Scînteia Tineretului, septembrie 1959 (Anul 14, nr. 3203-3228)

1959-09-01 / nr. 3203

VIAŢA DE ORGANIZAŢIE Treabă pe jumătate Adunările generale ale organi­zaţiilor de bază U.T.M. consacra­te închiderii invăţămîntului poli­tic de organizaţie pe anul tre­cut.­in raionul Iaşi au fost folo­site şi pentru recrutarea noilor propagandişti. Aici s-a discutat amănunţit despre munca fiecărui propagandist în parte, i s-a ară­tat fiecăruia părţile bune şi defi­cienţele avute în anul de învăţă­­mânt care se închidea. Cei care au dovedit spirit de răspundere, strădanie pentru pregătirea lor, reuşind să facă faţă cu succes sar­cinilor avute, au fost propuşi şi confirmaţi de către adunările ge­nerale să fie propagandişti şi în acest an. Cei necorespunzători din acest punct de vedere au fost în­locuiţi. Propagandiştii care vor munci anul acesta sunt activişti utemişti, tineri muncitori, tineri in­telectuali, tineri ţărani muncitori fruntaşi capabili, care vor putea să se achite cu cinste de obliga­ţiile care revin unui propagandist. Mai bine de 30 la sută dintre ei, datorită sprijinului primit din partea organelor şi organizaţiilor de partid, sunt membri şi candidaţi de partid. După recrutarea lor, fiecare propagandist a fost invitat în faţa biroului comitetului raional U.T.M., s-a discutat amănunţit cu dînsul dîndu-i-se totodată o seamă de indicaţii menite să-l ajute să-şi îndeplinească bine a­­ceastă muncă de răspundere. Ast­fel s-a reuşit ca propagandiştii recrutaţi să fie oameni compe­tenţi pentru această muncă, mulţi dintre ei avînd o vechime de cite 4, 5, 6 ani ca propagandişti. Şi pe ziua de 1 august, primii 98 de propagandişti din raionul Iaşi au fost trimişi la cursul de instruire, organizat de către comitetul re­gional U.T.M. Din acest punct de vedere, deci, al asigurării conducerii cursuri­lor şi cercurilor politice ale U.T.M. cu cadre competente, cali­ficate, Comitetul raional U.T.M.­­Iaşi a dovedit răspundere şi se­riozitate. Dar cu aceasta nu pot fi considerate încheiate treburile pentru pregătirea deschiderii nou­lui an de învăţămînt politic al U.T.M. Era de aşteptat ca tovarăşii de la Comitetul raional U.T.M.-Iaşi să dovedească aceeaşi răspun­dere şi preocupare şi pentru re­crutarea cursanţilor, pentru sta­bilirea cercurilor politice care se vor organiza în fiecare organiza­ţie de bază, pentru încadrarea utemiştilor şi tinerilor în cursuri­le şi cercurile politice corespun­zătoare nivelului de pregătire al fiecăruia. Dar această preocupare nu a existat şi nu există încă. Tov. Vasi­le Turcea, prim-secretar şi In legătură cu pregătirile pentru deschiderea invătămîntului politic U.T.M. în raionul Iaşi cu tov. Ion Enache, secretarul cu probleme de propagandă, cu care am discutat aceste lucruri, mo­tivau lipsa de preocupare pentru rezolvarea acestor treburi spu­­nînd că mai este încă destul timp pînă la deschiderea învăţămîntu­­lui politic al U.T.M. Treburile care au mai rămas de făcut pentru pregătirea tutu­ror condiţiilor necesare asigură­rii deschiderii la timp a noului an de învăţămînt politic al U.T.M., cer timp, cer o muncă sis­tematică plină de răbdare şi de răspundere, care nu se poate re­zolva în pripă. Şi tovarăşii de la Comitetul raional U.T.M.-Iaşi ştiu acest lucru. A îndruma orga­nizaţiile U.T.M. să stabilească pe baza condiţiilor existente cite şi ce fel de cursuri şi cercuri politice de U.T.M. se vor crea în fecare or­ganizaţie de bază, a populariza în rîndul utemiştilor şi tinerilor însemnătatea invăţămîntului poli­tic pentru pregătirea lor politică, ideologică, a sta de vorbă cu ute­­miştii şi tinerii care vor urma în­văţământul politic pentru a-i în­cadra în acele cursuri şi cercuri politice care corespund nivelului lor de pregătire — iată doar cî­­teva din măsurile ce se cer a fi luate din vreme. Şi tocmai de a­­ceea te surprinde asemenea „li­nişte", asemenea „seninătate“. Lipsa de preocupare a comite­tului raional pentru a rezolva şi aceste probleme importante, s-a răsfrînt asupra organizaţiilor de bază U.T.M. La Probota, de pil­dă, una din cele mai mari comu­ne din raion, nici instructorul teritorial Gh. Ursu, nici membrii comitetului comunal U.T.M. sau ai birourilor organizaţiilor de bază, nici utemiştii nu ştiu nimic in legătură cu recrutarea cursan­ţilor, cu stabilirea cercurilor po­litice care vor funcţiona in acest an aici. In comuna Leţcani , aceeaşi situaţie­ în satul Dumbravă din comuna Ciurea anul trecut a funcţionat un cerc politic „Să ne cunoaştem patria“ cu 20 de ute­mişti. Acum la Dumbravă, Elena Radu, propagandistă şi secretară a organizaţiei de bază U. T. M., a „hotărit“ să creeze tot un cerc politic „Să ne cunoaştem patria", cu exact aceiaşi cursanţi de anul trecut. O situaţie asemănătoare există şi in satul Hilita, comuna Costu­­leni. In aceste sate nu s-a făcut nimic pentru organizarea cursu­rilor şi cercurilor politice ale U.T.M., pentru încadrarea utemi­ştilor şi tinerilor in invăţămlntul politic. Se arată aceste exemple ? Ele arată că biroul Comi­tetului raional U.T.M.-Iaşi do­vedeşte o slabă răspundere pentru îndeplinirea acestor im­portante sarcini. El a stabilit, ce-i drept, unele lucruri, dar nu le-a mai urmărit apoi, nu a mai controlat să vadă cum sunt ele aplicate în raion. De ce se mulţu­mesc oare tovarăşii de la Comi­tetul raional U.T.M.-Iaşi cu ju­mătate de măsură ? Comitetul raional U.T.M.-Iaşi are datoria să rezolve cu spirit de răspundere şi pună la capăt pre­gătirea deschiderii noului an de învăţămînt politic al U. T. M., care nu se opreşte doar la re­crutarea propagandiştilor. E bine însă, ca şi biroul Comitetului regional U.T.M.-Iaşi să controle­ze mai îndeaproape cum se ocu­pă tovarăşii de la Comitetul ra­ional U.T.M.-Iaşi de pregătirea deschiderii noului an de învăţă­mînt politic al U.T.M. şi să-i de­termine să înţeleagă că nu mai e timp de pierdut, că trebuie să ia de urgenţă măsurile necesare, astfel ca şi în acest raion, deschi­derea noului an de învăţămînt politic să se facă la timp şi în cele mai bune condiţii. C. SLAVIC Inmînarea Ordinului Muncii clasa I-a gospodăriei agricole colective „Victoria“ Lenauheim Duminică la Lenauheim, regiu­nea Timişoara a avut loc într-un cadru festiv înmînarea Ordinului Muncii clasa I-a gospodăriei agricole colective „Victoria“ din această comună, pentru rezultate­le deosebite obţinute în întărirea economico-organizatorică şi creş­terea proprietăţii obşteşti, pentru obţinerea de recolte bogate şi spo­rirea efectivului de animale la 100 de hectare, pentru contracta­rea şi livrarea către stat a unor importante cantităţi de produse agricole. Colectiviştii din Lenauheim au fost felicitaţi în numele Comite­tului Central al P.M.R. şi Consi­liului de Miniştri de tovarăşul Ion Gozma, ministrul Agriculturii şi Silviculturii. Apoi, tovarăşul Fi­lip Geltz, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a înamî­­nat consiliului de conducere al gospodăriei Ordinul Muncii clasa La festivitate au luat parte re­prezentanţi ai organelor de partid şi de stat, numeroşi colectivişti, mecanizatori, tehnicieni şi ingineri agronomi. Intr-o atmosferă entuziastă co­lectiviştii au aprobat în una­nimitate trimiterea unei telegrame de mulţumire Comitetului Central al P.M.R., Consiliului de Miniş­tri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Cu acelaşi prilej, colectiviştii din Lenauheim au sărbătorit îm­plinirea a 10 ani de la înfiinţarea gospodăriei lor. Consfătuire privind cultura griului în G.A.S.-urile din regiunea Bucureşti Recent în Capitală, la Institu­tul de cercetări pentru mecani­zarea şi electrificarea agriculturii a avut loc o consfătuire privind cultura griului în gospodăriile a­­gricole de stat din regiunea Bucu­reşti. La consfătuire au participat to­varăşii : Al. Moghioroş, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, Bucur Schiopu, adjunct al mini­strului Agriculturii şi Silvicul­turii, Gh. Necula, prim-secretar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., Vasile Mateescu, pre­şedintele Sfatului popular al re­giunii Bucureşti, consiliile de con­ducere ale gospodăriilor agricole de stat, şefii de secţie şi briga­dierii fruntaşi în cultura griului, mecanicii şefi şi şefii brigăzilor .pentru mecanizarea completă din gospodăriile agricole de stat din regiunea Bucureşti, secretari ai comitetelor raionale ale P.M.R. din regiune, specialişti de la in­stitutele de cercetări şi din De­partamentul gospodăriilor agri­cole de stat. Participanţii la consfătuire au analizat rezultatele obţinute de gospodăriile agricole de stat în organizarea producţiei de grîu şi îndeosebi măsurile agro­tehnice ce trebuie aplicate în noul an agricol pentru obţinerea unei producţii cît mai ridicate la hec­tar. Referatele prezentate şi discu­ţiile care au avut loc au arătat că în acest an gospodăriile agricole de stat din această mare regiune agricolă a ţării, au obţinut, în ciuda condiţiilor climatice ne­prielnice într-o mare parte a re­giunii o recoltă bună de grîu. Astfel ele au livrat pentru fondul central de cereale al statului peste prevederile planului anual mai mult de 6000 tone de grîu şi secară. Multe gospodării agri­cole de stat, printre care Draga­­lina, Mînăstirea, Periş, Buftea, Bucşani, Mărculeşti şi altele au recoltat în medie 2.000-2.300 kg. grîu la hectar. Aceasta dovedeşte — aşa cum au subliniat numeroşi vorbitori la consfătuire — rezer­vele mari pe care le au gospodă­riile agricole de stat în sporirea simţitoare a producţiei şi la a­­ceastă cultură, împărtăşind experienţa lor, nu­meroşi muncitori fruntaşi, briga­dieri, mecanizatori, ingineri şi tehnicieni au scos în evidenţă însemnătatea pe care o are în mărirea producţiei de grîu a­­plicarea diferențiată a măsurilor agrotehnice la această cultură. Asemenea consfătuiri au avut loc în toate regiunile țării. Informaţii Duminică s-a înapoiat în Capi­tală cel de al doilea, grup de 300 de colectivişti care au făcut o călăto­rie în Uniunea Sovietică cu „tre­nul prieteniei“, organizată de Consiliul General A.R.L.U.S. în colaborare cu Ministerul Agricul­turii şi Silviculturii şi O.N.T. Carpaţi. Colectiviştii romîni au vizitat expoziţia „Realizările eco­nomiei naţionale a U.R.S.S.“, oraşele Moscova şi Kiev, colho­zuri şi au avut întîlniri cu mun­citori sovietici. Deputatul laburist Konni Zil­­liacus, aflat în ţară la invitaţia I.R.R.C.S., a vizitat în ultimele zile Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“, Institutul de geriatrie şi unele muzee din Capitală. Oas­petele a avut de asemenea o în­trevedere cu acad. M. Ralea, pre­şedintele Institutului român pen­tru relaţiile culturale cu străină­tatea. In prezent dl. Zilliacus vizi­tează regiunea Constanta. In vederea sărbătoririi a 500 de ani de existenţă a oraşului Bucureşti In vederea sărbătoririi a 500 de ani de existenţă a oraşului Bucureşti, expoziţia Muzeului de istorie a oraşului Bucureşti, care cuprinde 5000 de piese , valo­roase materiale arheologice, do­cumente şi diverse piese din cele mai diferite perioade şi domenii de activitate, păstrătoare a trecu­tului oraşului şi a luptelor mase­lor populare — va fi îmbogăţită cu noi materiale. Se vor expune în original diferite documente rare, piese de aur, monezi din di­ferite epoci, tezaurul cu monezi turceşti descoperit recent în Bucu­reşti şi numeroase alte obiecte descoperite pe şantierele arheolo­gice ale Capitalei. Un colectiv al muzeului a pre­gătit pentru editare broşura inti­tulată „Bucureşti — scurt isto­ric“. Bogat ilustrată şi într-o for­mă accesibilă maselor largi, bro­şura tratează istoria oraşului Bucureşti de la aşezările omeneşti străvechi de pe teritoriul actualu­lui oraş, începînd de la primele urme aflate pe aceste locuri, şi pînă la oraşul înfloritor din zilele noastre. Vor fi editate un album festiv cu imagini bucureştene intitulat „Bucureşti la a 500-a aniversare“, precum şi patru pliante care vor înfăţişa piese din Muzeu din pe­rioada modernă, contemporană şi aspecte din epoca construirii so­cialismului. In a doua decadă a lunii sep­tembrie în colaborare cu Acade­mia R. P. Române la Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti se vor organiza comunicări ştiinţifice con­sacrate aniversării a 500 de ani de existenţă a oraşului Bucureşti. Imaginea noastră vă prezintă un colţ al expoziţiei închinate îm­plinirii a 10 ani de la fabricarea primului aparat de radio în ţara noastră, deschisă de curînd în Capitală. A­NUNŢ Pentru noul an şcolar la Centrul şcolar agricol din Si­biu, se primesc elevi în anul I la următoarele şcoli : 1. Şcoala tehnică de maiştri agricoli. 2. Şcoala tehnică de maiştri veterinari. 3. Şcoala tehnică de tipo­­grafi. 4. Şcoala tehnică veterinară. 5. Şcoala profesională agri­colă cu secţii romînă şi ger­mană. 6. Şcoala profesională meca­nică agricolă cu secţii romînă şi germană. La şcolile tehnice de­­maiştri se primesc absolvenţi ai şcoli­lor profesionale cu 3 ani de producţie, iar cei care au la bază 1—2 ani de şcoală medie tehnică, după un an de pro­ducţie. Examenul de admitere în­cepe la 1 septembrie. La şcolile tehnice de topo­­grafi şi veterinară se primesc absolvenţi ai şcolilor medii cu diploma de maturitate. înscrie­rile se fac pînă în ziua de 24 septembrie. Examenele încep la 25 septembrie. La şcolile profesionale agri­colă şi mecanică agricolă se primesc absolvenţi a 7 clase elementare în vîrstă de 14—17 ani. Examenul de admitere în­cepe în ziua de 7 septembrie. Actele necesare, obiectele de examen şi alte informaţii se pot obţine de la Secretariatul şco­lii din Sibiu, str. Dimitrov nr. 2, telefon 1235. In cadrul şedinţei din 31 au­gust a celei de-a V-a conferinţe internaţionale a reprezentanţilor Institutelor de marxism-leninism, institutelor şi comisiilor de isto­rie ale partidelor comuniste şi muncitoreşti, tovarăşul Gh. Vasi­­lichi, directorul Institutului de is­torie a partidului de pe lingă C.C. al P.M.R. şeful delegaţiei din R. P. Romînă, a expus cuvîntul de închidere la primul punct al or­­dinei de zi. Au continuat discuţiile la cel de-al doilea punct al ordinei de zi. Au luat cuvîntul: I. Rosner (Austria), N. R. Donîi (U.R.S.S.), Jaques Chambaz (Franţa), N. Goldberger (R.P.R.) J. Jakobs (Anglia). Lucrările conferinţei continuă.­ in Oraşul Stalin a fost cons­truită o staţie de redresare elec­trică pentru alimentarea cu energie a liniilor de troleibuze, în fotografie, exteriorul noii clădiri, iar în medalion: camera de comandă a staţiei, de unde se poate urmări şi controla tro­leibuzele pe traseu şi preciza imediat locul unde s-a ivit o eventuală defecţiune. Lucrările celei de-a V-a conferinţe internaţionale a reprezentanţilor Institu­telor de marxism-leninism Tinerii muncitori în lupta pentru creşterea productivităţii muncii (Urmare din pag. 1­ a) calificării tuturor tinerilor şi mai cu seamă de dezvoltarea mişcă­rii de inovaţii. In prezent nu nu­mai că simt puţini tineri inova­tori, dar inovaţiile se rezolvă cu multă greutate. In această direc­ţie trebuie să-şi îndrepte mai mult atenţia comitetul U.T.M. pentru ca fiecare tînăr să obţină o productivitate a muncii mereu mai superioară. Inovaţiile — cale importantă pentru creşterea productivităţii muncii Din registrul aflat la cabinetul tehnic al Uzinelor „Electroputere“ afli că în primul semestru al a­­cestui an au fost propuse 269 de inovaţii. Cele 69 inovaţii aplicate au adus economi postcalculate în valoare de peste 51.000 Iei. In lu­nile iulie şi august la cabinetul tehnic au fost primite 52 de ino­vaţii, menite să contribuie în mă­sură însemnată la creşterea pro­ductivităţii muncii şi realizarea de economii. Comitetul U.T.M. al uzinelor a acordat în ultima vreme mai mul­tă atenţie mişcării de inovaţii în rîndul tinerilor desfăşurînd tot­odată o largă muncă de populari­zare a acţiunii tinerilor de la fa­brica „Enesei Mathriciu" din Tg. Mureş. Printre cei 137 de inova­tori mulţi sunt tineri fruntaşi în producţie. Răsfoind registrul de inovaţii găseşti un nume: Ion Munteanu, maistru la matriţerie- E un tînăr veşnic preocupat de problemele producţiei, cutezător. După cercetări îndelungi, a izbu­tit: inovaţia sa „modificarea con­strucţiei" la reperul armătură izo­lator pentru separator STIN şi STIPN de 6 şi 35 KW“ reduce tim­pul de lucru cu 22 minute şi a­­duce anual economii de peste 10.000 lei. Citesc mai departe: Ioan Chimoiu: în urma inova­ţiei sale timpul de lucru la pro­dusele pe care le execută se mic­şorează cu 123 minute. Cipoi îţi povesteşte atomistul Bă­­luică Gheorghe cum a ajuns la inovaţia sa parcă îl vezi zile în­tregi frămîntîndu-se, încercînd, bucurîndu-se de izbîndă. La în­ceput a fost aşa o idee, care l-a preocupat zile de-a rîndul. Ce-ar fi, şi-a zis, să înlocuiesc alama prin O.L. 38 la execuţia fundului de cură, de la I.U.P. 10/600 ? Rezultatul l-a bucurat nu numai pe el ci întreg colectivul de mun­că. Datorită acestei inovaţii prin reducerea timpului de lucru cu 60 de minute, prin economiile de material, se economiseşte anual aproape 50.000 lei. După Plenara C. G. al P.M.R. din iulie a.c. mişcarea de inova­ţii a căpătat o şi mai largă dez­voltare. Mulţi tineri muncitori, ingineri şi tehnicieni şi-au pro­pus să rezolve probleme care să ducă la creşterea productivităţii muncii. Astfel, tânărul Petre Săf­­toiu, tehnolog principal îm­preună cu tânărul inginer Săn­­doiu Gabriel lucrează la o ino­vaţie care va aduce anual eco­nomii de 50.000 lei. Este vorba de modificarea construcţiei colec­toarelor de la motoarele electro­car. Care sunt avantajele ? Prin­tre altele se reduce timpul de lucru la frezare cu o treime, la strunjire cu 60 la sută, la bobi­­naj cu 20 la sută etc. Inovaţia celor doi tineri vine să se adauge celorlalte prin care tinerii din uzină se străduiesc să contribuie la realizarea de economii în ca­drul miliardului de lei economii, pe care în acest an oamenii mun­cii urmează să-l obţină peste sar­cinile de plan. Dezvoltînd mişcarea de inova­ţii comitetul U.T.M. nu trebuie să scape din vedere celelalte pro­bleme. In uzină sunt încă tineri care nu folosesc din plin timpul de lucru. Organizaţia U.T.M. tre­buie să arate tinerilor mai mult ca pînă acum, că lupta pentru folosirea deplină a timpului de lucru este forma cea mai simplă şi eficace de participare a tineri­lor la îmbunătăţirea muncii în uzină. De asemenea trebuie popu­larizată şi extinsă mai mult ex­perienţa înaintată. Numai aşa lupta pentru o înaltă productivi­tate va deveni o mișcare de masă. Despre cele şase săptămîni de practică (Urmare din pag. l-n) teoretică a studenţilor să se îm­bine armonios cu problemele ri­dicate de producţie. Toate aces­tea s-au răsfrînt pozitiv asupra muncii studenţilor. In primul rînd, aşa cum re­marca tov. conf. univ. l­r. Sebe­­şan, participarea directă a ca­drelor didactice la conducerea şi controlul practicii a asigurat respectarea programului de practică. îndrumarea didactică s-a îmbinat cu îndrumarea de specialitate din partea unor maiştri, tehnicieni şi ingineri. In acest an s-a dovedit cu pri­sosinţă că studenţii pot să rea­lizeze lucruri utile pentru între­prinderi fără a stingheri cu ni­mic desfăşurarea practicii. La „Griviţa Roşie", de pildă, studenţii s-au antrenat alături de muncitori în întrecerea desfă­şurată în cinstea lui 23 August. Trebuie să avem, în viitor, spune în încheiere tov, rector Pop Simion, m­ai multă elastici­tate în alcătuirea programului de practică , după ani de stu­diu, după specialitate şi chiar după specificul fiecărei întreprin­deri în care studenţii fac prac­tică. Şi ceea ce am făcut bun anul acesta să dezvoltăm anul viitor. „AM INVATAT MULT DE LA MUNCITORI“ Studenţii din Oraşul Stalin s-au despărţit greu de uzinele din oraş unde au făcut practică. Au luat colocviul, toţi cu note peste 8 şi continuă să poves­tească, oricui îi întreabă cum­ a fost la practică... „ Anul acesta am simţit in­tr-adevăr ce înseamnă practica în producţie. Eu de pildă,­­ ne spune Miulescu Leon din anul 111, la secţia motoare a uzinelor „Steagul Roşu“ au învăţat neîn­chipuit de mult. Ajutat de mun­citorul Octavian Popescu am devenit stăpîn pe freză, în în­trecere am avut fericirea să ob­ţin un succes deosebit. La strun­­jirea cilindrului am redus timpul de executare de la 30 secunde la 20 secunde ceea ce înseamnă că în vechiul timp realizez o ju­mătate piesă în plus. Dorel Măriuşan a lucrat pe mașina universală la strunjit, Neagu Zefir a înlocuit un mun­citor plecat în concediu, Ro­­deanu Vasile s-a dovedit în fa­brică ,acelaşi fruntaş ca în fa­cultate. — La fabrică, spune Frîn­­cu Tănase, preşedintele aso­ciaţiei studenţilor din Facul­tatea de mecanică, am făcut un pas înainte spre profesia de inginer. Un rezultat remarca­bil e acela că pe lingă încadra­rea efectivă în producţie stu­denţii­­ s-au încadrat şi în munca organizaţiei U.T.M. a fa­bricii. Încă de la început s-a constituit un comitet de prac­tică pe uzină condus de secre­tarul U.T.M. Nicolae Dumitru. S-a făcut un plan de muncă co­mun cu organizaţia U.T.M. a fabricii, studenţii participînd la toate acţiunile organizate de către aceasta : muncă voluntară, şedinţe de producţie, adunări etc. Doi studenţi au ţinut refe­rate : Boiangiu Ioan „Cum am devenit student“ iar eu am vor­bit despre o călătorie in R.D.G. Boncoi Gheorghe, secretarul U.T.M. al Facultăţii de meca­nică şi-a făcut practica la Cîm­­pulung-Muscel în întreprinderea care l-a trimis la facultate. „M-am întors la meşterii Căli­­nescu Marin şi Cataramă Nicu­­lae spune el, cei care m-au în­văţat meseria“. L-am vizitat apoi pe studen­tul Bernat Ioan acasă. Ne-a primit mama : — Poftiţi! Sunt mama lui. Se întoarce. E pe la „Strungul“. Acolo a făcut practica şi nu se mai desparte de uzină. I-a plă­cut foarte mult. O să vă poves­tească el. într-adevăr, ne povesteşte : „A fost, nu ca în ceilalţi ani cînd practica noastră însemna plimbarea prin secţii, cînd stin­gheream pe muncitori. Anul a­­cesta, muncind cot la cot cu muncitorii, am contribuit la îndeplinirea planului de pro­ducţie. Am cunoscut muncitorul prietenos şi atent cu cei care muncesc. Muncitorul are un obicei : îţi priveşte salopeta şi te cunoaşte ce fel de om eşti. Anul acesta salopetele noastre au fost întrebuinţate mult. Muncitori ca A. Bősze şi I. Cocsis m­i-au fost adevăraţi pă­rinţi. Pe Neagu Emil, călitor la secţia tratamente, o fire ve­selă nu-l pot uita. „Cînd vei fi inginer fii om harnic şi modest şi oamenii te vor iubi“ — mi-a spus el. Cînd am venit în uzină mun­citorii ne-au primit cu bucurie. Cînd am plecat ne-a părut rău şi nouă şi muncitorilor. Am dat la plecarea noastră o serbare, iar muncitorii o masă priete­nească. Legătura cu fabrica o vom păstra mereu şi în timpul anului". Lucrînd într-un mediu nou d intre muncitori harnici, care desfăşoară o muncă eroică pen­tru construirea socialismului, studenţii in marea majori­tate s-au schimbat mult Exi­genţa faţă de ei înşişi, spiritul de combativitate , dragostea şi disciplina în muncă, însuşirea unor temeinice deprinderi prac-­ tice — sunt cuceriri însemnate pe care le-au dobindit în fa­brică. Toi­bar­i­i C. Nicolae-Odor­ei; Carmen Popa-Costeşi; Sandu A­vram-Oraviţa . Concursul gene­ral de admitere in­­facultăţi se va ţine intre 15 şi 25 septembrie a.c., cu excepţia institutelor de artă la care probele practice se vor susţine la datele fixate de institutele respective. Înscrierile la concursul general de cultr­itere se fac la secretaria­tele facultăţilor, între 15 august şi 14 septembrie. Gheorghe Piticu-Orşova; Ma­ria Banu-Gîmpina; Florin Creţu- Buşteni : Broşura „Admiterea în învăţămîntul superior“, editată de Departamentul invăţămîntului Superior din Ministerul invăţă­mîntului şi Culturii cuprinde da­tele privitoare la admiterea în învăţămîntul superior seral şi fără frecvenţă. Pentru a cunoaşte programele obiectelor de la concursul de ad­mitere, consultaţi broşura de mai sus (fascicole l­a). Elena Vasile-Slobozia; Ion Găl­­dăraru-Reghin; Popescu Petre, Rîmnicu Sărat . Absolvenţii din anii precedenţi ai şcolilor medii tehnice, ai şcolilor tehnice şi ai şcolilor pedagogice se pot pre­zenta la concursul de admitere la învăţămîntul cu frecvenţă, dacă prezintă adeverinţe elibe­rate de întreprinderi sau comi­tetele executive ale sfaturilor populare raionale, din care să re­zulte că au efectuat stagiul de 3 ani în producţie, conform prevederilor Decretului 180/1950. Nicolae Andreescu şi Petre Scarlat-Călăraşi : V-aţi orientat bine în alegerea facultăţii pe care vreţi s-o urmaţi. Iureşul construc­ţiilor ce se desfăşoară în patria noastră necesită în permanenţă cadre bine calificate. Institutul de construcţii din Bucureşti are o secţie în cadrul Facultăţii „Con­strucţii“ cu specialitatea Con­strucţii civile, industriale şi agri­cole. Durata de studii : cinci ani şi jumătate. Vasile Cînţui-Vaslui, Costică Avarvarei-Dorohoi . Se pot pre­zentă la concu­rsul de admitere în instituţiile de învăţămînt su­perior ca frecvenţă, absolvenţii şcolilor tehnice care funcţionea­ză în condiţiile H.C.M. nr. 1434/ 1956 cu durata de studii de 4 ani­Aceşti absolvenţi se pot pre­zenta la concursul de admitere la facultăţile corespunzătoare specialităţii urmate în şcoala ab­solvită, pe baza repartizării în învăţămîntul superior dată de şcoală în acest an. Vasile Anghelache-Giurgiu: La Institutul Politehnic din Bucu­reşti, în cadrul Facultăţii de elec­tronică şi telecomunicaţii există o secţie de tehnică nucleară. Du­rata de studii : cinci ani. Secre­tariatul facultăţii este în Calea Griviţei nr. 132. Marin Stan-Bistriţa- Studenţii care au promovat ultimul an de studii al Instituţiilor de învăţă­mînt superior, cursul de zi, şi au fost angajaţi în producţie, ca tehnicieni, fără a fi promovat examenul de stat, vor beneficia de concediu fără plată de cel mult 30 de zile în vederea sus­ţinerii examenului de stat. Pentru obţinerea concediilor din producţie în vederea trece­rii examenului de stat, cei în cau­ză vor face dovada, cu adeve­rinţe eliberate de decanul facul­tăţii, că pregătesc examenul de stat. Candidaţii înscrişi la examenul de stat vor susţine examenul pe baza planurilor de învăţămînt în vigoare la data prezentării la examenul de stat. S. Şandor-Gheorghieni: Te sfătuim să urmezi Facultate­a de mecanică de la Institutul politeh­nic din Oraşul Stalin (b-dul Stalin nr. 8), care are următoa­rele secţii : Automobile şi trac­toare ; Tehnologia construcţiei de maşini; Tehnologia prelucră­rii la cald. Mașini pentru indus­tria lemnului. Durata de studii : cinci ani. Oaspeţi străini ne vizitează ţara O parte a delegaţiilor de femei care la invitaţia Consiliului Na­ţional al Femeilor din R. P. Ro­mînă au luat parte la sărbători­­rea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, au vizi­tat oraşul şi regiunea Cluj. Au fost vizitate Uzinele „Ianoş Herbak“, Teatrul Naţional, Biblio­teca centrală universitară, clini­­cile universitare, Grădina Botani­că, şantierele de construcţii de lo­cuinţe, magazine şi monumente de artă din vechiul centru ardelean, cooperativa de consum din Iclod, raionul Gherla, salina Ocna-Dej, G.A.C. Cîţcău, raionul Dej. Delegaţiile de femei s-au întîl­­nit cu activele comitetelor raional şi orăşenesc ale femeilor, întorşi în Capitală, după o vi­zită întreprinsă în ţară, membrii delegaţiilor sindicale străine care au participat la sărbătorirea zilei de 23 August în ţara noastră au fost luni oaspeţii metalurgiştilor de la Uzinele „23 August“. Ei au vizitat sectoarele mecanică grea, mecanică uşoară, atelierele auto­motoare şi secţia de vagoane unde s-au interesat de condiţiile de mun­­că şi de viaţă ale muncitorilor din această importantă întreprindere.

Next