Scînteia Tineretului, septembrie 1960 (Anul 15, nr. 3513-3538)
1960-09-01 / nr. 3513
Miercuri dimineaţa au continuat lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romine. Şedinţa a fost deschisă de tovarăşul Constantin Pirvulescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale. S-a trecut la discuţia asupra raportului tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej : „Situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Romine". Primit cu,ri aplauze a luat cuvintul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Române. Subliniind că actuala dezbatere din cadrul Marii Adunări Naţionale in legătură cu situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Române demonstrează avintul impetuos cu care poporul nostru apără cauza păcii şi hotărirea ţării noastre de a milita ca şi pină acum pentru promovarea coexistenţei paşnice, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a propus in numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi a guvernului ca in fruntea delegaţiei române la cea de a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să fie desemnat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Propunerea a fost primită de deputaţii Marii Adunări Naţionale cu puternice şi îndelungate aplauze. In continuare au luat cuvintul la d scuţii, deputaţii : Victor Bolojan, circumscripţia electorală Cernu, regiunea Oradea, Traian Ionaşcu, circumscripţia electorală Fundulea, regiunea Bucureşti, Ion Moldoveanu, circumscripţia electorală Filimon Sîrbu, oraşul Bucureşti, general de armată Iacob Teclu, circumscripţia electorală Buziaş, regiunea Timişoara, Nicolae Micşan, circumscripţia electorală Goşereni, regiunea Bucureşti, Anton Breitenhohr, circumscripţia electorală Săcălaz, regiunea Timişoara, Virgil Trofin, circumscripţia electorală Zeletin, regiunea Bacău, Justin Moisescu, circumscripţia electorală Hirlău, regiunea Iaşi, Maria Rosetti, circumscripţia electorală Călimtineşti, regiunea Piteşti. După o scurtă pauză, primit cu vii aplauze, a luat cuvintul tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor. Au luat apoi in continuare cuvintul la discuţii deputaţii Ludovic Takacs, circumscripţia electorală Luduş, regiunea Cluj, Agripina Chişcă, circumscripţia electorală Burlaşi, regiunea Bacău, Gheorghe Călinescu, circumscripţia electorală Baloteşti, regiunea Bucureşti, Stanciu Stoian, circumscripţia electorală Buzău, Vest, regiunea Ploeşti, Nicolae Daşcovici, circumscripţia electorală Alexandru Sahia, oraşul Bucureşti, Mihail Ralea, circumscripţia electorală Huşi, regiunea Iaşi. Primit cu puternice aplauze, a luat cuvintul tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri. In numele Comisiei de politică externă a Marii Adunări Naţionale, deputatul Mihail Cruceanu, preşedintele comisiei, a prezentat apoi proiectul de hotărire pentru aprobarea de către Marea Adunăre Naţională a raportului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului Republicii Populare Române, Marea Adunare Naţională a aprobat in unanimitate raportul prezentat de Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Luind apoi cuvintul, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a arătat că avînd in vedere importanţa deosebită a sesiunii a 15-a a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care urmează să dezbată problema dezarmării generale şi totale, precum şi alte probleme internaţionale de importanţă deosebită, in şedinţa comună a Prezidiului Marii Adunci Naţionale şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine din 31 august a.c. s.a hotărît să se supună spre aprobare Marii Adunări Naţionale propunerea ca delegaţia Republicii Populare Romine la a 15-a sesiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite să fie condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm Marea Adunare Naţională a adoptat in unanimitate o hotărire prin care aprobă această propunere. Tovarăşul Constantin Pîrvulescu a declarat apoi închise lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. (Acer preş ) Tovarăşi deputaţi şi deputate, Am ascultat cu toţii, cu un deosebit interes, raportul făcut ieri de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej despre „Situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Române". Acest raport a făcut o profundă analiză a factorilor principali care determină evoluţia vieţii contemporane, a definit cu claritate şi vigoare caracterul constructiv al politcii noastre externe, a exprimat avîntul, impetuozitatea cu care poporul român, constructor al socialismului, apără cauza păcii. . în zilele noastre, problema coexistenţei paşnice a ţărilor cu orînduiri sociale diferite a devenit problema centrală a relaţiilor internaţionale. Stabilirea poziţiei faţă de coexistenţa paşnică are o însemnătate capitală, atît pentru orientarea politicii externe a fiecărei ţări, cit şi pentru politica sa internă. Aşa cum se subliniază puternic în raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, Republica Populară Romînă este o putere a păcii, datorită caracterului orînduirii sale economice şi sociale. Ea şi-a îndreptat şi îşi îndreaptă eforturile, toate mijloacele spre dezvoltarea industriei, a ramurilor paşnice ale economiei, spre construcţia de locuinţe şi de şcoli, reducerea impozitelor, spre continua ridicare a nivelului de trai al populaţiei. Socialism înseamnă dezvoltarea fără precedent a forţelor de producţie, înflorirea ştiinţei şi culturii, în scopul creării unui mare belşug de bunuri materiale şi spirituale pentru mase. Tocmai , acestea sunt obiectivele trasate de Congresul al IlI-lea al partidului nostru, obiective care nu pot fi atinse decât în condiţiile unei păci durabile. De aceea în politica externă, ţara noastră, călăuzindu-se după principiile coexistenţei paşnice, se orientează spre dezvoltarea colaborării economice, culturale, ştiinţifice cu celelalte ţări, a militat şi militează cu sinceritate, cu consecvenţă pentru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor litigioase. Piatra Unghiulară a politicii externe a Republicii Populare Romine o constituie alianţa de nezdruncinat, colaborarea economică multilaterală, relaţiile de asistenţă mutuală cu ţările sistemului mondial socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, glorioasa constructoare a comunismu■ lui. întregul popor român acordă o înaltă preţuire politicii constante de pace dusă de Uniunea Sovietică, caracterului ei ştiinţific bazat pe analiza profundă a ceea ce este esenţial în lupta pentru preîntîmpinarea războiului, spiritului ei dinamic, ofensiv, principialităţii cu care demască pe adepţii „războiului rece". Politica externă a ţărilor socialiste s-a impus în mintea şi în inima majorităţii oamenilor ca o politică care are ca ţel suprem apărarea păcii, ea a determinat profunde schimbări pozitive in atitudinea şi mentalitatea opiniei publice din Occident, a întărit prestigiul sistemului socialist mondial şi al ideilor socialismului. Ca putere iubitoare de pace, România şi-a adus contribuţia sa în cadrul lagărului socialist, în activitatea diverselor organisme internaţionale, în spaţiul geografic în care se află situată, pentru însănătoşirea relaţiilor internaţionale. Aşa cum a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în raportul său ţara noastră a adus contribuţia ei la rezolvarea unor probleme importante, sprijinind propunerile Uniunii Sovietice pentru destindere în relaţiile internaţionale, pentru încetarea experienţelor nucleare, realizarea dezarmării, rezolvarea problemei germane în spiritul păcii, manifestîndu-şi în acelaşi timp iniţiativa pentru promovarea unor relaţii de bună vecinătate şi de colaborare multilaterală între statele din Balcani. După cum am văzut, în ultimii ani s-au dezvoltat schimburile culturale, ştiinţifice şi tehnice ale R.P. Române cu diverse state ale lumii. Noi pornim de la ferma convingere că reciproca cunoaştere a culturii pusă în slujba idealurilor umaniste, capodoperele artei şi literaturii mondiale, toate valorile spiritului care cultivă ideile păcii şi progresului sunt un excelent mijloc de cunoaştere şi preţuire reciprocă a popoarelor. In acelaşi timp, noi ne pronunţăm pentru extinderea schimburilor ştiinţifice, pentru însuşirea reciprocă a tot ceea ce reprezintă descoperire şi cucerire modernă în ştiinţă şi tehnică, servind cauza ridicării nivelului de trai al popoarelor, uşurării muncii omului. Acordurile culturale şi ştiinţifice încheiate de R.P.R., ca şi cele de ordin economic sunt o mărturie a voinţei guvernului nostru de a promova şi dezvolta acest ansamblu de schimburi care contribuie la o mai bună înţelegere între state, la înflorirea civilizaţiei umane. Datorită acestei politici consecvente de pace, România a devenit în anii noştri o putere politică respectată, suverană şi independentă, cu un serios prestigiu internaţional, factor activ al păcii. Considerînd că orice stat are o serioasă răspundere în orientarea cursului evenimentelor internaţionale, republica noastră va continua să militeze, neabătut, pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice. Actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale este o nouă (Continuare în pag. 2-a) Sesiunea extraordinara a Marii Adunări Naţionale şi-a încheiat lucrările Hotârîrile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române I. Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romíne întrunită în zilele de 30 și 31 august a. c., în sesiune extraordinară, aprobă Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al PartidiMarea Adunare Națională a Republicii Populare Romíne hotărăşte ca delegaţia Republicii Populare Romine la a 15-a sesiune a Organizului Muncitoresc Romín, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului Republicii Populare Romíne,ţiei Naţiunilor Unite să fie condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. II. Cuvintarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Deputaţii Marii Adunări Naţionale au aprobat în unanimitate reportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Foto : AGERPRES Proletari din toateţările, uniţi-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria II-a nr. 3513 4 PAGINI - 20 BANI Joi 1 Septembrie 1960 In pag. 2—3 : Citiţi Discuţii asupra raportului tovarăşului •Gheorghe Gheorghiu-Dej. In pag. 3-a : Oamenii muncii din ţara noastră aprobă cu căldură politica de pace a partidului şi guvernului. In pag. 4-a : Ecoul internaţional al lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale a R. P. Române. . Foto :■ AGERPRES Brigada de tineret condusă de Stelian Chiva de la Uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Capitală şi-a depăşit cu mult angajamentul luat cu privire la economii de materiale şi manoperă. D. Pirvulescu— campion olimpic ROMA 31 (Agerpres). — Corespondență specială . Sportivii romîni care participă la Jocurile Olimpice de la Roma au trăit miercuri seara clipe de mare bucurie. Pentru prima oară de la începutul intrecerilor a fost intonat imnul R. P. Romine între coloanele fostei bazilici a lui Maxenţiu unde luptătorul român de categoria muscă, Dumitru Pirvulescu a fost încununat campion olimpic şi i s-a decernat medalia de aur. In intilnirea decisivă desfăşurată pe o căldură excesivă l-a întrecut categoric pe italianul Fabra, ultimul obstacol spre titlul Olimpic. Pirvulescu a impresionat în acest turneu olimpic nu numai prin superioritatea sa tehnică şi stilul spectaculos dar şi datorită unei forţe de luptă pe care nu au avut-o ceilalţi adversari. In ultimul meci cu Fabra, Pirvulescu a demonstrat Întregul său repertoriu tehnic, excelînd mai ales prin acţiuni variate şi foarte eficace la parter. Dumitru Pirvulescu este în vîrstă de 29 ani, deţine şi titlul de campion balcanic şi participă pentru a treia oară la JO. ★ In ultimele meciuri ale turneului de lupte clasice alţi doi sportivi romîni au cucerit medalii olimpice. La categoria cocoş Ion Cernea a obţinut medalia de argint, iar la categoria mijlocie Ion Ţăranu pe cea de bronz. --------- Zilnic 2 tone hirtie peste pian PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). — Acţiunea patriotică „Să dăm zilnic o tonă de hirtie peste pian“ iniţiată de brigada „Tinara Gardă“, de la Fabrica de hirtie „1 Septembrie“ din Buşteni condusă de comunistul Ion Mustaţă, pornită cu aproape doi ani în urmă, a devenit acum o acţiune de masă. Folosirea experienţei înaintate, sporirea şi mai mult a randamentului maşinilor, precum şi justa gospodărire a pastei mecanice şi acelulozei, a permis colectivelor brigăzilor de tineret de la maşinile de hârtie să sporească angajamentul de la o tonă, cit prevedea angajamentul în trecut la 2 tone de hirtie zilnic, în plus peste plan. N-au trecut decit aproape 7 luni de cînd brigăzile de tineret s-au angajat să sporească cantitatea de hirtie şi rezultatele s-au şi văzut. Bunăoară la maşinile nr. 7 şi 8, principalele producătoare de hirtie pentru ziar, cele 6 brigăzi de tineret au realizat pină acum cu aproape 750 de tone de hirtie în plus. Printre animatorii întrecerii se află tinerii din brigăzile conduse de comuniştii şi candidaţii de partid Ion Mustaţă, cel care a pornit această iniţiativă, Nicolae Nicolae, Gheorghe Mustaţă şi alţii care au ajuns să producă chiar şi 2 tone şi jumătate de hârtie zilnic peste plan. Sub conducerea organizaţiei de partid, utemiştii şi tinerii luptă în acelaşi timp şi pentru realizarea de economii în producţie prin reducerea preţului de cost pe tona de hirtie, pe tona de pastă mecanică şi alte produse ce se realizează aici. Şi strădaniile tinerilor s-au dovedit a fi încununate de succes. Din cei peste 625.000 lei economisiţi de întregul colectiv aproape 275.000 lei sunt economisiţi de tineret. Zile de vacanţă pe lacul Herăstrău. Foto : AGERPRES Răspuns unui părinte Acad. M. Nicolescu Profesor la Facultatea de matematică-fizică a Universităţii „C. I. Parhon" Scump prieten, scrisoarea dumitale m-a bucurat foarte mult pentru că m-a ajutat să reconstitui un drum pe care, pină acum vreo douăzeci de ani, l-am parcurs împreună. Pe de altă parte, trebuie să-ţi mărturisesc sincer, aceeaşi scrisoare m-a pus în oarecare încurcătură. Sunt încîntat de succesele băiatului dumitale la studii şi în special la examenul de maturitate. Mă întrebi : Ce carieră să-şi aleagă fiul meu ? Problemă destul de grea, prin însuşi faptul că ai pus-o. îmi ceri să stabilesc un diagnostic la sute de kilometri distanţă de „pacient“, fără nici o indicaţie precisă, în afară de faptul, care rezultă din întrebare, că băiatul doreşte să-şi continue studiile. Am să încerc, totuşi, să-ţi răspund la această întrebare, sau mai exact să vă ajut şi dumitale şi băiatului să răspundeţi singuri la întrebare. Băiatul este, desigur, bun la toate. Totuşi, din faptul că îmi scrii mie trebuie să deduc că băiatul doreşte să-şi aleagă o profesie in direcţia ştiinţelor naturii, iată, deci, oarecum delimitat cîmpul de investigaţie. Dar ce anume carieră ştiinţifică ? Aici trebuie să răspundă băiatul dumitale, sau dumneata, dacă i-ai urmărit cu atenţie evoluţia. Am să încerc să vă ajut. A făcut băiatul dumitale vreun ierbar şi, dacă i-a făcut, l-a făcut pentru că i s-a cerut, sau i-a făcut din plăcerea studiului plantelor? In ultimul caz alegerea este uşor de făcut. Băiatul are de ales între agronomie şi biologie. Eu l-aş sfătui să aleagă agronomia, întrucît cîmpul este cel mai bun laborator. A manifestat băiatul dumitale o înclinare deosebită pentru mașini, demontări şi montări de jucării, mici aparate mecanice sau electrice ? A încercat să construiască un aparat de radio ? In timpul orelor de practică in uzină, in atelierul şcolar l-a pasionat sincer pătrunderea în tainelemaşinilor de tot felul, munca aceasta nobilă de făurire a bunurilor materiale? In acest caz, iarăşi alegerea este uşoară, băiatul este bun pentru politehnică, fie pentru mecanică, fie pentru electronică. A manifestat interes băiatul dumitale pentru experienţe de chimie ? A încercat să-şi facă un mic laborator ? Şi in acest caz alegerea este uşoară : băiatul se va înscrie la una din facultăţile de chimie ale universităţilor sau politehnicilor, sau la Institutul de petrol, gaze şi geologie. Bănuiesc, insă, că băiatul dumitale nu se află în nici unul din aceste cazuri. Altfel, scrisoarea dumitale nu ar fi avut rost. Băiatul dumitale (aici trebuie să ghicesc, în lipsă de date precise) este un băiat studios, puternic înclinat pentru studiul matematicii şi fizicii. A umplut caiete întregi cu tot felul de probleme rezolvate. A cumpărat din librării tot felul de cărţi de popularizare a diverselor ramuri ale fizicii. Poate că i-a împins curiozitatea pină la a-şi procura un manual sau două de nivel universitar. Şi in acest caz alegerea este uşoară. Dar de data aceasta numai din punctul meu de vedere. Dumneata stai la îndoială şi ai comunicat această îndoială şi băiatului dumitale. Ce-o să facă băiatul cu diploma de absolvent al unei facultăţi de fizico-matematici ? Aici este datoria mea să te lămuresc. Cred că eşti ca toată lumea, adine impresionat de dezvoltarea extraordinară a tehnicii din ultimii ani. Nu vorbesc numai de televiziune, de avioanele cu reacţie, de invenţiile pe care le vede şi le foloseşte toată lumea. Vorbesc de automatizarea pe scară din ce în ce mai mare a industriei, de complexe industriale conduse de trei-patru persoane, vorbesc de vehiculele terestre, aeriene sau maritime, conduse de la distanţă. Vorbesc, in sfîrşit, de ultima realizare a oamenilor de ştiinţă sovietici, care au trimis o navă aeriană să se rotească în jurul pămintului cu fiinţe vii înăuntru, pentru ca, după 18 rotaţii, să o readucă pe pămînt, cu toate animalele tefere, exact în regiunea comandată. Realizare istorică, constituind primul pas spre zborul omului în Cosmos ! Cum crezi că au fost posibile toate aceste realizări ? Este clar că fără o dezvoltare extraordinară a ştiinţei teoretice, a fizicii şi a matematicii ,în pri (Continuare in pag. 3 a)