Scînteia Tineretului, noiembrie 1960 (Anul 15, nr. 3565-3590)
1960-11-01 / nr. 3565
COMUNICAT In ziua de 31 octombrie a.c., in sala de şedinţe a Marii Adunări Naţionale, au început lucrările plenarei lărgite a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn. La plenară iau parte, în afara membrilor şi membrilor supleanţi ai Comitetului Central, primii secretari şi secretari ai comitetelor regionale şi ai unor comitete orăşeneşti şi raionale de partid, preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale unor sfaturi populare orăşeneşti şi raionale, miniştri, miniştri adjuncţi şi secretari generali ai ministerelor, şefi ai secţiilor C.C. al P.M.R., conducerile centrale ale sindicatelor, U.T.M.-ului şi ale altor organizaţii de masă, preşedinţii consiliilor regionale ale sindicatelor, directori şi secretari de partid din marile întreprinderi, academicieni, oameni de ştiinţă, directori ai institutelor de cercetări ştiinţifice şi de proiectări, redactori responsabili de ziare şi publicaţii, precum şi alţi activişti de partid, de stat şi din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, asupra proiectului planului de dezvoltare a economiei naționale pe anul 1961. Lucrările plenarei continuă. Tovarăşi, Proiectul planului de stat Pe 1961 prevede o creştere a producţiei agricole, în condiţii climaterice normale, cu 19 la sută faţă de 1960. Realizarea acestui obiectiv este întrutotul posibilă, ţinind seama de condiţiile create prin transformarea socialistă a agriculturii şi creşterea continuă a înzestrării ei. în agricultură se vor investi în anul 1961 din fondurile statului circa 4 miliarde lei. Agricultura urmează să primească anul viitor peste 12.000 tractoare, 15.000 semănători, 6.000 combine pentru păioase, precum şi alte maşini şi utilaje agricole; totodată, se vor livra agriculturii aproape 450 mii tone îngrăşăminte chimice, cu 14 la sută mai mult decit în anul 1960. în toamna aceasta s-au însămînţat cca. 3.200.000 ha. cu grîu şi secară, prevăzîndu-se realizarea unei producţii de circa 4.600.000 tone. In primăvară se vor însămînta cu porumb 3.850.000 ha., din care 350.000 ha. pentru siloz , se prevede realizarea unei producţii de aproximativ 6.700.000 tone porumb boabe. Rezultatele obţinute în toate regiunile ţării, în anul 1960, de către numeroase gospodării agricole de stat şi gospodării agricole colective demonstrează marile posibilităţi de creştere a producţiei agricole pe baza folosirii mai bune a mijloacelor tehnice şi aplicării corespunzătoare a regulilor agrotehnice. In acest an, 152 gospodării agricole de stat au obţinut, de pe întreaga lor suprafaţă de 114.500 ha. cultivate cu grîu, o recoltă medie de peste 2.000 kg. la ha ; din acestea, un număr de 39 gospodării de stat au realizat în medie peste 2.500 kg. grîu la hectar. Un număr important de gospodării agricole colective au obţinut, de asemenea, recolte bune. Experienţa anului 1960 a dovedit importanţa hotărîtoare a executării arăturilor adînci şi însămînţării făcute la timp, a folosirii seminţelor selecţionate de înaltă productivitate şi a aplicării îngrăşămintelor naturale şi minerale pe suprafeţe tot mai mari. Comitetele regionale de partid. Ministerul Agriculturii şi comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să mobilizeze cadrele tehnice, pe toţi oamenii muncii din agricultură pentru aplicarea întregului complex de măsuri agrotehnice, diferenţiat după condiţii specifice ale fiecărei zone şi în primul rînd pentru executarea arăturilor adinei şi folosirea întregii cantităţi de îngrăşăminte naturale. O atenţie deosebită trebuie acordată îmbunătăţirii muncii S.M.T-urilor pentru executarea arăturilor la adincimea corespunzătoare solului şi culturilor. Trebuie pus capăt cu toată hotărirea deficienţelor semnalate în mai toate regiunile ţârii în legătură cu calitatea slabă a lucrărilor efectuate de S.M.T.-uri, care, în goana după cit mai multi hantri, fac arături superficiale, lasă la capătul terenurilor porţiuni goale nelucrate care aduc însemnate pagube economiei. Munca S.M.T.-urilor trebuie apreciată după calitatea lucrărilor executate, după producţia obţinută la hectar pe terenurile lucrate de ele. Actualul sistem de salarizare, care este legat numai de executarea unui număr cit mai mare de hantri, trebuie îmbunătăţit astfel ca la baza veniturilor lucrătorilor din S.M.T. să stea rezultatele obţinute în creşterea producţiei la hectar. Ca urmare a aplicării hotărîrilor Plenarei C.C. al P.M R. din decembrie 1959 cu privire la creşterea animalelor, in primele 9 luni ale acestui an numărul vacilor de lapte a crescut în gospodăriile agricole de stat cu circa 21.000 capete, iar în gospodăriile agricole colective cu peste 100.000. In acelaşi timp a sporit contribuţia sectorului socialist la formarea fondului de stat la carne, lapte, lină. In 1960, gospodăriile agricole de stat dau la fondul de stat 1.600.000 hi. lapte, cu 600.000 hi. mai mult decit in 1959, iar gospodăriile agricole colective au livrat pină (Continual-* in pag, I-aJ Creşterea producţiei agricole în 1961 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria II-a nr. 35654 PAGINI - 20 BANI Marţi 1 noiembrie 1960 Expunerea tovarăşului Ch. Gheorghiu-Dej la plenara C. C. al P. M. R. Pinara Comitetului Central a fost convocat pentru a examina proiectul planului de După datele preliminate, se poate aprecia din acest an producţia industrială va creşte, comparativ cu 1959, cu circa 15,5 la sută, faţă de 14 la sută cit a fost prevăzut in Plan. O importanţă deosebită ara faptul că se realizează creşteri însemnate în toate ramurile industriale şi îndeosebi în ramurile hotărîtoare pentru industrializarea socialistă, in industria construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor — o creştere de 20 la sută, in industria siderurgică — de 30 la sută, in industria energiei electrice şi termice — de 14 la sută. Aprovizionarea oamenilor muncii a fost simţitor îmbunătăţită prin realizările obţinute în ramurile producătoare de bunuri de consum, in industria textilă producţia a crescut cu 16 la sută faţă de 1959, in industria alimentară cu peste 11 la sută şi in industria confecţiilor cu 40 la sută. S-au obţinut însemnate sporuri de producţie la principalele maşini, utilaje, materii prime, materiale, bunuri de consum. Producţia anului 1960 va fi mai mare decit aceea a anului 1959 cu peste 370 mii tone oţel, 175 mii tone tontă, 320 mii tone laminate finite, 400 mii tone minereu de fier, 210 mii tone cocs metalurgic, 6.100 tractoare, 5.000 tone mase plastice, 14 mii tone Plăci aglomerate. De asemenea, producţia principalelor bunuri de consum va fi mai mare decit a anului 1959 cu peste 39 milioane m.p. ţesături, aproape 1,7 milioane perechi încălţăminte, peste 30 mii tone carne, aproape 135 mii tone zahăr, cu 56 mii tone ulei comestibil. A continuat să se lărgească baza tehnico-materială a agriculturii socialiste, parcul de maşini şi utilaje ale unităţilor agricole creşte cu 11.600 tractoare, 5.300 combine, 14.000 semănători şi alte maşini. Producţia agricolă obţinută în 1960 asigură toate nevoile de consum ale economiei naţionale şi creşterea rezervelor statului, cu toate că în anumite regiuni condiţiile climaterice n-au fost favorabile. Contribuţia sectorului socialist din agricultură la formarea fondului central de cereale a fost in acest an de peste 85 la sută. Un rol important l-au avut gospodăriile agricole de stat, care au asigurat 39 la sută la grîu şi 26 la sută la porumb din fondul central de cereale. De asemenea, ele au livrat importante cantităţi de carne, lină, lapte şi alte produse. Rezultate bune au fost obţinute la producţia de sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui, care asigură nevoile de consum sporite de zahăr şi ulei ale populaţiei, rămînînd disponibilităţi şi pentru export. Ca urmare a efortului susţinut în dezvoltarea continuă a forţelor de producţie şi a creşterii acumulărilor, volumul de investiţii în economia naţională creşte in 1960 faţă de 1959 cu aproape 33 la sută. Fondurile fixe ce vor fi puse în funcţiune vor fi de 22 miliarde lei, faţă de 15,5 miliarde lei cit au fost în anul 1959. în acest an intră în producţie 17 întreprinderi noi, 17 secţii noi şi vor fi dezvoltate şi reutilate 82 de uzine şi fabrici. Printre obiectivele noi sunt: o baterie de cocs, o secţie de dolomită şi un cuptor Martin de 400 tone la Combinatul Siderurgic Hunedoara, o fabrică de ţevi sudate la Bucureşti, uzinele de produse sodice Govora şi Borzeşti, fabrica de celuloză din stuf de la Chişcani-Brăila Şi fabrica de semiceluloză din pala dă la Palas-Constanţa, o instalaţie de cracare catalitică la Borzeşti, complexul de Industrializare a lemnului Tg. Jiu, fabricile de mobilă din Iaşi la dezvoltarea economiei naţionale pe anul 1061. Îndeplinirea cu cuccea a aarderiilor trasate pentru primul an al planului de şase ani creează condiţii favorabile Militari-Bucureşti, fabricile de zahăr de la Bucecea şi Luduş, Combinatul de produse lactate din Bucureşti, fabrica de lapte praf din Cîmpulung şi altele. Au început să producă energie electrică primele agregate ale hidrocentralei „V. I. Lenin“, unul din principalele obiective ale planului de electrificare de zece ani. Puterea instalată în centrale electrice crește în 1960 cu 180 MW şi vor fi date în exploatare 1150 km. de linii de înaltă tensiune. Folosirea în 1960 cu mai mult spirit gospodăresc a fondurilor de investiţii alocate a contribuit la creşterea eficienţei economice a acestora , a crescut preocuparea pentru organizarea raţională a lucrărilor, iar aprovizionarea cu materiale s-a făcut in condiţii mult mai bune. Sub conducerea organizaţiilor de partid, muncitorii, inginerii şi tehnicienii constructori au redus consumurile de materiale, au realizat lucrări de o calitate mai bună. Trebuie subliniat in mod deosebit scurtarea duratei de executare a construcţiilor. Astfel, cuptorul Martin de 400 tone de la Combinatul Siderurgic Hunedoara a fost realizat în numai 11 luni, fabrica de semiceluloză din paie de la Palas-Constanţa în 14 luni, iar fabricile de zahăr de la Luduş şi Bucecea in 17 luni, perioade mult mai mici faţă de cele în care s-au executat în trecut construcţii similare. Scurtarea termenelor de executare a construcţiilor a dus la obţinerea de mari economii şi la punerea în funcţiune de noi capacităţi care au contribuit la creşterea producţiei. Aceste succese mari pe care le-au obţinut muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industria construcţiilor arată capacitatea lor creatoare şi dovedesc că există mari posibilităţi de a obţine rezultate şi mai bune în reducerea termenelor de execuţie a lucrărilor, care trebuie să constituie o preocupare de zi cu zi a conducerilor ministerelor şi Întreprinderilor. Anul acesta, întreaga activitate economică s-a desfăşurat la un nivel mai înalt, ceea ce arată că organele de partid şi de stat au pus în centrul preocupărilor lor problemele concrete ale economiei, pe care le rezolvă cu tot mai multă competenţă. Trebuie să subliniem cu deosebită satisfacţie entuziasmul cu care oamenii muncii — sub conducerea organizaţiilor de partid — au desfăşurat întrecerea socialistă in cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului. Avîntul creator al celor ce muncesc şi priceperea lor in folosirea rezervelor interne ale economiei şi-au găsit o vie expresie in importantele angajamente luate în întrecerea socialistă, ca şi in hotărirea cu care acestea sunt traduse în viaţă. în primele zece luni, planul de producţie a fost depăşit la majoritatea produselor industriale, dindu-se peste plan o producţie în valoare de peste 1,6 miliarde lei. Pină la 1 septembrie a.c. s-au realizat, peste prevederile planului, economii în sumă de peste 1 miliard lei și beneficii de aproape 300 milioane lei. Traficul de mărfuri cu mijloace de deservire generală va fi în 1960 cu cca. 13,5 la sută mai mare decit în 1959. A crescut ponderea transporturilor auto, în volumul total al încărcărilor, de la 29 la sută in anul 1959 la 37 la sută în acest an, datorită creşterii parcului şi folosirii lui mai eficiente prin concentrarea autovehiculelor în organizaţii specializate ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Productivitatea muncii »• prevede a fi anul acesta in Industrie cu circa 10,9 la antă mai mare ca in anul 1959, ceea ce reflectă creşterea gepentru realizarea prevederilor stabilite de Congresul al III-lea al partidului cu privire la dezvoltarea economiei naţionale şi creşterea continuă a nivelului de trainerală a nivelului tehnic în întreprinderi. Înzestrarea economiei cu tehnică modernă, îmbunătăţirea organizării producţiei şi ridicarea continuă a calificării muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor. Economia ţării noastre ea caracterizează prin dezvoltarea un ritm intens a forţelor de producţie, prin creşterea însemnată a venitului naţional, a acumulărilor şi prin continua ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii. Veniturile statului depăşesc cu 8 la sută pe cele din 1959 şi sunt mai mari decit prevederile planului. Prin intrarea în producţie a noilor întreprinderi şi lărgirea celor existente, prin creşterea însemnată a volumului de contovarăşi, Proiectul planului de stat pe anul 1961, pe care îl supunem dezbaterii plenarei, prevede concentrarea eforturilor pentru continuarea în ritm susţinut a industrializării socialiste, creşterea mai departe a producţiei agricole vegetale şi animale şi ridicarea bunăstării materiale şi culturale a oamenilor muncii. Pe baza noilor capacităţi ce vor intra în producţie şi a mai bunei folosiri a celor existente, precum şi a creşterii productivităţii muncii, proiectul de plan prevede ca producţia globală a industriei socialiste să reprezinte in anul viitor 88,7 miliarde lei, corespunzător unei creşteri cu 13,5 la sută faţă de realizările preliminare ale anului 1960, din care producţia mijloacelor de producţie — grupa A — cu 13,8 la sută, iar producţia bunurilor de consum — grupa B — cu 13 la sută. Producţia industriei energiei electrice şi termice va creşte cu 22 la sută, a industriei siderurgice cu 16,6 la sută, a industriei construcţiilor de maşini cu circa 16 la sută, a industriei chimice, celulozei şi hîrtiei cu 18 la sută, a industriei uşoare cu 16 la sută şi a industriei alimentare cu 11 la sută. Producţia de energie electrică va fi de 8,8 miliarde kWh ; se prevede creşterea puterii instalate în centrale electrice cu aproape 250 MW, va începe construcţia de noi centrale printre care termocentrala de la Luduş şi hidrocentrala de Pe Argeş ; se vor pune în funcţiune 1700 km. reţele de înaltă tensiune, dintre care liniile de HO kV Fîntînele-Luduş-Cluj, Govora- Bărbăteşti, Craiova-Caracal, Hunedoara-Brad, Baia Mare- Satu Mare şi se vor construi primele linii de transport de 220 kV. Se va dezvolta acţiunea de termoficare prin extinderea reţelelor în oraşele Bucureşti, Reşiţa şi Oneşti şi prin introducerea termoficării industriale şi urbane în Timişoara, Arad, Hunedoara, Vulcan şi alte centre industriale. In oraşul Iaşi va începe construcţia centralei de termoficare pentru alimentarea cu energie şi căldură a oraşului şi a întreprinderilor industriale. Producţia de energie termică din centrale publice va creşte de peste 3 ori. In industria siderurgică, producţia de fontă în 1961 va ajunge la 1.080.000 tone, iar cea de oţel la 2.100.000 tone — cu peste 300.000 tone mai mult decit în 1960 — creşterea producţiei siderurgice urmînd să fie obţinută, în mare măsură, pe seama îmbunătăţirii indicilor de utilizare a agregatelor. Proiectul de plan prevede creşterea producţiei de laminate finite pline cu circa 20 la sută faţă de 1960, prin folosirea mai deplină a laminoarelor şi, în principal, a laminorului de 650 de la Hunedora,strucţii şi extinderea activităţii de deservire, numărul de salariaţi ocupaţi in economia naţională a crescut in 1960 cu aproape 160.000 faţă de 1959. In anul 1960 a fost îmbunătăţită salarizarea cadrelor tehnice şi economice, au fost efectuate reduceri de preţuri la unele produse, ceea ce a sporit puterea de cumpărare a populaţiei cu aproximativ 2 miliarde lei anual. Volumul desfacerilor de mărfuri a crescut cu aproape 15 la sută faţă de anul 1959. S-au realizat progrese simţitoare în privinţa calităţii, lărgirii sortimentelor şi îmbunătăţirii prezentării bunurilor de consum. In reţeaua comercială au fost puse în funcţiune 700 unităţi noi, înzestrate cu utilaje moderne care contribuie la îmbunătăţirea aprovizionării şi deservirii populaţiei. S-a intensificat construcţia de locuinţe, dindu-se in folosinţă oamenilor muncii peste 30.000 apartamente, aproximativ cu 35 la sută mai mult decit în anul trecut. S-au dat în folosinţă 2600 săli de clasă pentru învăţăîn anul viitor se vor pune în funcţiune, la Hunedoara, cuptorul numărul 5 de 400 tone la noua oţelărie Martin, linia de sîrmă din noua secţie de laminoare şi se vor executa lucrări pentru mărirea capacităţii blumingului cu 700.000 tone pe an ; la Reşiţa se va termina reconstrucţia secţiei furnale, punîndu-se în funcţiune două furnale de cite 700 m.c. şi va intra în producţie o nouă fabrică de aglomerare. In 1961 se vor deschide lucrările de construcţie ale Combinatului Siderurgic de la Galaţi. Va începe construcţia forjei şi turnătoriei cu o capacitate anuală de 25.000 tone piese oţel, 7.000 tone piese fontă şi 40.000 tone lingouri forjate, a atelierului de construcţii metalice şi a atelierului de întreţinere mecanică. Pentru lucrătorii combinatului vor fi construite locuinţe în sumă de 75 milioane lei. Ministerul Industriei Grele, organizaţiile de proiectare, constructorii vor trebui să folosească cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii în proiectarea şi construcţia acestui mare combinat. Pentru dezvoltarea în continuare a bazei proprii de materii prime a industriei siderurgice, producţia de minereu de fier va creşte cu 20 la sută, iar cea de cocs cu 22 la sută. Vor începe lucrările de deschidere a minei de la Căpuş- Cluj, care va intra în producţie în anul 1962. Va intra in producţie, în trimestrul II 1961, la Călan, uzina experimentală pentru punerea la punct a noului procedeu de cocsificare a cărbunilor din ■ Valea Jiului. In sectorul geologic au fost obţinute rezultate însemnate, ca urmare a înzestrării cu utilaje şi instalaţii moderne, a organizării muncii pe şantierele de explorări, a ridicării calificării cadrelor. Preţul de cost pe tona de rezervă industrială explorată a scăzut la minereu de fier de la 7,1 lei în 1959 la 3,8 lei în 1960, la minereuri neferoase de la 12,4 la 9,3 lei, la ţiţei de la 45,7 la 31,1 lei. Comitetul Geologic, ministerele cu activitate geologică trebuie să-şi îmbunătăţească munca în mod continuu, să introducă cu mai multă hotărîre metodele cele mai avansate de cercetare geologică, spre a obţine o creştere şi mai mare de rezerve, cu cheltuieli cit mai reduse. Aceste sarcini se pun cu atît mai imperios cu cit în 1961 se prevede să se execute un volum important de lucrări geologice, cu 15 la sută mai mare decit în 1960, însumînd 1,8 miliarde lei. Concomitent cu creşterea volumului de prospecţiuni, se prevede să se îmbunătăţească în continuare eficienţa economică a lucrărilor geologice. Pentru aceasta, pe lingă Introducerea hotărîtă a tehnicii noi, o mare importanţă are buna organizare a muncii pe şantierele geologice, utilizarea superioară a Instalaţiilor, ecomintul de cultură generală, 18 cinematografe în oraşe; reţeaua cinematografică în mediul rural s-a mărit cu 700 aparate noi; s-au construit un număr însemnat de aşezăminte culturale la oraşe şi sate. Pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă şi energie electrică, a transportului în comun şi a salubrităţii în oraşe, precum şi pentru alte acţiuni de gospodărie comunală, s-au investit peste 800 milioane Iei. Reţeaua sanitară a crescut faţă de 1959 cu 2500 paturi în spitale şi sanatorii şi cu 9 policlinici, creîndu-se condiţii tot mai bune pentru ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii de la oraşe şi sate, au fost trimişi la odihnă şi tratament balneoclimateric peste 575.000 persoane. Rezultatele obţinute în toate sectoarele demonstrează forţa economiei noastre naţionale în plin avînt, reflectă însufleţirea şi entuziasmul cu care oamenii muncii, insuşindu-şi politica partidului, luptă pentru traducerea ei în viaţă, nomiile de materiale, efectuarea lucrărilor cu indici tehnico-economici cit mai ridicaţi. Trebuie să se ia măsuri pentru a concentra cele mai bune cade de geologi în sectoarele principale ale activităţii geologice. Industria constructoare de maşini va produce in anul 1961 peste 2.400 strunguri, 130 instalaţii de foraj complete, 20.000 tractoare, 6.000 combine tractate pentru cereale, peste 10.000 autocamioane şi autobuse, 12 locomotive Diesel electrice de 2.100 c.p.; producţia de utilaje pentru industria chimică şi prelucrarea ţiţeiului va creşte cu peste 60 la sută, de utilaje pentru siderurgie şi turnătorii cu circa 30 la sută, de utilaje pentru industria uşoară şi alimentară cu 40 la sută. Sarcinile principale pe anul 1961 ale industriei constructoare de maşini sunt însuşirea in fabricaţie a unor noi maşini şi utilaje necesare înzestrării economiei naţionale, lărgirea sortimentelor şi ridicarea nivelului tehnic, îmbunătăţirea calităţii maşinilor şi utilajelor la nivelul celor mai perfecţionate produse similare de pe piaţa mondială. Pentru îndeplinirea acestor sarcini, Ministerul Industriei Grele şi întreprinderile constructoare de maşini trebuie să se preocupe permanent de alegerea judicioasă şi perfecţionarea produselor fabricate. Punerea în producţie a noilor produse nu se va putea face decât după ce va fi aprobată de către conducerea superioară, pe baza unor studii tehnice şi economice comparative, aprofundate, care să dea maximum de garanţii în ce priveşte caracteristicile tehnice, calitatea şi economicitatea fabricaţiei. Pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic şi calitativ in industria constructoare de maşini, Ministerul Industriei Grele şi conducerile întreprinderilor vor trebui să asigure elaborarea documentaţiilor constructive şi tehnologice de către serviciile tehnice ale întreprinderilor, să organizeze producţia de serie în secţii specializate dotate cu toate utilajele şi dispozitivele pentru execuţie şi control. In acest scop trebuie să fie concentrate cadrele de ingineri, maiştri şi muncitori cu înaltă calificare în secţiile hotărîtoare, unde se elaborează do-cumentaţia tehnică, se pregăteşte fabricaţia şi se execută însuşirea noilor maşini şi utilaje. In 1961, Ministerul Industriei Grele va trebui să treacă la profilarea mai strictă a întreprinderilor electrotehnice, pe linia specializării şi cooperării. Va trebui să realizăm cu toată hotărirea o cotitură în ceea ce priveşte îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie şi a calităţii, realizîndu-se produse de înalt nivel tehnic şi cu aspect industrial. Pentru asigurarea nevoilor crescînde ale industriei şi ale celorlalte ramuri ale economiei, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor tot mai mari ale populaţiei, trebuie să fie lărgite nomenclatura şi sortimentul producţiei industriei electrotehnice. In industria chimică producţia va creşte cu 37 la sută la sodă calcinată şi caustică, cu 30 la sută la îngrăşăminte chimice, cu circa 30 la sută la celuloză şi semiceluloză ; producţia de fire şi fibre sintetice va fi de 1.700 tone. In anul 1981 vor intra în producţie noi combinate şi unităţi în industria chimică: combinatul de la Roznov, cu o capacitate de 100 mii tone amoniac pe an, 210.000 tone îngrăşăminte azotoase şi 10.000 tone uree; fabrica de fibre volan de la Săvineşti cu o capacitate de 5.000 tone; 18.000 tone fenol şi 11000 tone acetonă la Combinatul de la Borzeşti ; vor creşte capacităţile de producţie la Uzinele Năvodari cu 100.000 tone acid sulfuric şi 300.000 tone superfosfaţi şi la Ocna Mureşului la 300.000 tone de an carbonat de sodiu şi altele. Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei trebuie să acorde atenţie sporită punerii în producţie a noilor întreprinderi, pregătirii din timp a cadrelor de muncitori şi tehnicieni în vederea asigurării unei calităţi superioare la noile produse chimice şi folosirii instalaţiilor la întreaga capacitate. Pentru utilizarea din ce în ce mai largă a maselor plastice în întreaga economie şi îndeosebi în industria constructoare de maşini, a construcţiilor şi în producţia bunurilor de consum, ministerele vor trebui să ia măsuri organizatorice şi să asigure utilajele şi mijloacele necesare pentru prelucrarea acestora în sortimente cit mai variate şi de calitate superioară. In industria petrolului, prin intrarea în funcţiune a complexului de reformare catalitică şi a instalaţiei de absorbţie şi fracţionare a gazelor de la rafinăria Brazi, a instalaţiei de cocsare la rafinăria Borzeşti ş.a., va spori substanţial producţia de benzină cu cifră octanică ridicată, de gaze lichefiate pentru chimizare, de uleiuri şi motorină de calitate superioară, asigurindu-se o valorificare a tonei de ţiţei cu 7 la sută mai mare decit în 1960. In industria lemnului eforturile vor fi îndreptate în continuare spre valorificarea superioară a masei lemnoase. Se prevede ca dintr-un m. c. masă lemnoasă să se obţină în 1961 producţie cu o valoare de circa 10 la sută mai mare decit în 1960, îndeosebi pe seama creşterii însemnate, a producţiei de placaj, panel, plăci aglomerate şi mobilă. In felul acesta deşi volumul total al masei lemnoase ce sa va exploata în 1961 va fi mai mic decit în 1960, valoarea producţiei industriei prelucrării lemnului va creşte cu peste 7 la sută. In anul 1961 vor intra în producţie primele secţii ale complexelor de industrializare a lemnului de la Blaj şi Gherla, precum şi secţii noi la Rm. Vilcea, la fabricile de mobilă de la Tg. Mureş, Timişoara ş.a. De asemenea, se va începe construcţia noilor complexe pentru industrializarea lemnului la Focşani, Comăneşti, Piteşti şi Dej şi a fabricilor de mobilă de la Rădăuţi şi Arad. în industria uşoară producţia va spori la ţesături cu peste 17 la sută, la tricotaje cu 30 la sută şi la confecţii cu aproape 17 la sută. Va trebui să se dea o atenţie şi mai mare sortimentelor superioare — ţesături din fire pieptănate de calitate superioară din bumbac şi lină, tricotaje şi ţesături din fire sintetice — să se execute finisaje superioare la ţesături şi tricotaje şi să se asigure îmbunătăţirea simţitoare a calităţii confecţiilor şi in special a încălţămintei. Pentru realizarea acestor sarcini, proiectul de plan prevede punerea în producţie în 1961 a unor importante capacităţi de producţie înzestrate cu utilaj modern : dezvoltarea filaturilor la „Filatura Romînească de Bumbac“, întreprinderile Textile Piteşti, „Ivănuş Constantin“ etc., o fabrică de confecţii la Călăraşi, Tăbăcăria Minerală de la Jilava. în industria alimentară proiectul de plan prevede o creştere la carne cu 26 la sută, la preparate de carne cu 16 la sută, la lapte de consum cu aproape 40 la sută. Vor intra în producţie o fabrică de ulei la Iaşi, 12 fabrici de produse lactate, dintre care cele de la Reşiţa, Baia Mare, Mediaş, Turda, Călăraşi, un mare abator cu secţii de prelucrare la Haţeg. In cursul anului 1961 va continua acţiunea de creştere a spaţiului frigorific ; vor fi date în funcţiune 4 mari antrepozite frigorifice în suprafaţă de 16.000 m.p., ceea ce va contribui la asigurarea bunei calităţi a produselor alimentare şi a condiţiilor de igienă şi de bună deservire a populaţiei. In anul viitor producţia conservelor de carne va creşte cu 18 la sută, iar a conservelor de legume cu 35 la sută. Vor trebui extinse în întreaga industrie alimentară rezultatele bune obţinute în acest an de industria conservelor în ce priveşte calitatea, lărgirea sortimentelor şi îmbunătăţirea prezentării produselor. Cererile «porit« *1« PrtP'*’ laţiei pentru bunuri de consum industriale se prevăd a fi acoperite prin creşterea cu peste 25 la sută a producţiei de mobilă, de 2,3 ori a producţiei de bunuri de consum electrotehnice şi cu peste 17 la sută a producţiei de bunuri de consum metalice. In 1961 se vor produce 220.000 aparate de radio, 20.000 televizoare, 30.000 răcitoare electrice, 80.000 maşini electrice de spălat rufe pentru uz casnic, 300.000 biciclete, 60.000 maşini de cusut de uz casnic şi alte produse. Prin înzestrarea în continuare a industriei cu tehnică modernă, prin folosirea mai deplină a utilajelor şi instalaţiilor existente şi prin mai buna organizare a muncii producţia industrială va creşte în 1961, ca şi în anii precedenţi, în cea mai mare parte, pe seama productivităţii muncii, care va spori cu circa 9 la sută faţă de 1960. Congresul al III-lea s-a ocupat în mod deosebit de calitatea producţiei industriale. Pentru înfăptuirea acestei sarcini esenţiale, in etapa actuală de dezvoltare a economiei naţionale, dispunem de toate condiţiile necesare. In fiecare întreprindere există un număr apreciabil de oameni calificaţi cu un simţ dezvoltat faţă de tehnică şi de estetica produsului, care trebuie să fie mobilizaţi pentru a da produse de calitate şi cu costuri cit mai scăzute. * In vederea Îmbunătăţirii continue a calităţii produselor trebuie luate un şir de măsuri tehnico organizatorice care să cuprindă concepţia, executarea şi controlul produsului pe toate treptele de fabricaţie şi care să asigure realizarea unor caracteristici, performanţe, precum şi durabilitate, prezentare şi finisaj la nivelul celor mai bune produse similare din străinătate. La însuşirea produselor noi accentul principal trebuie să cadă pe calitate şi abia după aceea se poate trece la sarcini mărite cu privire la cantitatea normarea consumurilor materiale şi de timp. In centrul obiectivelor întrecerii socialiste trebuie să stea problemele legate de o calitate superioară a producţiei, care să aducă colectivelor din fiecare întreprindere o înaltă apreciere pentru produsele livrate. îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei trebuie să constituie preocuparea permanentă a tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, a conducerii ministerelor şi întreprinderilor, a tuturor inginerilor, tehnicienilor şi maiştrilor, care trebuie să muncească cu pricepere şi pasiune pentru a obţine produse de înaltă calitate. Planul le 1960 va fi îndeplinit şi depăşit Dezvoltarea producţiei industriale în anul 1961