Scînteia Tineretului, august 1960 (Anul 15, nr. 3488-3512)
1960-08-02 / nr. 3488
COMUNICAT In ziua de 1 august 1960 a avut loc şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. La primul punct al ordinei de zi plenara a ascultat o informare prezentată de tovarăşul Al. Moghioroş cu privire la mersul lucrărilor agricole şi a stabilit măsuri în vederea pregătirii campaniei agricole de toamnă. La al 2-lea punct al ordinei de zi a plenarei, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a prezentat o dare de seamă cu privire la Consfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, care a avut loc la Bucureşti în timpul Congresului al III-lea al P.M.R. Plenara a adoptat în unanimitate o rezoluţie prin care aprobă activitatea delegaţiei P.M.R. şi Comunicatul adoptat la Consfătuire. REZOLUŢIE Plenara C.C. al P.M.R., ascultând darea de seamă a tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej cu privire la Consfătuirea de la Bucureşti a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, aprobă în unanimitate activitatea delegaţiei Partidului Muncitoresc Român, precum şi Comunicatul Consfătuirii, care a constituit o nouă manifestare a unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a coeziunii lagărului socialist. Plenara împărtăşeşte în totul aprecierea Comunicatului că desfăşurarea evenimentelor internaţionale a confirmat pe deplin justeţea analizei problemelor fundamentale socialpolitice ale timpului nostru, cuprinsă în Declaraţia adoptată de Consfătuirea de la Moscova din noiembrie 1957 şi în Manifestul Păcii. Aceste documente îşi păstrează în întregime actualitatea şi reprezintă Carta mişcării comuniste şi muncitoreşti contemporane în lupta pentru pace, democraţie şi socialism. Plenara relevă marea însemnătate teoretică şi practică a tezelor Congreselor al XX-lea şi al XXI-lea ale P.C.U.S., ale Declamaţiei de la Moscova şi ale Manifestului Păcii cu privire la posibilitatea reală a preîntâmpinării războaielor, la necesitatea promovării consecvente a politicii leniniste de coexistenţă paşnică, precum şi cu privire la formele şi căile de trecere de la capitalism la socialism. Trăsătura esenţială a vieţii internaţionale contemporane este creşterea şi întărirea continuă a forţelor socialismului şi păcii. Aşa cum s-a arătat în Declaraţia de la Moscova, conţinutul principal al epocii noastre este trecerea de la capitalism la socialism, inaugurată de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, dezvoltarea mondială contemporană fiind determinată de mersul şi de rezultatele întrecerii dintre cele două sisteme sociale opuse. Datorită profundelor schimbări în raportul de forţe pe arena internaţională în favoarea socialismului şi păcii, în epoca noastră a devenit cu putinţă să se zădărnicească încercările cercurilor agresive imperialiste de a împinge omenirea în război. Politica de apărare a păcii, de coexistenţă paşnică între toate statele, dusă de Uniunea Sovietică şi de celelalte ţări ale lagărului socialist, are un uriaş ecou în întreaga lume, a intărit prestigiul sistemului mondial socialist şi al ideilor socialismului în lumea întreagă, contribuie la demascarea politicii cercurilor imperialiste agresive care caută să împiedice destinderea internaţională şi să submineze pacea între popoare, la creşterea şi activizarea forţelor care luptă pentru pace, pentru progres social, pentru independenţă naţională a popoarelor, pentru interesele vitale ale celor ce muncesc. Chezăşia succesului in lupta împotriva imperialismului, pentru pace şi socialism constă in fidelitatea de nestrămutat faţă de marxismleninism şi în capacitatea de a aplica în mod creator această măreaţă învăţătură în condiţiile dezvoltării sociale contemporane, în combaterea consecventă a revizionismului, ca şi a sectarismului şi dogmatismului stîngist care duce la subaprecierea forţelor păcii şi socialismului, la demobilizarea şi dezorientarea lor, la aprecierea greşită a sarcinilor ce stau în faţa partidelor comuniste şi muncitoreşti , în continua întărire a unităţii şi coeziunii indestructibile a mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, a unităţii frăţeşti a ţărilor lagărului socialist. Partidul Muncitoresc Român, mobilizînd întregul popor muncitor la lupta pentru realizarea sarcinilor trasate de Congresul al III-lea în vederea desăvîrşirii construcţiei socialiste, va milita mai departe cu toate forţele, în strinsă unire cu marea Uniune Sovietică, cu celelalte ţări socialiste şi cu partidele frăţeşti din lumea întreagă, pentru a ţine trează vigilenţa popoarelor faţă de uneltirile cercurilor imperialiste agresive, pentru promovarea principiilor coexistenţei paşnice, pentru triumful nobilei cauze a păcii şi socialismului. Copiii la bazin... Start fără pocnet de pistol fără obişnuitele culoare — şi totuşi start de concurs. Suflă cineva intr-un fluier şi un grup de prichindei cu trupurile arămii plonjează în apa de un verde mineral a bazinului. Nu se înoată de-a lungul ci de-a latul cutiei de beton. Nu se înoată doar bras, craul sau pe spate, d in toate felurile. Şi bras şi craul şi pe spate. Ba şi „clineşte“. Toate stilurile sunt admise, toate forţele sunt aruncate in joc pe aceşti douăzeci de metri. Douăzeci de metri de examen după cincisprezece zile de învăţătură. Pe laturile de beton, urmărind cu înfrigurare cursa, cîţiva zeci de spectatori... adulţi nu-şi ascund (nici nu încearcă s-o facă) emoţia. Frenetic încurajaţi, Gigi, Sandu, Dănuţ „şi alţii" nu-şi precupeţesc resursele . Se zbat cu ardoare, taie apa voiniceşte, se avintă, se avîntă cu poftă cu ambiţie, se acoperă din belşug cu spumă, pufnesc, lopătează cu picioarele în admiraţia duioasă a spectatorilor. Părinţii. Părinţii — care-şi redescoperă copiii. Cu cincisprezece zile in urmă, Gigi, Sandu sau Dănuţ s-au prezentat la înscriere cu inima bătind de emoţie. Directorul a examinat, a cercetat în toate felurile trupul albicios ca o petală, nedeprins cu vicleniile apei. S-au scurs două săptămini... Două săptămini in care zi de zi, cîteva sute de prichindei, sub îndrumarea răbdătoare a unor profesori şi antrenori mobilizaţi de Federaţia de notaţie, s-au deprins să biruiască apa. Intîi teoretic, cu burta pe nisip, căznindu-se să fure din mişcarea înţeleaptă a broaştelor, apoi de-a dreptul în bazin, repetînd de mii şi mii de ori cele cîteva mişcări care dau măsură miracolului plutirii. Şi într-o zi, după atita stăruitoare repetiţie, odată cu încrederea deplină în antrenor, minunea s-a produs : Gigi, Sandu sau Dănuţ a reuşit să se desprindă de ţărmul de beton, arcuindu-se cu îndrăzneală şi siguranţă în apa de un verde mineral. Aşa ca astăzi, la acest sfîrşit de ciclu, sub privirile de o admiraţie duioasă ale spectatorilor — părinţii care-şi redescoperă prichindeii. Nu e acelaşi şi oarecum altul, Gigi, Sandu sau Dănuţ al dumitale ? Priveşte sprinteneala, siguranţa, plăcerea cu care taie apa. Poate că acum cincisprezece zile ii era iacă teamă... Priveşte corpul acesta arămiu e o baterie încărcată cu... sănătate. Apa, aerul, cele două ore zilnice de gimnastică şi-au lăsat pecetea. Datorită înotului, din copilul cu trup subţire va ieşi pe negîndite un adolescent cu umeri rotunzi şi puternici, cu piept lat, care va învăţa fără să se cocoşeze deasupra mesei de scris, fără să respire greu şi iute după fiecare scară urcată. Fiind unul dintre sporturile cele mai atrăgătoare şi mai elegante, înotul este in acelaşi timp un excelent mijloc de dezvoltare armonioasă. Cu atit mai util cu cit e învăţat la vreme. Dar la vreme înseamnă vîrsta aceasta fragedă cind organismul abia îşi croieşte făgaşul dezvoltării ulterioare, lată de ce e atit de binevenită iniţiativa aceasta estivală, aflată la al patrulea an : mii şi mii de copii bucureşteni, aici la Ştrandul tineretului, alături de alte mii din vreo douăzeci de centre din ţară învaţă organizat, metodic să stăpînească apa. Urmările se arată a fi dintre cele mai promiţătoare... De unii din aceşti prichindei, intraţi in grija unor cluburi, vom mai auzi : sînt speranţele de mîine ale notaţiei noastre. Rămîne in seama antrenorilor de a creşte talentele descoperite astăzi pentru a le urca mîine pe treptele dificile ale măiestriei sportive. Oricum, toţi aceşti prichindei care absolvind cursul, VICTOR VlNTU (Continuare în pag. 3 a) Tabela de marcaj Absolvind şcoala profesională zootehnică din Găieşti, Margareta Ciuneanu lucrează acum ca îngrijitoare de pui la G.A.S. Moţăţei, raionul Calafat. O muncă pe care o face cu multă tragere de inimă Foto : I. IONESCU Gospodăriile agricole de stat urmează a face arături de vară pe o suprafaţă cu circa 520.900 ha mai mare decit cea din anul trecut. Experienţa a arătat şi anul acesta că arătura făcută vara cu mai adine, la 28—30 cm., a contribuit la obţinerea unui spor însemnat de producţie. In vederea încheierii mai grabnice a lucrărilor de arături adinei gospodăriile agricole de stat au luat acum noi măsuri tehnico-organizatorice. Pe măsura terminării recoltărilor, terenurile sunt cit mai repede eliberate de paie. In regiunile Bucureşti şi Timişoara sunt folosite dispozitive de firmă pate confecţionate pe plan local; multe unităţi au organizat lucrul cu tractoarele la două schimburi etc. în acest fel, în ultimele trei zile ritmul arăturilor adinei a fost intensificat. în total, gospodăriile agricole de stat au făcut această lucrare pe circa o pătrime din suprafaţa stabilită. In regiunile Bucureşti, Ploeşti, Oradea şi Hunedoara au fost arate adine 49—50 la sută din terenuri. In alte regiuni, printre care Constanţa şi Galaţi, gospodăriile agricole de stat au rămas în urmă. Condiţiile climatice sunt foarte prielnice executării arăturilor adinei. Este ştiut că fiecare zi de întârziere a acestei lucrări poate determina diminuarea recoltei viitoare. De aceea trebuie luate măsuri pentru lichidarea rămînerii în urmă în toate unităţile, folosindu-se integral forţele disponibile. (Agerpres) La ordinea zilei: Arăturile adinei de vară Proletari din toate ţările, uiniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria II-a nr. 3488 4 PAGINI - 20 BANI Marţi 2 august 1960 „Profesorul", tînărul trezor Kimi Ioisif de la Uzinele „Unirea" din Cluj, iniţiază cu pricepere în tainele meseriei pe „ucenicii“ săi - studenţii Gheorghe Horváth şi Bela Makiari de la Institutul politehnic Cluj aflaţi la practică in uzină Foto : N. STELORIAN A Invăţămîntul tehnic superior — la nivelul sarcinilor şesenatului! Ne apropiem de un nou an universitar. Congresul al III-lea al P.M.R. a pus sarcini mari în faţa învăţămîntului de toate gradele şi îndeosebi în faţa învăţămîntului tehnic superior. în anul 1965, numărul inginerilor în economia naţională trebuie să fie, aşa cum arată tava- prof. univ. Dinculescu membru corespondent al Academiei R.P.Rrector al Institutului politehnic Bucureşti Iăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în Raportul la Congresul al III-lea, de 80.000, să crească deci cu 21.000 de ingineri faţă de anul 1959. Această cerinţă este explicabilă. Economia ţării noastre face paşi de gigant; industria, agricultura se modernizează, se dezvoltă ramuri noi, se construiesc noi şi puternice obiective industriale. Pentru toate acestea trebuie noi cadre de specialişti, cu cunoştinţe adinei, multilaterale, care să poată înfăptui obiectivele măreţe ale planurilor elaborate de partid. Asemenea specialişti trebuie să creştem şi noi în institutele de învăţămînt tehnic superior. începînd cu acest an universitar, numărul celor care vor intra pe porţile facultăţilor din institutele tehnice va creşte simţitor. Foarte mulţi dintre aceştia se pregătesc acum pentru concursul de burse şi pentru examenul de admitere la zi, la seral şi fără frecvenţă. Printre ei sunt mulţi tineri muncitori care au terminat şcoala medie serală şi, după cîţiva ani în producţie, la îndemnul şi prin grija partidului, poresc pe drumul calificării superioare. Către aceştia trebuie să ne îndreptăm în mod deosebit atenţia. Propria experienţă ne-a dovedit că din rîndul lor, al acelora care au experienţa producţiei şi o înaltă educaţie morală formată în şcoala muncii, se ridică cadrele cele mai valoroase de specialişti. Actualmente avem mulţi asemenea tineri care, la cursul de pregătire, studiază în vederea concursului de burse şi a examenului de admitere la seral şi fără frecvenţă. Socotim însă că şi acum putem să sporim numărul tinerilor muncitori care să se pregătească pentru facultate astfel ca examenul să fie un adevărat concurs, să putem alege dintre ei pe cei mai înzestraţi pentru a deveni ingineri. De aceea, ar fi bine să se organizeze întîlniri ale reprezentanţilor din institute cu cei din marile întreprinderi pentru a discuta mai temeinic** posibilităţile de a trimite la facultate la cursurile de zi, precum şi la seral şi fură frecvenţă un număr cit mai mare de tineri- muncitori şi dintre cei mai buni. ‘Considerăm că fiecare institut ar trebui să meargă pe linia, ca în acest an cea mai mare parte a studenţilor săi din anul I să o constituie tinerii veniţi din producţie, iar întreprinderile, aşa după cum s-a mai propus cu alte prilejuri, să urmărească ca, în perspectiva anilor, să-şi pregătească specialişti din proprii muncitori. Paralel cu creşterea numărului de studenţi care învaţă în institutele tehnice de învăţămînt superior, partidul şi guvernul acordă o mare grijă dezvoltării bazei materiale ; se măreşte continuu spaţiul de învăţămînt, se creează noi laboratoare, care sunt înzestrate cu aparatura cea mai modernă. în perspectiva celorşase ani este prevăzută construirea noului local pentru Institutul politehnic din Bucureşti. Atît în Capitală, cît şi în celelalte centre universitare se prevede construirea de noi cămine şi cantine astfel ca spaţiul de cazare să crească pînă în anul 1965 cu încă 15.500 locuri. în fiecare institut, printr-o bună gospodărire a condiţiilor de care dispune, utilizîndu-le la maximum, există posibilităţi mari spre a oferi studenţilor cîmp tot mai larg pentru studiu, pentru cercetare. Dezvoltarea bazei materiale a institutelor de învățămînt su(Continuare in pag. 3-a) Guvernul R. P. Romíné a recunoscut Republica Dahomey Cu prilejul proclamării independenţei Republicii Dahomey, tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíné, a trimis preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Dahomey, Hubert Maga, o telegramă de felicitare. Aducînd la cunoştinţă recunoaşterea de către guvernul român a Republicii Dahomey ca stat independent, în telegramă se exprimă convingerea că între cele două ţări se vor stabili şi dezvolta relaţii prieteneşti. Cum şi-au petrecut bucureştenii duminica Duminică bucureştenii au petrecut o zi plăcută de odihnă la ştrandurile oraşului, in parcuri şi în podurile învecinate. Ştrandurile I.C.A.R. au găzduit în această zi aproape 60.000 de vizitatori ; numai la lacul Snagov au fost aproape 3.500 de persoane. Excursiile au atras şi ele numeroşi oameni ai muncii din Capitală. Astfel circa 1.000 de bucureşteni au plecat în excursii organizate de O.N.T.Carpaţi pe Valea Prahovei la Sinaia, Buşteni, Predeal şi peste 500 în staţiunile de pe litoral. Numeroşi alţi oameni ai muncii au plecat în excursii organizate de comitetele sindicale ale întreprinderilor şi instituţiilor. Citiți pag. 2-a: puncte de vedere privitoare la Ridicarea continuă a calificării profesionale a tinerilor muncitori IN CINSTEA CONGRESULUI AL III-lea AL U.T.M. Realizări ale tinerilor din regiunile Ploeşti, Cluj şi Bacău Ştiri noi sosite din toate colţurile ţării oglindesc elanul cu care tineretul patriei noastre întîmpină cel de-al III-lea Congres al U.T.M. In regiunea PLOEŞTI, cele peste 2.200 brigăzi de producţie ale tineretului din întreprinderi metalurgice, rafinării şi schele petroliere, aplicînd cu succes iniţiativa tinerilor de la Uzinele „1 Mai“-Ploeşti — „Nici un leu risipit, fiecare leu fructificat“ — au obţinut economii de metale, chimicale, energie electrică etc., în valoare de aproape 20 milioane lei. Antrenaţi într-o însufleţită întrecere socialistă tinerii petrolişti au furat 8 sonde cu 10—15 zile mai devreme faţă de termenul stabilit. De asemenea ei au redat producţiei 15 sonde din fondul inactiv şi au recuperat din bataluri însemnate cantităţi de ţiţei şi parafină. Brigăzile utemiste de muncă patriotică au efectuat de asemenea un mare număr de ore pentru înfrumuseţarea oraşelor şi satelor regiunii, pentru grăbirea lucrărilor agricole, refacerea pădurilor etc. Valoarea acestora se ridică la peste 3.000.000 lei. ★ în regiunea CLUJ mai mult de 20.000 tineri s-au înscris în anul acesta în brigăzile utemiste de muncă patriotică. Aceste brigăzi cuprind acum 95.000 de tineri și tinere. Ei au efectuat în cursul anului lucrări în valoare de peste 5.800.000 lei. Cele mai frumoase succese le-au dobîndit brigăzile de muncă patriotică din , oraşul Cluj. ★ ' 'iii In întreprinderile, fabricile, şantierele, schelele petroliere ca şi pe ogoarele regiunii BACAU, tinerii mobilizaţi de organizaţiile U.T.M., sub condu- cerea organizaţiilor de partid, îşi aduc din plin contribuţia la îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Con- gres al P.M.R. Pîrnă acum, da- torită activităţii tinerilor, au fost colectate şi trimise oţelăriilor însemnate cantităţi de fier vechi, s-au făcut lucrări de reparaţii şi întreţinere a peste 100 km. de drumuri, au fost împădurite circa 1.400 ha. de terenuri, s-au făcut lucrări de irigaţii, de întreţinerea păşunilor, plantări de pomi fructiferi şi puieţi etc. Valoarea economiilor realizate la lucrările executate de cei peste 70.000 de tineri încadraţi în brigăzile de muncă patriotică din regiunea Bacău se ridică la peste 6.500.000 lei. Fruntaşi sunt tinerii din raioanele P. Neamţ, Roman, Moineşti, Tg. Neamţ şi Oneşti. (Agerpres) Construiesc o şosea SUCEAVA (prin telefon de la corespondentul nostru). Pînă acum două săptămini satele Cracalia şi Şipoteni din raionul Dorohoi, comunicau între ele doar prin cîteva cărări. Ca să fi ajuns cu un mijloc de transport dintr-un sat în altul trebuia să străbaţi prin împrejurimi cîţiva kilometri în plus. într-o adunare generală U.T.M., mai mulţi utemişti, printre care şi Aristel Ghiniţă, au făcut propunerea ca în întîmpinarea Congresului U.T.M., brigăzile utemiste de muncă patriotică să construiască o şosea pe cea mai scurtă distanţă ce leagă aceste două sate. Propunerea a fost îmbrăţişată cu căldură de toţi utemiştii şi tinerii din cele două sate. Şi astfel au pornit lucrul: în timpul lor liber, peste 130 de utemiştişi tineri muncesc cu entuziasm la construirea şoselei. Pînă în prezent ei au efectuat peste 7.800 ore de muncă voluntară, construind peste 3 km. şosea. Prin această acţiune brigăzile utemiste de muncă patriotică din comuna Cracalia, care cuprinde cele două sate, au realizat 26.000 lei economii. S-au evidenţiat în mod deosebit tinerii Ilie Aciubotăriţei şi Alexandru Vasile, care au efectuat cele mai multe ore de muncă voluntară. Tinerii de aici s-au angajat ca pînă la 23 August să-şi îndeplinească angajamentul luat de a construi în întregime şoseaua dintre cele două sate pe distanţa de 4 km. Foto : AGERPRES Iată-l în fotografie pe utemistul Paul Dăndăreanu de la fabrica de incălțăminte „Kirov" din Capitală. Brigada pe care «I o conduce a economisit în luna iulie, in cinstea celui de-al III-lea Congres al U.T.M. 1646 kg. talpă.