Scînteia Tineretului, februarie 1960 (Anul 15, nr. 3333-3356)
1960-02-02 / nr. 3333
Se completează graficul de întrecere al brigăzii de producţie a tineretului de la fabrica de postav „Azuga". Foto: P. PAVEL Cum îşi vor petrece studenţii vacanţa După munca depusă în timpul primului semestru şi în sesiunea de examene, zilele vacanţei au sosit ca un repaus bine meritat pentru studenţi. Unde-şi vor petrece studenţii vacanţa ? Peste 3.500 în taberele de odihnă, taberele sportive şi staţiunile balneo-climaterice din cele mai pitoreşti locuri din ţară. Cei care vor rămîne pe timpul vacanţei în centrele universitare vor putea participa la numeroase activităţi recreative la casele de cultură şi cluburile studenţeşti. Cabanele de la Lacul Roşu, Hotelul Alpin de la cota 1.400, Muntele Roşu, Leaota, Plaiul Ioii, Rarâu, Păltiniş, Borşa etc., fac ultimele pregătiri pentru a-şi primi oaspeţii , studenţii fruntaşi la învăţătură din toate centrele universitare ale ţării. Pentru studenţii sportivi, membri ai echipelor reprezentative studenţeşti din cadrul cluburilor sportive universitare, precum şi pentru formaţiile universitare ale Casei de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ din Bucureşti, vacanţa a rezervat o surpriză : organizarea unei tabere sportive la Izvorul Mureşului. Numeroşi studenţi se vor odihni în casele de odihnă ale C.C.S.-ului de la Predeal şi Sinaia. La Sinaia se va desfăşura în perioada 1 — 10 februarie şi finala campionatelor universitare de şah. Pentru a cunoaşte pitorescul regiunii Văii Prahovei, marile realizări ale regimului nostru democrat-popular, din regiunea şi Oraşul Stalin, studenţii străini care studiază în ţara noastră vor face o excursie de cîteva zile prin aceste locuri. Pentru studenţii care-şi vor petrece vacanţa în Iaşi, Cluj, Timişoara şi alte centre universitare, casele de cultură le oferă nenumărate posibilităţi de a petrece plăcut şi util timpul liber. Programul Casei de cultură din Iaşi, de pildă, prevede organizarea unei seri de teatru „Cehov“ (cu concursul actorilor de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“), o întîlnire cu un grup de muncitori ceferişti, excursii etc. Studenţii clujeni vor găzdui la casa de cultură concertul prezentat de orchestra de muzică populară „înfrăţirea“. La Timişoara, Cluj, Tg. Mureş vor avea loc întîlnri cu scriitori, artişti, muncitori, sportivi etc. Vizite la Staţia de Televiziune Floreasca, organizarea unui concurs literar şi a unui concurs-ghicitoare cu premii — sunt doar cîteva din acţiunile la care vor participa activ studenţii bucureşteni care-şi vor desfăşura activitatea de vacanţă în cadrul clubului Institutului de Construcţii. Şi iniţiativele studenţilor vor îmbogăţi cu siguranţă acest program de activitate, astfel vacanţa va fi un prilej pentru a dobîndi noi forţe de muncă, noi învăţăminte. DOINA NIŢESCU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, seria II-a nr. 3333 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 2 februarie 1960 în corpul ziarului: pag. 2-a SPORT ■— întrecerile „Cupei Prieteniei“ — Duminica sportivă pag. 4-a — Din cuvîntul participanţilor la întîlnirea tineretului din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. n VIAŢA II MUNCA TIKIFTUIUI Aleea fruntaşilor în producţie itPe bulevardul din centrul oraşului Curtea de Argeş, regiunea Piteşti, s-a organizat cu cîtva timp în urmă o „alee a fruntaşilor în producţie". Pe panouri frumos Înrămate sînt afişate fotografii ale fruntaşilor. O bună parte dintre ei sînt tineri fruntaşi în producţie şi în activitatea obştească, care se străduiesc zi de zi să îndeplinească şi să depăşească planul de producţie, dînd totodată produse de bună calitate, realizînd cît mai multe economii. Iată numai cîteva dintre acestea: Mihai Dumitra şi Ştefănescu Vasile de la Fabrica de confecţii „6 Martie“, care-şi depăşesc cu regularitate normele. Zinca Elisabeta de la I. I. S. Băiculeşti, care dă producţie de bună calitate, tîmplarul Gheorghe Gh. de la întreprinderea „Elena Pavel", gateristul Flori Gh. de la U.I.L. 2. şi mulţi alţii, GHEORGHE BACIU ‘ Funcţionar. Intre studenţii anului II al Facultaţii de mecanică de la Institutul politehnic din Oraşul Stalin şi tinerii muncitori de la sectorul sculerie din Uzinele „Steagul Roşu“, s-a închegat o trainică prietenie. Organizaţia de bază U.T.M. de an, împreună cu organizaţia de bază U.T.M. de la sculerie organizează numeroase acţiuni comune. Astfel, într-una din zile, studenţii au vizitat sectorul sculerie apoi cu efectuat, împreună cu tinerii muncitori, muncă patriotică pentru nivelarea şi amenajarea terenului din preajma sectorului care va Utemiştii Gh. Pestriţa şi Maria Şerbănică, bibliotecari la biblioteca raională din comuna Brăneşti, regiunea Bucureşti sunt văzuţi adesea cu servietele pline de cărţi vizitînd casele ţăranilor muncitori din comună. Ei obişnuiesc să facă înscrieri de noi cititori nu numai în localul bibliotecii, ci şi la domiciliul tinerilor. Cei doi tineri bibliotecari duc o muncă neobosită pentru sporirea numărului de cititori, pentru popularizarea cărţilor. Mult apreciate de tineri sînt fi transformat ulterior in peluze verzi. După cîteva zile de la această acţiune, acei tineri muncitori care sunt şahişti pasionaţi, au fost invitaţi la Casa de Cultură a Studenţilor pentru o întrecere amicală de şah. Studenţii au mai avut prilejul să petreacă împreună cu muncitorii la clubul Uzinelor „Steagul Roşu“ „o seară de odihnă“. Programul cultural a fost susţinut, cu acest prilej, de formaţiile artistice ale studenţilor şi tinerilor muncitori. Pe viitor vom avea împreună şi alte numeroase acţiuni, ca acestea : returul întrecerii de şah, excursii comune la Poiana Stalin şi Sinaia, susţinerea unor întreceri de baschet, volei şi handbal, vizionarea în comun a filmelor etc. RADU GHEORGHE Student şi cărţile de ştiinţă popularizată. Familii întregi au fişe de cititor cum sînt familiile ţăranilor întovărăşiţi Vasile Tudorache şi Marin Licean, în cadrul bibliotecii se desfăşoară şi concursul „Iubiţi cartea* la care s-au înscris numeroşi tineri ţărani întovărăşiţi. Bibliotecarii îi ajuta cu atenţie în alegerea şi studierea materialului bibliografic. HORIA BALANESCU corespondent voluntar Prietenii noştri’—muncitorii Cu... „biblioteca" prin sat La baza spiritului gospodăresc, calificarea Valoroasa chemare a tinerilor muncitori de la Uzinele „1 Mai“ Ploeşti „Nici un leu risipit, fiecare leu fructificat“ s-a răspîndit cu iuţeală. Tinerii muncitori de la Fabrica de rulmenţi din Birlad au primit-o şi ei cu vie însufleţire. In secţii şi ateliere tinerii au discutat cu aprindere pe marginea ei, pretutindeni s-au descoperit noi resurse de economii. Comitetul U.T.M. pe fabrică a organizat o consfătuire — deocamdată în schimbul I — la care au participat secretarii organizaţiilor de bază U.T.M., responsabilii de brigăzi, colectivele posturilor utemiste de control, tineri muncitori fruntaşi, ingineri, tehnicieni. • In cadrul consfătuirii, tov. Ion Drîmbă, secretarul comitetului U.T.M. pe fabrică, a prezentat un referat asupra posibilităţilor care mai există în unele locuri de muncă ale tinerilor de a se realiza economii — referat ce a fost întocmit în urma unui studiu făcut în fabrică de către un colectiv de tineri ingineri şi tehnicieni. Acţiunea pentru realizarea de cît mai multe economii — arată referatul — e o preocupare permanentă a tinerilor din fabrica noastră. Potrivit hotărîrilor Plenarei din 3—5 decembrie 1959 a C.C. al P.M.R., în acest an industria noastră socialistă va primi un volum sporit de diferite maşini. Aceasta înseamnă că noi va trebui să dăm mult mai mulţi rulmenţi de calitate tot mai bună. Ne dăm seama de sarcinile mari care ne stau în faţă. Dar pentru a realiza cu succes aceste sarcini e necesar ca tinerii noştri muncitori să fie buni meşteri, buni gospodari, e necesar ca ei să posede o calificare înaltă. Din acest punct de vedere— sublinia referatul — lucrurile nu stau prea bine în fabrica noastră. Spre edificare, referatul aducea exemple concrete. Bunăoară, există în fabrică tineri ca rectificatorul Nicolae Horişcă, care din cauză că nu-şi cunoaşte maşina, în loc să strîngă broşa maşinii de rectificat cu cheia pe care o are alături, el o strînge cu domnul şi ciocanul, deteriorînd-o. Există mulţi tineri care lasă să meargă maşinile în gol, care în general nu le utilizează la maximum şi nu folosesc din plin timpul de lucru, nu aplică metode înaintate de muncă. Pentru a aplica chemarea tinerilor ploeşteni — conchidea referatul, trebuie să înlăturăm complet deficienţele. Putem realiza în acest an economii în valoare de peste 10.500.000 lei. — Este adevărat — a arătat în cuvîntul său inginerul Ion Baichi, secretarul organizaţiei U.T.M. din secţia rectificare — că în anul 1959 aproape nimeni din fabrica noastră nu s-a ocupat serios de ridicarea calificării tineretului. Este adevărat de asemenea că tinerii muncitori ne trag de mînecă pur şi simplu să luăm măsuri pentru ca ei să-şi poată ridica nivelul de calificare. De ce totuşi nu s-a făcut nimic ? La începutul anului trecut aveam în fabrică vreo cîteva cursuri de minim tehnic. Unul din acestea îl conduceam eu. La un moment dat însă conducerea fabricii ne-a desfiinţat cursurile pe motiv că nu aveam aprobarea ministerului, promiţîndu-ne că de îndată ce va sosi „aprobarea“ vom avea dreptul să reorganizăm aceste forme de ridicare a calificării tinerilor muncitori. Această înţelegere birocratică din partea unor tovarăşi din conducerea la C. SLAVIC Corespondentul „Scînteii tineretului“ pentru regiunea Iaşi (Continuare în pag. 2 a) Utemistul Sandu Constantin, strungar la Uzinele „Mao Tzedun“ din Capitala, şi-a luat la începutul anului un angajament important: reducerea cu 50 la suta a consumului de scule. (Foto: P. POPESCU) „Nici un leu risipit, fiecare leu fructificat“ Lucrările Intilnirii tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice Duminică dimineaţa, la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ din Bucureşti au continuat lucrările Intilnirii tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. Alexandris Kalidopoulos, deputat al Partidului Uniunea Democratică din Grecia, care a prezidat şedinţa, a dat citire telegramei adresate de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., participanţilor la Intilnirea de la Bucureşti. Telegrama a fost salutata cu îndelungi aplauze. Au continuat apoi discuţiile pe marginea raportului general. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvîntul: Mihalis Olimbios, secretar al Uniunii Tineretului Democrat Unit (EDON) din Cipru, Todi Lubonja, prim-secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Muncii din Albania, Ilias Kiriakos, deputat al Partidului Noua Mişcare Agrară din Grecia, Gianni Mareno, din partea Federaţiei Tineretului Comunist Italian, şi Elsa Hadjiarghili, preşedinta Ligii „Prietenii Partidului Liberal“ din Grecia. In cadrul şedinţei au fost citite mesajele adresate Intilnirii de Comitetul Central al Ligii Tineretului Democrat Coreean, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Cehoslovac, Comitetul Britanic al Tineretului pentru Festival, Consiliul Naţional al Tineretului Ungar şi Comitetul Central al Uniunii Comuniste a Tineretului Ungar. Tot în cursul dimineţii au avut loc întîlniri între delegaţiile tineretului şi studenţilor din diferite ţări. La Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ s-au întîlnit tinerii din R.P.F. Iugoslavia, cu tinerii români. Delegaţia albaneză s-a întîlnit cu cea italiană la Palatul Pionierilor, iar delegaţiile din R.P. Bulgaria şi Grecia s-au întîlnit la Casa de cultură a tineretului din raionul Stalin. Duminică după-amiază, numeroşi delegaţi la Intilnire au asistat, împreună cu tineri din Capitală, la recitaluri internaţionale muzicale. La Casa de cultură a tineretului din raionul Griviţa Roşie programul recitalului a fost interpretat de tineri solişti vocali şi instrumentali şi formaţii muzicale din R. P. Albania, R.P. Bulgaria, R.P.F. Iugoslavia şi din ţara noastră. La Casa de cultură a tineretului din raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la recital şi-au dat concursul formaţia de muzică uşoară condusă de Theodor Cosma, un cvintet studenţesc de muzică de estradă din Sofia şi „Orchestra academică Branco Cismanovici" din Belgrad. Seara, la Casa de cultură a tineretului din raionul Tudor Vladimirescu a avut loc o serată dansantă la care tineri din ţările regiunii balcano-adriatice iau petrecut împreună cu tineri din Capital. Lucrările Intilnirii au continuat luni dimineaţă cu discuţii pe marginea raportului general. Şedinţa a fost prezidată de Luca Valdesa, reprezentant al Federaţiei Tineretului Comunist Italian. Au luat cuvîntul Christian Echard, secretar general al F.M.T.D., Athanasios Kakoianis, preşedintele organizaţiei de tineret a Partidului E.D.A., deputat în parlamentul grec, Vlado Obradovici, membru al Prezidiului Tineretului Popular din Iugoslavia, Gianni Guiscardi, din partea conducerii Mișcării Tineretului Socialist Italian, Sudhandhu Chaudhuri, secretar al U.I.S., Mihail Ghelmegeanu, președintele Comitetului român pentru colaborare şi înţelegere reciprocă între popoarele din Balcani, Alexandris Kalidopoulos, din partea organizaţiei de tineret a Partidului Uniunea Democratică din Grecia, deputat în parlamentul grec, Hans Dali, secretar al C.O.S.E.C — secretariatul de Coordonare al uniunilor naţionale ale studenţilor. ★ In cinstea participanţilor la Intilnirea tineretului şi studenţilor din ţările regiunilor Balcanilor şi Mării Adriatice, Teatrul de Stat de Operetă din Bucureşti a prezentat luni seara un spectacol cu opereta „Lăsaţi-mă să evit“. ★ In cursul după-amiezii participanţii la Intilnirea de la Bucureşti au făcut o vizită la Institutul de fizică atomică al Academiei R. P. Române. In sala Casei de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ din Bucureşti, în timpul lucrărilor Intilnirii. Foto : N. STELORIAN Combinatul metalurgic Reşiţa. La cuptorul nr. 3 din hala oţelăriei pe „Cuptorul tineretului" , lucrează echipa fruntaşă condusă de comunistul Florea Bălan. Folosind în mod raţional timpul de încărcare a cuptorului, întrebuinţînd un regim termic optim în vederea elaborării şarjelor rapide, ea a dat peste plan pînă în ziua de 21 ianuarie 1960, 55 tone oţel. (Foto : AGERPRES) Deschiderea expoziţiei internaţionale de fotografii Duminică după-amiază, la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ a avut loc deschiderea expoziţiei internaţionale de fotografii organizată cu prilejul Intilnirii tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. Au luat parte numeroşi tineri delegaţi la întîlnire. Din partea Comitetului de pregătire a întîlnirii, Miloş Nicolici, membru al Prezidiului C.C. al Tineretului Popular Iugoslav, a rostit cuvîntul de deschidere. Sînt expuse numeroase imagini care prezintă aspecte din viaţa şi activitatea tineretului din R.P. Albania, R.P. Bulgaria, Cipru, Grecia, Italia, R.P.F. Iugoslavia şi R.P. Română. Agitator în familie Pe la începutul anului trecut, Dumitru I. Chiriţă, unul dintre cei mai harnici tineri din comuna Tighina, raionul Drăgăşani, luase o hotărîre importantă : să se înscrie în gospodăria colectivă. Rezultatele bune pe care colectiviştii din Tighina le obţinuseră în ultima vreme pe ogoarele colectivei, creşterea bunei stări în casele acestora, îl făcuseră pe Dumitru Chiriţă să-şi dea pe deplin seama că acesta este drumul pe care trebuie să meargă el în viaţă. Da, Dumitru Chiriţă luase hotărârea să se înscrie în colectivă. Lui îi erau limpezi lucrurile. Părinţilor săi încă nu. Şi el locuia cu ei, o parte din pămînt şi atelaje le aparţineau lor. Cînd încercase să-l convingă pe bătrîn să se înscrie în colectivă, acesta îi spusese : — Eu am alte planuri. Uite ce m-am gîndit eu. Pe soră-ta am măritat-o, mîine, poimîine te însor şi pe tine, iei o fată cu ceva pămînt şi rămîneţi aci, în casa bătrînească, să aveţi grijă de n°î cînd n-om mai putea. De multe ori bătrînul Chiriţă îi răspunsese astfel fiului său, dar acesta de fiecare dată venise cu dovezi clare că s-a dus definitiv vremea cînd „satele măritau slutele“, cînd flăcăii se bateau pentru fetele care aveau mai mult pămînt şi că el, cînd se va însura, o sa ia o fată care o să-i placă şi care să ştie să muncească bine, care să fie harnică şi cinstită, şi care să vină cu el în gospodăria colectivă. Cît priveşte despre bătrîneţe, el îi spunea părintelui că nu-i chiar aşa bătrîn cum i se pare, şi că, dimpotrivă, bătrîneţea îi va fi şi mai tihnită în gospodărie. — Şi-apoi, uite-te şi dumneata, mai spunea fiul către tată, la Vasile Mătuşa. De cînd a intrat în colectivă, s-au schimbat multe la el. Şi-a făcut casă nouă, de cărămidă, acoperită cu ţigla. Bucatele îi prisosesc mereu. Bătrînul nu mai zicea nimic. Tăcea şi, după ce băiatul plecat se gîndea bine la cele discutate: „Aşa e, frate, are dreptate. Cum şi-ar fi făcut Vasile Mătuşa o aşa casă, dacă nu era în colectivă ?“. Azi aşa, mîine aşa, într-o bună zi, după un timp, nu mică i-a fost mirarea utemistului Dumitru Chiriţă cînd s-a pomenit cu taicăsu că-l bate pe umăr şi-i zice : — Ia vino încoace, măi băieţel să mă ajuţi să fac cererea aia de înscriere. Ştiu că voi, ăştia tinerii, vă pricepeţi mai bine la scris. ..De cînd luase hotărîrea să se înscrie în gospodăria colectivă, tînărul Dumitru Chiriţă devenise un adevărat agitator în familie, îl ştia pe cumnatu-său, pe Ilie V. ISegrescu ca un om harnic şi cinstit. Tocmai de aceea taică-su îşi măritase fata cu el. „Dacă şi cumnatu Ilie ar veni în colectivă, ştiu că nici el nu ne-ar face de rîs“, îşi spunea adeseori Dumitru Chiriţă. Şi uite aşa s-a gîndit într-o zi să se ducă pe la Iegrescu ca sa vadă ce mai face. Din vorbă-n vorbă l-a întrebat : — Dar tu ce faci, măi cumnate, nu te-nscrii in colectivă ? Negrescu, luat pe neaşteptate, a stat un pic pe gînduri, uitîndu-se într-altă parte și apoi a răspuns moale : — Aia știu, să mă mai gîndesc... — Ce să te mai gîndești ? Ai avut atîta timp de gîndire. Nu vezi că toți se-nscriu ? O să rămîi ultimul din sat. Ce dracu, vrei să ne faci neamul de rușine? Păi... nu vrea soră-ta, măi cumnate. Zice că acasă munceşte mai uşor. Dumitru Chiriţă a simţit că cumnatu-său, în sufletul lui, e de mult de partea colectivei, dar că n-are curajul să ia hotărîrea definitivă. — Ce vorbă e aia că nu vrea soră-mea? Ia să vorbesc eu cu ea. Asta-i motiv ? Ea acasă munceşte de se speteşte. O să-i fie mai uşor la colectivă, fiindcă acolo cele mai grele munci se fac cu tractoarele, cu maşinile. Şi Dumitru Chiriţă a stat apoi mult de vorbă cu soră-sa despre gospodăria colectivă. S-a mai dus încă odată pe la ei şi a stat de vorbă cu amindoi despre ţelul în care se munceşte la colectivă, iar pentru lucrurile pe care nu le ştia el prea bine l-a chemat pe secretarul comitetului de partid pe comună să le lămurească. Pînă la urmă, cei doi au făcut cerere de intrare in gospodăria colectivă, iar acuma, cînd Dumitru Chiriţă ii aude spunînd că sint mulţumiţi, se bucură şi el in sinea lui, ştiind că la această mulţumire a contribuit şi el cît de cit. Tot aşa a mai stat de vorbă Dumitru Chiriţă şi cu unchiu-său, Matei Dobruşan, pînă să se înscrie in colectivă, şi cu mulţi vecini sau cunoscuţi care sînt astăzi colectivişti. Iar dacă l-ai întreba pe Dumitru Chiriţă ce l a îndemnat să facă toate aceste lucruri, el ţi-ar răspunde simplu : — Cred că aşa trebuie să facă fiecare utemist, fiecare tinăr colectivist, care-şi iubeşte gospodăria colectivă şi care doreşte ca toţi oamenii cinstiţi şi muncitori din satul lui să facă parte din această mare familie unită. PETRE GHELMEZ Simpozionul .Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice Luni la amiază, delegaţii la întîlnire au participat la simpozionul „Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice“. La simpozion au luat cuvîntul prof. univ. Florin Ciorascu, director ştiinţific adjunct al Institutului de fizică atomică al Academiei R. P. Române, care a vorbit despre „Aspecte din perspectivele deschise de folosirea energiei atomice în scopuri paşnice“ şi Paul Drăghicescu, candidat în ştiinţe tehnice, care a vorbit despre „Rezultate obţinute în utilizarea paşnică a energiei atomice în R. P. Romînă“. T Bogată activitate culturală Zeci de tineri de la Fabrica de maşini electrice din Reşiţa, după ce părăsesc uzina, îşi continuă activitatea zilnică. Ei se îndreaptă spre şcoală, spre sălile casei de cultură, sau spre sălile de antrenament. Pe lingă cei 38 elevi care urmează cursurile şcolii serale, de curind alţi 22 de tineri s-au înscris şi urmează cursurile de pregătire ale învăţămîntului seral. De asemenea 15 tineri fac parte din diferitele cercuri ale casei de cultură. Zilele trecute, cercul de teatru a prezentat publicului reşiţean al cincilea spectacol cu opereta „Lăsaţi-mă să cînt In prezent cercul se pregăteşte intens în vederea prezentării unui nou program pentru muncitorii combinatului metalurgic Reşiţa. VASILE MORARU Lăcătuş