Scînteia Tineretului, octombrie 1960 (Anul 15, nr. 3539-3564)
1960-10-14 / nr. 3550
Concursuri de inovaţii Pentru a stimula promovarea tehnicii noi şi a orienta pe inovatori către cele mai importante probleme ale producţiei din întreprinderi, în numeroase unităţi industriale comitetele sindicale, în colaborare cu cabinetele tehmnice au organizat anul acesta concursuri de inovaţii. Aceste concursuri au atras un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri care au făcut importante propuneri de inovaţii, contribuind astfel la sporirea productivităţii muncii şi la realizarea unor mari economii. La rîndul lor, inovatorii au fost recompensaţi cu premii. în cadrul unui asemenea concurs de inovaţii, metalurgiilii de la Uzinele „Vasile Roaită de exemplu, au făcut de la începutul anului şi pînă acum mai mult de 210 propuneri de inovaţii, aproape de 2 ori mai mult decit anul trecut. Aplicarea pînă acum în producţie a 70 de inovaţii propuse a adus uzinei economii antecalculate de circa 877.300 lei. Mai mult de 300 de inovaţii au propus în cadrul concursului şi muncitorii de la Uzinele „Grigore Preoteasa Dintre acestea au fost aplicate în procesul de producţie 164, aducînd întreprinderii economii antecalculate de circa 1.350.000 lei Asemenea concursuri de inovaţii au mai fost organizate la Uzinele metalurgice „23 August”, întreprinderile textile „7 Noiembrie“, „Donca Simo”, „ViscoffVa fi în alte unităţi industriale din Capitală şi oraşe din ţară. (Agerpres) O vizită cu folos Colectiviştii din Padina, raionul Pogoanele, au primit aproape săptămînal in vara şi toamna aceasta vizita multor ţărani muncitori întovărăşiţi din Scutelnici. Ei au explicat Intovărăşiţilor cum au organizat munca şi producţia agricolă şi care sunt rezultatele obţinute in sporirea recoltelor şi a veniturilor membrilor. Comparind aceste rezultate ţăranii muncitori întovărăşiţi au constatat că în acest an colectiviştii au obţinut recolte de griu şi porumb cu 400—600 kg la hectar mai mari decit ale lor. Ei au văzut de asemenea că gospodăria colectivă a dezvoltat şi alte ramuri de producţie, ceea ce a dus la mărirea averii obşteşti. Din calculele făcute împreună, întovărăşirii şi-au dat seama că veniturile lor sunt mai mici decit ale colectiviştilor. Rezultatele obţinute de colectiviştii din Padina şi din alte comune învecinate au întărit convingerea membrilor întovărăşirii din Scutelnici că munca în comun în gospodăria colectivă, unde producţia agricolă se dezvoltă multilateral şi contribuie astfel la creşterea nivelului de trai al colectiviştilor, este cea mai avantajoasă pentru ei. Ca urmare cele 118 familii de ţărani întovărăşiţi au hotărît să transforme întovărăşirea lor în gospodărie agricolă colectivă. In adunarea de constituire colectiviştii au hotărit ca gospodăria lor să poarte denumirea de ,,7 Noiembrie". Ei au stabilit totodată şi primele măsuri pentru dezvoltarea continuă a gospodăriei lor. (Agerpres) I Cartea tehnică cîştigă tot mai mulţi prieteni Uzinele noastre „X. C. Frimu" din Sinaia fabrică produse care cer o înaltă pregătire profesională. Elemenţii de injecţie, pulverizatoarele de la pompele de injecţie pentru motoare, fabricate de uzina noastră, sunt piese pretenţioase care cer a fi prelucrate cu precizie de microni. Şi acest lucru nu-l pot face decit cei care stăpînesc bine tehnica, procedeele tehnologice avansate şi studiază permanent documentaţia tehnică. Cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R., a subliniat ca una din sarcinile importante ale organizaţiilor U.T.M. antrenarea tuturor tinerilor, muncitori, ingineri şi tehnicieni la forme diferite pentru ridicarea calificării profesionale, ca una din condiţiile de bază pentru sporirea contribuţiei lor la îndeplinirea sarcinilor de producţie. Popularizarea cărţii tehnice, dezvoltarea la tineri a interesului pentru literatura tehnică contribuie în mod nemijlocit la îndeplinirea acestei sarcini. Cunoştinţele căpătate în diferitele forme de ridicare a calificării, tinerii şi le aprofundează studiind cărţile din bogata bibliotecă tehnică cu care este înzestrată uzina noastră. Biblioteca tehnică de la noi numără în afară de colecţiile de revis- Tribuna experienţei înaintate în ridicarea calificării profesionale a tineretului de din ţară şi din străinătate peste 21.000 de volume. In afară de acestea primim de la Institutul de documentare tehnică conferinţe, materiale documentare pe care ne străduim să le facem cunoscute muncitorilor. In colaborare cu comitetul U.T.M., cabinetul nostru tehnic a folosit forme diverse pentru a face cunoscută cartea tehnică în rîndul tinerilor. Cei care au vizitat întreprinderea noastră au putut vedea vitrina de cărţi tehnice în care sunt expuse coperţile celor mai noi lucrări legate de diferite meserii. De cele mai multe ori aci sunt expuse înseşi cărţile pentru a putea fi consultate de către muncitori. De asemenea, sunt afişate scurte recenzii ale cărţilor noi apărute care orientează pe muncitori în studiul lor de specialitate. Ori de cite ori apare o lucrare nouă care tratează metode ce se pot aplica în uzina noastră, cei mai buni ingineri prezintă muncitorilor conţinutul ei, dînd anumite indicaţii privind aplicarea unor procedee noi în producţie descrise acolo. O asemenea prezentare pe marginea cărţii „ascuţirea sculelor“ a fost făcută de inginerul Petre Furdea, care lucrează chiar în secţia sculerie. Inginerul Belzo Otto a prezentat „Cursul general de lăcătuşerie“ etc. O altă formă de popularizare a cărţii tehnice, care contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale şi care se bucură de mult interes în rîndul tinerilor, o constituie concursurile gen „Drumeţii veseli“, în colaborare cu organizaţia U.T.M. şi comitetul sindical, cabinetul tehnic a organizat cîteva asemenea concursuri. Iată cum am procedat de exemplu în cazul concursului dintre strungari pe tema : metode noi de strungărie“. Tema a fost anunțată cu mult timp înainte împreună cu bibliografia ce trebuia studiată. Periodic tinerii care se pregăteau pentru concurs erau invitaţi la cabinet şi se discuta cu ei felul Ing. ADRIAN PRODAN şeful cabinetului tehnic Uzinele „I. C. Frimu“-Sinaia (Continuare în pag. 3-a) Lecţie de acordeon Foto : S. NICULESCU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria II-a nr. 3550 4 PAGINI - 20 BANI Vineri 14 octombrie 1960 Aşa se nasc economiile. Membrii brigăzii de tineret nr. 17 din secţia croit a Fabricii de încălţăminte „Kirov“ din Capitală urmărind atent demonstraţia practica pe care Ie-o face Nicolae Stănescu, responsabilul acestei brigăzi, asupra unei noi metode de aşezare a tiparului. Recoltarea florii-soarelui este pe terminate In majoritatea regiunilor ţării s-a terminat recoltarea florii-soarelui. Datorită faptului că în cea mai mare parte suprafaţa cultivată cu această plantă aparţine sectorului agricol socialist cooperatist, recolta de floarea-soarelui, în ciuda condiţiilor mai puţin favorabile din acest an, este bună. în gospodăriile agricole colective din raioanele Iaşi, Tîrgu Frumos, Paşcani şi Hîrlău au fost obţinute producţii medii de 1250 kg seminţe de floareasoarelui la hectar. In regiunea Craiova multe gospodării colective, printre care Fărcaşele, Băbiciu, Stoeneşti, Traian, Vîrtopu, Tia Mare şi altele, au recoltat în medie 1800-2.200 kg. la hectar. In raionul Caracal producţia medie la hectar depăşeşte cu 800 kg. pe cea din anul trecut. Recolte între 1500—2000 kg. la hectar au obţinut şi numeroase unităţi agricole socialist-cooperatiste din regiunile Constanţa, Bucureşti, Galaţi şi altele. Concomitent cu treierişul florii-soarelui se desfăşoară şi livrarea cantităţilor contractate. Au fost preluate, pînă in prezent, mai mult de 50 la sută din floarea-soarelui contractată anul acesta. Gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole realizează în acest an, numai prin valorificarea florii-soarelui, venituri de aproximativ 700 milioane lei. (Agerpres) Mişcarea artistică de amatori constituie izvorul de aur al unui fluviu larg de energii, scoate la iveală talente artistice nebănuite, educă gustul publicului şi face să pătrundă în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării lumina binefăcătoare a culturii. Şi nu-i deloc lipsită de semnificaţie constatarea că cei mai buni studenţi ai Institutului de teatru „I. L. Caragiale“ sunt cei care luni şi ani au acumulat experienţă în echipele artistice de amatori — adevărate pepiniere de viitoare cadre de artişti profesionişti, către care institutul îşi îndreaptă tot mai mult atenţia. „ Sprijinirea şi îndrumarea echipelor artistice de amatori este un imperativ pentru artistul de tip nou. Organizaţia U.T.M. de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, îndrumată de către organizaţia de partid, leagă această sarcină de educaţia comunistă şi cetăţenească a tinerilor actori. Marea majoritate a tinerilor noştri artişti participă cu însufleţire la toate manifestările cultural artistice la care sunt solicitaţi să-şi dea concursul în afara teatrului. Sunt numeroase instituţiile unde utemiştii şi tinerii actori au susţinut recitaluri de poezie, s-au întîlnit cu tinerii din cercurile „Prietenii teatrului”, la şedinţele lor de lucru. La Uzinele „Grigore Preoteasa”, „Electro-aparataj”, Fabrica de bere, la Casa de cultură a tineretului din raionul Stalin, la G.A.S. Panciu, pe Şantierele Oneşti,Borzeşti, tinerii actori Coca Andronescu, Florin Piersic, Emanoil Petruţ, Draga Olteanu au avut posibilitatea să cunoască preocupările, seriozitatea şi maturitatea cu care privesc problemele complexe ale artei tinerii iubitori de teatru. Chestionaţi în amănunt despre procesul de creaţie al actorului, despre specificul muncii în teatru, tinerii actori au înţeles mai bine că pentru a răspunde setei de cunoştinţe a tinerilor spectatori, nu-s suficiente numai întîlnirile din sala de spectacol. Organizaţia noastră a iniţiat şi întîlniri cu colective mai largi de tineri — din întreprinderi şi de la sate — la care a pus în discuţie unele piese prezentate de noi ca : „Doctor în Filozofie“ şi „O zi de odihnă“. Cu cîteva luni în urmă, am vizitat Întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie” din Bucureşti, iar în seara aceleaşi zile, la Teatrul Naţional a avut loc o reuniune tovărăşească, precedată de un bogat program artistic susţinut de tinerii noştri actori în colaborare cu artiştii amatori din această întreprindere. Suntem foarte bucuroşi să întreprindem asemenea acţiuni şi înpreună cu organizaţiile U.T.M. din alte fabrici şi uzine, avînd convingerea că vom învăţa multe lucruri bune unii de la alţii. Răspunzînd iniţiativei tinerilor actori din Bacău, ne-ara îndreptat atenţia în mod deosebit spre strîngerea legăturilor cu echipele de teatru ale artiştilor amatori din întreprinderi, de la sate, din instituţii şi şcoli. Astfel Dinu Cernescu a pus în scenă la căminul „Nicolae Bălcescu“ din comuna Otopeni de Jos piesa „Fata tatii cea frumoasă”, pentru care a făcut şi schiţele de decor. Decorul a fost executat chiar în atelierele teatrului nostru şi l-am dăruit formaţiei de teatru amintite. Gh. Ulmeni a organizat un spectacol la Liceul Lazăr, care a luat premiul pe Capitală la un recent concurs interşcolar. Constantin Stănescu a pus în scenă la Şcoala tehnică financiară piesa „Nota zero la purtare”, în cadrul Facultăţii de filologie, Gh. Cozorici a pus în scenă piesa „Cale lungă“ de Arbuzov. Mihai Berechet sprijină activitatea artiştilor amatori din cadrul Caselor de cultură din Giurgiu şi Olteniţa. în vara aceasta, fiind în concediu de odihnă în staţiunea Sîngeorz Băi, am avut ocazia să lucrez cu echipa de amatori a Fabricii de hîrtie „Bernat Andrei“ din Prundul Bîrgăului, raionul Bistriţa. Pe lingă ajutorul concret dat de tinerii actori , care în echipele amintite au început cu alegerea piesei şi distribuirea rolurilor pînă la montarea decorii GR. P. NAGACEVSKI secretar al organizaţiei U.T.M. de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Continuare în pag. 3-a) CITIT» pag. 2-a în ajutorul cercurilor tinerilor naturalişti Cerul — sub reflectorul ştiinţei contemporane Bilanţ rodnic Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile ce aparţin Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei au încheiat bilanţul primelor trei trimestre ale acestui an cu o depăşire de 2,1 la sută a planului producţiei marfă, realizînd peste plan importante cantităţi de produse. Astfel chimiştii au dat în plus în această perioadă 20.390 tone de sodă calcinată şi caustică, peste 10.000 tone de acid sulfuric, 3.000 vagoane îngrăşăminte cu fosfor, 28,7 tone fire sintetice etc. în industria petrolului s-au forat peste plan 32.356 m şi au fost produse în plus 15.054 torte benzină, 26.707 tone motorină, 24.920 tone uleiuri minerale, 6.782 tone gaze lichefiate şi alte produse. In cursul anului acesta lucrătorii din întreprinderile industriei chimice au realizat şi numeroase produse noi, printre care : fire volan, acetat de polivinil, oxid de magneziu, peste 10 noi coloranţi, circa 30 de medicamente noi cum sunt heparin, diabetamid, policilin, ergotin, precum şi diverse articole din polietilenă şi polistiren. Ca rezultat al preocupărilor permanente pentru reducerea consumurilor specifice şi a preţului de cost, chimiştii şi petroliştii din întreprinderile industriale au obţinut în primele opt luni ale anului economii peste plan în valoare de 57.503.000 lei. (Agerpres) IN VIATA SI NUNTA — Tivurrului — Post utemist de control fruntaş pe raion De curînd, Comitetul raional U.T.M. Medgidia a decernat drapelul de fruntaş pe raion postului utemist de control nr. 4 de la Fabrica de ciment „Ideal“ Cernavodă, condus de candidatul de partid Nicolae Rusen. Membrii acestui post au contribuit din plin la obţinerea unor importante rezultate în producţie şi la lichidarea unor lipsuri ce mai persistau în munca şi comportarea unor tineri. Postul utemist de control a adus o însemnată contribuţie la descoperirea şi folosirea rezervelor interne ale întreprinderii. Aşa de pildă, la propunerea postului utemist de control, folosind deşeurile, tinerii au confecţionat peste 4090 de şuruburi pentru plăcile de blindaj ale morilor de ciment, în urma acestei iniţiative a fost realizată o economie in valoare de 5.750 lei. NICU BONCOTA tehnician 254.000 lei economisiţi de o singură brigadă In atenţia brigăzilor de producţie ale tineretului de la întreprinderea „Vitrometan“ din Mediaş stă lupta pentru o calitate superioară a produselor, realizarea de economii la materii prime şi auxiliare, reducerea coeficientului de rebuturi, îndrumate de organizaţia U.T.M., brigăzile de producţie ale tineretului îşi îndeplinesc şi depăşesc sarcinile propuse cu mult succes. Aşa, de pildă, brigada de producţie a tineretului, condusă de utemistul Ion Smith de la hala cuptoarelor, datorită respectării cu stricteţe a proceselor tehnologice de fabricaţie, precum şi a aplicării unor metode înaintate de muncă, a redus coeficientul de rebuturi cu 7,70 la sută, faţă de cel admis. Prin calitatea executării lucrărilor şi prin economiile de materiale se evidenţiază mai ales brigada de producţie a tineretului de la atelierul de pictură, condusă de comunistul Pavel Mihai. Această brigadă şi-a îndeplinit planul anual în 8 luni, dînd pînă acum peste plan peste 60.000 de diferite obiecte de sticlărie pictată. în acelaşi timp, în brigadă au fost realizate economii la materiale în valoare de 254.000 lei. ,rINTILA DAN tehnician Acţiuni pioniereşti Pionierii de la şcoala elementară din comuna Fiscut, raionul Arad, îndrumaţi de organizaţia U.T.M. din gospodăria agricolă colectivă continuă şi după începerea anului şcolar frumoasele lor acţiuni pioniereşti. Astfel, sub îndrumarea cadrelor didactice şi a instructorului superior de pionieri Ioan Rişcă, pionierii au ajutat colectiviştilor din comună la muncile agricole, recoltind peste 1.800 kg. seminţe de floarea-soarelui. Ei au mai strîns şi predat pînă in prezent cooperativei locale peste 540 kg. castane şi au muncit voluntar la curăţirea şi înfrumuseţarea şcolii. GHEORGHE ROŞCA funcţionar Contribuie la construirea şcolii în satul Poiana Pietrei, comuna Dragomireşti, raionul Bacău, se construieşte o şcoală elementară. Utemiştii din sat, îndrumaţi de comitetul comunal de partid, aduc o preţioasă contribuţie la această construcţie. Ei au efectuat pînă în prezent peste 300 ore muncă patriotică, în acest timp au aşezat peste 13.000 cărămizi, au transportat nisip, pietriş, au făcut săpături pentru fundaţie, au dat ajutor la stinsul varului pentru zidărie etc. Munca lor constituie un exemplu demn de urmat. Printre cei care s-au evidenţiat se numără utemiştii Costică A. Gheorghe, Stanciu Constantin, V. Ababi, Gheorghe V. Ababi, Vasile T. Vieru şi alții. p. balan merceolog principal „Mîine avem geografia“ Foto : N. STELORAN La Ploeşti, Buzău, Rîmnicu-Sărat, Tîrgovişte şi in alte localităţi din regiunea Ploeşti, se construiesc numeroase blocuri de locuinţe. Pentru ca pe aceste şantiere să se poată lucra pe timpul iernii constructorii fac intense pregătiri. Astfel, după ce au stabilit ca lucrările de finisaj să se execute numai în blocurile încălzite, ei se îngrijesc de punerea la punct a instalaţiilor respective. Se iau de asemenea măsuri pentru depozitarea materialelor necesare pe timpul friguros în camerele de la parterul unor blocuri care vor fi finisate ulterior. Potrivit planului de măsuri stabilit de constructori, turnarea planşeelor din beton monolit armat se va face după metode avansate, folosindu-se adaosuri chimice pentru accelerarea prizei şi întărirea betoanelor. De asemenea, s-au prevăzut încăperi încălzite pentru muncitori, staţii de pregătire a betonului şi s-au luat unele măsuri pentru încălzirea şi îmbunătăţirea iluminatului la staţiile centrale de betonare şi la alte locuri de muncă. ---------- Şantierele de construcţii în prag de iarna Primele Îndrumări. Maistrul Iort Zăvoianu de la Şcoala profesională de ucenici de pe lingă Uzinele „Timpuri noi“ îl iniţiază in tainelemeseriei pe elevul din anul I, Gheorghe Constantin, Foto : AL. MIHAI In legătură cu cea de-a XV-a sesiune a Adunării Gesnerale a O.N.U., în librăriile din ţară se găsesc următoarele lucrări: N. S. Hruşciov: Libertate şi independenţă popoarelor coloniale I Să fie rezolvată problema dezarmării generale I Cuvintare rostită in ca-*drul discuţiilor generala la a XV-a sesiune a Aduanării Generale a Organiczaţiei Naţiunilor Unite , 23 septembrie 1960. •r. Gheorghe Gheorghiu-Dej Cuvintare rostită la a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Brigada aşteaptă ajutorul dumneavoastră, tovarăşe inginer în urmă cu aproape doi ani, la secţia turnătorie a Uzinei Industria sîrmei din Cîmpia Turzii a luat fiinţă o brigadă de producţie formată din tinerii Pătruţ Iuliu, Rusu Alexandru, Ratz Blaziu, Munteanu Anton, Astaloş Carol şi Făgădar Ilie. In scurt timp, brigada a reuşit, datorită succeselor sale, să fie cunoscută ca un colectiv de muncă unit, bine închegat. Deseori, după orele de lucru, membrii brigăzii puteau fi întîlniţi la cabinetul tehnic al uzinei sau la biblioteca clubului consultînd diferite cărţi, sfătuindu-se unii cu alţii asupra diferitelor metode de turnare. Ii preocupa îndeosebi cum ar putea să contribuie şi ei la îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea procentului de rebuturi, probleme la ordinea zilei în secţia lor. Şi iată că strădaniile brigăzii n-au fost zadarnice. La data de 20 iunie 1959, la cabinetul tehnic al uzinei a fost înregistrată prima lor inovaţie : „îmbunătăţirea amestecului de formare prin adăugare de bentonită“. în urma experimentării propunerii, procentul de rebuturi a scăzut de la 10,3 la 3,5 la sută. La data de 18 noiembrie 1959 a fost făcută cea de a doua propunere intitulată : „Turnarea în cochile a manşoanelor pentru carele de laminare“. în timpul liber şi cu forţe proprii, tinerii şi-au executat singuri prima cochilă şi apoi au făcut experienţele. Rezultatele obţinute au fost foarte bune. Anual se obţin economii în valoare de 53.000 lei iar timpul de lucru se reduce de la opt ore la două ore şi jumătate. Normal ar fi fost ca această nouă metodă de lucru să fie generalizată, aplicată şi la turnarea altor repere. Ea nu se aplică însă decit pentru turnarea manșoanelor de la caja pregătitoare deoarece numai pentru ele există cochile. S-ar putea aplica şi la alte repere ? Da. S-ar putea aplica de exemplu la manşoanele de la linia fină, care sunt într-un număr mult mai mare ca cele de la caja pregătitoare. Pentru aceasta ar trebui executate însă un număr de trei cochile. Tovarăşul inginer Szentannay Arpad, şeful secţiei turnătorie, în loc să-i ajute pe tinerii inovatori, să le stimuleze iniţiativa creatoare, a subestimat importanţa economică a inovaţiei în cauză şi nu a acordat autorilor sprijinul necesar pentru a confecţiona cele 3 cochile. Aceeaşi atitudine pasivă o are tînărul inginer şi faţă de propunerea de inovaţie a brigăzii privind malaxorul necesar amestecării nisipului şi sticlei solubile necesare turnării, malaxor a cărui confecţionare se amină în mod nejustificat. Tovarăşul inginer Szentannay Arpad e aproape de aceeaşi vîrstă cu aceşti tineri care vin şi-i cer părerea, care văd in el un sfătuitor. De ce desconsideră inginerul sugestiile şi propunerile tinerilor ? De ce nu-i ajută ? De ce-i repede şi rămîne nepăsător la propunerile şi sugestiile lor ? Nu numai funcţia dar în primul rind conştiinţa ar trebui să-l îndemne să stimuleze orice propunere menită să contribuie la perfecţionarea procesului tehnologic — să-i ajute pe tinerii inovatori să-şi ridice continuu calificarea profesională. Brigada aşteaptă totuşi sfatul şi ajutorul său. ARISTICA BRÎNZAN corespondent voluntar