Scînteia Tineretului, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 2999-3023)

1959-01-03 / nr. 2999

Pe răbojul timpului s-a mai înscris un an. Anul care ne-a părăsit a fost pentru tineretul nostru un an de minunate victorii, sub conducerea partidului, în opera de construire a socialismului. În noaptea anului nou tinerii au petrecut clipe de neuitat la carnavalurile și revelioanele tineretului organizate de U.T.M. în Capitală, în orarele şi satele de pe întreg cuprinsul ţării. Ei au sărbătorit victoriile din 1958, privind cu optimism noul an. Acest an va consemna realizări fi mai mari ale ti­neretului nostru în slujba măreţului ideal al socialismului. Reporterii noştri au fost prezenți la cîteva din revelioanele tineretului. Ei au înregistrat atmosfera caldă, sărbătorească, veselia tinerilor și gîndurile cu care aceștia itîmpină noul an. O noapte minunată la PALATUL REPUBLICII Scăldat în lumina feerică a re­flectoarelor, Palatul Republicii îşi primea oaspeţii, tineri munci­tori, elevi sau studenţi fruntaşi din Capitală, participanţi la car­navalul tineretului din noaptea Anului Nou. Palatul Republicii... Acum 11 ani regele cu suita sa de trepă­duşi îşi lua tălpăşiţa. Cei 11 ani care s-au scurs de atunci au con­semnat mari prefaceri în viaţa ţării noastre însăşi palatul, odi­nioară loc de huzur pentru cei hrăpăreţi care jefuiau poporul, găzduieşte, în cea dinţii noapte a anului 1959 carnavalul tinere­tului din oraşul Bucureşti. Nu-i deloc greu să desluşeşti în privirea fiecăruia dintre invi­taţi emoţie, bucurie, curiozitate. O emoţie firească pornită din simţăminte profunde de satisfac­ţie, de recunoştinţă către partid, pentru viaţa nouă pe care a creat-o tineretului nostru. Tinerii muncitori, elevi sau studenţi pă­şeau în curtea palatului cu senti­mentul unor stăpîni în propria lor casă, înveşmîntate ca în poveşti sălile palatului erau gata pentru minunata sărbătoare. Eroii minunatelor legende ale poporului nostru din suita cărora nu lipseşte nici Ileana Cosînzea­­na cu al ei Făt Frumos, îmbră­caţi în pitoreşti­le costume naţio­nale, îi întîmpină bucuroşi pe oaspeţi cu tradiţionalul „La mulţi ani“. — La mulţi ani. De te bate cumva gîndul să încerci a găsi aici tovarăşii de muncă, prietenii, nu va fi aşa de simplu. Ghiceşte de poţi cine se ascunde sub înfăţişarea lui Păca­lă sau a lui Tîndalăi sau mă rog identifică-i de poţi pe muşche­tari. Dar nu-ţi pierde vreunea. Toţi de aici îţi sunt prieteni şi n-ai decit să le joci şi tu festa. I­aţi o mască. ...20 de trompetişti instalaţi pe scările ce duc spre sala a doua a carnavalului au dat ca la o co­mandă semnalul de începere a carnavalului. Două ore, atît a mai rămas din vechiul an. Noul an ne va aduce noi bucurii. Ţara noastră va fi mai frumoasă, iar vi­aţa poporului mai îmbelşugată. Uzine şi fabrici noi, şcoli, spitale, şantiere de construcţii de locuin­ţe vor impînzi pămintul patriei. Să ciocnim aşa­dar un pahar pentru viaţa nouă, socialistă. Perechile de dansatori s-au a­­runcat în viitoarea dansului. Cântecul, veselia, le umple sufle­tul. Timpul aleargă, aleargă nestingherit. Cu fiecare clipă drumul lui 1958 se apropie de sfirşit iar noul an 1959 se pre­găteşte de lunga-i călătorie. — La mulţi ani tovarăşi, la mulţi ani prieteni. Această urare a fost adresată tinerilor de tova­răşul Virgil Trofin prim secretar al C.C. al U.T.M. El a felicitat călduros pe tineri cu ocazia noului an urîndu-le un an bogat în munca lor în uzine, şcoli sau facultăţi. Clinchete de pahare, strîngeri de mină, îmbrăţişări. Aplauze. Nesfîrşite aplauze. Mi-a fost dat să-i cunosc pe cîţiva dintre participanţi la minu­natul carnaval al tineretului care au ţinut să împărtăşească prin ziarul nostru impresiile din a­­ceastă noapte de neuitat petrecu­tă în Palatul Republicii. Să facem cunoştinţă cu Gheorghe Dindele­­gan strungar la uzina „Timpuri Noi". „Sărbătorirea noului an la Pa­latul Republicii laolaltă cu alţi peste 1.000 de tineri ne-a făcut o mare bucurie, prilejuindu-ne momente minunate. Am petrecut o noapte ca în poveşti simţin­­du-mă fericit pentru că mi s-a o­­ferit şi mie posibilitatea să parti­cip la acest carnaval. Organiza­rea, programul artistic, totul a fost excepţional. Iniţiativa orga­nizării acestui carnaval de către U.T.M. care ne-a creat posibilita­tea să fim împreună cu tovarăşii noştri de muncă şi să petrecem împreună noul an, m-a mişcat profund“. Am întîlnit aici şi un grup de tineri din industria uşoară : tine­rii V. Matei, I. Mocanu, S. Colici şi M. Bodea muncitori textilişti la I.B.B. „Suntem­ încîntaţi, ne-au decla­rat ei de iniţiativa organizării a­­cestui carnaval. Eforturile organi­zatorilor sunt răsplătite din plin şi suntem­ copleşiţi de frumuseţea acestei nopţi petrecute la palat. Am participat la unele dintre cele mai frumoase şi mai interesante revelioane pe care le-a cunoscut generaţia noastră". Impresiile cunoştinţelor noa­stre întregesc de bună seamă re­portajul de faţă. Şi totuşi despre cîteva nu v-am povestit încă! L-am uitat pe Moş Gerilă care a venit şi aici cu sacul plin. Pe ar­tiştii amatori sau profesionişti care au prezentat programe inte­resante. Cineva spunea : am trăit o noapte de basm. Şi-i adevărat. O noapte de basm în fostul palat regal, bun al poporului azi. VASILE RANGA Revelionul colectiviştilor Ajun de An Nou — ora 22. Pe uliţele comunei Ceacu din raionul Călăraşi era o animaţie deosebită. Spre sala mare a că­minului cultural se îndrepta o mulţime de­ oameni, îndeosebi tineri. Revelionul a­­cesta, ca niciodată pînă acum, a fost or­ganizat şi sărbătorit împreună de cea ma mare parte a ţărani­lor muncitori din comună. Cu multe zile înainte, sfatul popular comunal, conducerea gospodă­riei collective fi orga­nizaţia de bază U.T.M. din G.A.C. au alcătuit programul a­­cestei petreceri la care au fost invitaţi să participe colecti­­viştii fi cei mai har­nici ţărani muncitori din afara gospodă­riei. Fanfara tinerilor colectivişti a învăţat fi a repetat zile fi nopţi in fir cîntece noi, cu care să-i di­streze pe cei prezenţi la revelion. Colectiviştii au ser­bat cu acest prilej încheierea unui an de muncă rodnică fi faptul că, în ultima vreme, alături de ei, în marea familie so­cialistă au intrat noi familii de ţărani muncitori. Gospodă­ria a obţinut în anul 1958 producţii mari de cereale, fermele de animale s-au dez­voltat, fondul de ba­ză a crescut fi toate acestea au făcut ca bunăstarea colectiviș­tilor să fie şi mai în­floritoare. La mesele așezate în sala frumos orna­tă a căminului cul­tural, printre sutele de tineri care au ve­nit să închine paha­rele pentru belşugul noului an, i-am re­marcat pe tinerii co­lectiviști capi de familie Constantin Cătălău şi Aurică Ghiveci — unii din­tre colectiviștii frun­tași. Fiecare dintre ei a efectuat personal în 1958 între 350-400 zile-muncă, realizînd astfel un venit de 12.000—14.000 lei. Un pahar a fost în­chinat şi pentru a­­ceastă creștere a bunăstării personale a colectiviştilor. Voia bună, veselia, încrederea colectiviş­tilor in viitorul pe care şi l-au ales, urmînd sfatul partidului a lăsat o puternică im­presie aci asupra ţă­ranilor muncitori din afara gospodăriei co­lective, invitaţi la a­­ceastă petrecere. U­­rările tinerilor care au venit cu plugu­­şorul, urările preşe­dintelui gospodăriei le-au simţit ca un îndemn fi pentru ei. Revelionul colecti­viştilor şi ţăranilor muncitori din comu­na Ceacu a fost o sărbătoare plină de bucurie şi optimism. Prima zi a anului 1959 a venit în gos­podărie odată cu ce­rerile de înscriere a încă doi ţărani mun­citori : tînărul Aurel Tudose şi ţăranul muncitor Angliei Can­­dic. S. NICOLAE Colectivistul Constantin Ivănescu, inginerul agronom Mihai Utu­­reanu, muncitoarea Maria Naca, brigadierul muncii voluntare Ion Bobită, muncitorul Ion Leoveanu, colectivista Aurica Cojoc, sergen­tul de marină Gh. Marinescu, s-au cunoscut în această seară la revelionul tineretului din oraşul şi regiunea Constanţa. Un pahar cu vin pentru izbînzile viitoare şi o fotografie pentru amintirea aces­tei minunate nopţi. Un moment de la carnavalul tine­retului petrecut in Palatul Republi­cii Laolaltă, înfrăţiţi privind înainte La revelionul tinerilor timişoreni Ultimele­ ore ale anului 1958 şi primele ore ale noului an ’59 au găsit numeroşi tineri şi tinere din oraşul Timişoara petrecînd împreu­nă revelionul-carnaval la Casa de Cultură a Studenţilor din oraş. Aici s-au adunat tineri şi tinere — romîni, maghiari, germani, sîrbi — fruntaşi în producţie din întreprinderile şi instituţiile ora­şului, studenţi fruntaşi la învăţă­tură, membrii ai birourilor şi co­mitetelor U.T.M., activişti, invitaţi de comitetele regional şi orăşenesc U.T.M. Timişoara pentru a petre­ce revelionul împreună, pentru a se bucura de rezultatele obţinute de ei în anul care a trecut. Tov. Gheorghe Micota, prim se­cretar al Comitetului regional U.T.M. Timişoara care a luat cu­­vîntul în faţa invitaţilor a făcut cu acest prilej un scurt bilanţ al muncii tineretului din regiune in anul care s-a scurs. ,,In urma ini­ţiativei pornite de tinerii de la Combinatul Metalurgic Reşiţa, a spus tov. Micota, tinerii din regiu­nea noastră au economisit pîncă acum 6500 tone de metal, s-au co­lectat în cursul anului şi trimis industriei metalurgice sute de va­goane de fier vechi. 91.000 de ti­neri au participat la efectuarea unor importante lucrări de hidro­amelioraţii, redînd agriculturii nu­mai prin muncă voluntară peste 5000 ha. de teren, la ultimele săp­tămîni, pentru a aduce o contribu­ţie şi mai mare la înflorirea re­giunii noastre şi la înfrumuseţa­rea oraşelor şi satelor s-au format în regiune 300 brigăzi utemiste de muncă patriotică în care sunt în­cadraţi 9436 tineri“. Au fost citaţi tineri ca Constan­tin Risian, strungar la I.M.B., Ca­­trina Bălan ţesătoare la U.T.T., responsabila celui mai bun post atemist de control pe oraş, Vasi­le Pridie de la „Electromotor“, unul dintre cei mai cunoscuţi ino­vatori din Timişoara şi alţi tineri fruntaşi cu care întreaga regiune se mîndreşte, încheind un an, în primele ceasuri ale unui An Nou privirile tinerilor se îndreptau en­tuziaste spre viitor. Noi proiecte, noi visuri înaripa inima şi min­tea lor în această frumoasă noap­te de petrecere şi veselie pe care nu o vor uita niciodată. La masă şi în tot timpul car­navalului veselia, prietenia şi fră­ţia dintre tinerii romîni şi tinerii din rîndurile minorităţilor naţio­nale au dat atmosfera dominantă a serbării. Revelionul-carnaval al tinerilor fruntaşi romîni, germani, maghiari, sîrbi din Timişoara s-a bucurat de un deosebit succes şi constituie încă un îndemn, un sti­mulent spre noi realizări ale ti­neretului din regiunea şi oraşul Timişoara. I. NITII Clipe de neuitat pentru tinerii constănţeni In ultima seară a anului 1958, toate drumurile oraşului Constanţa parcă duceau spre sala sporturi­lor, o nouă şi majestoasă construcţie realizată in 1958. Aici urma să aibă loc revelionul tineretului din ora­şul şi regiunea Constanţa. S-au adunat aici peste 800 de tineri şi tinere din întreprinderi şi din port, din G.A.S. şi G.A.C., din S.M., şi din unităţile marinei noastre militare şi civile, tineri veniţi din toate col­ţurile regiunii la invitaţia comitetului regional U.TM. pentru a petrece împreună la carnavalul tineretu­lui... Anul nou 1959 este aşteptat în jur­ul meselor în­cărcate, în faţa paharelor în care străluceşte vesel vinul de Murfatlar. Cei mai buni dintre tinerii re­giunii Constanţa, cei mai buni dintre acei care în anul 1958 în cele 302 brigăzi de tineret din între­prinderi sau din gospodării de stat şi colective au adus statului 4.500.000 lei economii au creat şi pus în aplicare 360 de inovaţii, din cei care au muncit cu elan la întreţinerea şi recoltarea culturilor agri­cole, au predat statului 300.000 kg. griu din spicele adunate, au însilozat 80.000 tone furaje prin munca lor voluntară, au stăvilit apele redînd zeci de mii de hectare de teren agriculturii pe şantierele de la Iezer, Luciu—Giurgeni, Gîrliciu—Dăieni despre care s-a dus vestea, şi-au unit glasurile şi, în întrea­ga sala, din 800 de piepturi tinere se revarsă năval­nic cîntecul : „înfloreşte ţara mea Mă uit la ea şi simt că-mi creşte inima“... Cu urale şi clinchet de pahare, cu urări de bine şi de spor pentru continua înflorire a ţării, pentru noi realizări tinereşti este întîmpinat anul nou 1959. Confete, serpentine, artificii... în uralele adresate de tineri partidului, conducă­­torului iubit al tineretului din ţara noastră, creato­rului vieţii noi şi fericite pe care o trăim, a luat cu­­vîntul in primele minute ale anului nou tovarăşul V. Vîlcu, prim-secretar al Comitetului regional de par­tid Constanţa. Vorbitorul a felicitat pe tineri, le-a reamintit lucrurile bune făcute în ultimul an şi le-a vorbit despre sarcinile noi, măreţe pe care partidul le pune în faţa tineretului în noul an care a început. ...în sală s-au făcut noi cunoştinţe, s-au legat noi prietenii, tinerii şi-au povestit unii altora faptele, experienţa lor, şi-au împărtăşit proiectele de viitor s-au interesat unii de alţii de viaţa şi munca lor, în sală s-a făcut pentru un moment linişte. A început concursul „Cine ştie, cîştigă“. Pe scenă în faţa examinatorilor, un grup de tineri colectivişti, muncitori, ingineri, bibliotecari, pescari. Subiectul : „Regiunea şi oraşul Constanţa“, întrebări grele, răspunsuri bune. Aplauze şi urale răsplătesc pe con­curenţi. Dar în acelaşi timp întreaga sală participă la o adevărată lecţie de istorie. Află deci cu toţii că oraşul Constanţa datează din secolul VI înaintea erei noastre, că prima G.A.C. din regiunea Constanţa s-a constituit în 1950 la Palatul Mare, că întreaga regiune a fost colectivizată la 17 octombrie 1957 şi multe altele despre istoria mai veche sau mai nouă a regiunii Constanţa. Multe se pot scrie despre revelionul tineretului din Constanţa. Despre spectacolul de estradă, despre pluguşor şi sorcovă, despre răvaşe sau tombolă. Toate acestea sînt cuprinse în cîteva cuvinte spuse de Su­­li­aan Cîrjali din Babadag. — A fost o noapte de neuitat ! ANG. GHEORGHE I qp oű oc oo ac oo oo ao oo Eso oo oc cc so oc oe oo oeoc oe r ii „La mulţi ani“! răsuna în Palatul­­ ICulturii din Iaşi! g 8 8 Coboară seara molcom şi mi- 8 ^­nunată asupra oraşului îmbră- 8 I cat parcă Intr-o haină feerică, g 8 Palatul Culturii din Iaşi îşi 8 8 deschide larg uşile. Sosesc ti- 8 gneri muncitori, colectivişti, trac. g 8 turişti, ţărani muncitori, elevi 8 g şi studenţi, tineri fruntaşi în 1 g muncă şi învăţătură invitaţi de g 8 către Comitetul regional U.T.M. 8 g Iaşi pentru a petrece împreună 1 8 noaptea de revelion. g g Mai sînt încă doar cîteva ore ja 8 din anul 1958, au bogat in rea- g­a lizări şi victorii pentru po- 8 g porul nostru muncitor. “ Bradul împodobit şi strălu- 8 g oilor adună în preajma sa în ^ 8 holul mare de la parterul para- g­a lului 1.300 de băieţi şi fete. 8 g Tovarăşul Simion Timofte, se- 8 cretar al comitetului regional % ? de partid felicită pe tineri, le 8 g urează noi succese în anul care ^ 8 vine. Tovarăşul Constantin A­ g 8 măriei, prim secretar al comite- 8 g tului regional U.T.M. trece pe jj 8 scurt în revistă realizările obţi- g ^ nule in anul 1958 de către har- 8 g nicii utemişti şi tineri ai ora- g 8 sului şi ai regiunii Iaşi. g 1 Apoi urmează programul bo- 8 g gat, cu pluguşoare şi cu răvaşe, g 8 cu recitări şi cîntece, cu dan-8 g suri şi Cotnar aromat şi vestit. 8 8 îşi dau concursul artişti ai O- ° g­perei de Stat din Iaşi, ai Tea­ g 8 trului Naţional „Vasile Alee- g 8 sandri“ şi ai Filarmonicii „Doi- 8 g na Moldovei“. 8 S-au scurs cîteva ceasuri. Cea- 8 8 sornicul marchează ultimele se- 8 scunde din vechiul an. Luminile g 8 se sting, artificiile brăzdează g 8 noaptea cu mii și mii de sein-­­ g tei luminoase. Tinerii con- g 8 structori ai socialismului ridică 8­­ paharele. Ciocnesc pentru noul 8 g an 1959, pentru înfăptuirea g 8 noilor visuri. Şi sînt hotărîţi 8­­ să le înfăptuiască: „La mulţi 8 g ani". Acordurile muzicii de g 8 dans au răsunat apoi in Pala- 8 tul Culturii din Iaşi pînă dimi-­­ neaţa tîrziu. C. SLAVIC ( ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooom) Carnavalul tinerilor fruntaşi din Oraşul Stalin Este ora 20. în oraş mai este încă animaţie specifică ajunului de sărbătoare. Mai sînt cîteva ore pînă la sfîrşitul anului 1958. în sala din Oraşul Uceni­cilor sărbătoresc pavoazată do­minată de un brad falnic şi bogat împodobit s-au întîlnit tinerii constructori de camioane, cu tine­rii constructori de tractoare, texti­­listele de la întreprinderea Parti­zanul Roşu şi cele de la Drapelul şi Textila Roşie etc. Doi trompe­tişti costumaţi de Carnaval dau semnalul de începere. Apoi începe programul la care şi-au dat con­tribuţia solişti de muzică populară, artişti ai circului, etc. La ora 12 noaptea cînd luminile s-au stins în curtea Oraşului Ucenicilor au început jocurile de artificii şi ra­chete. Noul an este întîmpinat cu urale şi „Mulţi ani trăiască“, în numele comitetului regional de partid, tov. secretar Drăgoi Gheorghe feli­cită călduros pe participanţi şi prin ei întregul tineret muncitor din oraş şi le urează noi şi tot mai mali succese în muncă. * V. MUNTEANU activist al Comitetului regional U.T.M. Stalin Noaptea proiectelor cutezătoare Spaţioasa sală a casei de cultură a ti­neretului din raionul Tudor Vladimirescu — recent construită prin munca volunta­ră a tineretului — era gătită sărbăto­reşte. Aici s-au strins în noaptea de reve­lion tinerii fruntaşi din raion. E miezul nopţii. Ca la un semn pere­chile se opresc şi în sală se face linişte. „La mulţi ani !“. U­­rarea o rostesc toţi cu ochii strălucitori. Tovarăşul Nicolae F­undănescu, secretar al comitetului raio­nal de partid, a feli­citat tineretul pentru rezultatele frumoase obţinute in producţie şi în munca patrioti­că şi le-a urat pentru noul an noi şi mari succese. Tinerii petrec. In­­tr-un grup de tine­re o recunoaştem pe tovarăşa Elisabeta Pavel, secretara or­ganizaţiei U.T.M. de la filatura şi ţesăto­­ria „7 Noiembrie“. Utemista Elisabeta Pavel este fruntaşă in producţie şi de­corată cu „Ordinul Muncii“ clasa 111-a pentru merite deose­bite în muncă. Cu­riozitatea reporteri­cească ne-a îndemnat să încercăm a afla cîteva din gîndurile ei de viitor. Printre altele ne-a mărturi­sit : — Aş dori în anul 1959 să urmez şcoala tehnică de maiştri în specialitatea mea —i ţesătorie. Pînă acum am muncit bine, dar vreau ca in anul vi­itor să am rezultate şi mai bune. Pentru asta am nevoie de o calificare mai înaltă. Iată de ce vreau să învăţ mai departe... Ne-am îndreptat în altă parte a sălii. La o masă, am întîlnit cîţiva tineri de la I.O.R. Toţi erau ve­seli. Printre ei se a­­fla Alexandru Durlă­­mescu, şef de echipă, şi ajustorul Sandu Marin, selecţionat în lotul de popice al ti­neretului din Capita­lă. La masa încărca­tă cu mîncăruri şi băutură se discută despre planurile lor de viitor. Indiscreţi ne-am apropiat , în­tre prieteni­e şi în faţa unui pahar cu vin — se fac multe destăinuiri... — In 1959 vreau să devin campion pe oraş la popice — spunea tovarăşul Ma­rin. — Totul depinde de tine. Dacă te an­trenezi ai să devii cu siguranţă... — îi în­curajează prietenii. In sala de dans, zeci de perechi val­sau. Printre dansa­toare erau şi tovară­şele Domnica David şi Gabriela Ciufu, a­­mindouă filatoare la ţesătoria „Elena Pa­vel“. Despre planurile ei de viitor, tovară­şa David ne-a spus : — In anul care a trecut m-am străduit să-mi îndeplinesc bine sarcinile şi în munca de filatoare şi ca instructoare de pionieri. Pentru anul acesta am un gînd pe care vreau să-l realizez cit mai re­pede. Vreau să intru în ansamblul artistic al casei noastre de cultură. îmi place foarte mult să dan­sez. La fel şi colegei mele Gabriela... lată cîteva din gin­­durile de viitor ale tinerilor. Fiecare din cei prezenţi are cer­titudinea că in noul an se va îndeplini ceea ce năzuieşte, deoarece poporul no­stru, condus de par­tid, construieşte so­cialismul, deoarece în patria noastră ti­neretului îi sînt crea­te condiţii pentru a-şi realiza visurile, oricît de cutezătoare ar fi ele. LIDIA VIŞAN Anul Nou la tinerii „Griviţei Roşii“ Cu cîteva secunde înainte ca vechiul an să devină o amintire, în cartierul „Griviţa Roşie" sire­nele locomotivelor au sunat pre­lung, salutînd pentru ultima oară anul 1958 şi anunţînd noul an ce urma să-şi facă apariţia. Tradiţio­nalul salut al ceferiştilor a stră­bătut pînă departe liniştea nopţii, purtînd mesajul prietenesc adresat celor ce sărbătoresc noaptea reve­lionului. La Casa de cultură a tineretului din raionul Griviţa Roşie, petrece­rea era în toi. Sărbătorirea reve­lionului avea aici o dublă semni­ficaţie. Tinerii din raionul Griviţa Roşie întîmpinau noul an petrecînd în noua casă de cultură ridicată prin munca lor voluntară şi dato­rită condiţiilor create de statul nostru democrat-popular. Cazan­giul Nicolae Zamfir, de exemplu, prezent între tinerii ce petreceau aici, şi-a adus şi el aportul la con­struirea acestei case a tineretului. Reputaţia lui de harnic muncitor s-a dovedit şi cu acest prilej. Şi el, ca şi strungarul Gheorghe Coman, sau tîmplarul Gheorghe Tănase, îşi petreceau aici împreu­nă ultimele ore ale unui an de frumoase succese. Pe parcursul anului ce-şi trăia ultimele clipe, cei trei prieteni, muncitori la com­plexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, au fost mereu fruntaşi in muncă. Cu toţii intîmpină noul an cu opti­mism, cu încredere în forţele lor, hotărîţi să trăiască şi să mun­cească tot atît de demn, aşa cum îi învaţă partidul şi organizaţia noastră, împreună cu ei, strunga­rul inovator Iordache Ion îşi pro­pune pentru noul an să apară din nou cit mai des pe lista inovatorilor şi să se numere in continuare printre fruntaşii între­prinderii. Cit despre alte planuri, tînărul ne face o mărturisire con­fidenţială , sărbătoarea revelionu­lui coincide cu logodna sa cu o colegă de muncă. Şi încă un amă­nunt : ansamblul de artişti ama­tori ai complexului . „Griviţa Ro­şie“, din care face parte şi Iorda­­che, a stîrnit admiraţia tuturor cu prilejul spectacolului pe care l-a oferit tinerilor din raionul Griviţa Roşie. A fost o noapte frumoasă plină de veselie şi romantism tineresc. E. PITULESCU REVELIONUL STUDENŢILOR Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ a găzduit în noaptea Anului Nou sute de studenţi fruntaşi la învăţătură din cen­trul universitar Bucureşti. Ei s-au întîlnit din nou, în această tra­diţională noapte să sărbătorească împreună sosirea unui nou an, în care succesele la învăţătură să fie şi mai numeroase. In toate sălile casei de cultură, frumos împodobite a domnit o veselie exu­berantă. Dansuri, cîntece, clinchet de pahare, urări de succes au subliniat veselia studenţilor pina dimineaţa tîrziu. Pentru studenţii tuturor facultăţilor din Capitală noaptea de Anul Nou, petrecută la Casa de cultură a studenţilor a constituit însă nu numai un minunat prilej de distracţie. Studenţii şi-au îm­părtăşit proiectele de viitor, visurile ce şi le-ar dori împlinite in noul an. Am surprins citeva astfel de discuţii purtate intre stu­denţi. Iată-l pe studentul Nicolae Ionescu, din anul VI al Facultăţii de medicină generală, fruntaş la învăţătură şi in activitatea obştească. Lucrează acum în cadrul practicii spitaliceşti ca inter­nist la spitalul Colţea. „La concursul de internat am reuşit pînă acum la probele orale de anatomie, fiziologie, şi medicină internă, ca şi la proba practică, obţinind nota maximă în noul an doresc să ciştig şi ultima probă a acestui concurs iar după absolvire să lucrez intr-o clinică de medicină internă intr-unui din noile oraşe industriale ale patriei noastre, să-mi aduc acolo aportul meu in îngrijirea bolnavilor, să veghez la sănătatea lor“. Pe studentul Ion Ivănescu din anul V la Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu, l-am surprins discutînd cu un grup de stu­denţi. „In curînd îmi voi da examenul de stat. Cu nerăbdare aştept ziua în care, răsplătind eforturile tuturor acelor care mi-au dat posibilitatea să învăţ, grija partidului şi guvernului, voi pu­tea lucra într-una din unităţile agricole socialiste, spre a contribui în felul acesta la înflorirea agriculturii noastre socialiste“. Pentru Monica Popovici din anul IV al Facultăţii de planificare, absolvirea facultăţii cu notele cele mai bune va aduce bucurie nu numai ei, ci şi muncitorilor din Roman din mijlocul cărora a ple­cat la facultate Muncitorii laminorului de la Roman o aşteaptă, la fel de modestă, de serioasă curii a plecat dar cu mai multe cu­noştinţe cu care să ajute la mai buna organizare a muncii. Studenţii care şi-au petrecut revelionul la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ s-au despărţit unindu-şi reciproc un An Nou plin de succese şi realizări în opera de construire a socialismului in patria noastră. D. FAGADARU

Next