Scînteia Tineretului, mai 1960 (Anul 15, nr. 3410-3434)
1960-05-03 / nr. 3410
1 MaiVin în cetăţile otelului Hunedoara Reşiţa In Hunedoara, inimă de oţel a patriei, bravii muncitori ai marelui Combinat siderurgic sărbătoresc ziua de 1 Mai. Trec gărzile muncitoreşti, apoi pionierii, in urma acestora păşesc dîrz siderurgiştii. ,Mai mult oţel, mai mult metal“ sub această lozincă se întrec muncitorii. Alături de muncitorii vîrstnici, în frunte cu comuniştii, tinerii au realizat însemnate victorii. Gospodărind cu grijă materia primă şi auxiliară, dezvoltînd mişcarea de inovaţii, colectivul oţelăriei Martin nr. 2 a economisit peste 3 milioane lei. Indicele de utilizare a agregatelor a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca urmare durata de elaborare a şarjelor a fost redusă cu aproape două ore. Graficele purtate în coloană ilustrează roadele muncii entuziaste pe care o desfăşoară hunedorenii în cinstea Congresului Partidului. In acest an oţelarii Combinatului au dat peste plan 13.293 tone fontă, 39231 tone laminate şi altele. Numai la bluming muncitorii, inginerii şi tehnicienii au dat peste plan 25.000 tone laminate. Tinerii de la sectorul I furnale raportează că alături de vîrstnici, în frunte cu comuniștii, au dat peste plan 78.000 tone fontă şi au realizat economii în valoare de 3.500.000 lei. Valoarea economiilor realizate în acest an de întreg colectivul de muncă al Combinatului siderurgic Hunedoara este de peste 15 milioane lei. O deosebită impresie a produs-o în timpul demonstraţiei corul alegoric al constructorilor de la grupul nr. 1 al I.C.S.H. din Hunedoara. El purta macheta unui bloc cu 24 apartamente pe care muncitorii îl construiesc din economii (lucrările au fi început). In ziua de 1 Mai tinerii hunedoreni au raportat alte numeroase succese. Cei 5.388 de tineri cuprinşi în 197 brigăzi utemiste de muncă patriotică, muncind alături de vîrstnici, au contribuit ca în acest an să se efectueze 484.000 ore muncă voluntară, economisindu-se astfel 1.108.157 lei. Din rindul demonstranţilor care au obţinut succese deosebite în muncă fac parte : comunistul Traian Birlea, prim topitor la cuptorul nr. 4 al oţelăriei nr. 1, constructorul Petraş Petru de la grupul 4 al I.C.S.H., jurnalistul Ion Chiroşca de la furnalul nr. 4. PETRE JURGONI 1 Mai a poposit la Reşiţa în straie sărbătoreşti găsind pe oamenii muncii din cetatea de foc în plin avînt al întrecerii în cinstea Congresului Partidului pentru a da patriei mai mult metal şi maşini mai bune şi mai ieftine. Aproape 7.000.000 lei economii la preţul de cost, 2.700 tone fontă, 9.000 tone oţel la oţelăria Martin, 7.000 tone laminate-finite peste prevederile planului, 184 noi apartamente de locuit, o nouă sală de spectacole cu 700 de locuri - iată câteva din succesele raportate la această sărbătoare. Furnalistul Vasile Benea, Erou al Muncii Socialiste, laminatorul Petre Constantin, Traian Ciorbă, responsabilul brigăzii de tineri oţelari turnători de la oţelăria Martin, Pavel Baghi responsabil de brigadă la unul din cuptoarele oţelăriei, maistrul Ion Putz de la fabrica de motoare electrice şi mulţi alţii fruntaşi în întrecere sunt prezenţi la demonstraţie fiind ei înşişi sărbătoriţi de tovarăşii lor. Ion Savu, cunoscut topitor de fontă reşiţean, poartă cu mîndrie drapelul de secţie fruntaşă pe ţară cucerit pentru a şasea oară consecutiv de colectivul de jurnalişti reşiţeni. O economie la preţul de cost de 2.500.090 lei şi 2.700 tone fontă peste plan sunt rezultatele obţinute pînă acum de furnalişti in întrecere. In timp ce furnaliştii demonstrează şi Mâduţă Vasile poartă drapelul de brigadă fruntaşă pe combinat, ciştigat de brigada de tineret pe care o conduce el însuşi, la furnale se realizează noi şarje de fontă. Lucrează acolo topitorii conduşi de Sebastian Feher iar la furnalul 2 topitorii conduşi de Ştefan Drotleff. După furnalişti vin in coloane largi, oţelarii şi laminatorii. Pe graficul oţelarilor scrie: 2.724.000 lei economii la reducerea preţului de cost. Din cantitatea de metal economisit de laminatori in acest an prin laminarea la toleranţe negative, acţiune care se încadrează in campania procesului milimetrilor, s-ar putea făuri 100 de camioane, 40 de tractoare şi 2 turbine de 7.000 kw. fiecare. Şi în timp ce demonstraţia continuă, în combinat munca este un toi: oţelari, jurnalişti, scot noi şarje. Succesele obţinute pînă acum vor fi urmate de altele şi mai mari, căci siderurgiştii şi metalurgiştii din Reţiţa sînt hotărîţi să-şi îndeplinească şi să depăşească angajamentele luate în întrecere în cinstea Congresului Partidului Muncitoresc Român. NICOLAE CATANÄ ION VELNICOV Un car alegoric din raionul 23 August. a.x QzLetL Iffiensa piaţă a rămas pentru cîteva clipe goală. Ultimul plutbh al gărzilor muncitoreşti a trecut, luînd pas de voie, în afara pieţii. E linişte. Uriaşa fanfară şi-a stăipînit pentru cîteva clipe glasul alămurilor şi al tobelor. Spre piaţă înaintează uşor, cu o legănare graţioasă, o uriaşă floare de nufăr. In faţa tribunei oficiale, împlinindu-i-se parcă sorocul sub razele fierbinţi ale soarelui, floarea de nufăr îşi desface petalele. Şi dintre ele — surprinzător şi minunat pistil — Mariana dintr-a treia — un boţ de fată — cu două steguleţe în mină. O aplecare uşoară, apoi steguleţele dau semnalul aşteptat. în piaţă poate intra, liber şi năvalnic, rîul cravatelor roşii *— fiu al marelui fluviu al uriaşelor coloane de oameni ai muncii- Taţii, mamele şi fraţii i-au trimis înaintea lor în piaţă ca pe un semn, ca pe o solie, pe fiii şi fraţii lor mai mici, pe cei ce vor prelua mîine cu mîinile şi cu minţile lor pricepute şi harnice neîntreruptul schimb al făuririi celei mai drepte şi luminoase orînduiri din istoria omenirii-In piaţă e stăpîn viitorul. E imaginea sa vie. Piaţa e o grădină, o tălăzuire nesfîrşită de culori, de obraji arzînd de bucurie şi emoţie, de priviri pline de lumina bucuriilor, valuri continue de glasuri limpezi, de urale care zboară în văzduh odată cu albii porumbei. Păşiţi, pionieri.! Tot ceea ce visul vostru neînfricat cutează se împlineşte aevea. Gestul celor ce-au înmînat buchetele de flori conducătorilor partidului şi guvernului e semnul adîncei voastre recunoştinţe, al solemnului angajament de a răspunde, învăţînd cu sîrguinţă, însuşindu-vă cultura şi ştiinţa, grijii ce se acordă creşterii voastre minunate. I. B. Oneşti — oraş născut în ultimii ani. Acum 4—5 ani era o comună cu mai puţin de 3.000 de locuitori. Azi Oneştiul este un oraş în toată puterea cuvîntului — numără peste 27.000 de locuitori. Mai ieri aici era cîmp, lanuri cultivate. Azi, oriunde iţi arunci privirea vezi noul : în dreapta se înalţă blocuri, magazine iar în zare, de jur împrejur, şantiere . acolo se înalţă marele combinat de cauciuc sintetic, dincolo uzina de sodă electrolitică, mai departe termocentrala care continuă să nu dezvolte şi rafinăria nr. 10. Astăzi, în prima zi de mai, acum cînd soarele îşi revarsă darnic aurul raselor sale, oamenii muncii, vîrstnici şi tineri, din Oneşti demonstrează raportînd partidului şi guvernului succesele dobîndite în întrecerea ce se desfăşoară în cinstea celui de al lîl lon Congres al Partidului. Graficele şi pancardele purtate de tineri, vorbesc despre contribuţia adusă de tineret la scurtarea cu 65 de zile a termenului de executare a instalaţiilor monoclorbenzen şi de texan, despre construirea şi darea în folosinţă de la începutul altului şi pînă în prezent a 260 de apartamente, pe lingă realizarea a peste 650.000 lei economii obţinute de tineretul din Oneşti, prin reducerea consumului de materiale şi prin diferite acţiuni de muncă patriotică. In rândul fruntaşilor in producţie care au luat loc în tribuna oficială se află şi tinărul Gheorghe Coteţ. El, împreună cu brigada sa de tineret a făcut cu regularitate economii de materiale, în fiecare lună între 2—4 la sută (sub nivelul consumului specific planificat) şi a reuşit să cucerească drapelul de brigadă de tineret fruntaşă. Brigada lui Gh. Coteţ, aplicind iniţiativa tovarăşului său Gheorghe Bucelea, de a reduce cu cel puţin 2 la sută consumul specific la materialele cu care se lucrează, a obţinut pînă acum economii valorând 48.000 lei. Prin faţa tribunei continuă să treacă în şuvoi nestăvilit de zidari, montori, instalatori de pe şantiere, harnici oameni ai muncii din tinărul oraş Oneşti. I. BLAGOVICI de pumânată In cel mai tînăr oraş al patriei Trec pionierii. Capitală și nu fără Trec gărzile muncitorești. Privind carele alegorice Privind de 1 Mai carele alegorice, admirindu-le frumuseţile, observai că ele erau de două feluri : unele cu un caracter mai simbolic, sugerînd de la prima vedere o idee, o comparaţie, altele pe care trebuia să le priveşti mai cu atenţie deoarece obiectele expuse aveau o valoare concretă reprezentînd, ca să spunem aşa, un raport al realizărilor obţinute, cu exemple vii, mostre grăitoare. Amîndouă genurile de care, erau însă înaripate de poezie, de poezia marilor succese ale poporului nostru în anii minunaţi ai construcţiei socialiste. Această clasificare ni s-a impus, printre altele, privind, de pildă, o seamă de care alegorice ale unor instituţii, ale coloanelor de oameni ai muncii intelectuale. Iată de pildă carul alegoric al Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti. Deasupra, asemenea pavilionului din vîrful catargului, care indică apartenenţa navei, o imensă liră înfrăţită cu un steag purpuriu. O metaforă elocventă: arta muzicală în slujba măreţelor idei ale comunismului. Sau, carul studenţilor Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale“, un eşafodaj de schele de pe care studenţii recită cu patos versurile lui Maiakovski despre frumuseţea muncii în socialism. Iată sugerată ideea despre actorii de mîine care se pregătesc de pe acum, să meargă pe schelele cele mai înaintate ale vastului şantier care e ţara noastră de azi, contribuind cu arta lor la construirea măreţului edificiu socialist, despre strînsa legătură a culturii noastre noi cu viaţa. Dar, ne-a fost dat să vedem şi un altfel de car, acela al Institutului de fizică atomică, în afară de emblema cunoscută cu nucleul atomic, în rest totul avea caracter practic, lucrativ. Aparate Complicate, defectoscoape gamma pentru detectat fisuri în tuburile petrolifere etc. Este însă oare mai puţină poezie la faptul de a şti că ţara noastră batjocorită în trecut de imperialiştii străini şi slugile lor din ţară cu titlul de „eminamente agricolă“, este azi o ţară a ştiinţei înaintate, că azi la noi defilează pe care alegorice, alături de arhicunoscutele locomotive şi războaie de ţesut, aparate pentru numărătoare de radiaţii, contoare de radiaţii, mîini mecanice pentru manipulat de la distanţă substanţe radioactive şi altele, creaţii ale tehnicii celei mai noi, totodată tehnica prezentului şi a viitorului? Şi ţie acest car alegoric al I.F.A. o inscripţie modestă indică în cîte domenii a pătruns la noi acum tehnica atomică , în industria metalurgică, chimică, petroliferă, extractivă, constructoare de maşini. Nu, hotărît lucru, între cele două feluri de care alegorice despre care vorbeam, nu este o diferenţă de sens major ci, dimpotrivă, ele vorbesc, fiecare pe limba lor, despre avîntul economiei, ştiinţei, artei şi culturii puse în slujba construcţiei socialiste în patria noastră. B. DUMITRESCU Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. 1-a) toate, s-a făurit şi se dezvoltă continuu unitatea politico-morală a poporului muncitor în jurul partidului şi guvernului. Tovarăşi, se mai despart mai puţin de două luni pînă la cel de-al II-ea Congres al Partidului Muncitoresc Român, eveniment de deosebită însemnătate pentru viaţa partidului şi a întregului nostru popor • Congresul va dezbate şi adopta schiţa planului economic de perspectivă pe 15 ani şi planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960—1965, care va determina un puternic şi continuu avînt al economiei şi culturii, pe drumul desăvîrşirii operei de construire a socialismului şi al înfloririi scumpei noastre patrii, Republica Populară Romina. Întrecerea socialistă în cinstea celui de-al III- lea Congres al partidului a luat o deosebită amploare, cuprinzînd mase din ce în ce mai largi ale oamenilor muncii din industrie şi agricultură Angajamentele luate de colectivele întreprinderilor şi realizările obţinute pînă acum sînt mărturie atît a marilor rezerve de care dispune economia naţională, cit şi a capacităţii creatoare a maselor în descoperirea şi valorificarea acestor rezerve. Toate acestea ne dau convingerea că planul de stat pe 1960 va fi îndeplinit şi depăşit, ceea ce va crea o puternică bază pentru înfăptuirea măreţelor sarcini de dezvoltare a economiei naţionale în anii următori ai planului de 6 ani. Tovarăşi, Sărbătorim anul acesta , Mai în condiţiile creşterii şi întăririi continue a forţelor socialismului şi păcii în lumea întreagă. Remarcabilele succese ale Uniunii Sovietice în construcţia desfăşurată a comunismului, puternicul avînt al ştiinţei şi tehnicii sovietice, care au stîrnit admiraţia întregii lumi, precum şi realizările însemnate obţinute de popoarele ţărilor de democraţie populară din Europa şi Asia în construirea bazelor socialismului, demonstrează în mod evident întregii omeniri superioritatea orînduirii socialiste asupra celei capitaliste. Poporul român transmite un călduros salut frăţesc marelui popor sovietic, constructor al comunismului şi popoarelor din toate ţările socialiste Ideile socialismului exercită o influenţă şi o atracţie din ce în ce mai puternică asupra oamenilor muncii din ţările capitaliste, care trăiesc încă în condiţii grele de exploatare, ele le luminează calea în lupta lor pentruo viaţă mai bună, pentru libertate şi pace Cu prilejul zilei de 1 Mai, oamenii muncii din ţara noastră îşi manifestă solidaritatea lor frăţească cu lupta celor ce muncesc din ţările capitalului, împotriva şomajului şi mizeriei, pentru îmbunătăţirea salariilor, condiţii mai bune de muncă, pentru drepturi democratice, progres social şi pentru pace între popoare. Cu o putere irezistibilă se desfăşoară lupta popoarelor asuprite din colonii, pentru cucerirea independenţei naţionale, apropiind sfirşitul putredului şi ruşinosului sistem colonial, atît de urît de popoare. Poporul român îşi exprimă solidaritatea cu popoarele din colonii, care luptă pentru eliberarea lor naţională, şi urmăreşte cu vie simpatie succesele ce se obţin popoarele care au scuturat jugul colonial şi luptă pentru consolidarea independenţei şi dezvoltarea economiei lor naţionale. Popoarele din întreaga lume îşi manifestă din ce în ce mai puternic hotărîrea lor de lupta împotriva războiului, pentru apărarea păcii. Ideile leniniste ale coexistenţei paşnice între popoare, pentru rezolvarea problemelor litigioase pe calea tratativelor, cuceresc zi de zi noi şi noi mase de oameni din toate ţările, cercuri tot mai largi ale opiniei publice mondiale Iniţiativele de pace ale Uniunii Sovietice, istoricele ei propuneri cu privire la dezarmarea generală şi totală, misiunea de pace a tov. Hruşciov într-o serie de ţări şi tratativele pe care le-a purtat cu conducătorii acestora, constituie contribuţii de cea mai mare însemnătate la slăbirea încordării internaţionale şi îmbunătăţirea relaţiilor între state şi se bucură de aprobarea unanimă a poporului nostru, ca şi a tuturor oamenilor dornici de pace de pe glob. In curînd va avea loc conferinţa la nivel înalt a celor patru mari puteri, de la care popoarele cer şi aşteaptă un aport important la rezolvarea celor mai urgente probleme de care depinde consolidarea păcii în lume. Eforturile ce se depun pentru însănătoşirea atmosferei internaţionale întîmpină împotrivirea cercurilor imperialiste agresive, care acţionează în continuare de pe poziţiile politicii falimentare a „războiului rece“, încercînd în fel şi chip să împiedice statornicirea unor relaţii de colaborare paşnică între state. Dar desfăşurarea evenimentelor internaţionale arată că forţele mondiale cointeresate în apărarea păcii sunt cu mult superioare forţelor imperialiste agresive, că în epoca noastră este posibilă preîntîmpinarea războiului, întărirea continuă a vigilenţei popoarelor şi unirea şi mai puternică a tuturor forţelor iubitoare de pace, este chezăşia sigură a victoriei păcii în lume. Partidul şi guvernul nostru duc cu fermitate o politică de întărire a unităţii şi colaborării frăţeşti cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist, o politică de coexistenţă paşnică, de dezvoltare a colaborării cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor socială și de stat. Republica Populară Romînă participă activ la lucrările Comitetului celor 10 state pentru dezarmare şi la o serie de alte organisme internaţionale. Propunerile Guvernului R.P Romíne cu privire la transformarea regiunii balcanilor într-o zonă a înţelegerii şi a păcii, denuclearîzată şi fără arme rachetă, sunt o contribuţie la dezvoltarea colaborării prieteneşti între statele din Balcani, la apărarea şi consolidarea păcii in lumea întreagă. Tovarăşi, Sărbătorind ziua de 1 Mai, oamenii muncii din patria noastră, strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului, îşi manifestă hotărîrea de a nu precupeţi nici un efort, de a munci cu şi mai multă abnegaţie, pentru înfăptuirea sarcinilor planului de dezvoltare a economiei naţionale, creşterea continuă a bunăstării poporului muncitor, pentru întărirea şi înflorirea scumpei noastre patrii — Republica Populară Romină, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Guvernul Republicii Populare Romíne urează din toată inima tuturor celor ce muncesc din patria noastră să obţină noi şi însemnate succese în lupta şi munca lor nobilă şi eroică. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ! Trăiască şi să se întărească unitatea ţărilor lagărului socialist in frunte cu Uniunea Sovietică! Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă! Trăiască eroica noastră clasă muncitoare, aliata sa de nădejde, ţărănimea muncitoare, întregul nostru popor muncitor ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, inspiratorul şi organizatorul luptei poporului român pentru făurirea vieţii noi socialiste! Trăiască pacea şi prietenia între popoare ! Aspect de la demonstraţia oamenilor munţii din Cluj. Tinere sportive din Capitală Plimbare de seară Spre seară, la ceasul naşterii stelelor, te-am văzut îndreptîndu-ţi paşii spre noua piaţă a palatului. Erai cu... dar cu cine Ţiu erai ! Tot Bucureştiul, de la mic la mare, străbatea aleile proaspete, de parcă reedita demonstraţia de dimineaţă. Nu ţineai să fii original. Erai îmbrăcat ca toţi ceilalţi, cu haine bune, şi gulerul cămăşii stătea drept, puţin solemn. Ca şi ceilalţi ţineai de braţ cîteva fiinţe dragi, potrivindu-vă la mers. Ca şi ceilalţi priveai încîntat această apariţie vrăjitorească - un oraş cu totul şi cu totul minunat, strălucind in lumini, înmiresmat de verdeaţă. Te bucurai adine ca şi alte sute de mii de oameni ai muncii, porniţi în aceeaşi plimbare. Ţi-ai prelungit plimbarea ori s-a putut mai mult, greu smuls de Iriga vitrinele rînduite sub părticele albe, plecind cu o dulce osteneală spre casă. Dar cu cît te apropiai de vechiul cartier, undeva spre Griviţa sau poate spre Mihai Bravu, un gînd te cucerea şi îţi înflorea chipul: „Vine spre noi ! Vine spre cartierul nostru ! Vine spre casa noastră - Cine ? - Cum cine ? - Tot ceea ce am văzut: blocul nou, neonul, aleea, piaţa largă. Vine spre Griviţa, spre Mihai Bravu, spre toate cartierele. Deşi la o simplă plimbare in seara de 1 Mai, te întorci acasă Cu hotărîrea de a munci cît zece pentru a grăbi ritmul construcţiei socialiste. ŞTEFAN IUREŞ