Scînteia Tineretului, aprilie 1960 (Anul 15, nr. 3384-3409)

1960-04-01 / nr. 3384

Proletari din toate tarile, uniţi-vă! — Ilm­an Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria ll-a nr.3384 4 PAGINI — 20 BANI Vineri 1 aprilie 1960 Indicaţiile inginerei agronom Ana Damache sunt întotdeauna bine venite. Foto : C. MIHAI Zile de campanie Colectiviştii din satul Popeşti, comuna Gălbinaşi, raionul Bră­­neşti, s-au adunat în toamnă şi au făcut planuri. Erau mulţu­miţi de recoltele pe care abia le strînseseră în hambare, dar voiau ca în anul următor să ob­ţină producţii şi mai mari „Vom semăna 224 hectare cu grîu, 233 ha. cu porumb-boabe, 32 de hectare cu porumb-siloz, 40 de hectare cu floarea-soare­­lui şi vom mai semăna sfeclă, borceag, lucernă, mazăre, etc. Am obţinut în 1959, peste 1.000 de kg. de grîu la hectar, să obţinem în 1960 peste 1.500. Am obţinut 2.100 de kg. de po­­rumb-boabe în 1959, să recoltăm în 1960 peste 2.500. Şi-au făcut planuri la toate culturile. Cum o să lucrăm pămîntul ca să obţinem aceste producţii ? O să ne spună asta cartea, ingine­rul agronom Tînăra inginer agronom, Ana Damache, este, se pare, persoana cea mai solicitată în aceste zile. In ziua de luni 28 martie, Ana Damache, a făcut următoarele : De dimineaţă a trebuit să meargă la răsadniţe. Tînărul co­lectivist Marin Constantin, care se îngrijeşte de răsadniţe, primi­se de cu seară însărcinarea să spele geamurile. L-a găsit spălin­­du-le. I-a mai spus ce trebuie să facă, la ce oră să ude, cînd să închidă geamurile. Două tractoare au de arat o suprafaţă pentru însămînţat fu­raje. Au început ? A fost şi a verificat. Da, lucrează. Se seamănă apoi sfecla de zahăr. Colectiviştii care stau pe semănătoare respectă distanţa şi adîncimea ? Da, o respectă. A fost și a văzut. La 7 km. în cîmp zeci de atelaje ale gospodăriei grăpează griul. Pină mîine la prînz trebuie terminat grăpatul. Brigadierul Vlad Constantin a venit și i-a spus să n-aibă grijă că, uite, oamenii grăpează, se grăbesc. — Dar de ce nu aţi împrăştiat hexacloranul ? — Nu l-am adus încă. — Dar vorbisem să-l aduceți? Colectiviștii nu vor ca griul lor să fie atacat de gîndacul ghebos. Numai că au scăpat din vedere aducerea prafurilor. Le Vor împrăștia neapărat. Dar iată se făcuse de-acum a­­proape de prînz și n-a sosit încă semănătoarea de floarea-soarelui. Trebuie mers la brigada de trac­toare. E ceva drum pină acolo. Acolo, un tractorist bombănea furios. — Fir-ar a dracului de treabă. Nu se potriveşte. — Ce nu se potriveşte ? — Cuplul ăsta. Dar iată că fiind chemat acolo şi şeful brigăzii, cu ajutorul lui şi simţind privirea mustrătoare a inginerei cuplul s-a potrivit Ion Răducu, tractoristul, cu­noaște bine locul. De 7 ani lu­crează aici. Pe ingineră încă n o cunoaște. Ea nu-i de mult aici. — Semănătoarea putea să fie mai demult pe cîmp, îi spune ea cu reproş. Tractoristul tace. S-or împăca pină la urmă. Așa-i în campanie. Cînd tractorul a pornit cu se­mănătoarea după el de-a­ lungul brazdelor, inginera şi-a şters cîteva broboane de sudoare de­ pe frunte. Unde mai trebuie să meargă ? Da, la canalul de iri­gaţie. S-o fi terminat digul ? Toată ziua inginera a străbă­tut cîmpul de la un capăt la al­tul. A verificat lucrările, a stat de vorbă cu oamenii. Pe cîmp inginera s-a întîlnit cu preşedin­tele gospodăriei Vlad Ion. Şi a­­colo, la marginea unei tarlale, s-au sfătuit încă odată. — Cînd să începem la însă­­minţatul porumbului ? — Mai stăm cîteva zile. — Auzi, spune gînditor pre­­şedintele, tot nu mă împac cu cu porumbul ăsta siloz. Cum a­­dică să-l semănăm ca pe porum­bul pentru boabe ? — Da, aşa trebuie semănat. Nu-ţi mai face griji. Trebuie se­mănat aşa pentru că... Şi din nou o explicaţie amă­nunţită. De la o zare la alta cîmpul e străbătut de oameni. Seamănă, grăpează, împrăştie îngrăşăminte chimice, pentru ca să smulgă pă­­mîntului cu­ mai multe roade. Un om obişnuit, unul din luptătorii pe care-i întîlneşti pretutindeni pe frontul acesta paşnic, al cuceririi belşugului. MIHAI CARANFIL Brigăzile utemiste de muncă patriotică la lucru In curînd oraşul Constanţa, va avea o nouă gară construită după toate regulile tehnicii mo­derne. Vechea gară, situată în cen­­trul oraşului a fost demolată şi pe terenul rezultat se va ame­naja un parc şi un frumos bu­levard, se vor înălţa blocuri muncitoreşti. Mobilizaţi de organizaţiile de bază U.T.M. din oraş, utemiş­­tii şi tinerii au participat la lu­crările de demolare, iar acum lucrează la curăţirea şi nivela­rea terenului. Zilele trecute, ală­turi de sutele de tineri din oraş, au muncit aici şi brigăzile ute­­miste de muncă patriotică de la Şcoala medie mixtă nr. 1 „Mir­­cea cel Bătrîn". In această acţiune patriotică s-au evidenţiat utemiştii Gh. Mă­răcine, Cecilia Alexandrescu, Li­viu Ionescu. In felul acesta, utemiştii con­tribuie la Infrumuseţarea ora­şului lor. VASILE STAVROSITU elev Montorii Gheţău Constantin şi Seceleanu Marin de la secţia motoare a Uzinelor „23 August“ din Capitală lucrind la monta­rea unui motor pe bancul de probă. Foto : AGERPRES Primăvară... Fotó : PAVEL POPESCU La redacţie ne-a sosit Dragă redacţie, Mă numesc Jeni Mănescu şi sunt e­­levă în clasa a XI-a la Şcoala medie din Băileşti. Citind ar­ticolul „Egoismul“ apărut in ,Scînteia tineretului“ în nu­mărul său din 11 februarie a.c. unii dintre colegii mei au înţeles, după părerea mea, in­tr-un mod cu totul greşit esenţa şi sen­sul manifestărilor de egoism. De exem­plu, într-una din zile, tovarăşul pro­fesor de matematică ne-a dat de rezol­vat pentru acasă o problemă de geo­metrie. Era puţin Redacţia ziarului l­a Demostene Botez, să­ şi o scrisoare. Iat-o:­ cam complicată, to­tuşi studiind , cu atenţie am­ reuşit să-i găsesc soluţia. Venind la şcoală, cîţiva dintre colegii mei mi-au cerut să le dau şi lor rezul­tatul. Eu le-am spus că e mai bine să le explic problema, să-i ajut s-o înţe­leagă, iar apoi să şi-o rezolve singuri. Dar mare mi-a fost surprinderea cînd am văzut că ei in­sistau mai departe să le-o dau rezol­vată gata. în cele din urmă, foarte nemulţumiţi de ati­tudinea mea m-au numit „egoistă“. Oa­re am fost intr-a­devăr egoistă ? rugat pe scriitorul spună părerea des- EGOISM? Demostene Botez pre cele relatate in scrisoarea elevei Jeni Mănescu. Iată răspunsul său : Pe cit mi-aduc aminte, în articolul meu publicat nu de mult de ziar, spuneam că egoist este insul care, închis in el, şi even- Su discutam despre tinereţe, educaţie, răspunderi tual fiind mai priceput decit alţii, se izo­lează de colectiv, ţine ştiinţa lui numai pentru el ca sub cheie, şi nu vrea să ajute, să lumineze cît de cît pe unul mai slab. Trebuie să mai adaug că o asemenea predispoziţie face parte dintr-o atitudine generală, dintr-o anumită concepţie despre sine, despre societate, despre raportul din­tre individ şi societate. Totul, absolut totul, orice gest, orice vorbă, orice fapt sunt cin­tărite riguros prin prizma interesului perso­nal, pus mai presus de orice. Lucrurile erau limpezi şi destul de simple. Acum să vedeţi răstălmăcirea dată de un prototip demn de muzeu al egoistului­­parazit, care se erijează în apostol al altruismului atunci cînd poate trage foloa­se comode, care vulgarizează spiritul co­lectivist, care se transformă în demagog numai ca să se menajeze pe sine. Intenţiile şi scopurile urmărite de acesta, îl are în vedere numai pe el însuşi. Ele sunt astfel atribute crase ale celui mai grav egoism. Jeni Mănescu, o elevă, bună la mate­matici, rezolvă o problemă mai grea, mai complicată. Venind la şcoală cu problema făcută cîțiva colegi tăbărăsc pe ea cerin­­du-i caietul ca să copieze problema. Colega le spune : — Hai mai bine să vă explic şi apoi s-o faceţi singuri ! — Egoisto !­­ au strigat aceşti cîţiva co­legi. Şi de aici , problema. Eleva - materia­­(Continuare în pag. 3-a) Fier vechi oţelariilor patriei In întreaga ţară se desfăşoară cu entuziasm acţiunea de strîn­­gere a metalelor vechi. în primul trimestru al anului au fost trimise industriei side­rurgice, peste prevederile pla­nului, circa 15.000 tone de fier vechi şi însemnate cantităţi de deşeuri de fontă şi neferoase, a­­sigurîndu-se astfel, in fiecare lună, cantitatea de metale vechi necesară oţelăriilor. Un aport de seamă în această acţiune îl aduc tinerii. In urmă cu cîteva zile, din staţia Ploeşti — Triaj au plecat spre Combinatul me­talurgic Reşiţa 53 de vagoane încărcate cu fier vechi. Frun­taşi în acţiunea de colectare sunt tinerii de la rafinăria nr. 1, care au predat 50 tone, şi elevii Şco­lii elementare de 7 ani nr. 15 din Ploeşti. Brigăzile utemiste de muncă patriotică din întreprinderile re­giunii Craiova au trimis în a­­cest an centrelor siderurgice 1.040 tone fier vechi. La colec­tarea acestei cantităţi au contri­buit în mai mare măsură tine­rii petrolişti de la schela nr. 2 Ţicleni, elevii şi pionierii oraşe­lor Craiova şi Tg. Jiu. nim­ viaţa şi num­­imtui­lui „Informare tehnică“ Tinerii realizează important„ Cum obţine Jeana Enulescu un procentaj aşa de mare ?“. „Cum reuşeşte ea să confec­­ţioneze bobine de o calitate ire­proşabilă ? Care să fie oare „se­cretul“ ? Iată, numai cîteva din între­bările pe care şi le puneau, to­varăşele de muncă ale bobina­toarei Jeana Enulescu. Şi tutu­­ror acestora le-a răspuns chiar... ea, zilele trecute, cu prilejul unei scurte „Informări tehnice“ . Astfel a fost... dezlegat „secre­tul“ succeselor sale: — O strînsă prietenie cu teh­nica ! Ie-a spus ea. Și Jeana Enulescu, una dintre cele mai frecvente cititoare a bibliotecii tehnice a uzinei, le-a vorbit to­varăşelor sale de muncă despre executarea unei bobine, despre materiale izolante ca şi despre noţiuni generale despre bobinaj. Interesul cu care muncitoarele din secţia bobinaj a Uzinelor „Klement Gottwald“ din Capi­tală, au ascultat expunerea, ca şi faptul că în cadrul „informării tehnice“ au mai luat cuvîntul şi alte bobinatoare, a dovedit că ex­punerea a fost binevenită şi a sugerat comitetului U.T.M. şi cabinetului tehnic, ideea extin­derii acestui gen scurt de con­ferinţe tehnice, menite să con­tribuie la ridicarea calificării profesio­nale a tinerilor muncitori. PETRE MJHAI ajustor-montor Multă vreme în secţia lemn a uzinelor mecanice din oraşul Tr. Severin, secto­rul II, se făcea ri­sipă de material lemnos şi vopsea la sortimentul auto­ateliere mobile tip S.M.T. Tinerii Ion Osnaga și Ion Broscăreanu studiind posibilita­tea reducerii consumului speci­fic de material lemnos au con­statat că la un lot de 10 auto­ateliere se pot economisi circa 2 m. cubi de lemn. Cu această ocazie tinerii au propus folosi­rea mai raţională a materialu­lui lemnos. Fiind aplicată, Iniţiativa a dat roadele aşteptate, aducind o economie anuală de 110 m. cubi de material lemnos. De asemenea, tînărul Aristică Dra­­gotoniu, ajutat de tovarăşul său de muncă Sabin Preda, a propus întrebuinţarea unui strat mai subţire de vopsea care mă­reşte rezistenţa şi calitatea lu­crărilor şi în acelaşi timp se rea­lizează o importantă economie de vopsea. Prin noua metodă se economiseşte anual 2975 kilo­grame vopsea, iar lucrul execu­tat este de bună calitate. ARISTICA BAGHINA funcţionar O lecţie la muzeu La cercul „Sa ne cunoaştem patria“ ce se ţine cu regulari­tate în cadrul fabri­cii de încălţăminte „Tudor Vladimiresu“ din Piteşti, partici­pă numeroşi tineri. Uţă Nicolae, Bălan Petre şi alţii pregă­tesc cu multă atenţie lecţiile, răspund bine la seminarii. Pentru a aprofunda unele probleme discutate în cadrul lecţiei „Unelte de muncă în decursul istoriei“, propagandistul Ion Gavrilă a propus ti­nerilor să ţină o lec­ţie practică. în ziua hotărîtă, cursanţii, ca de obicei, purtau cu ei caiete şi creioane pentru diferite în­semnări. Un lucru era însă schimbat. Lecţia nu se mai ţi­nea în sala obişnuită, ci la muzeul regio­nal din oraş. Aici, cursanţii au făcut cunoştinţă cu o serie de obiecte : unelte, arme, vase, monede etc., din di­leme epoci istorice, în timpul vizitei, propagandistul a dat cursanţilor explica­ţii amănunţite, făcînd legătura între orîn­­duirile sociale, mo­dul de producţie al orînduirii respective şi uneltele caracteris­tice fiecărei orînduiri. Lecţia aceasta prac­tică a fost deosebit de interesantă şi fo­lositoare. NICOLAE VARAŞCANU croitor piele economii Cit­­i pag. II-a. Cu prilejul aniversării naşterii lui V. I. Lenin Cu prilejul celei de a 90 a a­­niversări a naşterii lui Vladimir Ilici Lenin, în întreaga ţară se vor organiza spectacole cinema­tografice cu filme inspirate din viaţa şi opera genialului învăţă­­tor şi conducător al proletarian­tului internaţional, între 1 şi 30 aprilie în Capi­­­ală vor fi prezentate, la 32 de cinematografe, cîte 2 spectacole cu filmele documentare „Vladi­mir Ilici Lenin" şi „Aici a trăit Lenin“. De asemenea în ziua de 21 aprilie, la cinematografele „Maxim Gorki" şi „Libertăţii“ şi în ziua de 22 aprilie, la cinema­­tografele „Republica”, „I. C. Frimu“ şi „înfrăţirea între po­poare" vor avea loc spectacole festive cu aceste filme. Tot in luna aprilie vor fi or­­ganizate in marile fabrici fi u­­zine ale Capitalei, in instituţii, şcoli şi facultăţi spectacole cu filme despre Lenin. Filmul artistic „Familia Ulia­­nov“ şi filmul documentar „Vla­­dimir Ilici Lenin" vor fi pre­zentate, in aceeaşi perioadă, la căminele culturale din 20 de comune şi sate din apropierea oraşului Bucureşti. Cu acest pri­lej, oamenii muncii din aceste localităţi vor asculta şi confe­rinţe consacrate celei de-a 90-a aniversări a naşterii lui Vladi­mir Ilici Lenin. Printre filmele care vor rula in regiunile ţării se află „Po­vestiri despre Lenin", „Omul cu arma“, „In zilele lui Octom­brie" şi „Lenin in Octombrie“ — filme artistice, precum şi do­cumente despre Lenin“ și „In patria lui Lenin" — filme do­cumentare. |1. (Agerpres) Vizita lui M. S. Hruşciov în Franţa Citifi în pag. 4­ a Amănuntele vizitei lui N. S. Hruşciov în Franţa Francezii îl primesc cu entuziasm pe N. S. Hruşciov, In clişeul N. S. Hruşciov şi primarul Marsiliei, Defierre, admirînd pano­rama portului. Pe şantierele noilor unităţi de industrializare a lemnului Constructorii şi montorii de pe şantierele noilor unităţi de industrializare a lemnului de pe cuprinsul ţării grăbesc ritmul lucrărilor in vederea reducerii duratei de executare şi darea lor in producţie cit mai devre­me. ★ La fabrica de cherestea de fag din cadrul Combinatului de industrializare a lemnului de la Preajba s-a terminat monta­jul a două gatere cu co­menzi hidraulice și se află în curs de montaj prima li­nie de fierăstraie-panglică pen­tru debitarea buştenilor. Se ridică scheletul și grinzile din prefabricate de la fabrica de mobi­lă curbată, care va produce anual 600.000 scaune. ★ Construcţia fabricii de mobilă din Iaşi, cu o producţie anuală de 10.000 de garnituri, este ter­minată. Acum se execută com­partimentarea halelor şi finisări, precum şi montarea maşinilor şi instalaţiilor. ★ In ultimul timp ritmul lucră­rilor pe şantierul combinatului din Gherla a fost grăbit. Acum se lucrează la corpul principal de fabricaţie, care se întinde la o suprafaţă de aproximativ 1,5 ha. In această mare clădire se vor produce anual zeci de mii de metri pătraţi de placaje, cîteva milioane de metri pătraţi de furnire şi 100.000 de scaune. Fundaţiile clădirii fiind termi­nate, se lucrează acum la ridi­carea stil­pilor prefabricaţi, la construcţia atelierului mecanic, pavilionului administrativ, can­­tinei şi a trei blocuri de lo­cuinţe.­­ (Agerpres) Carnavalul elevilor Marţi seara ferestrele Ca­sei de cultură a tineretului din raionul 23 August din Capitală au strălucit pină tîrziu, inundate de lumina orbitoare a becurilor. Dar a­­tenţia trecătorilor era atrasă mai ales de muzica şi vese­lia—care se revărsau----dină­­untru. — Tinerii se distrează, lată un lucru bun — observă ca­reva. — E carnavalul elevilor — răspunseră chicotind cîteva fete care se grăbeau spre in­trare. Intr-adevăr, în sala mare, frumos ornamentată, cu pe­reţii pictaţi, cu draperii bo­gate la ferestre, sub ploaia de raze argintii, se desfăşura car­­navalul: o explozie de voio­şie, de tinereţe, de glume şi rîsete, de muzică şi dans. Sute de elevi ai şcolilor medii şi profesionale din raion şi-au dat întîlnire aci, la Casa de cultură, pentru a petrece împreună una din zi­lele vacanţei de primăvară, în vîrtejul valsului chipu­rile dansatorilor strălucesc, iar costumele apar in toată frumuseţea şi originalitatea lor. Valsul se sfîrşeşte___Ur­mează cîteva concursuri: „cel mai bun solist„cea mai reuşită glumă", un concurs de dans şi „cel mai original costumLa cîntece premiul I e cîştigat de Constantin Scutaru de la Şcoala medie nr. 33, iar premiul al II-lea de Elena Balint de la Şcoala medie nr. 38. Tîrziu, noaptea, carnavalul elevilor şcolilor medii şi pro­fesionale din raionul 23 Au­gust a luat sfîrşit. El a prile­juit acestora cîteva clipe de neuitat întro vacanţă atît de frumoasă, cum e vacanţa de primăvară. AUREL GEORGESCU Un aspect din timpul Carnavalului Foto : L. MIRCEA

Next