ţilor, pe malul sting al rîului Prahova. Oamenii de aici sunt zidari şi pietrari vestiţi. Fe­meile se ocupă cu creşterea vitelor şi cu pomicultura. Pământurile nu sunt fertile, dar păşunile sunt bo­gate. Dornici să obţină rezultate mai bune în creşterea oilor, o par­te din săteni s-au hotărît să pună temelia unei întovărăşiri zooteh­nice. Au cerut sprijinul şi ajutorul organizaţiei de partid şi sfatului popular. Organele puterii locale au venit îndată în ajutorul lor. Şi, ca buni gospodari, oamenii au chibzuit bine lucrurile. Ca oile să aibă condiţii bune de creştere şi îngrijire, membrii întovărăşirii s-au gîndit să construiască în centrul terenului de păşunat un saivan modern pentru 500 de oi. La chemarea organizaţiei de par­tid din comună, de a ajuta pe în­tovărăşiţi la construirea saivanului prin muncă voluntară şi cu resur­se locale, utemiştii şi tinerii au răspuns cu entuziasm. Tudorica Ionescu, Ion Popa, Simion Epurea­­nu şi mulţi alţii au muncit cu rîvnă la construirea saivanului. Durat din bîrne şi acoperit cu şindrilă, cu uşi şi ferestrei noi, saivanul este foarte modern. La construcţia lui tinerii, alături de vîrstnici, au depus peste 200 de zile muncă voluntară, economisin­­du-se circa 70.000 lei. La inaugu­rarea întovărăşirii, Ion Lazăr, pre­şedintele sfatului popular comunal a felicitat pe tineri şi pe cei care şi-au adus contribuţia la construi­rea saivanului. GH. ARSENE secretarul Sfatului popular al comunei Cornu, regiunea Ploeşti Noul la locul vechiului La Fabrica de tricotaje „Bela Brainer“ din Capitală a-au obţinut succese mari în creşterea producti­vităţii muncii în ultimele luni. Cum au fost ele obţinute, care este contribuţia tinerilor ? La aceste doua întrebări ne-a răspuns tov. Tiberiu Deutsch, directorul fa­bricii : *— La faza urzii — declară din­eul — în octombrie a crescut pro­ductivitatea muncii cu 90 la sută faţă de perioada anterioară. Şi iată cum. In atelierul nostru meca­nic au fost transformate urzitoa­rele cu tambur în urzitoare secţio­­nate. Treaba n-a fost uşoară dar tinerii Stelian Preotu, Gheorghe Enache şi alţii care au contribuit la realizarea acestui lucru au bi­ruit greutăţile. La urzitoarele sec­­ţionale au obţinut o viteză de în­făşurare a urzelii de 300 ture pe minut în loc de 30—40 cit se ob­ţinea în trecut. Planul care se rea­liza înainte în trei schimburi a cite 15 urzitoare se realizează azi în două schimburi şi cu un număr mai mic de oameni. De aici o creştere a productivităţii muncii în proporţie de 90 la sută faţă de perioada cînd se lucra după ve­chiul sistem. Cu 23 la sută a crescut produc­tivitatea muncii în octombrie la faza tricotat. Aici au contribuit doi factori : amenajarea sectorului tricotat raschel într-o sală nouă asigurindu-se fiecărei m­aşini fun­­­daţii de beton armat. Aceasta a făcut posibilă creşterea turaţiilor la maşini, în al doilea rînd activi­tatea desfăşurată de către munci­torii tineri şi vîrstnici. Randamen­tul maşinilor de tricotat s-a ridicat în aceste condiţii cu 8,5 la sută, crescînd mult şi calitatea produse­lor. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. a discutat în multe rînduri cu tinerii problemele privind creş­terea productivităţii muncii. Mulţi tineri printre care Antoaneta Geor­­gescu, Geta Lică şi Geta Străjescu şi-au depăşit în ultima perioadă sarcinile de plan cu 20—43 la sută. Tovarăşul director ne-a vorbit şi despre participarea tinerilor la conducerea şi gospodărirea fabricii. Am aflat cu acest prilej că mulţi tineri vin în consfătuirile de pro­ducţie cu propuneri privind creşte­­rea productivităţii muncii. Aşa, de exemplu, Mara Ilinca din atelierul rundstuhl a propus să se mărească turaţia la maşina de depănat la care lucrează. Acelaşi lucru l-a cerut şi tînăra Elena Ciripan. Li­dia Laza a cerut ca meşterii să pregătească acele în plumb prin îndreptare şi pilire pentru a se scurta timpul de înlocuire a acului rupt. Aşa a reuşit fabrica „Bela Brai­­ner" să realizeze creşterea produc­tivităţii muncii. Şi ca rezultat con­cret productivitatea muncii pe fa­brică a crescut cu 2 la sută faţă de sarcina de plan iar salariul me­diu al muncitorilor a crescut la circa 800 lei, numeroşi muncitori cîştigind astăzi peste 1000 de lei. L. POPESCU Primele brigăzi utemiste de munca, patriotica din oraşul Cîmpulung- Muscel In oraşul Cîmpulung-Muscel, cinstea organizării primelor bri­găzi utemiste de muncă volunta­ră a revenit Şcolii profesionale de cărbune ai cărei internişti şi tineri au efectuat pînă acum peste 6.500 ore muncă voluntară la diferite lucrări de săpare de gropi pen­tru plantarea puieţilor de brad la­­ punctul Mărcuş, mobilizarea solu­­­­lui în jurul arboretelor din cadrul ocolului silvic etc. In adunarea generală U.T.­M.­­ deschisă, s-au anunţat şi obiec­tivele de muncă ale brigăzilor ce­­ se vor înfiinţa: construirea casei raionale de cultură, a stadionului­­ „23 August“ din Cîmpulung etc. Secretarul organizaţiei U.T.M. a anului III C — tov. Necula Aurel — a cerut în numele celor 28 utemişti ca brigada nr. 1. să fie creaită în clasa lor. In aceeaşi şedinţă, tinerii au constituit încă 4 brigăzi utemiste de muncă pa­triotică. Cele cinci brigăzi utemiste de muncă patriotică au şi lucrat de acum la construirea stadionului primele 400 ore. GH. VLAD secretar al Comitetului orăşenesc U.T.M. Cimpullung Muscel Elevii sunt alături de părinţii lor la muncă voluntară Cu cîteva zile în urmă a avut loc la Şcoala elementară de 7 ani nr. 17 din Constanţa, şedinţa fes­tivă de inaugurare a trei săli noi de clasă. Directorul şcolii a arătat cu acest prilej că la terminarea celor trei săli de clasă de către T.R.C.L. prin care se asigură ele­vilor condiţii optime de învăţătură şi-au adus o însemnată contribu­ţie atît elevii cît şi părinţii lor, care au prestat mii de ore muncă voluntară şi în mod deosebit pă­rinţii Ioan Maceac, Maria Poma­­zan, Fira Rîncu, Eufrosina Muşat şi Elen® Coni. . Din ce în ce mai cunoscute le sunt constructo- rU rilor de la şan­­tierul de locu­inţe din B-dul Muncii, filatoarele din brigada de muncă patriotică a F.R.B.­­ului. Tinerele filatoare şi-au făcut un obicei ca odată pe săptămînă să vină pe şantier şi să ajute la diverse munci manuale. Luni au sosit ca de­­obicei, vesele și pline de entu­ziasm. Cu hărnicie s-au apucat să stivuiască cele două tone de țeavă necesară unor sche­lării. In fotografia noastră iată ci­­teva filatoare intredndu-se la stivuit. Foto: V. CONSTANTINESCU La Întreprinderea „Tricotajul Roşu" din Capitală a început fa­bricarea articolelor de lenjerie din nylon. In fotografie: Ecate­­rina Adamache de la secţia de confecţii nylon. Foto: AGERPRES Forţa conştiinţei ÎNAINTATE Ajunşi la Gospodăria colec­tivă ,Jorum Nou“ din comu­na Luncani, raionul Turda, l-am căutat mai întîi pe pre­­şedintele gospodăriei, secreta­rul organizaţiei de partid şi inginerul agronom. întrebarea pusă tuturor a fost aceeaşi : ce părere au despre contribuţia tineretului la dezvoltarea şi consolidarea gospodăriei ? Preşedintele, Nemeth Eu­gen, un om mărunţel fi gras, ne-a spus : — O să aflaţi dumneavoa­stră imediat faptele lor. Mai întîi vreau să vă spun un lucru : că tinerii aceştia ai noştri, fie că au 16 sau 26 de ani, au ajuns o forţă. Adică o forţă nu numai pentru că sînt mulţi — 40 la sută din efectivul gospodăriei — nu asta e cel mai important. Important e că ei sînt o forţă, cum să zic eu, pe care pui bază oricînd, în care ai încredere. Nu, tova­­răşe secretar ? Secretarul organizaţiei de partid, un om înalt, cu o fi­gură negricioasă a dat din cap hotărît. — A ta e. Dar lasă să vadă dinţii fi faptele, adică ce au făcut ei fi să tragă pe urmă concluziile. Şi am aflat apoi faptele. In vara acestui an, o su­prafaţă de 70 hectare cu grîu era ameninţată să fie inundată de ape. Pentru gospodărie a­cesta era un mare pericol. o Printre colectiviști domnea o­­ frămîntare deosebită. Organi-­­ zaţia de bază U.T.M. n-a ră-O mas pasivă faţă de aceste fră-­­ mintări. A discutat în birou 0 problema aceasta fi a cerut (9 conducerii gospodăriei fi or- (g ganizafiei de partid să le în-­­ credinţeze lor acţiunea de sal- Q vare a acestei culturi. După în ce au primit încuviinţarea a 0 fost lansat imediat un apel că­ 0 tra toţi ulemiftii fi tinerii din Q gospodărie. Aceştia au răspuns Q cu toţii, pînă la unul. Lucra- 0 rea a cerut multă muncă, mult­­7 efort. Dar ulemiftii fi tinerii, 0 muncind cu abnegaţie fi entu- V zi asm, au săpat carnalul de Q scurgere, lung de 500 de me- 0 tri, intr-un timp record. Ast- Q fel, recolta de pa cele 70 de Q hectare a fost salvată. 0 ★ $ Sectorul zootehnic al gospo- A­dariei se află într-o continuă A dezvoltare. Pentru aceasta tre- A buia asigurată o bază furajeră A suficientă fi consistentă, în A deosebi pe timpul iernii. Gos- A podăria trebuia să însilozeze A 250 tone furaje. Tineretul, care A a luat pe seama la această ac-­­­ţiune a însilozat însă 300 de­­ tone, această acţiune continuînd a fi acum prin valorificarea tutu-­­ tot resurselor — borhot, resturi \ de legume etc. \ ★ \ Conducerea gospodăriei pla- \ nificase ca anul acesta să fie \ introdus în gospodărie gazul \ metan Lucrările acestea ce- \ reau însă mult muncă la să- \ parea canalului fi îngroparea \ conductelor, tocmai într-o pe- \ rioadă de vîrf a muncilor în­­ gospodărie. In afară de aceasta \ s-ar fi sporit mult numărul zi- \ lelor muncă, ceea ce ar fi dus \ V. APARASCHIVEI­­? I. MIHALACHE­­? (Continuare in pag. 3-a) . ■ ■ TINERII LUPTA pentru ridicarea productivităţii muncii Congresul al ll-lea al Partidului Muncitoresc Român a subliniat n­ecesitatea creşterii permanente a productivităţii muncii în vederea dezvoltării economiei şi ridicării nivelului de trai al poporului muncitor. Organizaţiile U.T.M. din întreprinderi mobilizează tinerii pentru realizarea acestei impor­tante sarcini. Generalizarea metodelor avansate de muncă, folosirea deplină a utilajului, introdu­cerea tehnicii noi, sunt numai cîteva din căile prin care tineretul îşi aduce contribuţia la creșterea productivității muncii. ÎNGRIJIND maşina, obţin SUCCESE MAI MARI In secţia mecanică a Şantierului Naval Maritim din Constanţa exis­tă mulţi tineri care se frămîntă continuu pentru găsirea căilor ce duc la mărirea productivităţii muncii. Atomistul Nicolae Petrescu de pildă, a confecţionat în urmă cu cîtva timp un dispozitiv pentru strunjirea dozelor electrice. Cu a­­jutorul dispozitivului a mărit pro­ductivitatea muncii reducînd tim­pul de lucru la această operaţie cu 30 la sută. Acum, împreună cu alţi tineri din secţie, se frămîntă pentru crearea unui alt dispozitiv necesar prelucrării unor pinioane de la maşinile agricole. Strunga­rul Ştefan Dumitru, secretar al or­ganization de secţie U.T.M., aplică la prelucrarea pieselor metoda de tăiere rapidă a metalelor. Asemeni lor mai sînt şi alţii. O cale importantă de sporire a productivităţii muncii este însă şi folosirea din plin a maşinilor. La prelucrarea unei piese vrei să iei o aşchie de metal mai mare cu un milimetru sau doi. Maşina zumzăie liniştit, iar cuţitul alunecă uşor la suprafaţa lucie a piesei. De ce? Pentru că strungul este îngrijit, şters şi uns la timpul cuvenit, în­cearcă şi alt tînăr să ia o aşchie măcar cu o jumătate de milimetru mai mare. Strungul însă îi joacă festa. De ce ? E uşor de aflat, nu l-a şters la vreme, nu l-a uns, l-a lăsat să­ ruginească. Iată deci că el nu poate folosi din plin maşina. Cam ca acestuia din urmă li se întîmplă utemiştilor Mustafa Şu­­kuri,I Ilie Dumitru, Vasile, Ghiţă şi altor strunguri din secţia me-­ canică. Ei nu îngrijesc maşinile aşa cum tre­buie, degradează uni­versalele şi şuruburile de prins de la diferitele suporturi ale strun­gului prin felul defectuos în­­care string piesele sau cuţitele. Şi lip­sa de grijă faţă de maşini nu poa­te să nu se reflecte în productivi­tatea muncii scăzute. După cum spune secretarul organizaţion de secţie U.T.M., ei sunt din această cauză mereu printre codaşi. Orga­nizaţia U. T. M. de aici n-ar tre­bui să lase însă lucrurile la voia întîmplării sau să vorbească des­pre productivitatea muncii la un, an odată şi atunci la marele ge­neral. Ea trebuie să le arate tine­rilor pe bază de exemple concrete, convingătoare, legătura strînsă, directă care există , între felul cum este îngrijită şi folosită ma­şina şi productivitatea muncii. I. BODEA In curînd la Institutul oncolo­gic din Ca­pitală va intra în func­ţiune un laborator de radioizo­­topi. Laboratorul este dotat cu aparate speciale importate din U.R.S.S. şi­­ani de democraţie populară. In fotografie: Biologul Dumitru loan lucrînd în cadrul laborato­rului la efectuarea unei diluţii a preparatului radioactiv 32 P. Foto: AGERPRES Proletari 8in toate ţările, uniţi-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIV, Seria II-a, Nr. 2973 ,4 PAGINI — 20 BANI Marţi 2 decembrie 1958 Dimităr Ganev­a­lies preşedinte al trezitN MM Mere­a LMftrie SOFIA 1. — Trimisul special AGERPRES transmite: Duminică 30 noiembrie a avut loc cea de-a 2-a sesiune extraor­dinară a Adunării Populare a R. P. Bulgaria pentru alegerea noului preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulga­ria. La sesiune au asistat delegaţii­le străine care au participat la fu­neraliile lui Gheorghi Damianov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, şefii şi membrii reprezentanţelor diploma­tice acreditaţi la Sofia, ziarişti bul­gari şi străini. Şedinţa a fost deschisă de Fer­dinand Kozovski, preşedintele Bi­roului Adunării Populare a R. P. Bulgaria. Asistenţa a păstrat un moment de reculegere în memoria fostului preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Gheor­ghi Damianov. Din însărcinarea C.C. al P. C. Bulgar, a Consiliului Naţional al Frontului Patriei şi a grupurilor parlamentare ale P. C. Bulgar şi Uniunii Populare Agrare din Bul­garia, Todor Jivkov, membru al După cum se arată în scurta biografie transmisă de Agenţia Telegrafică Bulgară, tovarăşul Dimităr Ganev , membru al Bi­roului Politic şi secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar — s-a născut în anul 1898 în satul Gradeţ, din raionul Kote­. Din a­­nul 1921 este membru al Partidu­lui Comunist Bulgar. Dimităr Ga­nev a luat parte activă la pre­gătirea insurecţiei armate anti­fasciste din septembrie 1923, pre­cum şi la insurecţia însăşi, pentru care a fost concediat din serviciu şi arestat. în anii 1924—1925 a lucrat la Sofia şi a fost unul din primii redactori ai ziarului „No­­vini“, organ legal al C.C. al P.C. Bulgar. în 1929 D. Ganev a fost ales membru al C.C. al P.C. Bul­gar. Timp de ciţiva ani tovarăşul Ganev a lucrat în rîndurile popu­laţiei din Cadrilater, fiind secre­tar al C.C. al Organizaţiei revo­luţionare dobrogene, iar în 1934 a fost inclus în componenta C.C. şi a Secretariatului C.C. al Par­tidului Comunist din Romînia. In 1935, pentru activitate revoluţio­nară intensă, a fost condamnat la Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, a propus să fie ales preşedinte al Prezidiului Adu­nării Populare a R. P. Bulgaria, Dimităr Ganev, membru al Birou­lui Politic, secretar al C. C. al P.C.R., fiu credincios al poporului bulgar, vechi militant al Partidu­lui Comunist Bulgar. Deputaţii şi invitaţii la şedinţă au aprobat cu aplauze îndelungate această propunere. Trecîndu-se la vot, Adunarea Populară a ales în unanimitate pe Dimităr Ganev ca preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria. Luînd cuvintul, Dimităr Ganev a mulţumit partidului şi poporului pentru încrederea deosebită care i-a fost acordată, luîndu-şi tot­odată angajamentul de a munci cu abnegaţie pentru îndeplinirea înaltei sale misiuni. Dimităr Ga­nev a încredinţat că-şi va închina toate forţele slujirii poporului, cau­zei triumfului socialismului, întă­ririi păcii şi prieteniei între popoa­re, cauzei întăririi legăturilor inde­structibile cu familia ţărilor socia­liste, în frunte cu marea Uniune Sovietică 10 ani închisoare, fiind deţinut la Doftana şi alte închisori. Eliberîndu-se din închisoare In 1940, Dimităr Ganev se întoarce în Bulgaria; în 1942 este ales membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar. Tovarăşul Ganev a luat parte activă la pre­gătirea insurecţiei armate popu­­lare împotriva dictaturii monarho­­fasciste din Bulgaria. In acelaşi timp el a fost redactor al ziarul­­ui „Rabotnicesko Delo" organ ilegal de partid. De la începutul anului 1944 a condus mişcarea de rezistenţă în zonele militare de operaţii Varna şi Russe. După eliberarea Bulgariei de sub jugul fascist, tovarăşul Dimi­tăr Ganev deţine posturi de con­ducere în organele de partid şi de stat. Cu prilejul împlinirii a 60 de ani şi pentru slujirea îndelunga­tă plină de abnegaţie a partidu­lui şi poporului, tovarăşul Dimi­tăr Ganev a fost decorat recent cu Ordinul „Gheorghi Dimitrov" şi i s-a conferit titlul de Erou al Muncii Socialiste. Utemiştii demască pe infractori Utemiştii Cezar Ne­­feru şi Alexandru Me­­deleanu (de la fabrica de confecţii ,, Gheorghe Gheorghiu-Dej"), cobo­­rind scările de la ca­pătul secţiei lor au ză­rit pe cineva strecu­­rindu-se ca o umbră spre vestiare. — Cine poate avea treabă la ora asta la vestiar? Mai de mult, la ve­stiar se petrecuse un caz ce a atras atenţia tuturor muncitorilor din fabrică. Utemistul Căileanu Gheorghe a observat că dincolo de paravanul unei boxe se petrecea ceva neobiş­nuit: cineva se mişca de parcă se înfăşură cu ceva. A aşteptat pimi persoana a ieşit din boxă, a recunoscut-o şi apoi a anunţat servi­ciul de pază. La poar­tă, Naftali Ghelberi — care — culmea ironiei — era verificator la secţia ceaprazarie — a fost reţinut de control. In bunul dublu ce-l pur­ta la mijloc au fost găsite materiale scum­pe sustrase din secţie. Ulterior, la locuinţa a­­cestui individ au fost găsiţi saci întregi cu materiale sustrase din fabrică. Amintindu-şi de a­­cest caz, cei doi u­­temişti au coborît în grabă în vestiar şi au văzut-o pe To­mescu Veronica care tocmai trecea in spate­le paravanului. In mi­­nă avea un pachet. A­­mintindu-şi că Tomescu nu mai lucrează de două luni in fabrică, s-au dus la ea şi au găsit-o in­ fund lingă nişte dulapuri. In mină nu mai avea pachetul de mai înainte. Cei doi s-au uitat în jur. O uşă la un dulap era puţin crăpată. Au deschis-o. înăuntru era pachetul, iar în el o rochie. — Mai ai ceva de spus ?! Tomescu Veronica a declarat la Miliţie că păstrase legitimaţia de intrare chiar şi după ce plecase din fabrică, îşi făcuse rost de chef pentru dulapuri şi „o­­pera", sustrăgind dife­rite bunuri. Tinerii Cezar Ne­­feru şi Alexandru Me­­deleanu şi-au făcut da­toria pe măsura con­ştiinţei de utemişti. In­divizi de teapa lui­ Naf­­tali şi Tomescu nu-şi mai pot face de cap. Colectivul de muncitori este necruţător cu cei ce atentează la avutul poporului. C. VICTOR

Next