Scînteia Tineretului, iunie 1959 (Anul 14, nr. 3125-3149)
1959-06-02 / nr. 3125
Utemistul Cîrstea Marin de la întreprinderea de poduri metalice din Piteşti se situează printre sudorii fruntaşi ai întreprinderii. Iată-l în fotografie lucrind la sudarea unui pod rulant. Foto: N. STELORIAN Primul careu pe un nou şantier al tineretului CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). Duminică dimineaţa, la Palas- Constanţa, a avut loc primul careu al brigadierilor pe şantierul viitoarei fabrici de semiceluloză. Aici, în marginea oraşului Constanţa se va înălţa o fabrică de semiceluloză care va folosi ca materie primă paiele din regiunea Constanţa. Duminică dimineaţa a sosit pe şantier primul eşalon de 70 de brigadieri care vor munci pe viitorul şantier al tineretului la construcţia fabricii. In adunarea care a avut loc cu prilejul primului careu al brigadierilor ei s-au angajat ca pînă la 23 August — cea de-a 15-a aniversare a eliberării patriei noastre — să termine construcţia principalei hale a fabricii pentru a se putea instala maşinile. Pînă la sfîrşitul lunii iunie pe şantierul tineretului de la Palas vor continua să sosească noi brigadieri din regiunea Constanța. Fruntaşi la întreţinerea culturilor TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). Colectiviştii din comuna Vinga, raionul Arad, sînt hotărîţi ca şi în acest an să obţină recolte bogate de pe ogoarele lor. De aceea ei acordă o atenţie deosebită întreţinerii culturilor. Imediat ce timpul a permis au efectuat lucrările necesare pe cele 100 ha, însămînţate cu floareasoarelui, au fost executate primele două praşile, urmînd ca zilele acestea, conform planului de desfăşurare a lucrărilor, să înceapă şi cea de a treia praşilă. Sfecla de zahăr, care ocupă o suprafaţă de 150 hectare a fost prăşită de două ori şi rărită. La culturile de porumb colectiviştii au terminat primii pe raion prima praşilă pe cele 1.150 ha. Aceeaşi atenţie a fost acordată de către conducerea gospodăriei şi de către brigăzile de cîmp şi celorlalte culturi. Comuna Vinga este renumită prin culturile de ceapă. Gospodăria colectivă are 85 hectare cultivate cu ceapă. Pe toată această suprafaţă au fost executate două praşile. Pînă acum toate lucrările de întreţinere a culturilor în gospodărie au fost executate în proporţie de 100 la sută. La obţinerea acestor succese un aport substanţial l-au adus şi tinerii colectivişti. Din iniţiativa organizaţiei de bază U.T.M„ cu sprijinul organizaţiei de partid şi al conducerii gospodăriei în fiecare brigadă de cîmp a fost înfiinţată o echipă de tineret în sarcina căreia revin pînă la 80 de ha. culturi. Pe toată această suprafaţă încredinţată tinerilor colectivişti lucrările de întreţinere sunt de bună calitate. Acum tinerii se pregătesc pentru a efectua în condiţii optime şi la timp praşila a treia la culturile de sfeclă de zahăr, a doua la porumb. Succese de seamă în întreţinerea culturilor au fost obţinute de către echipele de tineret din brigăzile de cîmp numărul 1, 2, şi 3 conduse de utemiştii Ion Ciocan, Ion Neicev şi Nicolae Dupta. Tot pe locuri de frunte s-au situat şi echipele de tineret din brigada a şaptea legumicolă condusă de utemistul Pauţki Iosif. In fotografie , Tractoristul Ilie Condrea execută praşila a II-a a porumbului realizind o viteză zilnică de lucru de 20 hectare. Mecanizatorii de la secţia Străuleşti a Gospodăriei de Stat Mogoţoaia, regiunea Bucureşti au început praşila a doua pe cele 100 hectare cultivate cu porumb. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, Seria II-a, Nr. 3125 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 2 iunie 1959 Tot sprijinul tinerilor care muncesc şi învaţă învăţătura marxist-leninistă acordă o importanţă deosebită culturalizării maselor, legării cunoştinţelor teoretice cu munca practică. Societatea comunistă care asigură un belşug de produse care să satisfacă nevoile mereu crescînde ale societăţii, nu se poate construi fără oameni bine pregătiţi, care să posede o cultură avansată, în stare să fie stăpînii tehnicii noi în plin progres. Partidul şi guvernul conduc oamenii muncii din ţara noastră pe drumul construirii noii societăţi cu o cultură, ştiinţă şi tehnică avansată. Politica leninistă de Industrializare socialistă a ţării dusă de partidul şi guvernul nostru, a dat rezultate nemaiîntîlnite în istoria ţării noastre. Astăzi, în ţara noastră se produce în 63 zile, tot atît oţel cît a produs vechea Romînie în întregul an Alex. Sencovici ministru al Industriei Bunurilor de Consum 1938. Producţia anului 1938 se realizează în acest an în 60 zile la energia electrică, în 42 zile la construcţii de maşini etc. In ceea ce priveşte industria bunurilor de consum, an de an s-a dezvoltat producţia, s-a îmbunătăţit calitatea produselor, a crescut numărul sortimentelor. In anul trecut, industria bunurilor de consum a produs de două ori mai multe ţesături de bumbac, de 2,3 ori mai multe ţesături de lînă, de circa 2 ori mai mult zahăr, de 3,6 ori mai multe uleiuri şi grăsimi vegetale etc., decît în anul 1938, reuşind în acest fel să satisfacă tot mai mult cerinţele oamenilor muncii. Concomitent cu dezvoltarea economiei naţionale, au fost pregătite zeci de mii de cadre necesare industriei noastre în plină dezvoltare. Niciodată regimul burghezo-moşieresc nu a dat fiilor oamenilor muncii posibilitatea să înveţe, să se specializeze. Porţile şcolilor erau deschise numai pentru fiii celor avuţi. In regimul democrat-popular, numai în ultimii ani peste 42.000 tineri muncitori din ramurile industriei bunurilor de consum au absolvit şcoli superioare, şcoli medii tehnice, diferite şcoli profesionale. Alături demuncitorii vîrstnici aceştia contribuie din plin la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid şi guvern industriei bunurilor de consum. Dezvoltarea neîntreruptă a economiei ţării, cere însă şi mai multe cadre bine pregătite, cu un nivel cultural, ştiinţific, tehnic ridicat. In această direcţie o mare importanţă o are Hotărîrea C.C. al P M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R., privind îmbunătăţirea învăţămîntului seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior. Hotărîrea partidului şi guvernului deschide perspective largi de învăţătură tineretului muncitor din ţara noastră. Ea are o mare însemnătate, deoarece creează condiţii pentru pregătirea noii generaţii de tineri intelectuali din rîndul poporului muncitor, intelectualitatea legată puternic de poporul muncitor, de aspiraţiile, năzuinţele sale, care va sluji cu conştiinciozitate, cu devotament şi convingere de, clasă interesele sale. In acest fel hotărîrea partidului şi guvernului răspunde necesităţii de cadre tot mai bine pregătite pentru înfăptuirea sarcinilor ce stau în faţa noastră. Dezvoltarea diferitelor ramuri ale Industriei bunurilor de consum, a ramurei inului şi cînepei, producţia articolelor de fire şi fibre sintetice româneşti — relon —, fabricarea laptelui praf, a laptelui concentrat, a produselor conservate prin frig, a diferitelor conserva etc., înzestrarea întreprinderilor cu mașini moderne, introducerea proceselor de muncă înaintate necesită cadre bine pregătite, care să poată da viață liniei partidului. Iată de ce traducerea în fapte a hotărîrii partidului şi guvernului privind îmbunătăţirea învăţămîntului seral şi fără frecvenţă, trebuie să preocupe îndeaproape conducerile tuturor întreprinderilor, direcţiile generale industriale, direcţia personal şi învăţămînt, întregul nostru minister. In întreprinderile Ministerului Industriei Bunurilor de Consum s-au organizat şi se organizează dezbateri pe marginea hotărîrii partidului şi guvernului privind îmbunătăţirea învăţămîntului seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior în care se arată necesitatea unei calificări superioare, potrivit sarcinilor pe care fabricile trebuie să le rezolve. Tot mai mulţi tineri muncitori s-au convins că învăţînd muncesc mai bine. In urma muncii desfăşurate la fabrica de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Capitală, 216 tineri s-au înscris .Continuare în pag. .? a) Tineri muncitori constănțeni la școala serală. Vizita tinerilor petrolişti din Austria La invitaţia Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor o delegaţie de tineri petrolişti din Austria a făcut o vizită de 10 zile în ţara noastră. In acest timp membrii delegaţiei au avut posibilitatea să ia cunoştinţă de viaţa şi activitatea tineretului dintr-o serie de întreprinderi, instituţii şi institute de învăţămînt superior din regiunile Bucureşti, Ploeşti şi Bacău. In dimineaţa zilei de 30 mai delegaţia a fost primită la C.C. al U.T.M. de tovarăşul Virgil Trofin, prim-secretar al C.C. al U.T.M. In seara aceleiaşi zile, la Casa de Cultură a Tineretului din raionul N. Bălcescu, membrii delegaţiei au avut o întrlnire cu tineretul din acest raion. Duminică seara delegaţia a părăsit capitala înapoindu-se în patrie. (Agerpres) Sărbătorirea „Zilei Internaţionale a Copilului" Cu prilejul sârbătoririi Zilei Internaţionale a Copilului, duminică au avut loc în Capitală numeroase manifestări culturale, artistice şi sportive. La Paietul Pionierilor s-a ţinut duminică dimineaţa o adunăre festivă a pionierilor din Capitală, organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al U.T.M. şi Palatul Pionierilor. Cu acest prilej a luat cumatul tovarăşa Elena Lascu-Iordăchescu, membră a C.C. al P.M.R., secretară a Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., care a vorbit despre viaţa fericită şi minunatele perspective de viitor pe care regimul nostru democrat-popular le asigură tinerei generaţii. Pionierii şi-au manifestat cu entuziasm dragostea şi recunoştinţa faţă de partid şi guvern. Adunarea s a încheiat cu un program artistic prezentat de formaţiuni de copii. Tot la Palatul Pionierilor au avut loc numeroase întreceri sportive de fotbal, oină, volei, baschet, tir, jocuri pioniereşti etc., încheiate cu o paradă a micilor sportivi. Duminică s-a inaugurat şi expoziţia de sfîrşit de an a lucrărilor executate de membrii cercurilor şi cluburilor din cadrul Palatului Pionierilor. De asemenea au fost premiate cele mai bune lucrări literare pre-zentate de pionieri şi elevi la concursul organizat în cinstea Zilei de 1 iunie. Duminică seara, la Ateneul R. P. Romíno a avut loc un concert al corului de copii al Palatului Pionierilor. La Parcul de Cultură şi Odihnă I. V. Stalin s-a deschis duminică dimineaţa o expoziţie cu cele mai bune lucrări de desen ale şcolarilor din Capitală, lucrări prezentate în cadrul concursului desfăşurat în cursul lunii mai în şcolile bucureştene. ( Agerpres) Vrei o floare ? Fotó: DUMITRU F. DUMITRU De ce „la limită“?... Alături de elevi ca Dumbravă Mircea, Vinea Vladimir, Calos Steliana şi alţi vreo cîţiva din clasa a VIII-a a Şcolii medii nr. 32 din Capitală care au numai medii de 9 şi 10 la toate materiile, în aceasta clasă sunt şi elevi ca Borteanu Lizica, Barbu Mariîcna, Zavalnic Mihai, Pantea Ioana, Delcea Sabina, în dreptul carora nu găseşti decît medii de 5 sau 6 şi rareori cîte un 7, elevi mediocri, din rîndul cărora oricînd se pot recruta corijenţii. Pe trimestrul al II-lea biroul U.T.M. din această clasă şi-a desfăşurat întreaga munca politică în direcţia ajutorării celor cîţiva corijenţi din primul trimestru. Acum, în trimestrul al lll-lea, în preajma sfîrşitului de an şcolar, întreaga atenţie, întreaga activitate politică , educativă este îndreptată în direcţia ridicării tuturor elevilor la nivelul celor buni şi foarte buni. Biroul U.T.M. al clasei şi toţi utemiştii sunt conştienţi de faptul ca aceşti elevi au posibilităţi sa înveţe mai bine, să obţină note bune. Numai din comoditate, din superficialitate, din neînţelegerea matură a rolului lor de elevi, se mulţumesc cu promovarea clasei, cu note slabe, la limită, întregul colectiv a hotarît să ceara acestora să-şi valorifice toate posibilităţile, să-i determine sa înţeleagă că a fi elev şi utemist înseamnă în primul rînd să munceşti cu perseverenţă, cu seriozitate, continuu pentru a obţine rezultate cît mai bune la învăţătură. Biroul U T.M. din clasa a VIII-a A a îmbinat munca educativ-politica cu formele concrete de ajutorare, a reuşit să formeze în clasa o opinie sănătoasă împotriva mediocrităţii, împotriva acelor elevi care depun minimum de efort în însuşirea materiilor predate. Opinia categorică a acestei clase s-a evidenţiat şi cu ocazia unei recente adunări generale U.T.M. în care a fost discutat elevul Şoimanu Dan. Acesta nu este corijent, se mulţumeşte însă cu note la limită. Critica aspră dar tovărăşească ai colegilor săi l-a determinat pe elevul Şoimanu Dan sa privească cu mai multa seriozitate sarcinile ce-i revin. O alta metodă folosită de biroul U.T.M. din această clasă este şi într-ajutorarea elevilor slabi de către elevii bine pregătiţi. Matematica este materia la care sunt cele mai numeroase note slabe. In clasa s-au organizat grupe de într-ajutorare la materia respectivă. Astfel, eleva fruntaşa la învăţătură Calos Steliana se pregăteşte la matematica cu eleva Preda Maria. Această eleva pe trimestrul I a avut media 4 ln matematica, iar pe cel de-al II-lea 6. In prezent, a primit un 8 si un 9 Eleva Barbu Marilena a avut pe trimestrul I media 3 la matematica iar pe cel de-al il-lea 5. Acum, de cînd se pregăteşte împreună cu elevul fruntaş la învăţătură Vinea Vladimir ca a primit un 9 şi un 10. Biroul U.T.M., cerînd sprijinul tovarăşilor profesori a organizat meditaţii la limba franceză, la chimie, urmărind participarea la aceste consultaţii în special a elevilor cu note slabe sau mediocre. Elevii care lipsesc sunt traşi imediat îa răspundere. La gazeta de perete a clasei apar articole care critică cu tărie pe orice elev care primeşte vreo notă slabă, în orele de dirigense, chiar şi în cadrul învăţamîntului politic U.T.M., se discută frecvent despre felul cum se pregăteşte fiecare elev în parte sa promoveze cu succes anul şcolar-Acestea sunt metodele pe care le foloseşte biroul U.T.M. al clasei a VII-a A pentru a determina pe fiecare elev, pe fiecare utemist din această clasă sa se ridice la nivelul elevilor fruntaşi. Biroul U.T-M. din clasa a VIII-a A nu s-a gîndit însă să generalizeze unele din aceste metode. Astfel, grupele de într-ajutorare sunt încă prea puţine şi doar la matematică. Ori în aceasta clasa sînt note mici nu numai la matematică ci şi la fizică, la chimie, la franceză. De ce n-a considerat necesar sa organizeze şi la aceste materii grupe de într-ajutorare ? De ce nu sînt cuprinşi toţi elevii slabi şi mediocri într-o grupă de într-ajutorare ? Gazeta de perete a clasei, deşi are trei rubrici, nici una din acestea nu este folosită pentru satirizarea codaşilor prin desene sau caricaturi. De asemenea, gazeta nu este suficient de operativă în a sezisa lipsurile, nu împărtăşeşte şi experienţa bună. Trebuie vorbit mai mult despre felul în care sa-şi împartă elevii timpul în această perioada, cum să studieze pentru acele materii la care au greutăţi, cum să repete materia etc. Acţiunea întreprinsă de biroul U.T.M din clasa a VIII-a A, „nici im elev cu medie limită", trebuie insa aplaudata, ea avînd — cu condiţia intensificării continue a muncii politice — un rol deosebit de important în cultivarea spiritului de autoexigenţă în rândul elevilor. FLORIAN BORZ Intre spirit inovator şi rutina Un registru gros, liniat cu grijă, ca oricare altul. Numai că cel de la cabinetul tehnic al Uzinelor „23 August“ din Capitală se deosebeşte de multe de acelaşi fel. Registrul acesta închide în paginile sale rodul unei munci creatoare, neobosite, migăloase, desfăşurată cu răbdare seri de-a rîndul de zeci şi zeci de muncitori tineri şi vîrstnici ai uzinei, dornici de a realiza inovaţii şi raţionalizări, de a contribui prin munca lor creatoare la rezolvarea problemelor tehnice, la îmbunătăţirea muncii, la obţinerea de către uzină a unor noi succese în producţie. ...Zi de ?, săptămina de săptămînă muncitorii şi tehnicienii uzinei au încredinţat cabinetului tehnic ideile lor, frămîntările lor. La începutul anului o singură propunere înregistrată. Apoi, odată cu zilele, s-au adăugat încă una, * ...două ...zece şi paginile registrului au început să se umple. Pînă la 23 mai, pe întreaga uzină au fost înregistrate 180 de propuneri de inovaţii şi raţionalizări. Dintre acestea 56 au fost făcute de 74 tineri muncitori şi tehnicieni. comparînd numărul inovaţiilor înregistrate în primul trimestru al anului, de pildă, cu cele din aceeaşi perioadă a anului trecut se observă însă unele scăderi. Acest lucru îşi găseşte explicaţia în faptul că în ultimul timp aici unele propuneri de inovaţii se rezolvă cu încetineală, unii inovatori nu sunt ajutaţi, nu sunt stimulaţi. Bunăoară din cele 180 propuneri făcute, pînă la 25 mai, un număr de 52 nu au fost încă rezolvate, deşi pentru multe din ele a expirat de mult termenul de rezolvare prevăzut în regulamentul de invenţii şi inovaţii. Cum se explică acest lucru ? Pînă nu de mult, ne povestesc tovarăşii de la cabinetul tehnic, se ţineau cu regularitate şedinţe ale comisiei de inovaţii de două ori pe săptămînă, şedinţe în care se luau în discuţie propunerile de inovaţii făcute de muncitori. Socotind că s-ar ţine, chipurile, prea multe şedinţe, deşi în această situaţie nu există o altă rezolvare a propunerilor de inovaţii, şedinţele de colectiv au fost reduse simţitor. Aşa se face că o vreme, în luna martie, colectivul de inovaţii nu s-a mai întrunit. între timp, propunerile s-au strîns una dite una depăşind posibilităţile de a fi discutate, în termen de 15 zile de la înregistrarea lor — aşa cum prevede regulamentul — unele din ele fiind pur şi simplu uitate în sertare. Aşa se face că tovarăşii de la Cabinetul tehnic îşi aduc aminte cu greu de inovaţia tînărului Radu Marin, privind schimbarea tehnologiei la un reper de la echipamentul de frîne, înregistrată la data de 2 martie. Din cîte îşi aduc aminte totuşi tovarăşii de aici propunerea urma să fie trimisă spre avizare la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, fiind vorba de o modificare la frîna de la vagoane. Dar concret n-au făcut nimic, deşi de atunci au trecut... trei luni. Cu inovaţia tînărului turnător Hie Marion, înregistrată la 21 martie, privind turnarea unor piese, inovaţie pe care de fapt turnătorii o şi aplică de multă vreme deoarece îi ajută în mod concret să reducă rebuturile, e ceva mai complicat. Cabinetul tehnic nu mai ştie nimic despre dosarul care cuprinde propunerea. Cu seninătate ei anunţă că... s-a pierdut. Şi, din păcate, acestea nu sunt singurele exemple. Propuneri de inovaţii nerezolvate mai sunt încă destule. Nu e mai puţin adevărat că în rezolvarea inovaţiilor fac greutăţi şi unele servicii care nu avizează în termenul stabilit şi nu dau datele necesare pentru întocmirea calculelor de economii sau pentru stabilirea recompensei ce se cuvine inovatorului. Raţionalizarea privind reducerea consumului specific de cherestea la vagonul UJ.C., de exemplu a fost trimisă spre avizare serviciului tehnologic la 2 februarie cu termen de avizare 5 februarie. Deşi această propunere răspundea necesităţii de a reduce consumurile specifice de materiale în vederea reducerii preţului de coast, ea nu şi-a găsit rezolvarea nici pînă acum. Tărăgănarea rezolvării unor propuneri de inovaţii, modul defectuos de a lucra al colectivului de la cabinetul tehnic se datoresc în mare parte şi faptului că deşi încă de la începutul anului aici s-a lansat un concurs „Anul tinărului inovator“, nici comitetul U.T.M., nici comitetul de întreprindere nu au analizat încă niciodată cum sunt rezolvate propunerile tinerilor, cum sunt sprijiniţi aceştia să-şi întocmească dosarele de inovaţii. Era fie aşteptat ca în urma lansării concursului să fie folosite toate posibilităţile pentru a stimula mişcarea de inovaţii, pentru a-i îndruma pe tineri să studieze problemele tehnice care trebuie rezolvate în uzină. O mare răspundere pentru acest lucru îl poartă comitetul U.T.M. care nu a organizat consfătuiri cu tinerii inovatori pentru a cunoaşte greutăţile pe care aceştia le au, pentru a-i ajuta să-şi rezolve propunerile, n-a urmărit felul cum sunt cercetate şi aplicate inovaţiile tinerilor. Comitetul U.T.M. avea datoria să îndrume pe tinerii ingineri, să-i sprijine pe inovatori să-şi desăvîrşească ideile, să şi întocmească dosarele cu propuneri şi mai ales să-i sprijine pe tiner în rezolvarea propunerilor de inovaţii. Toate aceste stări de lucruri nu sunt de natură să stimuleze mişcarea de inovaţii şi invenţii de la uzinele „23 August“. Iată de ce comitetul U.T.M. are datoria să analizeze modul cu îii tinerii ingineri de la cabinetul tehnic înţeleg sa-şi facă datoria, modul cum sunt rezolvate şi aplicate propunerile de inovaţii făcute de tineri pentru a da un mai mare avînt mişcării de inovaţii în uzină. C. BANCILA ennji pag. 2-a.