Scînteia Tineretului, iunie 1959 (Anul 14, nr. 3125-3149)

1959-06-02 / nr. 3125

Utemistul Cîrstea Marin de la întreprinderea de poduri metalice din Piteşti se situează printre su­dorii fruntaşi ai întreprinderii. Iată-l în fotografie lucrind la sudarea unui pod rulant. Foto: N. STELORIAN Primul careu pe un nou şantier al tineretului CONSTANŢA (de la corespon­dentul nostru).­­ Duminică dimineaţa, la Palas- Constanţa, a avut loc primul careu al brigadierilor pe şantierul viitoa­rei fabrici de semiceluloză. Aici, în marginea oraşului Constanţa se va înălţa o fabrică de semiceluloză care va folosi ca materie primă paiele din regiunea Constanţa. Du­minică dimineaţa a sosit pe şantier primul eşalon de 70 de brigadieri care vor munci pe viitorul şantier al tineretului la construcţia fabri­cii. In adunarea care a avut loc cu prilejul primului careu al bri­gadierilor ei s-au angajat ca pînă la 23 August — cea de-a 15-a a­­niversare a eliberării patriei noa­stre — să termine construcţia prin­cipalei hale a fabricii pentru a se putea instala maşinile. Pînă la sfîrşitul lunii iunie pe şantierul ti­neretului de la Palas vor continua să sosească noi brigadieri din re­giunea Constanța. Fruntaşi la întreţinerea culturilor TIMIŞOARA (de la corespon­dentul nostru).­­ Colectiviştii din comuna Vinga, raionul Arad, sînt hotărîţi ca şi în acest an să obţină recolte bogate de pe ogoarele lor. De aceea ei acordă o atenţie deosebită întreţinerii culturilor. Imediat ce timpul a permis au e­­fectuat lucrările necesare pe cele 100 ha, însămînţate cu floarea­­soarelui, au fost executate primele două praşile, urmînd ca zilele a­­cestea, conform planului de des­făşurare a lucrărilor, să înceapă şi cea de a treia praşilă. Sfecla de zahăr, care ocupă o suprafaţă de 150 hectare a fost prăşită de două ori şi rărită. La culturile de po­rumb colectiviştii au terminat pri­mii pe raion prima praşilă pe cele 1.150 ha. Aceeaşi atenţie a fost acordată de către conducerea gospodăriei şi de către brigăzile de cîmp şi celor­lalte culturi. Comuna Vinga este renumită prin culturile de ceapă. Gospodăria colectivă are 85 hecta­re cultivate cu ceapă. Pe toată a­­ceastă suprafaţă au fost executate două praşile. Pînă acum toate lu­crările de întreţinere a culturilor în gospodărie au fost executate în proporţie de 100 la sută. La obţinerea acestor succese un aport substanţial l-au adus şi ti­nerii colectivişti. Din iniţiativa or­ganizaţiei de bază U.T.M„ cu spri­jinul organizaţiei de partid şi al conducerii gospodăriei în fiecare brigadă de cîmp a fost înfiinţată o echipă de tineret în sarcina că­reia revin pînă la 80 de ha. cul­turi. Pe toată această suprafaţă încredinţată tinerilor colectivişti lucrările de întreţinere sunt de bună calitate. Acum tinerii se pregătesc pentru a efectua în con­diţii optime şi la timp praşila a treia la culturile de sfeclă de za­hăr, a doua la porumb. Succese de seamă în întreţine­rea culturilor au fost obţinute de către echipele de tineret din brigă­zile de cîmp numărul 1, 2, şi 3 conduse de utemiştii Ion Ciocan, Ion Neicev şi Nicolae Dupta. Tot pe locuri de frunte s-au situat şi echipele de tineret din brigada a şaptea legumicolă condusă de ute­­mistul Pauţki Iosif. In fotografie , Tractoristul Ilie Condrea execută praşila a II-a a porumbului realizind o viteză zilnică de lucru de 20 hectare. Mecanizatorii de la secţia Străuleşti a Gospodăriei de Stat Mogo­­ţoaia, regiunea Bucureşti au început praşila a doua pe cele 100 hectare cultivate cu porumb. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, Seria II-a, Nr. 3125 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 2 iunie 1959 Tot sprijinul tinerilor care muncesc şi învaţă învăţătura marxist-leninistă a­­cordă o importanţă deosebită cul­turalizării maselor, legării cu­noştinţelor teoretice cu munca practică. Societatea comunistă care asigură un belşug de produse care să satisfacă nevoile mereu crescînde ale societăţii, nu se poate construi fără oameni bine pregătiţi, care să posede o cultură avansată, în stare să fie stăpînii tehnicii noi în plin pro­gres. Partidul şi guvernul conduc oa­menii muncii din ţara noastră pe drumul construirii noii societăţi cu o cultură, ştiinţă şi tehnică avan­sată. Politica leninistă de Indus­trializare socialistă a ţării dusă de partidul şi guvernul nostru, a dat rezultate nemaiîntîlnite în istoria ţării noastre. Astăzi, în ţara noastră se produce în 63 zile, tot atît oţel cît a produs vechea Romînie în­ întregul an Alex. Sencovici ministru al Industriei Bunurilor de Consum 1938. Producţia anului 1938 se realizează în acest an în 60 zile la energia electrică, în 42 zile la construcţii de maşini etc. In ceea ce priveşte industria bu­nurilor de consum, an de an s-a dezvoltat producţia, s-a îmbună­tăţit calitatea produselor, a cres­cut numărul sortimentelor. In anul trecut, industria bunurilor de consum a produs de două ori mai multe ţesături de bumbac, de 2,3 ori mai multe ţesături de lînă, de circa 2 ori mai mult zahăr, de 3,6 ori mai multe uleiuri şi grăsimi vegetale etc., decît în anul 1938, reuşind în acest fel să satisfacă tot mai mult cerinţele oamenilor muncii. Concomitent cu dezvoltarea eco­nomiei naţionale, au fost pregă­tite zeci de mii de cadre necesare industriei noastre în plină dez­voltare. Niciodată regimul burghe­­zo-moşieresc nu a dat fiilor oa­menilor muncii posibilitatea să înveţe, să se specializeze. Porţile şcolilor erau deschise numai pentru fiii celor avuţi. In regimul democrat-popular, numai în ulti­mii ani peste 42.000 tineri munci­tori din ramurile industriei bunuri­lor de consum au absolvit şcoli superioare, şcoli medii tehnice, diferite şcoli profesionale. Ală­turi de­­muncitorii vîrstnici a­­ceştia contribuie din plin la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid şi guvern industriei bu­nurilor de consum. Dezvolta­rea neîntreruptă a economiei ţării, cere însă şi mai multe ca­dre bine pregătite, cu un nivel cultural, ştiinţific, tehnic ridicat. In această direcţie o mare im­portanţă o are Hotărîrea C.C. al P­ M.R. şi a Consiliului de Mi­niştri al R.P.R., privind îmbună­tăţirea învăţămîntului seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior. Hotărîrea partidului şi guvernului­­ deschide perspective largi de învăţătură tineretului muncitor din ţara noastră. Ea are o mare însemnătate, deoarece creează condiţii pentru pregătirea noii generaţii de tineri intelec­tuali din rîndul poporului munci­tor, intelectualitatea legată puter­nic de poporul muncitor, de aspi­raţiile, năzuinţele sale, care va sluji cu conştiinciozitate, cu de­votament şi convingere de, clasă interesele sale. In acest fel hotă­rîrea partidului şi guvernului răs­punde necesităţii de cadre tot mai bine pregătite pentru înfăptuirea sarcinilor ce stau în faţa noastră. Dezvoltarea diferitelor ramuri ale Industriei bunurilor de con­sum, a ramurei inului şi cînepei, producţia articolelor de fire şi fi­bre sintetice româneşti — relon —, fabricarea laptelui praf, a lapte­lui concentrat, a produselor con­servate prin frig, a diferitelor con­serva etc., înzestrarea întreprin­derilor cu mașini moderne, intro­ducerea proceselor de muncă înaintate necesită cadre bine pre­gătite, care să poată da viață li­niei partidului. Iată de ce traducerea în fapte a hotărîrii partidului şi guvernului privind îmbunătăţirea învăţămîn­tului seral şi fără frecvenţă, tre­buie să preocupe îndeaproape con­ducerile tuturor întreprinderilor, direcţiile generale industriale, di­recţia personal şi învăţămînt, întregul nostru minister. In întreprinderile Ministerului Industriei Bunurilor de Consum s-au organizat şi se organizează dezbateri pe marginea hotărîrii partidului şi guvernului privind îmbunătăţirea învăţămîntului se­ral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior în care se arată necesitatea unei calificări superioare, potrivit sarcinilor pe care fabricile trebuie să le re­zolve. Tot mai mulţi tineri muncitori s-au convins că învăţînd muncesc mai bine. In urma muncii desfăşu­rate la fabrica de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Capitală, 216 tineri s-au înscris .Continuare în pag. .? a) Tineri muncitori constănțeni la școala serală. Vizita tinerilor petrolişti din Austria La invitaţia Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor o delegaţie de tineri petrolişti din Austria a făcut o vizită de 10 zile în ţara noastră. In acest timp membrii delegaţiei au avut posibi­litatea să ia cunoştinţă de viaţa şi activitatea tineretului dintr-o serie de întreprinderi, instituţii şi institu­te de învăţămînt superior din re­giunile Bucureşti, Ploeşti şi Bacău. In dimineaţa zilei de 30 mai de­legaţia a fost primită la C.C. al U.T.M. de tovarăşul Virgil Trofin, prim-secretar al C.C. al U.T.M. In seara aceleiaşi zile, la Casa de Cultură a Tineretului din raionul N. Bălcescu, membrii delegaţiei au avut o întrlnire cu tineretul din acest raion. Duminică seara delegaţia a pă­răsit capitala înapoindu-se în pa­trie. (Agerpres) Sărbătorirea „Zilei Internaţionale a Copilului" Cu prilejul sârbă­­toririi Zilei Interna­­ţionale a Copilului, duminică au avut loc în Capitală numeroa­se manifestări cultu­rale, artistice şi spor­tive. La Paietul Pionie­­rilor s-a ţinut dumi­nică dimineaţa o a­­dunăre festivă a pio­nierilor din Capitală, organizată de Comi­tetul orăşenesc Bucu­reşti al U.T.M. şi Pa­latul Pionierilor. Cu acest prilej a luat cu­­matul tovarăşa Elena Lascu-Iordăchescu, membră a C.C. al P.M.R., secretară a Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., care a vorbit despre viaţa fericită şi mi­nunatele perspective de viitor pe care re­gimul nostru demo­crat-popular le asigu­ră tinerei generaţii. Pionierii şi-au mani­festat cu entuziasm dragostea şi recunoş­tinţa faţă de partid şi guvern. Adunarea s a încheiat cu un program artistic pre­zentat de formaţiuni de copii. Tot la Palatul Pio­nierilor au avut loc numeroase întreceri sportive de fotbal, oină, volei, baschet, tir, jocuri pioniereşti etc., încheiate cu o paradă a micilor spor­tivi. Duminică s-a inaugurat şi expoziţia de sfîrşit de an a lucrărilor executate de membrii cercuri­lor şi cluburilor din cadrul Palatului Pionierilor. De ase­menea au fost pre­miate cele mai bune lucrări literare pre-­­­zentate de pionieri şi elevi la concursul or­ganizat în cinstea Zi­lei de 1 iunie. Dumi­nică seara, la Ateneul R. P. Romíno a avut loc un concert al co­rului de copii al Pa­latului Pionierilor. La Parcul de Cul­tură şi Odihnă I. V. Stalin s-a deschis du­minică dimineaţa o expoziţie cu cele mai bune lucrări de desen ale şcolarilor din Ca­pitală, lucrări pre­zentate în cadrul con­cursului desfăşurat în cursul lunii mai în şcolile bucureştene. ( Agerpres) Vrei o floare ? Fotó: DUMITRU F. DUMITRU De ce „la limită“?... Alături de elevi ca Dumbravă Mircea, Vinea Vladimir, Calos Ste­­liana şi alţi vreo cîţiva din clasa a VIII-a a Şcolii medii nr. 32 din Capitală care au numai medii de 9 şi 10 la toate materiile, în a­­ceasta clasă sunt şi elevi ca Bor­­teanu Lizica, Barbu Mariîcna, Za­­valnic Mihai, Pantea Ioana, Delcea Sabina, în dreptul carora nu gă­seşti decît medii de 5 sau 6 şi rare­ori cîte un 7, elevi mediocri, din rîndul cărora oricînd se pot re­cruta corijenţii. Pe trimestrul al II-lea biroul U.T.M. din această clasă şi-a des­făşurat întreaga munca politică în direcţia ajutorării celor cîţiva corijenţi din primul trimestru. Acum, în trimestrul al lll-lea, în preajma sfîrşitului de an şcolar, întreaga atenţie, întreaga activi­tate politică , educativă este în­dreptată în direcţia ridicării tutu­ror elevilor la nivelul celor buni şi foarte buni. Biroul U.T.M. al clasei şi toţi utemiştii sunt con­ştienţi de faptul ca aceşti elevi au posibilităţi sa înveţe mai bine, să obţină note bune. Numai din co­moditate, din superficialitate, din neînţelegerea matură a rolului lor de elevi, se mulţumesc cu promo­varea clasei, cu note slabe, la li­mită, întregul colectiv a hotarît să ceara acestora să-şi valorifice toate posibilităţile, să-i determine sa înţeleagă că a fi elev şi utemist înseamnă în primul rînd să mun­ceşti cu perseverenţă, cu seriozi­tate, continuu pentru a obţine re­zultate cît mai bune la învăţătură. Biroul U T.M. din clasa a VIII-a A a îmbinat munca educativ-po­­litica cu formele concrete de aju­torare, a reuşit să formeze în clasa o opinie sănătoasă împotriva mediocrităţii, împotriva acelor e­­levi care depun minimum de efort în însuşirea materiilor predate. Opinia categorică a acestei clase s-a evidenţiat şi cu ocazia unei re­cente adunări generale U.T.M. în care a fost discutat elevul Şoimanu Dan. Acesta nu este corijent, se mulţu­meşte însă cu note la limită. Critica aspră dar tovărăşească ai colegilor săi l-a determinat pe ele­vul Şoimanu Dan sa privească cu mai multa seriozitate sarcinile ce-i revin. O alta metodă folosită de biroul U.T.M. din această clasă este şi într-ajutorarea elevilor slabi de că­tre elevii bine pregătiţi. Matema­tica este materia la care sunt cele mai numeroase note slabe. In clasa s-au organizat grupe de într-ajuto­­rare la materia respectivă. Astfel, eleva fruntaşa la învăţătură Calos Steliana se pregăteşte la matema­tica cu eleva Preda Maria. Această eleva pe trimestrul I a avut me­dia 4 ln matematica, iar pe cel de-al II-lea 6. In prezent, a primit un 8 si un 9 Eleva Barbu Mari­­lena a avut pe trimestrul I media 3 la matematica iar pe cel de-al il-lea 5. Acum, de cîn­d se pregă­teşte împreună cu elevul fruntaş la învăţătură Vinea Vladimir ca a primit un 9 şi un 10. Biroul U.T.M., cerînd sprijinul tovarăşilor profesori a organizat meditaţii la limba franceză, la chi­mie, urmărind participarea la a­­ceste consultaţii în special a ele­vilor cu note slabe sau mediocre. Elevii care lipsesc sunt traşi ime­diat îa răspundere. La gazeta de perete a clasei apar articole care critică cu tărie pe orice elev care primeşte vreo notă slabă, în orele de diri­gense, chiar şi în cadrul învăţa­­mîntului politic U.T.M., se discută frecvent despre felul cum se pre­găteşte fiecare elev în parte sa promoveze cu succes anul şcolar-Acestea sunt metodele pe care le foloseşte biroul U.T.M. al clasei a VII-a A pentru a determina pe fiecare elev, pe fiecare utemist din această clasă sa se ridice la nivelul elevilor fruntaşi. Biroul U.T-M. din clasa a VIII-a A nu s-a gîndit însă să generalizeze unele din aceste metode. Astfel, grupele de într-ajutorare sunt încă prea puţine şi doar la matematică. Ori în aceasta clasa sînt note mici nu numai la matematică ci şi la fi­zică, la chimie, la franceză. De ce n-a considerat necesar sa organi­zeze şi la aceste materii grupe de într-ajutorare ? De ce nu sînt cu­prinşi toţi elevii slabi şi mediocri într-o grupă de într-ajutorare ? Gazeta de perete a clasei, deşi are trei rubrici, nici una din aces­tea nu este folosită pentru satiri­zarea codaşilor prin desene sau caricaturi. De asemenea, gazeta nu este suficient de operativă în a se­­zisa lipsurile, nu împărtăşeşte şi experienţa bună. Trebuie vorbit mai mult despre felul în care sa-şi împartă elevii timpul în această perioada, cum să studieze pentru acele materii la care au greutăţi, cum să repete materia etc. Acţiunea întreprinsă de biroul U.T.M­ din clasa a VIII-a A, „nici im elev cu medie limită", trebuie insa aplaudata, ea avînd — cu condiţia intensificării continue a muncii politice — un rol deosebit de important în cultivarea spiri­tului de autoexigenţă în rândul elevilor. FLORIAN BORZ Intre spirit inovator şi rutina Un registru gros, liniat cu grijă, ca oricare altul. Numai că cel de la cabinetul tehnic al Uzinelor „23 August“ din Capitală se deo­sebeşte de multe de acelaşi fel. Registrul acesta închide în paginile sale rodul unei munci creatoare, neobosite, migăloase, desfăşurată cu răbdare seri de-a rîndul de zeci şi zeci de muncitori tineri şi vîrstnici ai uzinei, dornici de a realiza inovaţii şi raţionalizări, de a contribui prin munca lor crea­toare la rezolvarea problemelor tehnice, la îmbunătăţirea muncii, la obţinerea de către uzină a unor noi succese în producţie. ...Zi de ?­, săptămina de săptă­­mînă muncitorii şi tehnicienii u­­zinei au încredinţat cabinetului tehnic ideile lor, frămîntările lor. La începutul anului o singură pro­punere înregistrată. Apoi, odată cu zilele, s-au adăugat încă una, * ...două ...zece şi paginile regis­trului au început să se umple. Pînă la 23 mai, pe întreaga uzină au fost înregistrate 180 de propu­neri de inovaţii şi raţionalizări. Dintre acestea 56 au fost făcute de 74 tineri muncitori şi tehnicieni. comparînd numărul inovaţiilor înregistrate în primul trimestru al anului, de pildă, cu cele din a­ceeaşi perioadă a anului trecut se observă însă unele scăderi. Acest lucru îşi găseşte explicaţia în fap­tul că în ultimul timp aici unele propuneri de inovaţii se rezolvă cu încetineală, unii inovatori nu sunt ajutaţi, nu sunt stimulaţi. Bu­năoară din cele 180 propuneri făcute, pînă la 25 mai, un număr de 52 nu au fost încă rezolvate, deşi pentru multe din ele a expi­rat de mult termenul de rezolvare prevăzut în regulamentul de in­venţii şi inovaţii. Cum se explică acest lucru ? Pînă nu de mult, ne povestesc to­varăşii de la cabinetul tehnic, se ţineau cu regularitate şedinţe ale comisiei de inovaţii de două ori pe săptămînă, şedinţe în care se luau în discuţie propunerile de inovaţii făcute de muncitori. So­cotind că s-ar ţine, chipurile, prea multe şedinţe, deşi în această situa­ţie nu există o altă rezolvare a propunerilor de inovaţii, şedinţele de colectiv au fost reduse simţi­tor. Aşa se face că o vreme, în luna martie, colectivul de inovaţii nu s-a mai întrunit. între timp, propunerile s-au strîns una dite una depăşind posibilităţile de a fi discutate, în termen de 15 zile de la înregistrarea lor — aşa cum prevede regulamentul — unele din ele fiind pur şi simplu uitate în sertare. Aşa se face că tovarăşii de la Cabinetul tehnic îşi aduc amin­te cu greu de inovaţia tînărului Radu Marin, privind schimbarea tehnologiei la un reper de la echi­pamentul de frîne, înregistrată la data de 2 martie. Din cîte îşi a­­duc aminte totuşi tovarăşii de aici propunerea urma să fie trimisă spre avizare la Ministerul Trans­porturilor şi Telecomunicaţiilor, fiind vorba de o modificare la frîna de la vagoane. Dar concret n-au făcut nimic, deşi de atunci au trecut... trei luni. Cu inovaţia tînărului turnător Hie Marion, înregistrată la 21 mar­tie, privind turnarea unor piese, inovaţie pe care de fapt turnătorii o şi aplică de multă vreme deoa­rece îi ajută în mod concret să reducă rebuturile, e ceva mai com­plicat. Cabinetul tehnic nu mai ştie nimic despre dosarul care cu­prinde propunerea. Cu seninătate ei anunţă că... s-a pierdut. Şi, din păcate, acestea nu sunt singurele exemple. Propuneri de inovaţii nerezolvate mai sunt încă destule. Nu e mai puţin adevărat că în rezolvarea inovaţiilor fac greutăţi şi unele servicii care nu avizează în termenul stabilit şi nu dau date­le necesare pentru întocmirea cal­culelor de economii sau pentru stabilirea recompensei ce se cuvine inovatorului. Raţionalizarea privind reducerea consumului specific de cherestea la vagonul UJ.C., de e­­xemplu a fost trimisă spre avizare serviciului tehnologic la 2 februa­rie cu termen de avizare 5 februa­rie. Deşi această propunere răs­pundea necesităţii de a reduce consumurile specifice de materiale în vederea reducerii preţului de coast, ea nu şi-a găsit rezolvarea nici pînă acum. Tărăgănarea rezolvării unor pro­puneri de inovaţii, modul defec­tuos de a lucra al colectivului de la cabinetul tehnic se datoresc în mare parte şi faptului că deşi încă de la începutul anului aici s-a lansat un concurs „Anul tină­­rului inovator“, nici comitetul U.T.M., nici comitetul de între­prindere nu au analizat încă nicio­dată cum sunt rezolvate propuneri­le tinerilor, cum sunt sprijiniţi a­­ceştia să-şi întocmească dosarele de inovaţii. Era fie aşteptat ca în urma lansării concursului să fie folosite toate posibilităţile pentru a stimula mişcarea de inovaţii, pentru a-i îndruma pe tineri să studieze problemele tehnice care trebuie rezolvate în uzină. O mare răspundere pentru acest lucru îl poartă comitetul U.T.M. care nu a organizat consfătuiri cu tinerii inovatori pentru a cunoaş­te greutăţile pe care aceştia le au, pentru a-i ajuta să-şi rezolve pro­punerile, n-a urmărit felul cum sunt cercetate şi aplicate inovaţiile tinerilor. Comitetul U.T.M. avea datoria să îndrume pe tinerii in­gineri, să-i sprijine pe inovatori să-şi desăvîrşească ideile, să şi în­tocmească dosarele cu propuneri şi mai ales să-i sprijine pe tine­r în rezolvarea propunerilor de ino­vaţii. Toate aceste stări de lucruri nu sunt de natură să stimuleze mişca­rea de inovaţii şi invenţii de la uzinele „23 August“. Iată de ce comitetul U.T.M. are datoria să a­­nalizeze modul cu îii tinerii ingi­neri de la cabinetul tehnic înţeleg sa-şi facă datoria, modul cum sunt rezolvate şi aplicate propunerile de inovaţii făcute de tineri pentru a da un mai mare avînt mişcării de inovaţii în uzină. C. BANCILA ennji pag. 2-a.

Next