Scînteia Tineretului, martie 1959 (Anul 14, nr. 3048-3073)
1959-03-01 / nr. 3048
-0-0000-TINERII In sprijinul dezvoltării industriei locale De vorbă cu tov. Lukács László, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare la expunerea făcută, la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat faptul că prin lărgirea atribuţiunilor economice şi financiare ale sfaturilor populare acestea şi au îmbunătăţit simţitor activitatea în domeniul dezvoltării industriei locale, a gospodăririi comunale, a satisfacerii nevoilor materiale ale oamenilor muncii din regiune, prin valorificarea mai intensă a resurselor locale. Pentru a vedea felul cum tinerii pot contribui la îndeplinirea acestor noi sarcini care stau în faţa sfaturilor populare, am adresat cîteva întrebări tovarăşului Lukács László, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului Popular al Regiunii Autonome Maghiare. — Mai întîi vă rugăm să ne vorbiţi despre dezvoltarea industriei locale în ultimii ani şi în special în anul 1958. Ce unităţi productive au intrat în funcţiune, ce sortimente noi s au produs ? — Industria locală din Regiunea Autonomă Maghiară, in cadrul căreia lucrează peste 9.600 muncitori, îndeplineşte un rol din ce în ce mai însemnat, datorită posibilităţilor largi de care dispune. Astăzi producem peste 180 sortimente. In ultimii 5 ani numărul unităţilor productive a crescut simţitor de la 280 la 410. — Care a fost aportul tineretului la dezvoltarea industriei locale în anul trecut. — Desigur că un aport substanţial la obţinerea acestor succese l-au adus tinerii din regiune. Iată numai cîteva exemple. La întreprinderea „Lazăr Ödön“ de Tîrgu Mureş, tineri ca ing. Korpos Sándor, Ioan Bucur, maistrul Nemethi Joszef şi alţii au adus un preţios aport la realizarea şi punerea în funcţiune a noii unităţi de fabricare a conductorilor electrici, iar acum ei studiază proiectarea şi instalarea unor maşini pentru secţia de izolat conductorii in polivinil. Colectivul întreprinderii raionale „Republica“ din Reghin în frunte c comuniştii Antal Ion, directorul întreprinderii şi Balász Lajos, inginerul şef, amîndoi tineri, a pus la punct organizarea producţiei in serie a unor aparate automate de încălzit apă, aparate care pînă nu de mult ne procuram din import. La LR.E.M. din Miercurea Ciuc (întreprindere de exploatare minieră) tinerii ingineri mineri, geologi și muncitori, lucrează neobosit la identificarea şi exploatarea a noi zăcăminte și resurse ale subsolului regiunii noastre, neexploatate pină în prezent. Astfel, datorită contribuţiei aduse de ei, a început exploatarea formaţiunilor de piatră ponce din Tuşnad, a tufurilor calcaroase şi talcice de la Borsec, s-au deschis noi cariere la Gheorghieni, Malnaş Băi etc. Din iniţiativa muncitorilor, printre care şi mulţi tineri, de la combinatul raional „Gabor Aron“ din Tîrgu Secuiesc a luat fiinţă o nouă unitate alimentară pentru prelucrarea fructelor de pădure (in special măcieşul). Care sunt perspectivele dezvoltării industriei locale din Regiunea Autonomă Maghiară în lumina sarcinilor planului de stat pe 1959 . — Industria locală va satisface mai bine nevoile economiei locale şi ale populaţiei. Astfel, faţă de anul trecut, producţia de materiale de construcţie va creşte cu 23%, producţia de mobilă va creşte (valoric) cu 4 milioane Iei, iar producţia extractivă şi de minerit cu 32%. In anul 1959 vom produce cu 20% mai multe preparate de carne, cu 80% mai multe conserve de fructe, cu 25% mai ST. NERANIŢKI (Continuare în pag. 3-a) pop de Ridicată în anii regimului democrat-popular întreprinderea „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş obţine realizări de seamă în fabricarea pieselor de schimb necesare industriei noastre textile care în trecut se importau In anul 1958 datorită eforturilor susţinute de întregul colectiv producţia globală a întreprinderii a fost realizată în procent de 111,45%. In fotografie, maşina de şlefuit garnituri calde. Foto: AGERPRES Tlnărul Ino- £ vator Alexandru . Herghelegiu din * secţia strungă- cale precizie a ? întreprinderii In- dustria Optică Romînă mai realizat, anul acesta, prin inovaţii economii in valoare de 21.372 lei. La cabinetul tehnic al în- £ treprinderii el explică tova- i rășilor săi de muncă amă- nunte în legătură cu ultima C sa inovaţie. Foto: D. F. DUMITRU /V tVi t\; tv tv rv tv tv <V ţ f /V IV/ Primele însămînţari de primăvară în regiunea Ploeşti Practica şi experienţa pozitivă acumulată in anii trecuţi i-a convins pe colectiviştii din regiunea Ploeşti că efectuarea însămînţărilor culturilor de primăvară din urgenţa întîia la timpul potrivit aduce sporuri de recoltă însemnate. Incepînd cu ziua de 27 februarie colectiviştii din Baba Ana, raionul Mizil, şi cei din satul Nicolae Fleva, comuna Ziduri, din raionul Rm. Sărat, au fost primii care au început însăminţările de primăvară La Baba Ana, bunăoară, colectiviştii din brigăzile de cîmp 3 şi 4, care au fost primii în această acţiune, au însămînţat cele 60 ha. cu floareasoarelui, suprafaţă planificată pentru această cultură pe anul 1959, iar ceilalţi colectivişti au început să pregătească cele 140 ha. de teren destinate cultivării cu sfeclă de zahăr. Tinerii colectivişti în frunte cu Gavrilă Ştefan, secretarul organizaţiei U.T.M., s-au angajat ca suprafeţele de 20 ha. cu mazăre, 28 ha. cu borceag, 20 ha. cu ovăz şi 140 ha. cu sfeclă de zahăr, culturi din epoca I, urgenţa I, să fie însămînţate pînă la 12 martie. Cu însufleţire şi spor au pornit la efectuarea lucrărilor agricole de primăvară şi colectiviştii din satul Nicolae Fieva. în aceeaşi zi cu cei din Baba Ana, colectiviştii din Fieva, cuprinşi în cele 3 brigăzi de cîmp, au insămînţat primele 15 ha. cu sfeclă de zahăr din cele 50 ha. planificate. • N. PUIU ? Un succes al constructorilor de la Calan Constructorii de pe şantierul uzinei de semicoca de la Calan au înregistrat un nou succes : darea în exploatare a celui de-al treilea cuptor de fabricare a semicocsului prin fluidizare. Odată cu intrarea în funcţiune a acestui cuptor a fost terminată bateria de producere a semicocsului prin fluidizare de la Calam. Această baterie a fost concepută şi construită de specialişti români şi înzestrată în întregime cu utilaj fabricat în ţara noastră. La bateria de fabricare a semicocsului prin fluidizare se obţine o producţie de trei ori mai mare decit producția realizată la bateriile vechi ale uzinei, iar calitatea semicocsului este mult superioară. Chemarea patriotică a celor 8 întreprinderi din Capitală , ca : „Fiecare muncitor, tehnician şi inginer să realizeze cît mai multe economii în producţie" a găsit un larg ecou şi în rîndul tinerilor muncitori, tehnicieni şi ingineri din fabricile şi uzinele oraşului Galaţi. Cum s-au ocupat organizaţiile U.T.M. din întreprinderile oraşului de mobilizarea tinerilor in lupta pentru a obţine cît mai multe economii în producţie ? Acestei întrebări încearcă să-i răspundă raidul nostru anchetă, întreprins în cîteva întreprinderi din Galaţi. Muncă politică intensa — rezultata bune Colectivul muncitorilor întreprinderii textile Galaţi (I.T.G.) s-a angajat ca în acest an, prin reducerea la minimum a deşeurilor şi consumurilor specifice la materii prime şi auxiliare să realizeze economii în valoare de 4.000.000 lei. Ţinînd cont de faptul că tineretul reprezintă majoritatea muncitorilor din întreprindere, comiteul U.T.M. a desfăşurat o activitate politică susţinută în vederea lămuririi tineretului asupra importanţei economice şi politice a acestei acţiuni patriotice. Comitetul U.T.M. şi-a îndreptat atenţia în primul rînd spre munca activului U.T.M. din organizaţiile de bază din toate cele patru unităţi cerîndu-i ca sub îndrumarea organizaţiilor de partid să desfăşoare o vie agitaţie politică pentru mobilizarea fiecărui tînăr în lupta pentru realizarea unor economii cît mai mari la fiecare loc de muncă. Ca urmare a muncii politico-organizatorice desfăşurate de organizaţiile U.T.M., tinerii şi au luat angajamente concrete deosebit de importante pe linia descoperirii şi valorificării rezervelor interne. De pildă, cei de la unitatea B. s-au angajat ca fiecare tînăr să facă economii zilnice în valoare de 3,25 lei prin reducerea deşeurilor, a consumurilor specifice de materiiprime, combustibil şi energie electrică, economisind în felul acesta pînă la sfîrşitul anului o sumă de aproximativ 400.000 lei. Centralizînd angajamentele tinerilor luate pe secţii şi sectoare, comitetul U.T.M. a ajuns la concluzia că tineretul poate realiza pînă la sfîrşitul anului cel puţin 2.000.000 de lei economii din angajamentul total de 4.000.000 luat de întregul colectiv al întreprinderii. Teoretic s-a făcut... ceva Tovarăşul Ion Tănase, secretar al comitetului U.T.M. de la şantierul Naval Galaţi îşi aminteşte bine că colectivul şantierului a răspuns chemării colectivelor din cele 8 întreprinderi bucureştene, luîndu şi angajamentul în cadrul consfătuirilor de producţie să obţină peste 3.000.000 de lei economii pînă la sfîrşitul anului. De atunci, au trecut cîteva săptămîni, timp suficient pentru ca să se vadă deja unele roade ale muncii organizaţiilor U.T.M. pentru mobilizarea tineretului la realizarea practică a angajamentelor luate. Ce a făcut însă comitetul U.T.M. ? La întrebarea aceasta, tovarăşul Ion Tanase ne-a vorbit despre planurile de viitor ale comitetului U.T.M. —■ Dar pînă acum ce aţi făcut concret ? — Tot s-a făcut... cite ceva... — Din angajamentul şantierului, cît și-au propus tinerii să realizeze ? — ?!... încă nu știm exact. Am bea pe la începutul lui martie vom ști. Pînă atunci... înseamnă că pînă acum comitetul U.T.M. n-a făcut mare lucru în vederea mobilizării active a tuturor tinerilor în lupta pentru economii. Cu toate acestea, trebuie spus că tinerii n au stat cu mîinile Încrucişate. Li şi-au luat o serie de angajamente importante şi în multe secţii nu şi trecut la îndeplinirea lor. Astfel, tinerii de la atelierul lăcătuşerie s-au angajat ca printr o croire mai raţională a tablei, şi prin reducerea adaosurilor de prelucrare să realizeze economii în valoare de 40.000 din totalul de 03.000 lei, cît este angajamentul atelierului de lăcătuşerie. La Şantierul Naval Galaţi tinerii au mari posibilităţi de realizare a unor importante economii. Pentru aceasta însă comitetul U.T.M. trebuie să desfăşoare o temeinică muncă politico-organizatorică mobilizînd toate forţele tinerilor în lupta pentru cît mai multe economii, lipsa unor măsuri eficace Şi muncitorii de la Fabrica de vopsea „Policolor“ s-au angajat ca anul acesta să obţină însemnate economii în producţie. Astfel, ei vor economisi prin reducerea pierderilor de vopsele ca şi pe alte căi suma de 127.000 lei. Tinerii din fabrică au dovedit că pot contribui din plin la realizarea unor însemnate economii. De exemplu, tinerii de la secţia vopsele — secţie de bază a fabricii — printre marea majoritate a tinerilor muncitori din întreprinderile gălăţene au înţeles că lupta pentru obţinerea unor mari economii în producţie este o datorie de cinste a fiecăruia şi că prin eforturi sporite ei pot să contribuie din plin la realizarea cu succes a angajamentelor colectivelor din care fac parte. Asta mai ales acolo unde organizaţiile U. M. au pus această acţiune în centrul activităţii lor politico-educative şi organizatorice. Din păcate însă mai sunt organizaţii U.I.M., care nu se ocupă îndeaproape de antrenarea tinerilor în lupta pentru economii. De această situaţie in mare parte se face vinovat biroul Comitetului orăşenesc la I .M. Galaţi care nu s-a ocupat îndeaproape de îndrumarea comitetelor organizaţiilor de bază cu privire la sarcîntărire justă şi o manipulare mai atentă, pot reduce pierderile de vopsea, ajungînd C3 anual (după cum reiese din calcule) să economisească circa 20.000 lei. După cum se vede, posibilități pentru ca tinerii să realizeze importante economii există. Angajamentele pe care tinerii de la Fabrica „Policolor“ și le-au luat privind realizarea economiilor sunt însă cu mult sub posibilităţi. Şi aceasta pentru că biroul organizaţiei U.T.M. din fabrică (secretar tov. Ion Drăgan) nu s-a ocupat de această problemă. E adevărat însă că nici Comitetul orăşenesc U.T.M. Galaţi nu s-a ocupat de îndrumarea şi sprijinirea concretă a biroului U.T.M. în aceasta problemă, cinile pe care le au în această direcţie, îndrumate de Comitetul orăşenesc, organizaţiile de bază U.T.M. din întreprinderile oraşului Galaţi vor trebui să desfăşoare o largă muncă politică pentru antrenarea tuturor tinerilor muncitori in lupta pentru obţinerea de cit mai multe economii. In acest scop, ele trebuie să acorde o deosebită atenţie muncii de întărire a activităţii brigăzilor de producţie şi a posturilor utemiste de control care pot să contribuie in foarte mare măsură la descoperirea şi valorificarea rezervelor interne. Munca politică de lămurire, trebuie să stea la baza întregii activităţi a organizaţiilor de bază ULM pentru antrenarea întregului tineret la această importantă acţiune patriotică. P. PALIU Tinerii din oraşul Galaţi Pot realiza mai multe economii Tinerii participă la electrificarea şi radioficarea satelor Satul va fi în întregime electrificat Şoseaua care trece prin satul Bocicăul Mare, raionul Sighet, este luminată acum de zeci de becuri care răspindesc pînă noaptea tîrziu lumină. Fiecare tînăr sau ţăran muncitor din sat îşi aduce aminte cu cită dragoste şi însufleţire a muncii zile în şir pentru a săpa gropile, pentru a pune stilpii sau a întinde sîrma. Acţiunea de electrificare a satului a început acum cîteva luni, cînd într-o adunare populară toţi locuitorii satului s-au hotărât să pornească la lucru. Mobilizaţi de organizaţia U.T.M. tinerii din comună au fost primii care au pornit la această acţiune. Printre fruntaşi se numără şi tinerii Alexandru Dobeş şi Gheorghe Boiciuc. O contribuţie însemnată la electrificarea şoselei a dat-o tînărul maistru electrician Vasile Voiciuc care a făcut instalaţia. Acum se duce bătălia electrificării întregului sat. M. KLEMPUSAC ţăran muncitor | APORTUL BRIGĂZII La numai cîteva zile de la înfiinţare, brigada de muncă patriotică a organizaţiei U.T.M. din comuna Stoieneşti, raionul Horezu, a şi pornit la acţiune. La chemarea organizaţiei U.T.M. au răspuns cu mult entuziasm un număr mare de tineri. Ei au prestat sute de ore munca voluntara în acţiunea de electrificare a comunei. încă din prima zi, munca entuziastă a tinerilor a şi început să-şi arate roadele. Tinerii au curăţit cei 30 de stîlpi de telegraf pe care apoi i-au sortat şi smolit in vederea plantării. Paialel cu această acţiune, un alt grup de tineri a jalonat terenul, fixînd locul de plantare al stîlpilor. In cîntec şi voie bună brigada de muncă patriotică a tinerilor din comună şi-a adus din plin aportul la electrificarea comunei. NELA STEFANESCU funcţionară Se radiofică şi comuna Gîldău Radioficarea satului este o dorinţă veche a colectiviştilor din Gîldău, raionul Feteşti. A sosit timpul cînd dorinţa lor va fi realizată. Adunarea populară din comună a aprobat planurile şi fondurile băneşti necesare acestui scop. Utemiştii nu stau nepăsători în faţa acestei acţiuni. Discutînd într-o adunare generală U.T.M. această problemă ei au hotărît să contribuie prin muncă voluntară la lucrările pregătitoare. Atunci cînd din camioane au început să fie descărcaţi stilpii necesari, cele două brigăzi utemiste de muncă patriotică şi-au început munca Zilnic pe traseu pot fi văzuţi utemiştii care sapă gropile şi ridică stilpii. Pînă acum, pe o porţiune de aproape 3 kilometri, utemiştii au ridicat stilpii necesari radioficării satului. TOMA MAREȘ Secretar al Comitetului raional U.T.M. şantierul şcoli La Rîmnicu-Vîlcea, pentru elevii şcolii silvice se construieşte un nou complex şcolar. Brigăzile utemiste de muncă patriotică ale elevilor, sub conducerea organizaţiei U.T.M., muncesc cu însufleţire pe şantierul şcolii. Ele au ajutat la ridicarea zidurilor, au săpat şanţuri pentru conductele de apă etc. De la începutul anului şcolar, elevii au efectuat aproape 5.000 de ore muncă voluntară. La lucrări s-au remarcat elevii Ion Topa, Ion Chiş, Nicolae Băbuş şi alţii. DUMITRU ZAULEŢ, profesor Foto-text primit în cadrul concursului corespondenților voluntari. Proletare din toate ţările, uniţi-va ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, Seria II-a, Nr. 3048 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 martie 1959 OOO Un necaz şi o bucurie Aici, sub dealuri, era o cîmpie, un drum de fier şi o haltă. Acum doi ani, intr-o toamnă cu vînturi şi ploi, în stingă haltei apăru un şir de barăci. Tineri, sute şi mii de tineri brigadieri, înviorară dintr odată cu iureşul muncii tot locul acesta tăcut şi, curînd, în zare, se înălţară impunătoare, ca o cetate, clădirile uneia dintre cele mai mari întreprinderi ale industriei noastre chimice . Fabrica de fibre sintetice — Săvineşti. Am vizitat şantierul acum cîteva zile, într-o sîmbătă. Spre seară constructorii viitorului oraş se îndreptau spre club, la o seară de poezie. Se adunaseră aici peste trei sute de tineri ascultind într-o linişte desăvirşită, versuri. N ar fi fost cred nevoie de prezentare, deşi responsabila clubului, tovarăşa Maria Dobrică, a ţinut neapărat să anunţe că cel care recita fragmente din poemul „Minerii din Maramureş“ era însuşi autorul, poetul Dan Deşliu, laureat al Premiului de Stat. Au recitat apoi din creaţiile lor poeţii Mihu Dragomir, laureat al Premiului de Stat, cîntînd victoriile poporului pe strună de fulger, Violeta Zamfirescu, slăvind partidul, Nicolae Stoian, mărturisindu-şi bucuria pentru hotărîrea ţăranilor muncitori din satul natal de a fi creat o gospodărie colectivă, Tita Chiper, Victoria Ionescu şi Radu Cirneci aducînd laudă patriei socialiste... şi toate aceste versuri erau ascultate de tinerii constructori aşa cum ascultaţi un cîntec iubit şi drag. Afară batea vin tu! şi versurile poeţilor răsunau la un imn. Intr-o vreme, din cauza unui scurt circuit, lumina din sală s a stins dar liniştea aceea adîncă s a păstrat mai departe, nestingherită. Nimeni, nimeni, nu s-a mişcat de pa scaun. Cineva a adus o lanternă şi poeţii au continuat să recite. Am înţeles atunei mai bine setea de frumos a acestor tineri, entuziasmul cu care au ajutat ei la construirea acelui laborator modern din mijlocul cîmpiei Săvineştilor Ei înşişi, răspunzind chemării partidului creaseră prin forţa muncii lor o poezie minunată, în sală se aflau aşadar, faţă în faţă, cîntăreţi şi constructuri, adică şi unii şi alţii creatorii poeziei noi şi viguroase a zilelor noastre. Colindasem şantierul în toată ziua aceea şi ne am oprit o vreme la bibliotecă. Pe şantier există tot felul de magazine. Sfîrşind lucrul, muncitorii trec de obicei pe la ele, cumpărînd ce le trebuie, fără pierdere de timp. La bibliotecă însă e mai tot timpul coadă Am văzut şiruri întregi de tineri aşteptînd ca pîinea la subţioară să li se dea cărţi. „Avem cărţi puţine — mi-a spus bibliotecara. Doar cîteva mii de volume. La început credeam că sînt de ajuns. Mai tîrziu însă... Oamenii ăştia parcă nu pot trăi fără cărţi !“ Bibliotecara spunea toate acestea cu amărăciune şi necaz dar, în acelaşi timp, din cuvintele ei respira pregnant o mare bucurie, cu o adîncă semnificaţie pentru zilele în care trăim. NECAZ : pe şantier sînt cărţi puţine. BUCURIE : oamenii zilelor noastre, constructorii vieţii noi, nu pot trăi fără cărţi aşa cum nu pot trăi fără pîine. Şi de acest adevăr trebuie neapărat să se ţină seama atunci cînd se distribuie cărţi pe şantierele patriei. V. BARAN '•S-i Tinara ţesătoare fruntaşă Zelenit Adelaida, de la Ţesătoria de mătase „8 Martie"