Scînteia Tineretului, ianuarie 1960 (Anul 15, nr. 3308-3332)
1960-01-03 / nr. 3308
Cuvîntarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1959 la posturile noastre de radio şi televiziune, următoarea cuvântare : Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Populare Romine ! Ne aflăm la sfirşitul unui an de muncă rodnică, de realizări remarcabile în dezvoltarea economică şi social-culturală a patriei noastre. In acest an, pe întinsul ţării au intrat in funcţiune noi întreprinderi, s-au deschis noi şantiere, au fost construite noi clădiri de locuit. A sporit avuţia naţională, prin creşterea însemnată a producţiei industriale şi agricole. Noi creaţii îmbogăţesc patrimoniul culturii noastre socialiste. Poporul muncitor a trecut in revistă cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a eliberării patriei bogatele sale înfăptuiri, exprimate în avîntul economiei şi culturii, în mersul ascendent al ţării noastre pe calea socialismului. Ca urmare a măsurilor luate de partid şi guvern a crescut nivelul de trai al populaţiei. Toate acestea sunt rezultatul muncii entuziaste şi pline de eroism desfăşurate de clasa muncitoare, de ţărănimea muncitoare şi intelectualitate, rodul politicii promovate de Partidul Muncitoresc Român. Poporul nostru are toate temeiurile să se mîndrească cu realizările sale, să păşească in noul an cu încredere în forţele sale creatoare, cu hotărirea de a dezvolta succesele obţinute. Perspectivele anului 1960 însufleţesc la noi înfăptuiri. Prin hărnicia şi iniţiativa creatoare a maselor muncitoare, se vor realiza noi progrese pe tărîm economic, social şi cultural. Oamenii muncii trec pragul noului an strins uniţi in jurul forţei lor conducătoare, încercatul nostru Partid Muncitoresc Român, întărind necontenit alianţa muncitorească ţârănesa ca şi frăţia între poporul român şi minorităţile naţionale. Anul de care ne despărţim a fost bogat în victorii însemnate ale sistemului socialist mondial. Tot mai puternică a devenit unitatea lagărului socialist, sa dezvoltat colaborarea frăţească şi intr-ajutorarea tovărăşească intre popoarele ţărilor socialiste. Uniunea Sovietică, păşind in etapa construcţiei desfăşurate a comunismului, înfăptuieşte un ritm rapid măreţul plan septenal de dezvoltare a ţării. Succesele istorice ale Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialiste pun şi mai mult în evidenţă superioritatea socialismului faţă de capitalism. In front unit, ţările socialiste păşesc înainte spre noi victorii, în folosul popoarelor lor şi al progresului mondial. În 1959, ideile păcii şi colaborării între popoare s-au impus tot mai mult pe arena internaţională. In relaţiile internaţionale se observă un inceput bun de destindere a încordării. Propunerea guvernului sovietic de a se înfăptui dezarmarea generală şi totală a cîştigat adeziunea largă a popoarelor. Nu peste mult timp va avea loc un eveniment de mare însemnătate - intilnirea conducătorilor Uniunii Sovietice, Statelor Unite ale Americii, Angliei şi Franţei, de la care popoarele aşteaptă noi rezultate pozitive in dezvoltarea colaborării internaţionale şi consolidării păcii. Exprimăm speranţa că prin eforturile tuturor forţelor iubitoare de pace, procesul destinderii va continua, problemele internaţionale litigioase vor căpăta o rezolvare paşnică, năzuinţele de pace ale omenirii vor fi îndeplinite. Alături de celelalte ţări socialiste, Republica Populară Română va milita şi în viitor pentru triumful păcii şi colaborării între toate ţările lumii, indiferent de orinduirea lor socială. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, al guvernului Republicii Populare Române, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, felicit călduros muncitorii, ţăranii muncitori, intelectualii, femeile şi tineretul ţârii noastre, pe toţi cei ce muncesc, şi le urez noi succese în construirea socialismului, fericire şi sănătate în familie, spor la muncă în toate domeniile de activitate, spre înflorirea scumpei noastre patrii. La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! In sălile Palatului Republicii petrecerea este un toi Primul succes! 2 ianuarie 1960. Orele 10. Zi de odihnă pentru toţi oamenii muncii. De acest lucru şi-a dat seama oricine a ieşit pe străzile oraşului. Cozi imense la centrele de sifoane. Cozi şi mai impresionante la cinematografe. Pe marile artere torente de mulţimi care se plimbă ca într-o zi de primăvară, sorbind aerul „mediteranian“ şi minunîndu-se de splendida zi. Dar sînt şi oameni ai muncii care la aceste ore din această dimineaţă plină de lumină, se află deja pe baricadele muncii socialiste. Este a doua zi din noul an. Tu adus în uzină dragostea pentru lucrul pe care aveau să-l împlinească în prima zi de muncă a anului ’60 : dorinţa vie şi nestrămutată de a cuceri o victorie de răsunet chiar la începutul anului. Pe oamenii aceştia care se dăruiesc cu dragă inimă muncii socialiste i-am găsit la Uzinele „Mao Tze-dun“. Prezenţi erau numai oamenii din cadrul sectorului mecanic şef. Dar aceştia veniseră toţi ca în oricare zi obişnuită. Peste 120 de inşi. Şi vîrstnici dar mai ales tineri. Am trecut pe lingă halele unor sectoare unde eram obişnuit să aud o larmă metalică înteţită, să aud vuietul şi să simt în aer vibraţia produsă de flăcările cuptoarelor sau zgomotul asurzitor din hala cazanelor. N-am auzit nimic. Era linişte. Cînd am păşit pragul sectorului montaj armături, am rămas uimit pentru un moment. O armată de muncitori răsturnaseră cu josul în sus întreaga încăpere. Am privit cu ochi mari cum spărgeau postamentele de ciment în care erau împlîntate maşinile : strunguri, raboteze, freze. Cîrligele macaralei le înşfăcau şi le mutau, plutind în aer, în altă parte a uriaşei încăperi. N-am putut să descopăr singur explicaţia acestei bătălii care se dădea, înverşunată, împotriva vechilor domicilii ale agregatelor. Noroc cu mecanicul şef, ing. Hudea Tănase. El m-a scos din încurcătură. — Vă miraţi de ce vedeţi, nu? — Mă mir, cum de nu. Parcă a bătut furtuna. Mecanicul şef, comunistul Hudea Tănase a rîs cu îngăduinţă. — Noi facem aici o treabă bună. Reamplasăm o bună parte din maşini după un nou flux tehnologic. Cu 1960 începe un nou flux. Se lucrează după cum vedeţi ca pe front, de la ora 5 dimineaţa. Nu aveam cînd. Aceste două zile sînt singurele în care puteam să punem la punct fluxul tehnologic fără să stînjenim producţia. Luni muncitorii vor putea munci din plin. Am înţeles şi eu mai bine der* TITA e*a •tfm.1-.rm fi - - X. - — va lăudabilă a unui sector dintr-o uzină. înalta conştiinţă socialistă îşi spusese şi de data aceasta cuvîntul. Mi s-a explicat apoi pe larg. Planul uzinei pe anul 1960 e mai mare cu 33 la sută faţă de *59. Indicaţiile date de recenta Plenară a C.C. al PIM.R. au avut darul să descopere şi la Uzinele ,Jlao Tze din“ mari rezerve interne care ar putea să ducă la această sporire considerabilă a producţiei. Şi cum ? Printr-o nouă organizare a procesului de producţie, prin economii de spaţiu. Maşinile nu erau aranjate după un flux precis. Unele erau aşezate alandala. Pînă acum se făcea o jumătate de piesă în hala de mecanică uşoară, apoi trebuia să alergi cu piesa şi să o isprăveşti în hala de montaj. De-acum încolo, însă, muncitorii care făuresc reductoare, cazane, mori de ciment şi alte agregate necesare industriei grele, datorită iniţiativei şi efortului oamenilor de la mecanic şef, începînd de luni, 4 ianuarie, vor munci după un nou flux tehnologic. Aceasta se va resfringe şi asupra calităţii şi cantităţii producţiei. Va spori producţia pe sectoare cu 30 pină la 40 la sută. Se va îmbunătăţi totodată şi tehnologia fabricatelor. Luni dimineaţă cînd strungarii, frezorii şi ceilalţi munci-«* tori vor veni la Iuctja^q să"famină surprinşi de isprăvile mecanicilor şi lăcătuşilor. Un număr de 35,jo,maşini grele, unele pînăda 8 tone, le vor găsi cu domici-liul schimbat. Un mare spaţiu în hala de montaj va fi eliberat. Lucrările de montaj se vor desfăşura şi ele în condiţii optime. Se vor cucerii spaţii, dar se vor cuceri şi ore, zile, săptămîni. Se va cuceri timpul. Şi acesta este lucrul cel mai important pentru anul ’60, anul marilor perspective. Uzinele „Map Tze-dun îşi vor putea realiza şi depăşi sarcinile de plan. — Nu ştiam că sectorul mecanic şef are un rol aşa de mare într-o uzină, îi destăinui eu inginerului Hudea. — Dacă noi închidem ochii două ore, doarme o zi toată uzina. Cine-i dă apă, curent ? Cine îngrijeşte utilajul acesta scump, cine-i sporeşte randamentul ? Ar putea secţiile şi sectoarele să trăiască fără oamenii ăştia pa care-i vedeţi că au venit azi la lucru ? I-am înţeles mîndria. După ce am aflat toate acestea am vizitat locurile de muncă ale oamenilor. Pe comunistul Badea Stan l-am găsit străduindu-se fixeze un VASILE CABULEA Proletari din toate tarile, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, seria II-a nr. 3308 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 3 ianuarie 1960 Am fost invitat la Palat In ajunul Anului Nou, Piaţa Republicii era inundată de lumină. La feeria orăşelului copiilor se adăugau acum privirile neastîmpărate ale farurilor uriaşe, plimbate încoace şi încolo, poposind îndelung pe fruntea albă a Palatului. Acolo sus, învăluită de raze, se caligrafia solemn inscripția „Trăiască cea de a Xl-a aniversare a Republicii Populare Române". Apoi, farurile urcau pentru o clipă scările înalte ale văzduhului, ca să coboare şi să rămînă îndelung sub şirul colonadelor albe, pe balustrada înflorită de steaguri tricolore. Sub faldurile de mătase se înşiruiau trompetiştii, îmbrăcaţi în costume de epocă. Ei lăsau să se bănuiască începutul unei festivităţi neobişnuite. Era ora 9 seara şi, cu toată şuvoirea vocilor din piaţă, o linişte gravă fîlfîia deasupra tuturora. Palatul îşi aştepta invitaţii... Numai că, în locul landourilor de altădată, trase de cai focoşi sau al maşinilor lustruite din care descindeau servitorii cu galoane de aur ai unui rege font, în locul hopţilindrelor înalte, ca nişte coroane de doliu, ale miniştrilor cu simbrie regală, care intrau pe poarta Palatului urmaţi de valuri de voaluri şi rochii pititiIon Brad toare , in locul tuturor acestor echipaje de mascaradă care călcau sub copitele cailor sau sub roţile maşinilor trupul vlăguit şi adeseori ciuruit de gloanţe al poporului român, iată astăzi paietul ne-a invitat pe noi. Suntem două mii de tineri, două mii de invitaţi care păşesc cu emoţie pe treptele de marmoră înzăpezită. Emoţie, nu în faţa unui rege pe care părinţii noştri au ştiut să-l alunge, la timp, poftindu-l cu aceleaşi cuvinte cu care poporul îl întîmpinase cu un veac în urmă : „Fă-ţi lădiţa / la-ţi domniţa / Şi te cară / Mergi din ţară / Şi să vii cînd Romînia / Va dori încă Robia /. Adică, la calendele greceşti, sau mai pe romîneşte spus : la pastile cailor ! Nu, în privinţa aceasta, noi invitaţii Paietului n-avem nici o emoţie. Eram mişcaţi doar, cum e şi firesc, că după ce am părăsit acum cîteva ore strungul sau maşina, pentru rodnicia cărora am muncit un an întreg, adăugind altfel o nouă nestemată la diadema Republicii, în ajunul Anului Nou, fiecare pe nume am fost Invitaţi la Palat. Trompeţii au dat semnalul că trebuie să ne grăbim... Făt-Frumos şi Ileana Cosînzeana ne-au întîmpinat în prag. Din poveşti şi-au luat cu ei întreaga suită de feţi şi logofeţi, de suave domniţe scăpate din tirania zmeilor şi căpcăunilor. Toţi se înclină de-o parte şi de alta, ne iau de braţ ca pe nişte vechi şi de demult aşteptate cunoştinţe şi ne conduc spre sălile ca de cleştar din impărăţia Soarelui. - Ei da ! — zice un tînăr pe faţa căruia am citit, in primele momente, semnele nedumeririi. Era firesc ca Făt-Frumos să-şi aducă aminte de noi — şi trage cu ochiul la vecinul din dreapta. Doar i-am oţelit în forjele noastre de la „23 August“ buzduganul năzdrăvan de cîte ori a simţit el, că-i nevoie. Ba am strîns felurite metale cu tonele, să-i facem poduri svîrlite peste prăpăstii şi ape, să-i împletim ca din mătase sîrmele ce dau în lături noasptea şi fac să joace luminile pe drumuri şi plaiuri îndepărtate. Cei din jur rid și se uită în ochii voinicului. Făt-Frumos, auzindu-l ce spune, îl îm (Continuare în pag. 11-a) Primul tren sovietic din anul acesta cu produse şi mărfuri livrate ţării noastre 1 ianuarie 1960, ora 1,48 noaptea. La această oră a intrat in gara Socola Roşie prin punctul de frontieră Ungheni primul tren sovietic din anul acesta. Garnitura avînd peste 40 de vagoane conţinea produse şi mărfuri livrate ţării noastre de către ţara vecină şi prietenă în baza acordurilor comerciale încheiate între cele două ţări : cocs pentru furnalele Hunedoarei, rezervoare şi pompe de mare capacitate pentru Combinatul chimic Borzeşti, motoare electrice pentru Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Roznov etc. Militarii unităţii de aviaţie unde munceşte ofiţerul Făgădaru Nicolae au încheiat anul 1959 cu importante succese în pregătirea de luptă şi politică, în întrecerea pentru cucerirea Steagului Roşu al C.C. al U.T.M. care se acordă unităţii fruntaşe din Forţele Aeriene Militare, militarii de aici s-au situat pe primul loc, îndrumată îndeaproape de comandant şi locţiitorul său politic, sub conducerea organizaţiei de partid, organizaţia U.T.M. din această unitate a adus o contribuţie importantă la obţinerea acestor realizări. Drumul spre obţinerea primului loc în întrecere n-a fost uşor. Dar organizaţia U.TM. a simţit întotdeauna sprijinul organizaţiei de partid. îndemnul comuniştilor, sfaturile lor, i-a înaripat în muncă pe utemişti i-a ajutat să biruie greutăţile întâmpinate. Fii ai oamenilor muncii, militarii unităţii şi-au închinat energia ţelului măreţ al pregătirii cît mai temeinice pentru a putea apăra cu devotament cerul patriei noastre libere. ...O zi frumoasă, cu cer senin. Platoul unităţii de aviaţie este străjuit de păsări argintii. O comandă scurtă, energică, anunţă începutul festivităţii. Tovarăşul Cîrţină Constantin, secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor citeşte hotărîrea secretariatului C.C. al U.T.M. prin care organizaţiei utemiste i se decernează Steagul Roşu. Se înmînează înalta distincţie comandantului unităţii. Militarii mîngîie cu privirile purpuriul aprins al steagului purtat de garda de onoare de la un capăt la altul al frontului. Urale puternice salută trofeul primit, rod al atîtor zile şi nopţi de muncă încordată pusă în slujba patriei. Cu acest prilej C.C. al U.T.M. a decernat diplome de onoare celor mai buni militari din unitate. Printre cei care au primit această distincţie se numără şi căpitanul Moldovan Ion, locotenent major Stancu Gheorghe, sergent Olteanu Ion şi caporalul Rădulescu Paul. Această distincţie o primeşte şi organizaţia de bază U.T.M. al cărei secretar este locotenentul Stahie Ioan. Acest colectiv entuziast, strîns unit în jurul organizaţiei de partid, s-a remarcat în anul trecut prin rezultatele bune şi foarte bune, obţinute la majoritatea categoriilor de pregătire. Escadrila merge cu siguranţă pe drumul ce duce spre titlul de subunitate de frunte. Tinerii aviatori sunt felicitaţi pentru rezultatele dobîndite în muncă de delegaţii de pionieri şi tineri muncitori. Ele au salutat călduros pe tovarăşii lor militari şi le-au urat noi succese în pregătirea politică şi de specialitate. Solemnitatea decernării Steagului Roşu al C.C. al U.T.M. s-a încheiat cu defilarea subunităţilor, în acordul fanfarei, militarii trec în rînduri strînse, mîndri de cinstea ce li s-a făcut. Cu toţii sînt hotărîţi să răspundă grijii partidului şi guvernului, încrederii ce li s-a acordat cu noi succese în pregătirea de luptă şi politică, în întărirea capacităţii de luptă a unităţii. înaltă preţuire a muncii Garda de onoare a Steagului Roşu al C.C. al U.T.M. ------------- Citiți în pag. 2-a --------------REVELIONUL UNUI TINERET FERICIT © Noaptea surprizelor pentru tinerii mineri. O Revelion studențesc. « La palatul sporturilor din Constanta. © In casele colectiviștilor. © La casele de cultură ale tineretului din Capitală. © La Hunedoara, în pag. 3-a Tinereţea patriei. în pag. 4-a Alb pe negru (din agenda internaţională a unui ziarist reacţionar). Tovarăşului NIKITA SERGHEEVICI HRUSCIOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Preşedinte al Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice Tovarăşului KLIMENT EFREMOVICI VOROŞILOVl Preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice Moscovă Dragi tovarăşi, Cu prilejul Anului Nou, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine şi întregul nostru popor, vă trimit dv. şi prin dv. gloriosului popor sovietic cele mai calde şi sincere felicitări. Uriaşele realizări în construirea comunismului, obţinute prin munca plină de abnegaţie a poporului frate sovietic, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, succesele epocale ale ştiinţei şi tehnicii sovietice care dau viaţă celor mai îndrăzneţe visuri ale omenirii, însufleţesc poporul nostru, ca şi popoarele tuturor ţărilor socialiste, la dobîndirea de noi victorii în construcţia socialistă, stirnesc respectul şi admiraţia întregii lumi. Lupta perseverentă a Uniunii Sovietice şi alături de ea a celorlalte ţări socialiste, pentru coexistenţă paşnică intre teate, statele, valoroasele iniţiative ale guvernului sovietic in vederea destinderii internaţionale, deschid perspectiva unor noi victorii ale cauzei păcii şi prieteniei intre popoare. Poporul român îşi va aduce şi pe viitor întreaga sa contribuţie la întărirea prieteniei de nezdruncinat dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice, la întărirea forţelor păcii şi a unităţii lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Urăm din toată inima marelui popor sovietic noi victorii în construirea comunismului, in lupta pentru pace în întreaga lume. La mulţi ani, dragi tovarăşi ! GH. GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin CHIVU STOICA Preşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R. ION GHEORGHE MAURER Preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne Dragi tovarăşi ! Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, Consiliul de Miniştri al Uniunii Sovietice şi întregul popor sovietic vă felicită cordial pe dv. şi prin dv. întregul popor român cu prilejul Anului Nou care vine. Anul 1959 a fost marcat prin întărirea continuă a puternicului lagăr socialist, prin slăbirea încordării internaţionale, prin noi succese în lupta pentru pace în întreaga lume. Remarcabilele victorii obţinute în anul care a trecut de harnicul popor român sub conducerea Partidului Muncitoresc Român în construirea socialismului umplu de bucurie sinceră inimile oamenilor sovietici. Suntem ferm convinşi că prietenia indisolubilă şi colaborarea rodnică dintre popoarele ţărilor noastre frăţeşti se vor dezvolta şi în viitor în interesul întăririi continue a familiei unice a popoarelor lagărului socialist. Urăm din toată inima, dragi prieteni, poporului frate român succese şi mai mari in construirea Rominiei socialiste, in lupta pentru triumful păcii în întreaga lume. NIKITA HRUŞCIOV KLIMENT VOROSILOV Moscova, Kremlin, 31 decembrie 1959. In laboratorul Institutului Agronomic „T. Vladimirescu“ din Craiova Rezultatele concursului „Din munca şi viaţa tineretului din R. P. Romină“ Concursul pentru tinerii corespondenţi voluntari şi cititori ai ziarului organizat de „Scînteia tineretului“ (prima etapă 25 noiembrie — 31 decembrie 1959) a stîrnit un viu interes în rîndurile tinerilor din fabrici şi uzine, mine şi şantiere, de pe ogoare, din şcoli şi facultăţi. La redacţie au sosit sub menţiunea „Pentru concursul corespondenţilor voluntari", numeroase scrisori care au reflectat cu un puternic simţ al noului fapte semnificative, iniţiative şi acţiuni din viaţa şi munca tinerilor din patria noastră care sub conducerea partidului, mobilizaţi de organizaţiile U.T.M., participă cu entuziasm la construirea socialismului. De asemenea, trebuie remarcat faptul că un număr important de participanţi la concurs au abordat genul scurt satiric, trimiţând redacţiei numeroase note critice şi epigrame care a făcut posibilă publicarea unei rubrici satirice periodice „De la corepondenţii voluntari“. Publicăm mai jos lista ciştigătorilor primei etape a concursului : Un premiu I : obiecte în valoare de 1.500 loi. Postul de corespondenţi voluntari al „Scinteii tineretului“ de la Institutul Politehnic Bucureşti compus din studenţii: 1. Dumitru Chiriac 2. Ion Şerbănescu 3. Neagu Udroiu 4. Aristică Brînzan Un premiu II : obiecte în valoare de 1.000 lei. Ion Amariei — electrician — Combinatul Siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ — Hunedoara. Un premiu III : obiecte în valoare de 750 lei. 1. Ion B. Mărgescu — tehnician miner — întreprinderea mineră Cîmpulung-Muscel. Menţiuni: 1. Nicolae Ştefan — muncitor—Rafinăria nr. 1 Ploeşti. 2. Ispăşoiu Vasile — ţăran muncitor, comuna Tutana, raionul Curtea de Argeş. 3. Mircea Breharu — elev — Şcoala medie din oraşul Gherla, regiunea Cluj. 4. Mocanu Romulus — învăţător — comuna Stupini, raionul Hîrşova. 5. Eva Marton — contabilă — întreprinderea „Avîntul“ Oradea. S-au mai evidenţiat prin materialele trimise în cadrul primei etape a concursului următorii tovarăşi: Ion Iordache — strungar — Bucureşti, Nichifor Nicolae — secretar al Comitetului U.T.M. de pe complexul de şantiere- Oneşti, Vasile Tololoi—lăcătuş I.M.S.Roman, Vintilă Dan — tehnician — Mediaş, Vasile Muntean — activist al Comitetului raional U.T.M. Signet, Victor Popescu — procuror- Snagov, Traian Maleş — funcţionar comuna Iacobeşti, Suceava, Gheorghe Rusu — sudor — Oradea, Constantin Crăciun — tehnician Fălticeni, Victor Voicu — student — Universitatea „A. I. Cuza“ Iaşi, Ion Preda, comuna Mărgariteşti, raionul Balş, Meza Adrian — activist cultural — Bacau, I. Teohari — economist — Fieni, Pintilie Virginica — funcţionară — Bunişi, Gheorghe Traşcă — lăcătuş — Bucureşti, I. Rusu Şirianu — student — Cluj, Stăneacu Cicerone — elev — Drăguşani, Nicolae Tărâşcaru — croitor piele — Piteşti şi Lili Moldoveanu — elevă — Horezu. Urăm tuturor participanţilor la concurs noi succese în activitatea lor viitoare de corespondenţi voluntari, dorindu le ca numele lor să poată fi citite cît mai des în paginile ziarului nostru ! Aşteptăm participarea sporită a cititorilor şi corespondenţilor voluntari ai ziarului la cea de a doua etapă a con-CUrsillui nivetru