Scînteia Tineretului, mai 1961 (Anul 17, nr. 3721-3745)

1961-05-03 / nr. 3721

a oamenilor muncii din în­treaga lume. Pe vapoarele a­­costaia în port a fost ridicat marele pavoaz. La mitingul care a avut loc în Piaţa pa­latului sporturilor, a vorbit tovarăşul Vasile Vîlcu, mem­bru al C.C. al P.M.R., prim­­secretar al Comitetului regio­nal Dobrogea al P.M.R. Apoi a început demonstraţia oamenilor muncii. Defilarea a fost deschisă de tradiţionala coloană a drapelelor purtate de fruntaşii întrecerii socia­liste. Apoi, după detaşamen­tele gărzilor muncitoreşti, trec prin faţa tribunelor pionierii, cu braţele încărcate de flori, cărţi şi unelte. Carele alego­rice purtate de copii vorbesc despre viaţa lor fericită, des­pre copilăria lor lipsită de orice griji. Acum, prin faţa tribunelor Încep să treacă rîndurile com­pacte ale muncitorilor din în­treprinderile şi instituţiile oraşului Constanţa şi din îm­prejurimile sale, în fruntea lor trec docherii şi marinarii flotei comerciale, care au fă­cut prin munca lor entuziastă ca întreprinderea lor să de­vină fruntaşă pe oraş. Fiecare colectiv care trece îşi anunţă cu mîndrie succe­sele obţinute. Cei de la între­prinderea regională de trans­port auto raportează că au cucerit drapelul roşu de între­prindere fruntaşă pe ramură. Ceferiştii staţiei Palas anunţă că au cucerit din nou titlul de staţie C.F.R. evidenţiată. Iată, trec acum muncitorii Combinatului de la Năvodari. Un uriaş car alegoric prezintă numeroasele sortimente de îngrăşăminte chimice pe care ei le dăruiesc agriculturii. Nu întîmplător această uzină a fost numită „Fabrica de re­colte bogate“. De aici pleacă mii şi mii de tone de îngră­şăminte chimice, care apoi se transformă în grîu, porumb sau alte produse agricole. Toate colectivele de munci­tori care trec acum prin faţa tribunelor au mai defilat şi în alţi ani. Dar iată, — ne spune cineva ca pe o interesantă curiozitate — acum trece prin faţa tribunei pentru prima oară în viaţa ei o întreprin­dere. Este vorba de fabrica de semiceluloză Palas. Acesta este primul 1 Mai căruia mun­citorii acestei întreprinderi îi raportează primul lor succes : îndeplinirea planului în pro­porţie de 105 la sută. Deşi demonstraţia are loc într-un oraş, o mare parte din­tre manifestanţi sunt lucrători din agricultură , mecanizatori, colectivişti, muncitori din GA­S. Primul lor succes a­­nunţaui cu prilejul acestei săr­bători este însămînţarea o­­goarelor în proporţie de a­­proape sută la sută. Este un succes de seamă, care vorbeşte de pe acum despre belşugul anului acesta.. Trec prin faţa tribunelor fruntaşii marilor producţii de porumb — mun­citorii de la gospodăria agri­colă de stat Agigea. Ei au ob­ţinut anul trecut 5.500 kg. boabe la hectar. Mecanizatorii de la S.M.T. Cobadin poartă în frunte cu o mîndrie justificată macheta înaltei distincţii ce le-a fost acordată pentru succesele deosebite obţinute în executarea unor lucrări de înaltă calitate — Ordinul Muncii. Demonstraţia este încheiată de coloanele de sportivi, care au făcut în faţa tribunelor a­­devărate demonstraţii de ro­busteţe şi măiestrie sportivă. CEL MAI FRUMOS DECOR - NOILE CONSTRUCŢII Ne aflăm acum, la această oră a primei dimineţi de mai, în Suceava, în bătrîna cetate de scaun a Moldovei, în a­­cest ţinut îndepărtat din nor­dul pitoresc al ţării. Sîntem în această sărbăto­rească zi într-un oraş renăs­cut, trezit la o viaţă viguroa­să şi nouă sub soarele primă­verii noastre socialiste. De ne-am fi aflat aci cu două decenii în urmă, Sucea­va ne-a­r fi vorbit despre somnolenţa ei istorică în care a trăit oprimată secole de-a rîndul, despre sărăcia şi îna­poierea în care erau ţinuţi ţă­ranii, despre mizeria tăietori­lor de lemne, despre lăcomia exploatatorilor şi negustorilor de tot felul. Acestea sunt doar imagini rămase în amintirea oamenilor, pentru că ceea ce vedem în această dimineaţă ne vorbeşte despre o cu totul altă Suceavă. Imaginea lumi­noasă şi sărbătorească a aces­tui oraş renăscut, mulţimea entuziastă a celor care trec ort coloanele manifestanţilor este ceea ce simbolizează viaţa nouă a acestei bogate regiuni a ţării. Artera principală a oraşu­lui este locul unde se mani­festă în această dimineaţă de Armindeni satisfacţia, bucu­ria oamenilor care au primit în anii regimului democrat­­popular daruri nepreţuite. In regiune înfloreşte acum o economie puternică, în sta­re să pună în valoare bogă­ţiile naturale din munţii şi cimpiile Sucevei. Înainte de începerea mani­festaţiei are loc în Piaţa Va­sile Alecsandri un miting al oamenilor muncii. Tovarăşul Constantin Simiciuc, secretar al Comitetului regional Su­ceava al P.M.R., vorbeşte des­pre succesele dobîndite de ose­menii muncii din regiune în cinstea zilei de 1 Mai şi a ce­lei de a 40-a aniversări a partidului, îi felicită cu căl­dură pe muncitorii şi ţăranii din regiune. Cuvintele înflăcărate se răspîndesc în tot oraşul. Ecoul lor străbate străzile, ampli­ficat parcă în pădurea de steaguri roşii. Apoi în piaţa rămasă liberă înaintează în pas cadenţat şi ferm batalioanele gărzilor muncitoreşti. Coloana constructorilor de locuinţe ai oraşului Suceava, trece prin faţa tribunei cu panouri şi grafice. Dar des­pre munca şi despre efortu­rile lor vorbesc nu atît aceste panouri şi grafice, ci­ însăşi rodul muncii lor, blocurile mari şi moderne înălţate pe străzile Sucevei. Ei n-au ne­voie de care alegorice. Sucea­va renăscută, ferestrele şi bal­coanele noi de la care ne fac semne copiii oamenilor mun­cii din Suceava, blocurile noi care alcătuiesc noul decor în care se desfăşoară această en­tuziastă manifestaţie, sunt cel mai convingător car alegoric cu putinţă. Totuşi, o discuţie cu membrii brigăzilor de fie­rari betemişti conduse de Ior­dan Gheorghe şi de Tom­a Mîrţ ne-ar putea da amă­nunte în plus. — Ce aveţi de raportat în această zi ? — In primul rînd, că anul acesta am dat oamenilor mun­cii din oraş 200 de aparta­mente şi că pînă la 8 mai se vor muta în case alte zeci de familii. — Altceva ? — Numai lucrări de cali­tate. Conform angajamentu­lui !... O altă serie de constructori urmează în şirul coloanelor de manifestanţi: constructorii marelui combinat de indus­trializare a lemnului. Opera străduinţei lor nu se vede de aici. O putem vedea numai în miniatură, reprezentată prin­­tr-o machetă. Constructorii poartă această machetă. Sim­bolic. Ei de fapt construiesc marele combinat, de mii de ori mai mare şi mai frumos decit macheta. Braţele lor creează o bogăţie de nepreţuit — o întreprindere Socialistă care va produce valori mate­riale pentru viaţa nouă a ţării şi a ţinutului Sucevei. Succesul lor cel mai nou, pe care-l raportează acum, e scris pe o pancartă : începerea înainte de termen a montaju­lui la centrala termică. Dar coloanele sunt multe, şirul demonstranţilor e abia la început, încă alte zeci şi zeci de minute vor mai trece prin faţa tribunei oamenii muncii din ţinutul Sucevei, care vor mulţumi partidului şi-i vor raporta faptele de muncă eroică pe şantierele so­cialiste. Noi trebuie să mergem însă pe alte meleaguri. Ziua de Armindeni este peste tot la fel de frumoasă. NOUL PITORESC AL UNUI ORAŞ DE MINERI ...Ne aflăm la Baia Mare­ pitorescul oraş de la poalele Dealului florilor. Oraşul era pitoresc şi în trecut, dar aces­ta era un pitoresc întunecat şi mizer, ca în toate aşezările miniere. Azi, cînd spui că oraşul a înflorit, cuvîntul este întrutotul exact, la propriu şi la figurat. Vechile clădiri ale oraşului sunt dominate maies­­tos de numeroasele blocuri muncitoreşti, de noul centru al oraşului, cu hoteluri, res­taurante şi magazine, cu stră­zi largi, luminate fluorescent. Culorile vii ale noilor con­strucţii dau oraşului un aer de tinereţe şi prospeţime, ţi-l a­­rată privirilor cu adevărat în­floritor. Iată, însăşi demon­straţia oamenilor muncii se desfăşoară în Piaţa Victoriei, încadrată numai de blocuri noi. Aici, numai în ultimul an s-au construit peste 300 apar­tamente, începe mitingul. Ia cuvîntul tov. Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului regional Mara­mureş al P.M.R., care felicită pe oamenii muncii din întrea­ga regiune pentru succesele importante obţinute în între­cerea socialistă. Apoi, piaţa rămîne liberă pentru a primi coloanele de oameni ai muncii. Primii defi­lează muncitorii înarmaţi, găr­zile muncitoreşti. Primele cuvinte care plutesc pe pancarte, grafice şi care a­­legorice vorbesc despre entu­ziasmul cu care împlinesc oa­menii muncii de la exploată­rile miniere chemarea parti­dului de a da produse de ca­litate superioară, de a depăşi sarcinile de producţie şi de a obţine noi economii. Ne apro­piem de coloane şi citim pe nişte grafice ridicate sus, dea­supra capetelor manifestanţi­lor : întreprinderea minieră „Iosza Bella" din Baia Sprie — 841.604 lei economii la preţul de cost, întreprinderea „7 Noiembrie" Nistru - 900.000 lei, Uzinele „1 Mai“ - pro­duse peste plan în valoare de 4 milioane lei. In coloană avem prilejul să stăm cîteva clipe de vorbă cu comunistul Tudor I. Tudor, responsabilul unei brigăzi de tineret de la întreprinderea minieră Herja. — Cu ce succese ați întîm­­pinat această sărbătoare ? — Cu depăşirea planului lu­nar şi cu o calitate superioară a minereului. Adică cu cit mai puţin steril. — Brigada noastră, ne spune repede tov. Lopsanski Alexan­dru de la Uzinele „Gh. Gheor­­ghiu-Dej" din Baia Mare, a făcut în luna aprilie economii de 5000 lei.­­ Noi, ne spune Móricz Er­nest şi Şomcuţean Gheorghe de la întreprinderea minieră „Petre Gheorghe“, am reuşit să ocupăm cu brigăzile noas­tre de tineret locul întîi în în­trecerea socialistă în cinstea aniversării partidului. Aici, la Baia Mare, oamenii şi decorul au făcut ca totul în această zi să fie sărbătoresc şi frumos, primăvăratec şi tine­resc. ROMÂNI ŞI MAGHIARI — ÎNFRĂŢIŢI PENTRU TOTDEAUNA Am poposit la Cluj în Piaţa Malinovschi. Marele oraş răs­­pîmdit împrejurul, acestei pieţe îşi trimite aici prin miile de oameni încolonaţi un omagiu entuziast şi emoţionant. Săr­bătoarea întîiului Mai este tot­odată prilejul cel mai nimerit de afirmare a dragostei pentru partidul care a făcut ca în a­­cest oraş să înflorească deopo­trivă viaţa oamenilor muncii români şi maghiari, muncitori, constructori, studenţi şi elevi. „Trec rînduri, rînduri mun­citori“, „Janoş Herbak", un colectiv cunoscut şi preţuit — o fabrică cu renume. Dar ceea ce aflăm acum de la muncitorii acestei fabrici sînt lucruri pe care cumpărătorii produselor lor nu le pot şti. în întîmpinarea aniversării partidului şi a zilei de 1 Mai aici, în fabrică, oamenii veseli care trec acum prin faţa tri­bunei, au dus în ultimele luni o luptă pasionantă pentru înalta calitate a produselor fabricii. 15.000 perechi de încălţă­minte de cea mai bună calitate peste plan, iată de unde vine mîndria şi voia bună de pe chipurile acestor oameni. Lucruri asemănătoare aflăm privind panourile şi graficele muncitorilor altor întreprin­deri din Cluj, care trec acum prin faţa tribunei. Uzinele „Unirea“, „Carbochim“, „Ar­mătura“,­­ iată colective com­pacte de muncitori care au venit din toate colţurile oraşu­lui să manifesteze de 1 Mai, să raporteze partidului că au de­pus o muncă stăruitoare în în­trecere pentru îndeplinirea o­­biectivului : calitate. Iată coloanele lungi ale pio­nierilor şi elevilor români şi maghiari. Cei care se pregă­tesc să intre înarmaţi cu ştiin­ţa în marea armată a mun­cii, a creatorilor de bunuri materiale şi spirituale, au de spus aici la demonstraţie cum îşi duc la îndeplinire prima lor datorie: învăţătura însu­şirea ştiinţei şi culturii. Şcolile medii „Ady­ Şincai“, „Mihail Eminescu“, „Emil Ra­­coviţă", „Samuel Brassay“, ,­Nicol­ae Bălcescu“ şi alteia. (Urmare din pag. 1­ a) Ziua de 1 Mai este sărbătorită de oamenii muncii din țările ca­pitaliste sub semnul luptei pen­tru interesele lor vitale, pentru drepturi( democratice şi progres social) pentru apărarea păcii. Clasa muncitoare şi alte pături muncitoare din ţările capitaliste se ridică împotriva politicii mo­nopolurilor de aruncare pe ume­rii celor ce muncesc a poverii crizei economice şi a cursei înar­mărilor, împotriva şomajului în continuă creştere, împotriva scum­pirii vieţii, inflaţiei, sporirii impozitelor, restrîngerii drep­turilor cetăţeneşti. Trimitem mun­citorilor, tuturor oamenilor muncii, partidelor comuniste din ţările ca­pitaliste un călduros mesaj de simpatie frăţească şi solidaritate internaţionalistă. Desfăşurarea recentă a eveni­mentelor pe arena internaţională arată că forţele care luptă pentru apărarea libertăţii popoarelor şi a păcii împotriva acţiunilor agresive ale imperialiştilor sînt mai mari şi mai puternice decît oricînd. Zdrobirea de către poporul cuban a agresiunii săvîrşite de mercenarii imperialismului ameri­can a fost salutată cu mare buca­te rînduiesc în coloane drepte. Elevii păşesc cu demnitate şi siguranţă. Sunt parcă paşii lor spre viaţa clocotitoare şi fru­moasă care-i aşteaptă. După elevi manifestează stu­denţii clujeni. Intrarea lor în Piaţa Malinovschi este însoţită de urale puternice. Strada Dr. Petru Groza este plină de stu­denţi, de o mare de capete şi chipuri zîmbitoare. Institutul politehnic, Institutul agrono­mic, Universitatea „Babeş-Bo­­lyai“, Institutul medico-far­­maceutic, Institutul de arte plastice şi Conservatorul au venit astăzi la cel mai amplu şi mai grandios colocviu : co­locviul în faţa partidului. Ma­rele centru universitar rapor­tează, învăţătura, principalul imperativ studenţesc, este tot­odată şi cel mai important suc­ces al studenţilor clujeni. No­tele, calificativele bune, — iată cu ce se mîndresc azi stu­denţii. Ne amintim un fapt petrecut cu cîteva zile în urmă la Ins­titutul politehnic. Aici a avut loc un simpozion cu tema : a­­jutorul dat de institut produc­ţiei. S-au prezentat multe re­ferate ştiinţifice în care au fost sintetizate cercetările şi lucrările efectuate de studen­ţii şi profesorii Institutului în sprijinul direct al producţiei. Unul dintre referate a fost cel cu titlul „Unele aspecte ale rectificării rapide" întocmit de un colectiv al catedrei de teh­nologia construcţiilor de ma­şini împreună cu un grup de studenţi din anul IV. Cercetă­rile făcute la institut în legă­tură cu metodele de rectifica­re rapidă sînt de un real folos producţiei şi mai ales colecti­vului de muncitori ai Uemnelo­ fie de poporul nostru. Această victorie a demonstrat din nou ho­­tărîrea cu care îşi apără indepen­denţa popoarele care au scuturat jugul imperialist, sprijinul puternic de care se bucură lupta lor din partea lagărului socialist, a po­poarelor iubitoare de pace și libertate. Poporul nostru sprijină lupta dreaptă a poporului algerian pen­tru eliberarea patriei sale de sub jugul colonialismului, pentru drep­tul de a dispune în deplină liber­tate de soarta sa, lupta celorlalte popoare din Asia şi Africa pentru libertate şi independenţă politică şi economică. In ţara noastră a produs o mare satisfacţie eşecul puciului militar­­fascist din Algeria, ca urmare a ripostei date de milioanele de oa­meni ai muncii din Franţa şi Al­geria. Ne exprimăm calda simpa­tie pentru masele populare din Franţa, în frunte cu clasa munci­toare, care s-au ridicat cu hotă­­rîre în apărarea democraţiei. Tovarăşi, In domeniul relaţiilor interna­ţionale, Republica Populară Ro­­mină este un factor activ al luptei pentru pace. La teme­„Rulmentul“ din Braşov cu care a colaborat institutul. Asemenea fapte au de ra­portat partidului studenţii a­­cum, la marea demonstraţie de 1 Mai ACOLO UNDE SE VA RIDICA MARELE COMBINAT Ne continuăm călătoria în oraşul Galaţi. Şi aici, atmosfe­ra sărbătorească, entuziasmul miilor de oameni ai muncii care au venit să manifesteze de 1 Mai au un minunat fun­dal : splendidele construcţii care s-au ridicat aici în ulti­mii ani, deasupra ruinelor lă­sate de cotropitorii fascişti în retragere. Bătrînul port dună­rean a fost în această zi mai tînăr şi mai frumos ca ori­cînd. Asistăm la demonstraţie, care are loc după mitingul la care a vorbit tovarăşul Radu Dulgheru, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al comi­tetului regional P.M.R. Ne în­trebăm cine va deschide co­loana oamenilor muncii. Nu trebuie să primim lămuriri de la nimeni. Uriaşe panouri şi grafice ne anunţă că această cinste le-a fost acordată con­structorilor de nave din acest oraş. Ei trec prin faţa tribune­lor prezentînd succesele de seamă cu care au întîmpinat această zi de sărbătoare şi glo­rioasa aniversare a partidului: lansarea la apă a 3 motonave de 2.000 de tone şi a unui car­gou de 4.500 tone. Unul din­tre grafice dă o imagine deo­sebit de sugestivă despre avîn­­tul pe care La luat în ultimat­­ia politicii externe a ţării noastre stau prietenia şi alianţa de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist. O manifes­tare a prieteniei şi frăţiei popoa­­relor din ţările socialiste a fost recenta vizită în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guverna­mentale cehoslovace, conduse de tovarăşul Antonin Novotny, ca şi vizita în Republica Populară Po­lonă a delegaţiei noastre de partid şi guvernamentale îrt frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Republica Populară Romînă sprijină cu hotărîre acţiunile în­treprinse de Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice şi guvernul sovietic în frunte cu tovarăşul Hruşciov în ve­derea consolidării păcii. Guvernul Republicii Populare Române şi partidul nostru acţio­nează cu consecvenţă pentru pro­movarea principiilor coexistenţei paşnice între state cu sisteme so­ciale diferite. Menţinînd treaza vi­gilenţa în faţa tuturor uneltirilor agresive ale imperialiştilor, ţara noastră, alături de Uniunea Repu­blicilor Sovietice Socialiste şi ce­lelalte ţări socialiste, va continua să lupte pentru rezolvarea în ani industria constructoare de nave din acest oraş , în 16 ani de democraţie populară, la Galaţi s-au construit de peste trei ori mai multe nave decît s-au construit în cei peste 33 de ani, cit au stăpînit capita­liştii şantierele navale din a­­cest oraş. Iată, după constructorii de nave defilează laminatorii de la Uzinele „Nicolae Cristea“, în fruntea lor păşesc munci­torii secţiei acoperişuri meta­lice, care sunt fruntaşi pe uzi­nă. Ei au dat peste plan în cinstea zilei de 1 Mai peste 200 tone tablă zincată. Cu aplauze prelungite sunt întâmpinaţi constructorii. Ei sunt cei care fac din bătrînul Galaţi, un oraş din ce în ce mai frumos, care aduc zilnic oamenilor muncii bucuria de a se muta în locuinţe noi, con­fortabile. Numai în acest an ei au dat în folosinţă 24 de blocuri noi. Printre construc­tori sunt numeroşi tineri. Iată şi brigada lui Popoiu Constan­tin. El are o brigadă nu­meroasă, de zeci de oameni. Două rînduri din coloană le o­­cupă această brigadă. Membrii ei au un loc de muncă cunos­cut în întregul oraș. Sus, dea­supra schelelor blocului pe care lucrează ei, scrie pe o firmă luminoasă : „Blocul ti­neretului". Intr-adevăr, acesta este un bloc al tineretului, pentru că aici lucrează numai tineri şi pentru că el este con­struit din economiile pe care le realizează tinerii brigadieri ai muncii patriotice din oraşul Galaţi. Din economiile lor de peste 2 milioane de lei, tinerii brigadieri vor da oamenilor muncii un dar minunat : un bloc cu 40 de apartamente.­­ Blocul este ridicat pînă la etajul 3 - ne spune responsa­bilul brigăzii. Simţim o mare răspundere lucrînd la această construcţie. Tinerii din briga­da noastră şi-au ridicat serios calificarea. Aproape toţi ştiu să lucreze acum la faţade. Vom munci cu foarte multă grijă pentru ca acest bloc să fie unul dintre ceele mai fru­moase din oraş. In coloane au manifestat mulţi din cei 58.000 de briga­dieri ai muncii patriotice din regiunea Galaţi. Zi de zi, cu un entuziasm molipsitor, ei participă la muncă patriotică pe şantierele de construcţii de locuinţe, la construirea unui mare stadion, la asfaltarea străzilor, la amenajarea parcu­rilor, întimpinind aniversarea partidului cu mari succese în munca patriotică. Galaţiul a devenit pentru întreaga ţară sinonimul oţelu­lui, al siderurgiei, al viitorului industrial al ţării. Aici se va construi, un uriaş combinat si­derurgic. Prin faţa tribunelor au trecut proiectanţii acestui viitor combinat siderurgic, cei care au închipuit deja pe plan­şe, din linii trase cu precizie, acest gigant al industriei pa­triei noastre. Demonstraţia oamenilor muncii este încheiată de către parada sportivilor. Dar cu aceasta, sărbătoarea nu s-a terminat. Ea conti­nuă pînă seara tîrziu. Forma­ţii artistice din numeroase în­treprinderi şi instituţii prezin­tă în faţa oamenilor muncii programe artistice, interesul păcii a tuturor proble­melor internaţionale care frămîntă astăzi omenirea. Dragi tovarăşi, De-a lungul celor patru decenii de existenţă, partidul nostru şi-a pus întreaga sa activitate în slujba libertăţii şi fericirii poporului, a luptat cu abnegaţie pentru cauza eliberării clasei muncitoare de sub jugul exploatării, pentru independenţa patriei, pentru so­cialism. Sub conducerea înţeleaptă a gloriosului nostru partid, clasa muncitoare, poporul muncitor au­ dus numeroase bătălii de clasă, au răsturnat puterea capitaliştilor şi moşierilor, au instaurat puterea celor ce muncesc şi făuresc viaţa r­ouă, socialistă. Realizările noas­tre de astăzi, fericirea de a fi li­beri şi stăpîni pe munca noastră sînt indisolubil legate de lupta grea, curajul şi consecvenţa, jert­fele şi eroismul comuniştilor — cei mai buni fii ai poporului — în lupta pentru apărarea interese­lor vitale ale celor ce muncesc. Măreaţa victorie consfinţită de Congresul al lll-lea al partidului — făurirea bazei economice a socialismului şi trecerea la desă­­vîrşirea construcţiei socialiste — SUCCESELE NOASTRE LE ÎNCHINĂM PARTIDULUI Pretutindeni în ţară, 1 Mai a fost cinstit ca o mare sărbă­toare, ca sărbătoarea celor ce muncesc. Iată, vă relatăm un crâmpei de la sărbătoarea constructo­rilor din Oneşti. Oneştiul este cel mai tînăr oraş al ţării. In istoria sa scurtă, acesta este al patrulea sau al cincilea 1 Mai sărbătorit. Aici, totul, uzinele, şantierele, oraşul nou, par nişte uriaşe machete, gigantice grafice pe care sunt înscrise pe viu realizările, succesele oamenilor. Aici, poate mai mult decît oriunde, realitatea înconjurătoare nu mai are ne­voie de sublinieri, de comen­tarii, de comparaţii. Şi asta pentru că aici totul este o rea­lizare a partidului, a regimu­lui de democraţie populară. Aici nu există trecut, ci numai prezent. Aici, la Oneşti, asistăm la un mare miting al constructo­rilor, la care vorbeşte despre ziua de 1 Mai tov. Aurel E­­noiu, prim-secretar al comite­tului orăşenesc P.M.R. Sala de festivităţi a Casei de cultură este plină de constructori. A venit aici cu brigada lui şi fie­­rarul-betonist Ilian Grigorie. Băieţii lui — unul şi unul — stau alături, demni şi mândri, ca nişte oameni care ştiu că şi-au făcut datoria pe deplin, intr-adevăr, aceşti tineri con­structori, care şi-au legat nu­mele de zeci de construcţii din întreaga ţară, s-au întrecut în cinstea zilei de 1 şi 8 Mai cu toate brigăzile de tineret de pe şantier, pentru executarea unor lucrări din fier-beton de cea mai înaltă calitate, pentru reducerea la minimum a pier­derilor de fier, în această luptă dusă cu multă ambiţie şi dîrzenie, băieţii lui Ilian au ieşit în frunte. Dacă la toate celelalte brigăzi mai poate fi vorba de pierderi — de altfel planificate — de fier-beton, la ei acestea sunt practic inexis­tente. La ei nu se pierde ni­mic, la ei totul este folosit. Brigada lui Ilian este o briga­dă model de gospodari, ai bu­nurilor poporului, ale lor. Prin tot ce au ei mai bun, fierarii-betonişti din brigada lui Ilian dau oricui imaginea reprezentativă a întregului oraş Oneşti, a spiritului care domneşte în aceste zile prin­tre miile de constructori de aici. ...Relatarea noastră nu poate ocoli nici un oraş, nici o loca­litate din ţară. Pentru că pre­tutindeni oamenii muncii au dăruit ceva din sufletul lor, frumos şi emoţionant, acestei sărbători a lor şi a fraţilor lor de pretutindeni. La Ploieşti asistăm la un mare miting desfăşurat în sala de festivităţi a Uzinelor „1 Mai“. Nu doar coincidenţa numelui întreprinderii cu săr­bătoarea a făcut ca aici să se adune oameni ai muncii din tot oraşul. Uzinele „1 Mai“ sunt o adevărată cetate indus­îşi are temelia în zilele eroice de acum 40 de ani, cînd a fost fău­rit Partidul Comunist din Romînia. Aniversarea a 40 de ani de la înfiinţarea partidului este o dată scumpă nu numai membrilor de partid , ci tuturor oamenilor muncii, maselor largi ale munci­torilor, ţăranilor, intelectualilor, care văd în partidul nostru pro­priul lor partid, în politica sa pro­pria lor politică. Astăzi este mai puternică ca oricînd unitatea poporului munci­tor în jurul partidului și al Comi­tetului sau Central în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Sub conducerea încercată a partidului, sub steagul marxism-le­­ninismului mergem înainte spre noi victorii în opera măreaţă de construire a socialismului I Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările I Trăiască invincibilul lagăr al socialismului I Trăiască scumpa noastră patrie şi harnicul ei popor I Trăiască Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central I Trăiască pacea în lumea în­treagă f trială a oraşului, un colectiv­ muncitoresc deosebit de pu­ternic, care a întîmpinat a­­ceastă sărbătoare cu succese mari în producţie, în îmbună­tăţirea calităţii utilajelor pe­trolifere. La miting a vorbit tov. Dumitru Balalia, prim­­secretar al Comitetului regio­nal P.M.R. Au luat apoi cu­­vîntul şi alţi reprezentanţi ai oamenilor muncii, printre care maistrul Gheorghe Apostol, de la turnătoria de oţel a uzinei care este gazdă a acestei ma­nifestări. In timpul mitingului, din toate colţurile sălii se aud gla­surile puternice ale oamenilor muncii care strigă lozinci în­chinate solidarităţii oamenilor muncii de pe întreg pămîntul în lupta pentru pace şi feri­cire­­a unităţii ţărilor din lagărul socialismului, lozinci închinate partidului nostru, succeselor obţinute de către poporul muncitor pe drumul desăvârşirii construcţiei socia­lismului. Una dintre aceste lozinci, ruptă parcă dintr-un poem spune: „De partid con­dus, poporul, îşi clădeşte vii­torul / Şi cu el mereu în frun­te, vom avea victorii multe“. ...Ne oprim pentru cîteva clipe şi la Timişoara. In sala Operei de Stat din localitate asistăm la un miting la care vorbeşte tovarăşul Petre Bla­­jovici, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Banat al P.M.R. Un mare miting are loc de asemenea în sala Teatrului Naţional din Craiova. Desigur, în sală nu au putut încăpea celelalte mii de oameni ai muncii din oraş care au în­tîmpinat această sărbătoare cu bucurie şi entuziasm. Pe ei îi întîlnim însă ascultînd cuvîn­­tarea de la miting transmisă de postul de radio local în sălile Filarmonicii de Stat, ale unor cinematografe, la clubu­rile întreprinderilor sau în ju­rul difuzoarelor de pe străzi. D­upă-amiază, craiovenii asis­tă la numeroase manifestări artistice închinate zilei de 1 Mai. Un mare miting are loc în Petroşani, inima Văii Jiului. Mineri, constructori, ceferişti, studenţi şi elevi din toate lo­calităţile Văii Jiului s-au adu­nat aici pentru a cinsti îm­preună măreaţa zi de 1 Mai. In apropiere de această piaţă există o piatră cu o inscripţie memorabilă. Pe ea, minerii au scris acum 16 ani: „Azi, 1 Mai 1945, milefii Văii Jiului au sărbătorit primul 1 Mai liber“. De atunci şi pînă acum, în cei 16 ani de democraţie popu­lară, fosta Vale a Plîngerii a devenit o Vale a Bucuriei, în care minerii muncesc şi tră­iesc liberi, fericiţi. Ziua aceas­ta, ziua de 1 Mai, sărbătoarea muncii, a fost o zi în care ei s-au bucurat din toată inima pentru succesele în muncă, pentru viaţa plină de bucurii şi belşug pe care le-a dăruit-o partidul. ...Călătoria noastră ar putea continua încă mult. Ne-am mai putea opri încă în zeci de alte oraşe şi sate, şi pretutindeni ne-ar întîmpina aceeaşi însufleţire, acelaşi en­tuziasm dăruit de către oame­nii muncii uneia dintre cele mai dragi sărbători a lor, zilei de 1 Mai. ŢARA ÎNTREAGA A SĂRBĂTORIT CU ENTUZIASM ZIUA DE 1 MAI Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica rostită la posturile noastre de radio şi televiziune La Cluj, La Galaţi.

Next