Scînteia Tineretului, august 1959 (Anul 14, nr. 3177-3202)
1959-08-01 / nr. 3177
Proletari din toate ţările, unitrvă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, seria II-a, Nr. 3177 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 1 august 1959 Citifi pag. 2-as Semnele lui 23 August in cintarea rapsodului popular Majorarea salariilor muncitorilor, maiştrilor şi ale personalului tehnic - administrativ din întreprinderi şi instituţii Pe baza măsurilor elaborate de Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române, au adoptat la 30 iulie 1959 hotărîrea cu privire la majorarea salariilor tarifare ale muncitorilor, maiştrilor, inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi specialiştilor din întreprinderile şi instituţiile de stat, precum şi cu privire la îmbunătăţirea principiilor de premiere și de acordare a diferitelor sporuri la salariile muncitorilor. A. Cu privire la majorarea salariilor muncitorilor Potrivit Hotărîrii Comitetului Central al P.M.R. și a Consiliului de Miniştri, salariile tarifare ale muncitorilor se majorează în medie cu 10 la sută, diferenţiat în raport cu importanţa economică, cu condiţiile de muncă şi nivelul de tehnicitate al ramurilor şi unităţilor de producţie. Potrivit Hotărîrii, salariile tarifare ale muncitorilor din diferitele ramuri de producţie se majorează după cum urmează : în industria minieră salariile tarifare ale muncitorilor de bază — cu 5 pînă la 11,1 la sută. ' In industria siderurgică — cu 8,4 pînă la 11,4 la sută. în industria constructoare de maşini — cu 8,7 pînă la 20,1 la sută. In industria construcţii montaj — cu 5,7 pînă la 14,1 la sută. în industria petrol-chimie — cu 8 pînă la 11,1 la sută. In industria petroliferă, ramura foraj — cu 6 pînă la 9,8 la sută. în industria lemnului — cu 8,1 pînă la 14 la sută. în exploatările forestiere — cu 6,1 pînă la 17,3 la sută. In industria materialelor de construcții — cu 7,7 pînă la 11,4 la sută. In Industria cimentului — cu 8,6 pînă la 11,3 la sută. In industria textilă — cu 8,2 pînă la 12,9 la sută. In industria confecţiilor piele-cauciuc — cu 7,2 pînă la 16,6 la sută. In industria alimentară — cu 6,6 pînă la 10,3 la sută. In sectorul exploatării căilor ferate — cu 5,6 pînă la 23,8 la sută. In sectorul transporturilor rutiere, navale şi aeriene — cu 7,9 pînă la 17 la sută. In Industria locală şi panificaţie — cu 4,5 pînă la 17,2 la sută. In gospodăria comunală — prestări servicii şi transport orăşenesc — cu 6,8 pînă la 11,7 la sută. Salariile tarifare ale mecanizatorilor din agricultură cu 10 pînă la 16,6 la sută. In unele ramuri unde pînă în prezent sporurile pentru condițiile grele de muncă erau incluse în salariile tarifare, s-a prevăzut— pe lingă majorarea salariilor tarifare — și acordarea de sporuri la salarii de la 25 —100 lei lunar. Astfel, majorarea salariilor tarifare plus sporurile la salarii se ridică: In industria metalurgiei neferoase de la 8,5 pînă la 17,2 la sută. In industria poligrafică de la 5,8 pînă la 15,2 la sută. In industria sticlei de la 6,5 pînă la 14,2 la sută. In industria viscozei de la 7,2 pînă la 20 la sută. In industria pielăriei-tăbăcării de la 9,2 pînă la 15,5 la sută. Hotărîrea mai prevede că se vor acorda sporuri la salarii de 50 — 150 lei, şi în unele cazuri pînă la 200 lei lunar, muncitorilor care lucrează în condiţii grele (mediu vătămător, temperatură ridicată etc.). De asemenea, Hotărîrea prevede că se vor acorda sporuri la salarii pentru muncitorii care conduc o formaţie de lucru (echipă, brigadă) şi pentru exercitarea unei funcţii suplimentare. De asemenea, se reglementează în mod unitar sporurile acordate pentru vechime în producţie în unele ramuri ale economiei. Odată cu majorarea salariilor tarifare, Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri prevede îmbunătăţirea principiilor de premiere a muncitorilor. Astfel, în vederea creşterii caracterului stimulativ al premiilor, legării mai strînse de rezultatele tehnico-economice ale activității întreprinderilor. Hotărîrea prevede extinderea sistemului de premiere pentru realizarea de economii, îmbunătățirea calității produselor etc. Majorările salariilor tarifare prevăzute de Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri vor duce la creşterea în aceeaşi măsură a cîştigurilor totale ale muncitorilor, deoarece celelalte elemente ale sistemului de salarizare, — adică normele de muncă şi cotele de premiere — rămîn la nivelul existent în prezent. B. Cu privire la majorarea salariilor maiştrilor, inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi specialiştilor Prin Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri salariile maiştrilor se majorează in medie cu 20%, diferenţiat pe ramuri de producţie. De asemenea au fost majorate în medie cu 8% salariile tarifare ale personalului tehnic ingineresc, administrativ şi de specialitate din întreprinderile industriale, de construcţii, de transporturi şi din celelalte unităţi economice, precum şi din institutele de proiectări şi cercetări, din ministere, sfaturi populare şi din alte unităţi bugetare. Potrivit Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri majorarea salariilor muncitorilor şi celorlalte categorii de salariaţi nu afectează drepturile acestora la alocaţia de stat pentru copii, chirii, abonamente de transport, taxe şcolare, burse pentru elevii şi studenţii merituoşi, costul uniformelor de serviciu. Majorările salariilor se aplică începînd cu data de 1 august 1959. Scutiri şi reduceri la impozitul pe salarii Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis la 30 iulie 1959 Decretul privind acordarea unor scutiri şi reduceri la impozitul pe salarii. Astfel, cîştigurile lunare pînă la 500 lei se scutesc complect de impozit pe salarii. Impozitul pe salarii asupra cîștigurilor lunare între : 500— 600 lei se reduce în medie cu 85% „ „ „ 601- 700 „ „ 66°/i Impozitul asupra cîștigurilor de peste 1.500 lei rămîne neschimbat. Impozitul pe salarii asupra cîștigurilor lunare între : 701— 800 lei se reduce în medie cu 57°/d .................... 801- 900 ... 37,5% .................... 901-1.000 „ „ 25% „ „ 1.001-1.100 .. „ 19% .................... 1.101-1.300 „ „ 13% .................... 1.301-1.500 ( „ ... 5,7 % Brigada lui Jurcă Simion de la furnalul nr. 5 este socotită fruntaşă în producţie, la secţia a II-a furnale a Combinatului Siderurgic Hunedoara. Iată-i în fotografie pe membrii acestei brigăzi. Un mare succes al artei romînești la Viena Corul ansamblului U.T.M. -premiul 1 cu medalia de aur VIENA 31 (prin telefon de la trimisul nostru). — ...Urmează corul Uniunii Tineretului Muncitor din Republica Populară Romină dirijat de Marin Constantin. Juriul compus din Alexandr Sveșnikov, directorul Conservatorului, din Moscova, academician Petko Stailoff, artist al poporului din R. P. Bulgaria, dirijorul Dusyi Skovran, docent al Academiei de Muzică din Belgrad, John Lorens, cîntăreţ din Anglia, Gunar Heerup, muzicolog din Danemarca, Akiko Seki, compozitor şi dirijor din Japonia şi alte personalităţi, ascultă cu atenţie repertoriul concurenţilor: „Madrigal“ de Costerev, „Serenadă“ de Brahms, „Haz de necaz“ de Gheorghe Cucu, „Doi eroi“ poem coral de Şostakovici, Suită din Oaş de Dariu Pop. Pe feţele celor din juriu se citeşte satisfacţia, admiraţia pentru perfecţiunea cu care corul a executat piesele din repertoriu. Iubitorii de muzică din Viena şi din rindul participanţilor la Festival prezenţi în sala „Mozart" aplaudă frenetic. Concursul a durat mai multe zile, prezentîndu-se coruri din 31 de ţări. ...Coriştii sînt împreună. In mijlocul lor apare dirijorul Marin Constantin. Abia stăpînindu-şi bucuria, el anunţă că juriul a acordat corului Uniunii Tineretului Muncitor premiul I cu medalia de aur la prima strigare — acelaşi strălucit rezultat ca şi la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova. liste un succes binemeritat. In călătoria pînă la Viena, în tot timpul petrecut împreună, am fost martorul voinţei, ambiţiei cu care au lucrat membrii corului pentru o cit mai bună pregătire. Am fost martorul asiduităţii, răbdării cu care dirijorul corului Marin Constantin a muncit cu tovarăşii săi. Şirul succeselor continuă. La spectacolele pe care le dau în sălile Vienei, pe estradele sale, corul a obţinut importante succese. — Astăzi am avut o întîlnire cu unul din membrii juriului internaţional — Gunar Heerup din Danemarca. El ne-a declarat: „Am avut o mare fericire: corul românesc al U.T.M. a obţinut din nou premiul I la cel de-al Vll-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Viena. Corul a cîntat şi mai bine decit la Festivalul de la Moscova. Corul a dovedit deopotrivă o înaltă cultură muzicală ca şi o admirabilă dragoste pentru cîntec; el depăşeşte în calităţi artistice majoritatea corurilor profesionale din vestul Europei. Felicit corul şi pe excelentul său dirijor , Marin Constantin. Mereu înainte“. Iată ce ne-a declarat academician Petko Stailoff, artist al poporului, laureat al premiului „Gheorghi Dimitrov“ din R. P. Bulgaria : „Corul mixt al Uniunii Tineretului Muncitor s-a arătat a fi un cor foarte bun în care vibrează glasuri frumos timbrate. Cu echilibrul său sonor a impresionat în mod plăcut ascultătorul ca unul dintre cele mai minunate colective. Forţa interpretativă se bazează pe o ireproşabilă intonaţie, frazare şi omogenitate. Toate acestea au fost demonstrate în minunatul program prezentat cu ocazia concursului. Dirijorul corului Marin Constantin este un talentat artist. Eu felicit din inimă pe prietenii noştri corişti din R.P.R. pentru marea lor realizare — premiul I cu medalia de aur primită cu ocazia concursului internaţional d® coruri şi m-aş simţi foarte fericit dacă această minunată formaţie corală ar face o vizită în ţara mea Bulgaria pentru a putea arăta iubitorilor de muzică bogăţia şi frumuseţea muzicii corale româneşti şi gradul înalt la care a ajuns s-o interpreteze“. Şi acum un fapt, ce constituie în fond o altă apreciere, un elogiu adus corului U.T.M. El a fost solicitat să dea un concert coral pentru publicul vienez în celebra sală „Muzikverein“. Felicitări corului, și dirijorului său Marin Constantin. D. MIHAIL Puntea navei — părticica din pămintul patriei Era în primele ore ale dimineţii cind am ajuns în unitatea comandată de căpitanul de rangul III, Nicolae Radu. In întreaga unitate domnea o animaţie deosebită, febrilă, a ajunului unei mari sărbători. Mecanicii, radiotelegrafiştii, tunarii, radiometriştii, toţi pregăteau navele pentru demonstraţia din ziua de 2 august, Ziua Marinei. Marinarii sunt nu numai luptători iscusiţi, încercaţi, dar şi oameni harnici. Ei îşi iubesc navele, le iubesc ca pe propriile lor case, ca lumina ochilor. Privindu-i cum munceau la verificarea aparatelor, a motoarelor, la piturarea navelor, privind această munci însufleţită pentru a face ca fiecare colţişor să strălucească ca o oglindă în soare, înţelegeam mai bine sensul cîntecului lor drag : „Ia catarg cind scara se ridică/ Fluturînd pavilionu-n vint / Puntea navei e o părticică / Din al patriei iubit pămînt“. Miiic, de Ziua Marinei R. P. Române se împlineşte un an de cînd această unitate a fost distinsă cu Drapelul Roşu al C-C. al U.T.M. Această înaltă distincţie a dat un imbold în muncă şi mai mare marinarilor acestei unităţi pentru desăvîrşirea pregătirii lor de luptă şi politice. Comandantul ne spune, exprimînd de altfel gîndurile tuturor subordonaţilor săi, că e mai uşor să cîştigi un drapel decît să-l menţii. — „Distincţia aceasta de onoare te obligă la realizarea unor succese şi mai de seamă în toate domeniile activităţii marinăreşti. Astfel că lupta, întrecerea pasionată ce se desfăşoară in toate unităţile marinei noastre militare pentru cucerirea Drapelului Roşu al C.C. al U.T.M. a început aici chiar din ziua cînd el a poposit în unitate“. — „De data aceasta, ne spune locţiitorul politic al comandantului, căpitanul de rangul III Mitu Giogiu, organizaţia de partid a pus în faţa organizaţiei U.T.M. sarcina de a ridica numărul militarilor de frunte în unitate, de a ridica pe toţi marinarii la nivelul pregătirii de luptă şi politice a fruntaşilor, îndeplinirea acestei sarcini 11 a fost de loc uşoară şi a solicitat multe eforturi, multă dragoste şi devotament. Cei mai buni comunişti şi utemişti, militari de frunte, au primit sarcina şi s-au ocupat direct de militarii mai slab pregătiţi sau atunci cînd a fost cazul de cei indisciplinaţi“, însemnările, de altfel laconice ale comandantului, locţiitorului său politic, ale secretarului organizaţiei U.T.M., locotenent Green loan oglindesc multe episoade importante din munca comuniştilor şi utemiştilor acestei unităţi pentru ridicarea la nivelul fruntaşilor a tuturor militarilor. Despre caporalul Duţă Constantin se credea că nu va ajunge niciodată un militar de frunte, un marinar disciplinat. Organizaţia U.T.M. l-a încredinţat sergentului Hergelegiu Nicolae care s-a ocupat cu atenţie de el. La 25 iunie caporalul Duţă Constantin a fost declarat militar de frunte. O însemnare ca multe altele. Sergent Brentoniu Ion, cel mai bun radiotelegrafist din unitate, (el transmite pe fiecare minut cite 100—110 semne) l-a ajutat pe soldatul fruntaș Cazacu Savin să sporească viteza de transmitere de la 50 la 50 semne pe minut. Fiecare zi de instrucţie, fiecare exerciţiu de luptă au fost tot atîtea succese în desăvîrşirea măiestriei de luptă. Comandanţii, ofiţerii încercaţi şi cu experienţă au folosit toate posibilităţile pentru instruirea subordonaţilor în condiţii cât mai apropiate de lupta reală. Cele mai multe exerciţii au fost efectuate noaptea sau în condiţii meteorologice grele. Printre însemnările comandantului am descoperit ceva care mi-a atras în mod deosebit atenţia : „Unitatea a trecut azi cel mai greu examen“. Despre ce era vorba ? Era într-o noapte pe la începutul primăverii. Marea era deosebit de furioasă. Furtună de gradul IV. Pe la miezul nopţii unitatea a primit misiunea de a „ataca“ o grupare de nave staţionate undeva în apropierea unei baze navale. După „informaţiile“ primite în cursul zilei de la aviaţie se ştia cu aproximaţie sectorul unde staţiona gruparea. Noaptea insă „inamicul“ şi-a schimbat locul. Era o sarcină grea pentru unitate. Să descoperi „inamicul“ într-o a S. IOAN (Continuare în pag. 3-a) Pe veghe hotarele maritime ale patriei Nişte struţi vienezi şi un falimentar complet al tăcerii... Cu ochii legaţi. Cu urechile astupate. Reţeta o experimentează ziariştii burghezi din Viena. Ei au descoperit o manieră orbo-surdo-mută de a face gazetărie. Nu văd, nu aud şi nu scriu nimic. Despre Festival, desigur. De la „Die Presse“ pînă la „Arbeiter Zeitung“. Cotidianele reacţionare din Viena şi-au impus tăcerea. Maladia aceasta a izbucnit in coloanele ziarelor burgheze in formă epidemică abia atunci cind a devenit limpede că Festivalul nu poate fi zădărnicit, că marea sărbătoare a tinereţii va fi un grandios succes al păcii. Atunci ziarele burgheze s-au îmbolnăvit brusc. In aceeaşi zi, toate 17.000 tineri manifestează la Viena pentru pace şi prietenie. Presa reacţionară austriacă nu vede, nu aude , ea e probabil ocupată de odrasla unui miliardar de peste ocean care a avut o aventură pare-se sentimentală. Pe scenele vieneze evoluează baletul din Leningrad, opera chineză, teatrul irakian, baletul parizian, cîntă Paul Robeson. Presa reacţionară austriacă nu vede, nu aude ; ea e ocupată cu osanalele aduse „războiului rece“. Comportarea ziarelor burgheze austriece e falimentară pentru duşmanii Festivalului. Tăcerea este totdeauna un simptom al slăbiciunii, dezvăluie lipsa de argumente in confruntarea cu adversarul. Tăcerea e în asemenea cazuri un certificat de pauperitate spirituală şi de laşitate. Atitudinea presei de dreapta din Viena a devenit obiectul linei examinări atente în coloanele unor ziare occidentale. E semnificativ articolul din ziarul vestgerman „Deutsche Woche“. Ziarul vest-german evocă in primul rind istoria Festivalului de la Viena amintind că încă cu cîteva luni in urmă o seamă de organizaţii reacţionare au întreprins acţiuni provocatoare. Dar — subliniază autoarea articolului, Gerda Rothmayer — „rezultatele scontate nu s-au arătat“. Mai mult decitatît , Ziarul vest-german subliniază : „Ideea şi realitatea Festivalului a început să se impună ca temă de discuţie şi în forurile şi cercurile care iniţial s-au declarat de acord cu planul de boicotare“. Eşecul tentativelor de a torpila marea întîlnire a tinereţii este certificat de întreaga desfăşurare a Festivalului, pe care mulţi corespondenţi occidentali o descriu in termeni elogioşi (in ciuda provocărilor pe care băieţii lui Tauberlet, comp le organizează folosind nu numai cuvîntul înveninat, ci şi pumnul...) Dar orbo-surdo-muţenia presei burgheze vieneze persistă. Ochii sînt legaţi, urechile astupate. „Deutsche Woche“ se întreabă dacă ziarele acestea nu vor regreta mai tîrziu că au ignorat un eveniment mondial care se desfăşoară in faţa redacţiilor lor. „O dezbatere hotărîtoare care are loc şi de la care te excluzi singur nu poate aduce lauri celor care tac. Ei pot fi doar compătimiţi“. Complotul tăcerii pe care iau imaginat struţii vienezi s-a destrămat inevitabil. Pe calea undelor, pe ecranele televizoarelor, în coloanele ziarelor de pe cinci continente, festivalul e prezent, captind atenţia opiniei publice. Şi ziarul vest-german aminteşte atenţia acordată de presa mondială Festivalului. 1.000 corespondenţi urmăresc desfăşurarea manifestărilor. „New York Times“ a trimis in mod special trei corespondenţi. La fel a procedat „New York Herald Tribune“. Acestor ziarişti — spune „Deutschs Woche“ — „le va veni greu să înţeleagă politica strujului pe care o fac colegii lor austrieci“. ...Ziarele burgheze austriece continua să fie lovite de cumplita maladie. Diagnosticul arată că e rezultatul unei îndelungateşi substanţiale alimentări cu... dolari. EUGENIU OPREA