Scînteia Tineretului, octombrie 1960 (Anul 15, nr. 3539-3564)
1960-10-01 / nr. 3539
Proletarî din toate ţările, uniţi-văl Organ Central a! Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria II-a nr. 3539 4 PAGINI - 20 BANI Sîmbătă 1 octombrie 1960 Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez TELEGRAMA LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne, şi al poporului romín, vă transmitem calde felicitări cu ocazia celei de-a 11-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de realizările remarcabile pe care harnicul popor chinez le-a obţinut sub conducerea Partidului Comunist Chinez în dezvoltarea economiei şi culturii, in făurirea vieţii sale noi, socialiste şi urează Republicii Populare Chineze noi şi mari succese în construirea socialismului. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie, colaborare şi întrajutorare frăţească dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, pe baza principiilor internaţionalismului proletar, în interesul popoarelor noastre, al întăririi forţei şi unităţii lagărului socialist in frunte cu Uniunea Sovietică, al triumfului principiilor coexistenţei paşnice şi al victoriei cauzei păcii in întreaga lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine ION GHEORGHE MAURER preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine Tovarăşului CIUCE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor populari din întreaga Chină Încă două bobine ! Ele se adaugă miilor de metri de fire peste plan date de tinerele Mihalache Domnica şi Cioroiu Aurica din secţia răsucit, Unitatea A a întreprinderii Textile Piteşti. Foto : N. STELORIAN Spor la muncă în noul an universitar! 1 octombrie a devenit ziua tradiţională a începutului de an universitar în ţara noastră. Se redeschid porţile facultăţilor — prilej de sărbătoare pentru studenţi şi cadre didactice. Păşesc în facultăţi mii de tineri, fii de oameni ai muncii, absolvenţi ai şcolilor de cultură generală, precum şi muncitori care au trecut prin şcoala producţiei şi au învăţat prin grija partidului şi guvernului la şcolile serale. La această sărbătoare participă întregul nostru popor, care manifestă profund interes pentru creşterea şi formarea noilor generaţii de specialişti, dragoste şi recunoştinţă neţărmurită faţă de partid şi guvern pentru grija ce o poartă pregătirii tineretului. Acest an universitar se deschide in condiţiile unui puternic avînt de muncă pentru realizarea măreţelor sarcini de dezvoltare a economiei naţionale şi culturii, sarcini reieşite din Hotărîrile Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Romín, înfăptuirea cu succes a programului de desăvîrşire a construirii socialismului, program iniţiat şi condus cu înţelepciune de Partidul Muncitoresc Român, necesită o susţinută activitate pentru pregătirea cadrelor capabile să ducă înainte dezvoltarea economiei şi culturii socialiste, învăţământul superior din patria noastră a primit sarcina de a pregăti cadrele cerute de necesităţile construirii socialismului. Prin grija partidului şi guvernului, învăţămintul superior a cunoscut mari transformări, ridicîndu-se la culmi imposibil de atins în anii vechii orinduiri burghezo-moşiereşti. Ce ne-a lăsat moştenire, în domeniul învăţămîntului superior, această orînduire de tristă amintire? 16 instituţii de învăţămint superior cu 33 de facultăţi repartizate în patru centre universitare; un învăţămint rupt de interesele poporului, orientat către servirea intereselor claselor avute, deschis pentru cei ce aveau bani pentru taxele mari şi cursurile scumpe. Barierele numeroase pe care vechiul regim le ridica în faţa fiilor oamenilor muncii împiedica accesul acestora în invăţămintul superior. Toate aceste bariere au fost zdrobite. In anii regimului democrat-popular, tabloul învăţămîntului superior este cu totul altul, de necomparat cu cel din trecut. A fost realizat învăţămîntul superior realistştiinţific care pregăteşte noua intelectualitate, cunoscătoare a celei mai înaintate ştiinţe, marxism-leninismul, intelectualitate strîns legată de popor, devotată patriei, partidaprof. dr. Ştefan Balan adjunct al ministrului Invăţămintului şi Culturii Iui, cauzei construirii socialismului. Studenţimea noastră de astăzi este ieşită din rîndurile clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare şi intelectualităţii devotate poporului. Pentru ea sunt deschise porţile a 41 de instituţii de învăţămint superior cu 130 de facultăţi, repartizate în 9 centre universitare. Actuala reţea a institutelor de învăţămint superior este capabilă să satisfacă cerinţele mereu crescînde de cadre cu calificare superioară necesare economiei şi culturii socialiste în plin avint. A sporit aproape de trei ori numărul studenţilor de astăzi faţă de acela din anul 1938. Datorită grijii pe care partidul şi guvernul o manifestă faţă de tînăra generaţie, s-au îmbunătăţit mereu condiţiile de trai ale studenţilor prin construirea de noi cămine şi cantine studenţeşti, prin acordarea de burse şi indemnizaţii de merit. In anul universitar 1959—1960 peste 50 la sută din numărul total al studenţilor au primit burse de stat, circa 60 la sută au locuit in cămine şi mai mult de 65 la sută au luat masa la cantinele studenţeşti. Deosebit de important este faptul că, pe linia legării tot mai strinse a invăţămintului cu practica, partidul şi guvernul stimulează dorinţa de a învăţa a tinerilor muncitori, tehnicieni etc. Aceştia au căpătat posibilitatea, necunoscută în trecut, de a urma cursurile institutelor superioare fără să-şi întrerupă munca in producţie, în cadrul cursurilor serale şi fără frecvenţă ale învăţămintului superior. Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea invăţămintului seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior dovedeşte marea grijă a partidului şi guvernului pentru atragerea celor care lucrează direct în producţie spre învăţământul superior, creîndu-le condiţiile necesare pentru a-şi putea insuşi o calificare superioară. In instituţiile de învăţămint superior din ţara noastră, pregătirea studenţilor este asigurată de un corp didactic cu o înaltă calificare ştiinţifică. Vechi cadre didactice, care lucrează cu devotament pentru regimul nostru democrat-popular, alături de noi cadre didactice, formate în ultimii ani, se străduiesc să transmită viitorilor specialişti cele mai temeinice cunoştinţe pentru viitoarea lor meserie. In acest an (Continuare in pag. 2-a) Utemista Dumitru Năpădeanu de la Fabrica de tricotaje „Tinara Gardă“ din Capitală, reuşeşte să tricoteze zilnic peste plan cite o jachetă de lină. ---------- Primirea ministrului Franţei la Bucureşti de către preşedintele Consiliului de Miniştri, Chivu Stoica Vineri 30 septembrie 1960, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Chivu Stoica, a primit în audienţă pe noul trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, Pierre Paul Bouffanais. La audienţă a asistat ministrul Afacerilor Externe, Avram Bunaciu. VIAŢA LA ŢARĂ — Ştii ce e, dragă — îmi spunea, de curînd, un prieten — cu toate m-aş împăca la sat, cu praful care ţi se axează pe haine, pe faţă şi care nu te lasă să respiri în voie, cu lumina slabă a lămpii de petrol, dar cu un singur lucru nu : cu viaţa culturală. Dacă s-ar întimpia cumva să plec într-un sat, adio teatru, film, eteaetera... Trecînd acum cîteva zile printr-unul din cele mai bătute de dumnezeu (citeşte : de crunta orînduire burghezo-moşierească) sate de odinioară ale Dobrogei ( Comana din raionul Negru-Vodă), miaui amintit de această discuţie, citind unul din afişele lipite frumos pe uşa căminului cultural. Afişul, mare, alb, tipărit cu litere albastre de o şchioapă, anunţa „programul manifestărilor cultural-artistice de la 19 IX. 1960 la 25 IX. 1960", Iatăl : Luni — liber. Marţi — orele 17 : „Lupii şi cei şapte iezi" — basm. Miercuri — orele 19 : Consfătuire cu activul cultural ; orele 20: Repetiţia echipei de teatru. Joi — Joia tineretului ; orele 17; recenzie : „Secerişul" de Galina Nikolaeva ; orele 20 ; seară de dans, filmul „Stelele". Vineri — orele 17 „Albă ca zăpada" — basme pentru copii ; orele 19 : consfătuire cu responsabilii bibliotecilor de casă orele 20 : Repetiţia echipei de teatru. Sîmbătă — orele 20 : spectacol de teatru : „Postul de pe strada Rareş". Duminică — orele 9 : „Stelele" — matineu — film ; orele 11: conferinţă ; orele 20 :"Stelele" — film. Ceea ce nu e trecut în program este faptul că toate aceste manifestări au loc într-un local nou, modern, utilat cu toate cele necesare unei bogate activităţi cultural artistice. De asemenea nu este trecut faptul că sala este iluminată cu (citiţi bine) neon şi că are o capacitate de 500 locuri. Un fapt demn de notat pentru prietenul meu, care s-ar putea să treacă vreodată prin Comana, este acela că de pe șoseaua din mijlocul satului a dispărut ca prin minune praful. Locul acestuia a fost luat nu de mult timp de luciul tuciuriu al asfaltului care îi cheamă insistent, in orele lor libere, pe tinerii colectivişti din Comana la o plimbare de plăcere cu bicicletele sau cu motocicletele, care de mult nu mai sunt rarităţi pentru ei. ...Deasupra căminului cultural, zi şi noapte, văzut din orice parte a satului ar veni, flutură un steag roşu : steagul partidului. PETRE GHELMEZ Pentru triumful ideilor coexistenţei paşnice Sprijin deplin politicii de pace a ţării noastre Perfecţionindu-şi necontenit uneltele, ştiinţa a creat, pe Ungă alte minuni, seismografele moderne, acele aparate de o excepţională sensibilitate care înregistrează orice mişcare de oarecare amploare a scoarţei pominteşti, din orice coif al globului. Dar nu s-a inventat şi nu se va putea inventa un aparat atil de sensibil cum e conştiinţa popoarelor lumii care înregistrează azi evenimentele petrecute in cele mai îndepărtate regiuni ale pămîntului, cand de fiecare dată atitudine. Nu va inventat şi nu se va putea inventa niciodată un aparat atît de sensibil cum este conştiinţa unui popor liber, unui popor dintr-o ţară socialistă, care urmăreşte cu mîndrie şi sprijină cu entuziasm mesajul de pace şi prietenie pe care-l poartă solii săi peste mări şi ţări, la tribuna celei mai mari adunări a reprezentanţilor popoarelor lumii. De acest lucru poate să se convingă oricine ia parte la una din adunările în care oamenii muncii din patria noastră manifestă deplina lor adeziune faţă de politica de pace a partidului şi guvernului nostru, exprimată aât de limpede şi hotărit de tovarăşul Gheorghe Gheorgiu Alier la Adunarea Generală a O.N.U. E după-amiază, o după-amiază obişnuită şi totuşi sala Casei de cultură a tineretului din raionul „Griviţa Roşie“ a devenit neîncăpatoare pentru tinerii care au venit aici in adunare. Aproape 1000 de tineri stau in sală iar unii care n-au încăput merită la megafoanele instalate afară ce transmit cuvîntările vorbitorilor. Cit de frumoasă şi de încăpătoare este această sală, cit de multă incintă ochiul reuşitele fresce de pe pereţi. Iată aici, zi iu de mină, o dovadă vie a grijii şi dragostei pe care o poartă tinerelului iubitul nostru partid, a condiţiilor minunate de dezvoltare pe care le pune la dispoziţie. Iar de la tribuna aceleiaşi săli tinerii arată simplu, în cuvinte nemeşteşugite cită, recunoştinţă poartă partidului cit de profund înţeleg justeţea politicii externe de pace a guvernului nostru. „Pentru viitorul fericit al tineretului este nevoie de pace, de coexistenţă paşnică, de dezarmare, o nevoie imperioasă urgentă. Tocmai aceasta a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în numele popomlui nostru, că este meritul principal al propunerilor sovietice de dezarmare , faptul că traducerea lor in viaţă ar pune frînă imediat cursei înarmărilor“, spune în cuvîntul său tov. Niţă Grigore, prim-secretar al Comitetului raional U.T.M. „Griviţa Roşie". Dar puterile apusene au o atitudine lipsită de spirit constructiv. ,,Propunerile occidentale nu sunt decit o încercare de a legaliza cursa înarmărilor şi spionajul. Vorbitorul a arătat de asemenea că reprezentanţii ţărilor socialiste au demascat manevrele delegaţiilor imperialiste dovedind fără putinţă de tăgadă că colonialiştii n-au nici o „misiune civilizatoare“ ci nu fac decât să exploateze cu cruzime popoarele subjugate, dovedind cine sunt interesaţi în încordarea relaţiilor internaţionale, cine sunt cei care vor să întreţină în lume, o atmosferă de nervozitate şi suspiciune, cine sunt care angajează cu ziua şi cu ora huligani fascişti în scopul tulburării lucrărilor O.N.U., a creării de condiţii anormale de lucru delegaţiilor statelor iubitoare de pace. Cei care au vorbit la adunare au salutat cu entuziasm propunerile făcute de şeful delegaţiei române, în numele gir BEN DUMITRESCU (Continuare în pag. 3-a) NEW YORK 30. Corespondenţă specială : Joi seara sediul misiunii permanente a R. P. Romíne a găzduit oaspeţi remarcabili : tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, şeful delegației R. P. Române la cea de a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., a oferit un dineu în cinstea reprezentanților noilor state independente, care au devenit membre ale O.N.U. la actuala sesiune. La dineu au participat — Touragaba, ministrul Afacerilor Externe al Ciadului, Maurice Dejean, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Africa Centrală, Doudou Ihian, ministrul Afacerilor Externe al Senegalului, Paulin Freitas, ministrul Afacerilor Externe al Togoului, Frangois Aplogan, ministrul de Finanţe al Dahomeyului, Mamadou Aw, ministrul Economiei al Republicii Mali, Hagi Farah Ali Omar, ministrul Economiei al Somaliei, Zenon Rossides, ambasador al Republicii Cipru, Louis Rakotomalala, ambasador al Republicii Malgașe. De asemenea au luat parte Ferdinand Oyono, reprezentantul permanent al Camerunului la O.N.U.; Mathieu Ekra, membru în parlamentul Coastei de Fildeş şi Albert Balima, director al Departamentului Politic din Ministerul Afacerilor Externe al Voltei Superioare. La dineu au participat tovarăşii: Ştefan Voitec, Leonte Răutu, Eduard Mezincescu, Silviu Brucan, precum şi tovarăşii Bazil Şerban, Mihai Magheru, Mircea Maliţa şi Stanciu Stoian. In cadrul întîlnirii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei române s-au întreţinut amical cu oaspeţii, în timpul dineului s-a toastat pentru prietenia dintre poporul român şi popoarele ţărilor noi membre ale O.N.U., pentru dezvoltarea relaţiilor multilaterale între Republica Populară Romînă şi aceste ţări. Dineul oferit de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej in cinstea reprezentanţilor la O. N. U. ai noilor state independente Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a toastat, spunînd printre altele: „Permiteţi-mi prieteni, ca in numele guvernului romin şi în numele meu personal să adresez prin dv. guvernelor şi popoarelor dv. cele mai bune urări de prosperitate, întrebuinţez cuvîntul prieten pentru că noi considerăm că dv. sînteţi mai mult decit invitaţii noştri, sînteţi prietenii noştri. Ţara noastră, poporul şi guvernul român au urmărit cu multă simpatie şi au sprijinit lupta popoarelor dv. pentru libertate şi dreptul la o organizare statală de sine stătătoare, şi ne bucurăm din inimă de faptul că aţi obţinut, cu preţul luptei, independenţa. Lupta tuturor popoarelor din colonii pentru libertate şi independenţă s-a bucurat şi se bucură de cea mai adincă simpatie a poporului şi guvernului român. In ceea ce priveşte relaţiile de viitor intre ţările noastre, desigur, aceasta este o problemă care depinde de ambele părţi. Din partea Republicii Populare Romine există dorinţa de a stabili legături diplomatice cu ţările dv. şi de a dezvolta de asemenea relaţii economice şi culturale, închin acest toast pentru prietenia dintre popoarele noastre şi pentru ca relaţiile dintre ţările noastre să se dezvolte. Dorim guvernelor ţărilor şi popoarelor dv. deplină Înflorire materială şi spirituală şi multă fericire". Paulin Freitas, ministrul Afacerilor Externe al Togoului, a mulţumit călduros pentru cuvintele adresate de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej guvernelor şi popoarelor ţărilor africane, recent admise în O.N.X.. Această întilnire nu este numai o manifestare de prietenie, ci totodată expresia unor relaţii frăţeşti. Toţi invitaţii se simt deosebit de bine in mijlocul delegaţiei române, a spus Paulin Freitas. El a comparat noile ţări independente cu un copil nou născut care are nevoie de sprijin. Vorbitorul a subliniat necesitatea unui sprijin fără condiţii politice. Aceste ţări — a spus el — îşi îndreaptă privirile spre toate ţările lumii, inclusiv Republica Populară Romînă şi toate ţările socialiste. Noile ţări independente sunt gata să colaboreze cu toate ţările. Paulin Freitas a toastat în sănătatea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, a guver(Continuare în pag. 3-a) Lupta popoarelor din colonii pentru libertate şi independenţă se bucură de cea mai adîncă simpatie a poporului şi guvernului român Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ştefan Voitec şi Eduard Mezinoescu, întreţinlndu-se cu delegaţia R.S.S. Ucrainene, Înainte de începerea unei şedinţe. Foto : A. PASAT Convorbirea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu Fidel Castro NEW YORK 30 (Agerpres) — De la trimisul special Al. Gheorghiu . Ca niciodată în trecut, actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. prilejuieşte în afara lucrărilor propriuzise şi o serie de contacte personale, întîlniri între delegaţii din diferite ţări, în cursul cărora au loc schimburi de vederi, atît asupra problemelor sesiunii, cit şi în legătură cu relaţiile reciproce. Faptul că la această sesiune participă numeroşi oameni de stat cu cea mai mare răspundere şi autoritate face ca astfel de contacte şi întîlniri să capete o importanţă mai mare, fiind urmărite cu interes de opinia publică. In cursul acestei săptămîni tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut întrevederi cu N. S. Hruşciov şi cu alţi conducători ai ţărilor socialiste. O îndelungată şi amicală convorbire a avut tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu premierul cuban Fidel Castro în timpul dineului dat de premierul Nehru în cinstea şefilor delegaţiilor participante la sesiune. In cursul convorbirii, Fidel Castro s-a in Lucrările celei de a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. sunt in centrul atenţiei oamenilor muncii. Tinerii din brigada de dulgheri de pe şantierul nr. 1 din Piaţa Splaiului Unirii urmăresc cu viu interes presa cotidiană. Foto : M. MIHAI teresat de evoluţia dezvoltării economiei ţării noastre. El a pus întrebări privind economia forestieră, industria petroliferă, organizarea şi rezultatele obţinute în domeniul agriculturii. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a răspuns pe larg la aceste întrebări şi s-a referit la rezultatele obţinute până în prezent şi la prevederile planului de şase ani în industriile siderurgică, petroliferă, chimică cit şi în domeniul agriculturii. Fidel Castro a subliniat că aceste realizări prezintă un mare interes. La rindul său, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a interesat de lupta poporului cuban pentru apărarea independenţei ţării şi dezvoltarea economiei. Şeful delegaţiei R.P. Române s-a ocupat de perspectivele dezvoltării schimburilor economice între cele două ţări. Tovarăşul Gheorghiu-Dej a arătat că la Havana vor sosi experţi economici români, care vor discuta concret această problemă. Premierul Fidel Castro a spus că a acuzit despre frumuseţile ţarii noastre şi s-a interesat de diferitele aspecte ale peisajului romînesc. El a declarat că acceptă invitaţia de a vizita în cursul anului viitor R.P. Romînă şi l-a invitat pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej să viziteze Cuba. In timpul convorbirii a avut loc un schimb de păreri in legătură cu stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări.