Scînteia Tineretului, aprilie 1960 (Anul 15, nr. 3384-3409)
1960-04-01 / nr. 3384
Proletari din toate tarile, uniţi-vă! — Ilman Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria ll-a nr.3384 4 PAGINI — 20 BANI Vineri 1 aprilie 1960 Indicaţiile inginerei agronom Ana Damache sunt întotdeauna bine venite. Foto : C. MIHAI Zile de campanie Colectiviştii din satul Popeşti, comuna Gălbinaşi, raionul Brăneşti, s-au adunat în toamnă şi au făcut planuri. Erau mulţumiţi de recoltele pe care abia le strînseseră în hambare, dar voiau ca în anul următor să obţină producţii şi mai mari „Vom semăna 224 hectare cu grîu, 233 ha. cu porumb-boabe, 32 de hectare cu porumb-siloz, 40 de hectare cu floarea-soarelui şi vom mai semăna sfeclă, borceag, lucernă, mazăre, etc. Am obţinut în 1959, peste 1.000 de kg. de grîu la hectar, să obţinem în 1960 peste 1.500. Am obţinut 2.100 de kg. de porumb-boabe în 1959, să recoltăm în 1960 peste 2.500. Şi-au făcut planuri la toate culturile. Cum o să lucrăm pămîntul ca să obţinem aceste producţii ? O să ne spună asta cartea, inginerul agronom Tînăra inginer agronom, Ana Damache, este, se pare, persoana cea mai solicitată în aceste zile. In ziua de luni 28 martie, Ana Damache, a făcut următoarele : De dimineaţă a trebuit să meargă la răsadniţe. Tînărul colectivist Marin Constantin, care se îngrijeşte de răsadniţe, primise de cu seară însărcinarea să spele geamurile. L-a găsit spălindu-le. I-a mai spus ce trebuie să facă, la ce oră să ude, cînd să închidă geamurile. Două tractoare au de arat o suprafaţă pentru însămînţat furaje. Au început ? A fost şi a verificat. Da, lucrează. Se seamănă apoi sfecla de zahăr. Colectiviştii care stau pe semănătoare respectă distanţa şi adîncimea ? Da, o respectă. A fost și a văzut. La 7 km. în cîmp zeci de atelaje ale gospodăriei grăpează griul. Pină mîine la prînz trebuie terminat grăpatul. Brigadierul Vlad Constantin a venit și i-a spus să n-aibă grijă că, uite, oamenii grăpează, se grăbesc. — Dar de ce nu aţi împrăştiat hexacloranul ? — Nu l-am adus încă. — Dar vorbisem să-l aduceți? Colectiviștii nu vor ca griul lor să fie atacat de gîndacul ghebos. Numai că au scăpat din vedere aducerea prafurilor. Le Vor împrăștia neapărat. Dar iată se făcuse de-acum aproape de prînz și n-a sosit încă semănătoarea de floarea-soarelui. Trebuie mers la brigada de tractoare. E ceva drum pină acolo. Acolo, un tractorist bombănea furios. — Fir-ar a dracului de treabă. Nu se potriveşte. — Ce nu se potriveşte ? — Cuplul ăsta. Dar iată că fiind chemat acolo şi şeful brigăzii, cu ajutorul lui şi simţind privirea mustrătoare a inginerei cuplul s-a potrivit Ion Răducu, tractoristul, cunoaște bine locul. De 7 ani lucrează aici. Pe ingineră încă n o cunoaște. Ea nu-i de mult aici. — Semănătoarea putea să fie mai demult pe cîmp, îi spune ea cu reproş. Tractoristul tace. S-or împăca pină la urmă. Așa-i în campanie. Cînd tractorul a pornit cu semănătoarea după el de-a lungul brazdelor, inginera şi-a şters cîteva broboane de sudoare de pe frunte. Unde mai trebuie să meargă ? Da, la canalul de irigaţie. S-o fi terminat digul ? Toată ziua inginera a străbătut cîmpul de la un capăt la altul. A verificat lucrările, a stat de vorbă cu oamenii. Pe cîmp inginera s-a întîlnit cu preşedintele gospodăriei Vlad Ion. Şi acolo, la marginea unei tarlale, s-au sfătuit încă odată. — Cînd să începem la însăminţatul porumbului ? — Mai stăm cîteva zile. — Auzi, spune gînditor preşedintele, tot nu mă împac cu cu porumbul ăsta siloz. Cum adică să-l semănăm ca pe porumbul pentru boabe ? — Da, aşa trebuie semănat. Nu-ţi mai face griji. Trebuie semănat aşa pentru că... Şi din nou o explicaţie amănunţită. De la o zare la alta cîmpul e străbătut de oameni. Seamănă, grăpează, împrăştie îngrăşăminte chimice, pentru ca să smulgă pămîntului cu mai multe roade. Un om obişnuit, unul din luptătorii pe care-i întîlneşti pretutindeni pe frontul acesta paşnic, al cuceririi belşugului. MIHAI CARANFIL Brigăzile utemiste de muncă patriotică la lucru In curînd oraşul Constanţa, va avea o nouă gară construită după toate regulile tehnicii moderne. Vechea gară, situată în centrul oraşului a fost demolată şi pe terenul rezultat se va amenaja un parc şi un frumos bulevard, se vor înălţa blocuri muncitoreşti. Mobilizaţi de organizaţiile de bază U.T.M. din oraş, utemiştii şi tinerii au participat la lucrările de demolare, iar acum lucrează la curăţirea şi nivelarea terenului. Zilele trecute, alături de sutele de tineri din oraş, au muncit aici şi brigăzile utemiste de muncă patriotică de la Şcoala medie mixtă nr. 1 „Mircea cel Bătrîn". In această acţiune patriotică s-au evidenţiat utemiştii Gh. Mărăcine, Cecilia Alexandrescu, Liviu Ionescu. In felul acesta, utemiştii contribuie la Infrumuseţarea oraşului lor. VASILE STAVROSITU elev Montorii Gheţău Constantin şi Seceleanu Marin de la secţia motoare a Uzinelor „23 August“ din Capitală lucrind la montarea unui motor pe bancul de probă. Foto : AGERPRES Primăvară... Fotó : PAVEL POPESCU La redacţie ne-a sosit Dragă redacţie, Mă numesc Jeni Mănescu şi sunt elevă în clasa a XI-a la Şcoala medie din Băileşti. Citind articolul „Egoismul“ apărut in ,Scînteia tineretului“ în numărul său din 11 februarie a.c. unii dintre colegii mei au înţeles, după părerea mea, intr-un mod cu totul greşit esenţa şi sensul manifestărilor de egoism. De exemplu, într-una din zile, tovarăşul profesor de matematică ne-a dat de rezolvat pentru acasă o problemă de geometrie. Era puţin Redacţia ziarului la Demostene Botez, să şi o scrisoare. Iat-o: cam complicată, totuşi studiind , cu atenţie am reuşit să-i găsesc soluţia. Venind la şcoală, cîţiva dintre colegii mei mi-au cerut să le dau şi lor rezultatul. Eu le-am spus că e mai bine să le explic problema, să-i ajut s-o înţeleagă, iar apoi să şi-o rezolve singuri. Dar mare mi-a fost surprinderea cînd am văzut că ei insistau mai departe să le-o dau rezolvată gata. în cele din urmă, foarte nemulţumiţi de atitudinea mea m-au numit „egoistă“. Oare am fost intr-adevăr egoistă ? rugat pe scriitorul spună părerea des- EGOISM? Demostene Botez pre cele relatate in scrisoarea elevei Jeni Mănescu. Iată răspunsul său : Pe cit mi-aduc aminte, în articolul meu publicat nu de mult de ziar, spuneam că egoist este insul care, închis in el, şi even- Su discutam despre tinereţe, educaţie, răspunderi tual fiind mai priceput decit alţii, se izolează de colectiv, ţine ştiinţa lui numai pentru el ca sub cheie, şi nu vrea să ajute, să lumineze cît de cît pe unul mai slab. Trebuie să mai adaug că o asemenea predispoziţie face parte dintr-o atitudine generală, dintr-o anumită concepţie despre sine, despre societate, despre raportul dintre individ şi societate. Totul, absolut totul, orice gest, orice vorbă, orice fapt sunt cintărite riguros prin prizma interesului personal, pus mai presus de orice. Lucrurile erau limpezi şi destul de simple. Acum să vedeţi răstălmăcirea dată de un prototip demn de muzeu al egoistuluiparazit, care se erijează în apostol al altruismului atunci cînd poate trage foloase comode, care vulgarizează spiritul colectivist, care se transformă în demagog numai ca să se menajeze pe sine. Intenţiile şi scopurile urmărite de acesta, îl are în vedere numai pe el însuşi. Ele sunt astfel atribute crase ale celui mai grav egoism. Jeni Mănescu, o elevă, bună la matematici, rezolvă o problemă mai grea, mai complicată. Venind la şcoală cu problema făcută cîțiva colegi tăbărăsc pe ea cerindu-i caietul ca să copieze problema. Colega le spune : — Hai mai bine să vă explic şi apoi s-o faceţi singuri ! — Egoisto ! au strigat aceşti cîţiva colegi. Şi de aici , problema. Eleva - materia(Continuare în pag. 3-a) Fier vechi oţelariilor patriei In întreaga ţară se desfăşoară cu entuziasm acţiunea de strîngere a metalelor vechi. în primul trimestru al anului au fost trimise industriei siderurgice, peste prevederile planului, circa 15.000 tone de fier vechi şi însemnate cantităţi de deşeuri de fontă şi neferoase, asigurîndu-se astfel, in fiecare lună, cantitatea de metale vechi necesară oţelăriilor. Un aport de seamă în această acţiune îl aduc tinerii. In urmă cu cîteva zile, din staţia Ploeşti — Triaj au plecat spre Combinatul metalurgic Reşiţa 53 de vagoane încărcate cu fier vechi. Fruntaşi în acţiunea de colectare sunt tinerii de la rafinăria nr. 1, care au predat 50 tone, şi elevii Şcolii elementare de 7 ani nr. 15 din Ploeşti. Brigăzile utemiste de muncă patriotică din întreprinderile regiunii Craiova au trimis în acest an centrelor siderurgice 1.040 tone fier vechi. La colectarea acestei cantităţi au contribuit în mai mare măsură tinerii petrolişti de la schela nr. 2 Ţicleni, elevii şi pionierii oraşelor Craiova şi Tg. Jiu. nim viaţa şi numimtuilui „Informare tehnică“ Tinerii realizează important„ Cum obţine Jeana Enulescu un procentaj aşa de mare ?“. „Cum reuşeşte ea să confecţioneze bobine de o calitate ireproşabilă ? Care să fie oare „secretul“ ? Iată, numai cîteva din întrebările pe care şi le puneau, tovarăşele de muncă ale bobinatoarei Jeana Enulescu. Şi tuturor acestora le-a răspuns chiar... ea, zilele trecute, cu prilejul unei scurte „Informări tehnice“ . Astfel a fost... dezlegat „secretul“ succeselor sale: — O strînsă prietenie cu tehnica ! Ie-a spus ea. Și Jeana Enulescu, una dintre cele mai frecvente cititoare a bibliotecii tehnice a uzinei, le-a vorbit tovarăşelor sale de muncă despre executarea unei bobine, despre materiale izolante ca şi despre noţiuni generale despre bobinaj. Interesul cu care muncitoarele din secţia bobinaj a Uzinelor „Klement Gottwald“ din Capitală, au ascultat expunerea, ca şi faptul că în cadrul „informării tehnice“ au mai luat cuvîntul şi alte bobinatoare, a dovedit că expunerea a fost binevenită şi a sugerat comitetului U.T.M. şi cabinetului tehnic, ideea extinderii acestui gen scurt de conferinţe tehnice, menite să contribuie la ridicarea calificării profesionale a tinerilor muncitori. PETRE MJHAI ajustor-montor Multă vreme în secţia lemn a uzinelor mecanice din oraşul Tr. Severin, sectorul II, se făcea risipă de material lemnos şi vopsea la sortimentul autoateliere mobile tip S.M.T. Tinerii Ion Osnaga și Ion Broscăreanu studiind posibilitatea reducerii consumului specific de material lemnos au constatat că la un lot de 10 autoateliere se pot economisi circa 2 m. cubi de lemn. Cu această ocazie tinerii au propus folosirea mai raţională a materialului lemnos. Fiind aplicată, Iniţiativa a dat roadele aşteptate, aducind o economie anuală de 110 m. cubi de material lemnos. De asemenea, tînărul Aristică Dragotoniu, ajutat de tovarăşul său de muncă Sabin Preda, a propus întrebuinţarea unui strat mai subţire de vopsea care măreşte rezistenţa şi calitatea lucrărilor şi în acelaşi timp se realizează o importantă economie de vopsea. Prin noua metodă se economiseşte anual 2975 kilograme vopsea, iar lucrul executat este de bună calitate. ARISTICA BAGHINA funcţionar O lecţie la muzeu La cercul „Sa ne cunoaştem patria“ ce se ţine cu regularitate în cadrul fabricii de încălţăminte „Tudor Vladimiresu“ din Piteşti, participă numeroşi tineri. Uţă Nicolae, Bălan Petre şi alţii pregătesc cu multă atenţie lecţiile, răspund bine la seminarii. Pentru a aprofunda unele probleme discutate în cadrul lecţiei „Unelte de muncă în decursul istoriei“, propagandistul Ion Gavrilă a propus tinerilor să ţină o lecţie practică. în ziua hotărîtă, cursanţii, ca de obicei, purtau cu ei caiete şi creioane pentru diferite însemnări. Un lucru era însă schimbat. Lecţia nu se mai ţinea în sala obişnuită, ci la muzeul regional din oraş. Aici, cursanţii au făcut cunoştinţă cu o serie de obiecte : unelte, arme, vase, monede etc., din dileme epoci istorice, în timpul vizitei, propagandistul a dat cursanţilor explicaţii amănunţite, făcînd legătura între orînduirile sociale, modul de producţie al orînduirii respective şi uneltele caracteristice fiecărei orînduiri. Lecţia aceasta practică a fost deosebit de interesantă şi folositoare. NICOLAE VARAŞCANU croitor piele economii Citi pag. II-a. Cu prilejul aniversării naşterii lui V. I. Lenin Cu prilejul celei de a 90 a aniversări a naşterii lui Vladimir Ilici Lenin, în întreaga ţară se vor organiza spectacole cinematografice cu filme inspirate din viaţa şi opera genialului învăţător şi conducător al proletariantului internaţional, între 1 şi 30 aprilie în Capială vor fi prezentate, la 32 de cinematografe, cîte 2 spectacole cu filmele documentare „Vladimir Ilici Lenin" şi „Aici a trăit Lenin“. De asemenea în ziua de 21 aprilie, la cinematografele „Maxim Gorki" şi „Libertăţii“ şi în ziua de 22 aprilie, la cinematografele „Republica”, „I. C. Frimu“ şi „înfrăţirea între popoare" vor avea loc spectacole festive cu aceste filme. Tot in luna aprilie vor fi organizate in marile fabrici fi uzine ale Capitalei, in instituţii, şcoli şi facultăţi spectacole cu filme despre Lenin. Filmul artistic „Familia Ulianov“ şi filmul documentar „Vladimir Ilici Lenin" vor fi prezentate, in aceeaşi perioadă, la căminele culturale din 20 de comune şi sate din apropierea oraşului Bucureşti. Cu acest prilej, oamenii muncii din aceste localităţi vor asculta şi conferinţe consacrate celei de-a 90-a aniversări a naşterii lui Vladimir Ilici Lenin. Printre filmele care vor rula in regiunile ţării se află „Povestiri despre Lenin", „Omul cu arma“, „In zilele lui Octombrie" şi „Lenin in Octombrie“ — filme artistice, precum şi documente despre Lenin“ și „In patria lui Lenin" — filme documentare. |1. (Agerpres) Vizita lui M. S. Hruşciov în Franţa Citifi în pag. 4 a Amănuntele vizitei lui N. S. Hruşciov în Franţa Francezii îl primesc cu entuziasm pe N. S. Hruşciov, In clişeul N. S. Hruşciov şi primarul Marsiliei, Defierre, admirînd panorama portului. Pe şantierele noilor unităţi de industrializare a lemnului Constructorii şi montorii de pe şantierele noilor unităţi de industrializare a lemnului de pe cuprinsul ţării grăbesc ritmul lucrărilor in vederea reducerii duratei de executare şi darea lor in producţie cit mai devreme. ★ La fabrica de cherestea de fag din cadrul Combinatului de industrializare a lemnului de la Preajba s-a terminat montajul a două gatere cu comenzi hidraulice și se află în curs de montaj prima linie de fierăstraie-panglică pentru debitarea buştenilor. Se ridică scheletul și grinzile din prefabricate de la fabrica de mobilă curbată, care va produce anual 600.000 scaune. ★ Construcţia fabricii de mobilă din Iaşi, cu o producţie anuală de 10.000 de garnituri, este terminată. Acum se execută compartimentarea halelor şi finisări, precum şi montarea maşinilor şi instalaţiilor. ★ In ultimul timp ritmul lucrărilor pe şantierul combinatului din Gherla a fost grăbit. Acum se lucrează la corpul principal de fabricaţie, care se întinde la o suprafaţă de aproximativ 1,5 ha. In această mare clădire se vor produce anual zeci de mii de metri pătraţi de placaje, cîteva milioane de metri pătraţi de furnire şi 100.000 de scaune. Fundaţiile clădirii fiind terminate, se lucrează acum la ridicarea stilpilor prefabricaţi, la construcţia atelierului mecanic, pavilionului administrativ, cantinei şi a trei blocuri de locuinţe. (Agerpres) Carnavalul elevilor Marţi seara ferestrele Casei de cultură a tineretului din raionul 23 August din Capitală au strălucit pină tîrziu, inundate de lumina orbitoare a becurilor. Dar atenţia trecătorilor era atrasă mai ales de muzica şi veselia—care se revărsau----dinăuntru. — Tinerii se distrează, lată un lucru bun — observă careva. — E carnavalul elevilor — răspunseră chicotind cîteva fete care se grăbeau spre intrare. Intr-adevăr, în sala mare, frumos ornamentată, cu pereţii pictaţi, cu draperii bogate la ferestre, sub ploaia de raze argintii, se desfăşura carnavalul: o explozie de voioşie, de tinereţe, de glume şi rîsete, de muzică şi dans. Sute de elevi ai şcolilor medii şi profesionale din raion şi-au dat întîlnire aci, la Casa de cultură, pentru a petrece împreună una din zilele vacanţei de primăvară, în vîrtejul valsului chipurile dansatorilor strălucesc, iar costumele apar in toată frumuseţea şi originalitatea lor. Valsul se sfîrşeşte___Urmează cîteva concursuri: „cel mai bun solist„cea mai reuşită glumă", un concurs de dans şi „cel mai original costumLa cîntece premiul I e cîştigat de Constantin Scutaru de la Şcoala medie nr. 33, iar premiul al II-lea de Elena Balint de la Şcoala medie nr. 38. Tîrziu, noaptea, carnavalul elevilor şcolilor medii şi profesionale din raionul 23 August a luat sfîrşit. El a prilejuit acestora cîteva clipe de neuitat întro vacanţă atît de frumoasă, cum e vacanţa de primăvară. AUREL GEORGESCU Un aspect din timpul Carnavalului Foto : L. MIRCEA