Scînteia Tineretului, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 2999-3023)
1959-01-03 / nr. 2999
Pe răbojul timpului s-a mai înscris un an. Anul care ne-a părăsit a fost pentru tineretul nostru un an de minunate victorii, sub conducerea partidului, în opera de construire a socialismului. În noaptea anului nou tinerii au petrecut clipe de neuitat la carnavalurile și revelioanele tineretului organizate de U.T.M. în Capitală, în orarele şi satele de pe întreg cuprinsul ţării. Ei au sărbătorit victoriile din 1958, privind cu optimism noul an. Acest an va consemna realizări fi mai mari ale tineretului nostru în slujba măreţului ideal al socialismului. Reporterii noştri au fost prezenți la cîteva din revelioanele tineretului. Ei au înregistrat atmosfera caldă, sărbătorească, veselia tinerilor și gîndurile cu care aceștia itîmpină noul an. O noapte minunată la PALATUL REPUBLICII Scăldat în lumina feerică a reflectoarelor, Palatul Republicii îşi primea oaspeţii, tineri muncitori, elevi sau studenţi fruntaşi din Capitală, participanţi la carnavalul tineretului din noaptea Anului Nou. Palatul Republicii... Acum 11 ani regele cu suita sa de trepăduşi îşi lua tălpăşiţa. Cei 11 ani care s-au scurs de atunci au consemnat mari prefaceri în viaţa ţării noastre însăşi palatul, odinioară loc de huzur pentru cei hrăpăreţi care jefuiau poporul, găzduieşte, în cea dinţii noapte a anului 1959 carnavalul tineretului din oraşul Bucureşti. Nu-i deloc greu să desluşeşti în privirea fiecăruia dintre invitaţi emoţie, bucurie, curiozitate. O emoţie firească pornită din simţăminte profunde de satisfacţie, de recunoştinţă către partid, pentru viaţa nouă pe care a creat-o tineretului nostru. Tinerii muncitori, elevi sau studenţi păşeau în curtea palatului cu sentimentul unor stăpîni în propria lor casă, înveşmîntate ca în poveşti sălile palatului erau gata pentru minunata sărbătoare. Eroii minunatelor legende ale poporului nostru din suita cărora nu lipseşte nici Ileana Cosînzeana cu al ei Făt Frumos, îmbrăcaţi în pitoreştile costume naţionale, îi întîmpină bucuroşi pe oaspeţi cu tradiţionalul „La mulţi ani“. — La mulţi ani. De te bate cumva gîndul să încerci a găsi aici tovarăşii de muncă, prietenii, nu va fi aşa de simplu. Ghiceşte de poţi cine se ascunde sub înfăţişarea lui Păcală sau a lui Tîndalăi sau mă rog identifică-i de poţi pe muşchetari. Dar nu-ţi pierde vreunea. Toţi de aici îţi sunt prieteni şi n-ai decit să le joci şi tu festa. Iaţi o mască. ...20 de trompetişti instalaţi pe scările ce duc spre sala a doua a carnavalului au dat ca la o comandă semnalul de începere a carnavalului. Două ore, atît a mai rămas din vechiul an. Noul an ne va aduce noi bucurii. Ţara noastră va fi mai frumoasă, iar viaţa poporului mai îmbelşugată. Uzine şi fabrici noi, şcoli, spitale, şantiere de construcţii de locuinţe vor impînzi pămintul patriei. Să ciocnim aşadar un pahar pentru viaţa nouă, socialistă. Perechile de dansatori s-au aruncat în viitoarea dansului. Cântecul, veselia, le umple sufletul. Timpul aleargă, aleargă nestingherit. Cu fiecare clipă drumul lui 1958 se apropie de sfirşit iar noul an 1959 se pregăteşte de lunga-i călătorie. — La mulţi ani tovarăşi, la mulţi ani prieteni. Această urare a fost adresată tinerilor de tovarăşul Virgil Trofin prim secretar al C.C. al U.T.M. El a felicitat călduros pe tineri cu ocazia noului an urîndu-le un an bogat în munca lor în uzine, şcoli sau facultăţi. Clinchete de pahare, strîngeri de mină, îmbrăţişări. Aplauze. Nesfîrşite aplauze. Mi-a fost dat să-i cunosc pe cîţiva dintre participanţi la minunatul carnaval al tineretului care au ţinut să împărtăşească prin ziarul nostru impresiile din această noapte de neuitat petrecută în Palatul Republicii. Să facem cunoştinţă cu Gheorghe Dindelegan strungar la uzina „Timpuri Noi". „Sărbătorirea noului an la Palatul Republicii laolaltă cu alţi peste 1.000 de tineri ne-a făcut o mare bucurie, prilejuindu-ne momente minunate. Am petrecut o noapte ca în poveşti simţindu-mă fericit pentru că mi s-a oferit şi mie posibilitatea să particip la acest carnaval. Organizarea, programul artistic, totul a fost excepţional. Iniţiativa organizării acestui carnaval de către U.T.M. care ne-a creat posibilitatea să fim împreună cu tovarăşii noştri de muncă şi să petrecem împreună noul an, m-a mişcat profund“. Am întîlnit aici şi un grup de tineri din industria uşoară : tinerii V. Matei, I. Mocanu, S. Colici şi M. Bodea muncitori textilişti la I.B.B. „Suntem încîntaţi, ne-au declarat ei de iniţiativa organizării acestui carnaval. Eforturile organizatorilor sunt răsplătite din plin şi suntem copleşiţi de frumuseţea acestei nopţi petrecute la palat. Am participat la unele dintre cele mai frumoase şi mai interesante revelioane pe care le-a cunoscut generaţia noastră". Impresiile cunoştinţelor noastre întregesc de bună seamă reportajul de faţă. Şi totuşi despre cîteva nu v-am povestit încă! L-am uitat pe Moş Gerilă care a venit şi aici cu sacul plin. Pe artiştii amatori sau profesionişti care au prezentat programe interesante. Cineva spunea : am trăit o noapte de basm. Şi-i adevărat. O noapte de basm în fostul palat regal, bun al poporului azi. VASILE RANGA Revelionul colectiviştilor Ajun de An Nou — ora 22. Pe uliţele comunei Ceacu din raionul Călăraşi era o animaţie deosebită. Spre sala mare a căminului cultural se îndrepta o mulţime de oameni, îndeosebi tineri. Revelionul acesta, ca niciodată pînă acum, a fost organizat şi sărbătorit împreună de cea ma mare parte a ţăranilor muncitori din comună. Cu multe zile înainte, sfatul popular comunal, conducerea gospodăriei collective fi organizaţia de bază U.T.M. din G.A.C. au alcătuit programul acestei petreceri la care au fost invitaţi să participe colectiviştii fi cei mai harnici ţărani muncitori din afara gospodăriei. Fanfara tinerilor colectivişti a învăţat fi a repetat zile fi nopţi in fir cîntece noi, cu care să-i distreze pe cei prezenţi la revelion. Colectiviştii au serbat cu acest prilej încheierea unui an de muncă rodnică fi faptul că, în ultima vreme, alături de ei, în marea familie socialistă au intrat noi familii de ţărani muncitori. Gospodăria a obţinut în anul 1958 producţii mari de cereale, fermele de animale s-au dezvoltat, fondul de bază a crescut fi toate acestea au făcut ca bunăstarea colectiviștilor să fie şi mai înfloritoare. La mesele așezate în sala frumos ornată a căminului cultural, printre sutele de tineri care au venit să închine paharele pentru belşugul noului an, i-am remarcat pe tinerii colectiviști capi de familie Constantin Cătălău şi Aurică Ghiveci — unii dintre colectiviștii fruntași. Fiecare dintre ei a efectuat personal în 1958 între 350-400 zile-muncă, realizînd astfel un venit de 12.000—14.000 lei. Un pahar a fost închinat şi pentru această creștere a bunăstării personale a colectiviştilor. Voia bună, veselia, încrederea colectiviştilor in viitorul pe care şi l-au ales, urmînd sfatul partidului a lăsat o puternică impresie aci asupra ţăranilor muncitori din afara gospodăriei colective, invitaţi la această petrecere. Urările tinerilor care au venit cu pluguşorul, urările preşedintelui gospodăriei le-au simţit ca un îndemn fi pentru ei. Revelionul colectiviştilor şi ţăranilor muncitori din comuna Ceacu a fost o sărbătoare plină de bucurie şi optimism. Prima zi a anului 1959 a venit în gospodărie odată cu cererile de înscriere a încă doi ţărani muncitori : tînărul Aurel Tudose şi ţăranul muncitor Angliei Candic. S. NICOLAE Colectivistul Constantin Ivănescu, inginerul agronom Mihai Utureanu, muncitoarea Maria Naca, brigadierul muncii voluntare Ion Bobită, muncitorul Ion Leoveanu, colectivista Aurica Cojoc, sergentul de marină Gh. Marinescu, s-au cunoscut în această seară la revelionul tineretului din oraşul şi regiunea Constanţa. Un pahar cu vin pentru izbînzile viitoare şi o fotografie pentru amintirea acestei minunate nopţi. Un moment de la carnavalul tineretului petrecut in Palatul Republicii Laolaltă, înfrăţiţi privind înainte La revelionul tinerilor timişoreni Ultimele ore ale anului 1958 şi primele ore ale noului an ’59 au găsit numeroşi tineri şi tinere din oraşul Timişoara petrecînd împreună revelionul-carnaval la Casa de Cultură a Studenţilor din oraş. Aici s-au adunat tineri şi tinere — romîni, maghiari, germani, sîrbi — fruntaşi în producţie din întreprinderile şi instituţiile oraşului, studenţi fruntaşi la învăţătură, membrii ai birourilor şi comitetelor U.T.M., activişti, invitaţi de comitetele regional şi orăşenesc U.T.M. Timişoara pentru a petrece revelionul împreună, pentru a se bucura de rezultatele obţinute de ei în anul care a trecut. Tov. Gheorghe Micota, prim secretar al Comitetului regional U.T.M. Timişoara care a luat cuvîntul în faţa invitaţilor a făcut cu acest prilej un scurt bilanţ al muncii tineretului din regiune in anul care s-a scurs. ,,In urma iniţiativei pornite de tinerii de la Combinatul Metalurgic Reşiţa, a spus tov. Micota, tinerii din regiunea noastră au economisit pîncă acum 6500 tone de metal, s-au colectat în cursul anului şi trimis industriei metalurgice sute de vagoane de fier vechi. 91.000 de tineri au participat la efectuarea unor importante lucrări de hidroamelioraţii, redînd agriculturii numai prin muncă voluntară peste 5000 ha. de teren, la ultimele săptămîni, pentru a aduce o contribuţie şi mai mare la înflorirea regiunii noastre şi la înfrumuseţarea oraşelor şi satelor s-au format în regiune 300 brigăzi utemiste de muncă patriotică în care sunt încadraţi 9436 tineri“. Au fost citaţi tineri ca Constantin Risian, strungar la I.M.B., Catrina Bălan ţesătoare la U.T.T., responsabila celui mai bun post atemist de control pe oraş, Vasile Pridie de la „Electromotor“, unul dintre cei mai cunoscuţi inovatori din Timişoara şi alţi tineri fruntaşi cu care întreaga regiune se mîndreşte, încheind un an, în primele ceasuri ale unui An Nou privirile tinerilor se îndreptau entuziaste spre viitor. Noi proiecte, noi visuri înaripa inima şi mintea lor în această frumoasă noapte de petrecere şi veselie pe care nu o vor uita niciodată. La masă şi în tot timpul carnavalului veselia, prietenia şi frăţia dintre tinerii romîni şi tinerii din rîndurile minorităţilor naţionale au dat atmosfera dominantă a serbării. Revelionul-carnaval al tinerilor fruntaşi romîni, germani, maghiari, sîrbi din Timişoara s-a bucurat de un deosebit succes şi constituie încă un îndemn, un stimulent spre noi realizări ale tineretului din regiunea şi oraşul Timişoara. I. NITII Clipe de neuitat pentru tinerii constănţeni In ultima seară a anului 1958, toate drumurile oraşului Constanţa parcă duceau spre sala sporturilor, o nouă şi majestoasă construcţie realizată in 1958. Aici urma să aibă loc revelionul tineretului din oraşul şi regiunea Constanţa. S-au adunat aici peste 800 de tineri şi tinere din întreprinderi şi din port, din G.A.S. şi G.A.C., din S.M., şi din unităţile marinei noastre militare şi civile, tineri veniţi din toate colţurile regiunii la invitaţia comitetului regional U.TM. pentru a petrece împreună la carnavalul tineretului... Anul nou 1959 este aşteptat în jurul meselor încărcate, în faţa paharelor în care străluceşte vesel vinul de Murfatlar. Cei mai buni dintre tinerii regiunii Constanţa, cei mai buni dintre acei care în anul 1958 în cele 302 brigăzi de tineret din întreprinderi sau din gospodării de stat şi colective au adus statului 4.500.000 lei economii au creat şi pus în aplicare 360 de inovaţii, din cei care au muncit cu elan la întreţinerea şi recoltarea culturilor agricole, au predat statului 300.000 kg. griu din spicele adunate, au însilozat 80.000 tone furaje prin munca lor voluntară, au stăvilit apele redînd zeci de mii de hectare de teren agriculturii pe şantierele de la Iezer, Luciu—Giurgeni, Gîrliciu—Dăieni despre care s-a dus vestea, şi-au unit glasurile şi, în întreaga sala, din 800 de piepturi tinere se revarsă năvalnic cîntecul : „înfloreşte ţara mea Mă uit la ea şi simt că-mi creşte inima“... Cu urale şi clinchet de pahare, cu urări de bine şi de spor pentru continua înflorire a ţării, pentru noi realizări tinereşti este întîmpinat anul nou 1959. Confete, serpentine, artificii... în uralele adresate de tineri partidului, conducătorului iubit al tineretului din ţara noastră, creatorului vieţii noi şi fericite pe care o trăim, a luat cuvîntul in primele minute ale anului nou tovarăşul V. Vîlcu, prim-secretar al Comitetului regional de partid Constanţa. Vorbitorul a felicitat pe tineri, le-a reamintit lucrurile bune făcute în ultimul an şi le-a vorbit despre sarcinile noi, măreţe pe care partidul le pune în faţa tineretului în noul an care a început. ...în sală s-au făcut noi cunoştinţe, s-au legat noi prietenii, tinerii şi-au povestit unii altora faptele, experienţa lor, şi-au împărtăşit proiectele de viitor s-au interesat unii de alţii de viaţa şi munca lor, în sală s-a făcut pentru un moment linişte. A început concursul „Cine ştie, cîştigă“. Pe scenă în faţa examinatorilor, un grup de tineri colectivişti, muncitori, ingineri, bibliotecari, pescari. Subiectul : „Regiunea şi oraşul Constanţa“, întrebări grele, răspunsuri bune. Aplauze şi urale răsplătesc pe concurenţi. Dar în acelaşi timp întreaga sală participă la o adevărată lecţie de istorie. Află deci cu toţii că oraşul Constanţa datează din secolul VI înaintea erei noastre, că prima G.A.C. din regiunea Constanţa s-a constituit în 1950 la Palatul Mare, că întreaga regiune a fost colectivizată la 17 octombrie 1957 şi multe altele despre istoria mai veche sau mai nouă a regiunii Constanţa. Multe se pot scrie despre revelionul tineretului din Constanţa. Despre spectacolul de estradă, despre pluguşor şi sorcovă, despre răvaşe sau tombolă. Toate acestea sînt cuprinse în cîteva cuvinte spuse de Suliaan Cîrjali din Babadag. — A fost o noapte de neuitat ! ANG. GHEORGHE I qp oű oc oo ac oo oo ao oo Eso oo oc cc so oc oe oo oeoc oe r ii „La mulţi ani“! răsuna în Palatul ICulturii din Iaşi! g 8 8 Coboară seara molcom şi mi- 8 ^nunată asupra oraşului îmbră- 8 I cat parcă Intr-o haină feerică, g 8 Palatul Culturii din Iaşi îşi 8 8 deschide larg uşile. Sosesc ti- 8 gneri muncitori, colectivişti, trac. g 8 turişti, ţărani muncitori, elevi 8 g şi studenţi, tineri fruntaşi în 1 g muncă şi învăţătură invitaţi de g 8 către Comitetul regional U.T.M. 8 g Iaşi pentru a petrece împreună 1 8 noaptea de revelion. g g Mai sînt încă doar cîteva ore ja 8 din anul 1958, au bogat in rea- ga lizări şi victorii pentru po- 8 g porul nostru muncitor. “ Bradul împodobit şi strălu- 8 g oilor adună în preajma sa în ^ 8 holul mare de la parterul para- ga lului 1.300 de băieţi şi fete. 8 g Tovarăşul Simion Timofte, se- 8 cretar al comitetului regional % ? de partid felicită pe tineri, le 8 g urează noi succese în anul care ^ 8 vine. Tovarăşul Constantin A g 8 măriei, prim secretar al comite- 8 g tului regional U.T.M. trece pe jj 8 scurt în revistă realizările obţi- g ^ nule in anul 1958 de către har- 8 g nicii utemişti şi tineri ai ora- g 8 sului şi ai regiunii Iaşi. g 1 Apoi urmează programul bo- 8 g gat, cu pluguşoare şi cu răvaşe, g 8 cu recitări şi cîntece, cu dan-8 g suri şi Cotnar aromat şi vestit. 8 8 îşi dau concursul artişti ai O- ° gperei de Stat din Iaşi, ai Tea g 8 trului Naţional „Vasile Alee- g 8 sandri“ şi ai Filarmonicii „Doi- 8 g na Moldovei“. 8 S-au scurs cîteva ceasuri. Cea- 8 8 sornicul marchează ultimele se- 8 scunde din vechiul an. Luminile g 8 se sting, artificiile brăzdează g 8 noaptea cu mii și mii de sein- g tei luminoase. Tinerii con- g 8 structori ai socialismului ridică 8 paharele. Ciocnesc pentru noul 8 g an 1959, pentru înfăptuirea g 8 noilor visuri. Şi sînt hotărîţi 8 să le înfăptuiască: „La mulţi 8 g ani". Acordurile muzicii de g 8 dans au răsunat apoi in Pala- 8 tul Culturii din Iaşi pînă dimi- neaţa tîrziu. C. SLAVIC ( ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooom) Carnavalul tinerilor fruntaşi din Oraşul Stalin Este ora 20. în oraş mai este încă animaţie specifică ajunului de sărbătoare. Mai sînt cîteva ore pînă la sfîrşitul anului 1958. în sala din Oraşul Ucenicilor sărbătoresc pavoazată dominată de un brad falnic şi bogat împodobit s-au întîlnit tinerii constructori de camioane, cu tinerii constructori de tractoare, textilistele de la întreprinderea Partizanul Roşu şi cele de la Drapelul şi Textila Roşie etc. Doi trompetişti costumaţi de Carnaval dau semnalul de începere. Apoi începe programul la care şi-au dat contribuţia solişti de muzică populară, artişti ai circului, etc. La ora 12 noaptea cînd luminile s-au stins în curtea Oraşului Ucenicilor au început jocurile de artificii şi rachete. Noul an este întîmpinat cu urale şi „Mulţi ani trăiască“, în numele comitetului regional de partid, tov. secretar Drăgoi Gheorghe felicită călduros pe participanţi şi prin ei întregul tineret muncitor din oraş şi le urează noi şi tot mai mali succese în muncă. * V. MUNTEANU activist al Comitetului regional U.T.M. Stalin Noaptea proiectelor cutezătoare Spaţioasa sală a casei de cultură a tineretului din raionul Tudor Vladimirescu — recent construită prin munca voluntară a tineretului — era gătită sărbătoreşte. Aici s-au strins în noaptea de revelion tinerii fruntaşi din raion. E miezul nopţii. Ca la un semn perechile se opresc şi în sală se face linişte. „La mulţi ani !“. Urarea o rostesc toţi cu ochii strălucitori. Tovarăşul Nicolae Fundănescu, secretar al comitetului raional de partid, a felicitat tineretul pentru rezultatele frumoase obţinute in producţie şi în munca patriotică şi le-a urat pentru noul an noi şi mari succese. Tinerii petrec. Intr-un grup de tinere o recunoaştem pe tovarăşa Elisabeta Pavel, secretara organizaţiei U.T.M. de la filatura şi ţesătoria „7 Noiembrie“. Utemista Elisabeta Pavel este fruntaşă in producţie şi decorată cu „Ordinul Muncii“ clasa 111-a pentru merite deosebite în muncă. Curiozitatea reportericească ne-a îndemnat să încercăm a afla cîteva din gîndurile ei de viitor. Printre altele ne-a mărturisit : — Aş dori în anul 1959 să urmez şcoala tehnică de maiştri în specialitatea mea —i ţesătorie. Pînă acum am muncit bine, dar vreau ca in anul viitor să am rezultate şi mai bune. Pentru asta am nevoie de o calificare mai înaltă. Iată de ce vreau să învăţ mai departe... Ne-am îndreptat în altă parte a sălii. La o masă, am întîlnit cîţiva tineri de la I.O.R. Toţi erau veseli. Printre ei se afla Alexandru Durlămescu, şef de echipă, şi ajustorul Sandu Marin, selecţionat în lotul de popice al tineretului din Capitală. La masa încărcată cu mîncăruri şi băutură se discută despre planurile lor de viitor. Indiscreţi ne-am apropiat , între prietenie şi în faţa unui pahar cu vin — se fac multe destăinuiri... — In 1959 vreau să devin campion pe oraş la popice — spunea tovarăşul Marin. — Totul depinde de tine. Dacă te antrenezi ai să devii cu siguranţă... — îi încurajează prietenii. In sala de dans, zeci de perechi valsau. Printre dansatoare erau şi tovarăşele Domnica David şi Gabriela Ciufu, amindouă filatoare la ţesătoria „Elena Pavel“. Despre planurile ei de viitor, tovarăşa David ne-a spus : — In anul care a trecut m-am străduit să-mi îndeplinesc bine sarcinile şi în munca de filatoare şi ca instructoare de pionieri. Pentru anul acesta am un gînd pe care vreau să-l realizez cit mai repede. Vreau să intru în ansamblul artistic al casei noastre de cultură. îmi place foarte mult să dansez. La fel şi colegei mele Gabriela... lată cîteva din gindurile de viitor ale tinerilor. Fiecare din cei prezenţi are certitudinea că in noul an se va îndeplini ceea ce năzuieşte, deoarece poporul nostru, condus de partid, construieşte socialismul, deoarece în patria noastră tineretului îi sînt create condiţii pentru a-şi realiza visurile, oricît de cutezătoare ar fi ele. LIDIA VIŞAN Anul Nou la tinerii „Griviţei Roşii“ Cu cîteva secunde înainte ca vechiul an să devină o amintire, în cartierul „Griviţa Roşie" sirenele locomotivelor au sunat prelung, salutînd pentru ultima oară anul 1958 şi anunţînd noul an ce urma să-şi facă apariţia. Tradiţionalul salut al ceferiştilor a străbătut pînă departe liniştea nopţii, purtînd mesajul prietenesc adresat celor ce sărbătoresc noaptea revelionului. La Casa de cultură a tineretului din raionul Griviţa Roşie, petrecerea era în toi. Sărbătorirea revelionului avea aici o dublă semnificaţie. Tinerii din raionul Griviţa Roşie întîmpinau noul an petrecînd în noua casă de cultură ridicată prin munca lor voluntară şi datorită condiţiilor create de statul nostru democrat-popular. Cazangiul Nicolae Zamfir, de exemplu, prezent între tinerii ce petreceau aici, şi-a adus şi el aportul la construirea acestei case a tineretului. Reputaţia lui de harnic muncitor s-a dovedit şi cu acest prilej. Şi el, ca şi strungarul Gheorghe Coman, sau tîmplarul Gheorghe Tănase, îşi petreceau aici împreună ultimele ore ale unui an de frumoase succese. Pe parcursul anului ce-şi trăia ultimele clipe, cei trei prieteni, muncitori la complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, au fost mereu fruntaşi in muncă. Cu toţii intîmpină noul an cu optimism, cu încredere în forţele lor, hotărîţi să trăiască şi să muncească tot atît de demn, aşa cum îi învaţă partidul şi organizaţia noastră, împreună cu ei, strungarul inovator Iordache Ion îşi propune pentru noul an să apară din nou cit mai des pe lista inovatorilor şi să se numere in continuare printre fruntaşii întreprinderii. Cit despre alte planuri, tînărul ne face o mărturisire confidenţială , sărbătoarea revelionului coincide cu logodna sa cu o colegă de muncă. Şi încă un amănunt : ansamblul de artişti amatori ai complexului . „Griviţa Roşie“, din care face parte şi Iordache, a stîrnit admiraţia tuturor cu prilejul spectacolului pe care l-a oferit tinerilor din raionul Griviţa Roşie. A fost o noapte frumoasă plină de veselie şi romantism tineresc. E. PITULESCU REVELIONUL STUDENŢILOR Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ a găzduit în noaptea Anului Nou sute de studenţi fruntaşi la învăţătură din centrul universitar Bucureşti. Ei s-au întîlnit din nou, în această tradiţională noapte să sărbătorească împreună sosirea unui nou an, în care succesele la învăţătură să fie şi mai numeroase. In toate sălile casei de cultură, frumos împodobite a domnit o veselie exuberantă. Dansuri, cîntece, clinchet de pahare, urări de succes au subliniat veselia studenţilor pina dimineaţa tîrziu. Pentru studenţii tuturor facultăţilor din Capitală noaptea de Anul Nou, petrecută la Casa de cultură a studenţilor a constituit însă nu numai un minunat prilej de distracţie. Studenţii şi-au împărtăşit proiectele de viitor, visurile ce şi le-ar dori împlinite in noul an. Am surprins citeva astfel de discuţii purtate intre studenţi. Iată-l pe studentul Nicolae Ionescu, din anul VI al Facultăţii de medicină generală, fruntaş la învăţătură şi in activitatea obştească. Lucrează acum în cadrul practicii spitaliceşti ca internist la spitalul Colţea. „La concursul de internat am reuşit pînă acum la probele orale de anatomie, fiziologie, şi medicină internă, ca şi la proba practică, obţinind nota maximă în noul an doresc să ciştig şi ultima probă a acestui concurs iar după absolvire să lucrez intr-o clinică de medicină internă intr-unui din noile oraşe industriale ale patriei noastre, să-mi aduc acolo aportul meu in îngrijirea bolnavilor, să veghez la sănătatea lor“. Pe studentul Ion Ivănescu din anul V la Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu, l-am surprins discutînd cu un grup de studenţi. „In curînd îmi voi da examenul de stat. Cu nerăbdare aştept ziua în care, răsplătind eforturile tuturor acelor care mi-au dat posibilitatea să învăţ, grija partidului şi guvernului, voi putea lucra într-una din unităţile agricole socialiste, spre a contribui în felul acesta la înflorirea agriculturii noastre socialiste“. Pentru Monica Popovici din anul IV al Facultăţii de planificare, absolvirea facultăţii cu notele cele mai bune va aduce bucurie nu numai ei, ci şi muncitorilor din Roman din mijlocul cărora a plecat la facultate Muncitorii laminorului de la Roman o aşteaptă, la fel de modestă, de serioasă curii a plecat dar cu mai multe cunoştinţe cu care să ajute la mai buna organizare a muncii. Studenţii care şi-au petrecut revelionul la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ s-au despărţit unindu-şi reciproc un An Nou plin de succese şi realizări în opera de construire a socialismului in patria noastră. D. FAGADARU