Scînteia Tineretului, iunie 1961 (Anul 17, nr. 3746-3771)
1961-06-01 / nr. 3746
3.000 tone de cocs peste pian De la începutul anului şipînă acum, cocsarii au livrat centrelor siderurgice 3000 de tone de cocs peste pian, sprijinind astfel întrecerea jurnaliştilor pentru sporirea producţiei de metal. Rezultate bune în ridicarea calităţii au înregistrat colectivele de la Uzinele cocso-chimice de la Hunedoara, Călan şi Reşiţa. Prin uniformizarea temperaturii în cuptoare, respectarea graficului de încărcare a bateriilor, rezistenţa medie a cocsului a crescut în aceeaşi perioadă cu peste 3 la sută faţă de media realizărilor anului trecut. Datorită îmbunătăţirii calităţii cocsului au crescut, de asemenea, indicii de utilizare a furnalelor iar consumul de cocs metalurgic pe tona de fontă elaborată a scăzut cu aproximativ 13 kg. (Agerpres) In Capitală S-a deschis cel mai mare magazin universal pentru copii In Capitală s-a deschis miercuri dimineaţa cel mai mare magazin universal pentru copii, din ţară. Noua unitate ocupă o suprafaţă de 4.000 m.p., cuprinzînd raioane de confecţii, încălţăminte, tricotaje, lenjerie, mobilă etc. Numeroase tonete cu plata directă la vînzător, podiumurile rulante și fixe de expunere a mărfurilor, vitrinele cu mostre, cabinele de probă, scaunele jucării, contribuie la o cît mai bună deservire. (Agerpres) Topitorul Dumitru Ironim de la Uzinele „Ernst Thälmann“ din Braşov Foto : A. FOCSA PENTRU RECHTE BOGATE - ÎNGRIJIREA CULTURILOR LA TIMP! Timpul, care s-a îmbunătăţit în ultimele zile, este favorabil urgentării praşilel pr in toată ţara. Ţinînd seama că întreţinerea la timp a culturilor este una din condiţiile de brază pentru asigurarea unor recolte mari, este necesar ca, organizaţiile U.T.M. din agricultură să intensifice munca politică în vederea creşterii contribuţiei tineretului la efectuarea acestor lucrări. PRAŞILELE AU FOST TERMINATE în biroul socotitorului de la G.A.C. Cuza Vodă, regiunea Bucureşti, Gheorghe Puişor, secretarul organizaţiei de partid, împreună cu preşedintele gospodăriei asculta raportul brigadierilor. — Brigada inti ia a terminat. — Şi a doua a terminat. Şi aceste cuvinte se repetară încă de trei ori, adică toate brigăzile îşi terminaseră lucrările. Secretarul organizaţiei de partid este bucuros, îi felicită pe brigadieri. După câteva minute, pe adresa Comitetului raional de partid Călăraşi a fost transmisă o notă telefonică: colectiviştii din Cuza Vodă au terminat lucrările de întreţinere a culturilor prevăzute pentru epoca actuală. A fost efectuată prăşilă intiia pe cele 976 ha cu porumb, praşila intiia manuală şi praşila a doua mecanică pe cele 250 ha cu floarea-soarelui, praşilele intiia şi a doua pe cele 80 ha cu sfeclă de zahăr şi sfeclă furajeră. Au fost plivite cele 1.225 ha cu griu, şi cele 100 ha cultivate cu ovăz şimazăre... Secretarul organizaţiei de partid din gospodărie ne arată cum au reuşit colectiviştii din Cuza Vodă să termine lucrările de întreţinere. .. In primul rînd prin participarea la muncă a tuturor colectiviştilor, tineri şi vîrstnici. In al doilea rînd, folosirea fiecărei ore faune de lucru la cîmp. Trebuie — ne-a spus ei — să apreciem şi aportul organizaţiei U.T.M., al utemiştilor şi tinerilor din gospodărie, şi în special al celor din echipele conduse de Gheorghe Avram şi Mihai Vasile care au fost prezente întotdeauna la muncă cu întregul efectiv, și au făcut numai lucrări de bună calitate. I. ANDREI Pe cine tiveşte brigada ? Colectiviştii din G.A.C. „8 Martie“ din comuna Emil Racoviţă din raionul Vaslui, folosind timpul prielnic se străduiesc să urgenteze lucrările de întreţinere a culturilor Alături de vîrstnici sunt prezenţi în fiecare zi la lucru marea majoritate a tinerilor colectivişti. Mai sunt însă unii care, în loc să vină la muncă în gospodăria colectivă, se ocupă cu treburi mărunte personale. Brigada artistică de agitaţie le-a dedicat acest cîntec : Frunză verde meri creţeşti Ziua-i cum ţi-o pregăteşti; Cină eşti harnic, ziua-i bună Şi bucatele se-adună. Lenea însă cînd te-apucă, Şi în loc de zile-muncă Aduni multe... zile-chiul, Suflă vîntul prin pătul! Spre deosebire de marea majoritate a tovarăşilor lor, uniitineri de la G.A.C. dir şi comuna Bălăria, regiunea Bucu- ' reşti, ca Marcel Badea şi Iiie Stan pierd vremea fără nici un rost, bătînd drumul spre Bucureşti cînd ar trebui să fie prezenţi la munca de întreţinere a culturilor. PORUMBUL : - - Stop ! La noi nu te gîndeşti ? Desen de M. CARANFIL Proletari din toate ţările, unîţî-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria 11 nr. 3746 4 PAGINI - 20 BAN! Joi 1 iunie 1961 Aceleaşi posibilităţi rezultate diferite In raionul Huşi sînt mii de hectare de culturi prăşitoare. Ploile au împiedicat pînă acum desfăşurarea în ritm normal a acestei lucrări. Acum, mii de colectivişti şi întovărăşiţi au ieşit la prăşit, iată-i, spre exemplu, pe colectiviştii din Tîrzii. Organizaţi în 30 de echipe, ei sînt de dimineaţa şi pînă seara pe cîmp, la prăşitul florii-soarelui, sfeclei de zahăr, cartofilor, porumbului pentru boabe şi pentru siloz. Cei peste 100 de utemişti din gospodării contribuie cu multă hărnicie la grăbirea prăşitului. Pînă la 27 mai colectiviştii din Tîrzii au prăşit 300 din totalul de 400 de hectare de porumb pentru boabe, jumătate din suprafaţa însămînţată cu sfeclă de zahăr, întreaga suprafaţă de 130 de hectare cu floarea-soarelui şi 80 de hectare cu porumb pentru siloz. In ritm asemănător prăşesc şi colectiviştii din Pogăneşti, Fîhneşti, Rîşeşti, Boţeşti. Aceste succese se datoresc conducerilor gospodăriilor colective respective care organizînd bine şi repartizanul raţional,,forţele, reuşesc să asigure cu braţe de muncătoate lucrările necesare în această perioadă. Este şi un merit al organizaţiilor U.T.M. care, sub conducerea organizaţiilor de partid, au explicat tinerilor importanţa efectuării la timp a lucrărilor din actuala campanie agricolă. Mergi însă pe tarlalele G.A.C. din Cozmeşti, Drînceni, Lunca Banului, Vutcani sau ale întovărăşirilor agricole din Podolenii de sus, Deleni, Cre■ţeştii de jos, în aceeaşi perioadă au fost semănate şi culturile acestor unităţi, în acelaşi timp au încetat ploile şi aici. Prin urmare, posibilităţile sunt asemănătoare. To■tuşî, pe tarlalele unităţilor amintite aici sunt prea puţini oameni la prăşit. De ce se întimplă aşa ? Pentru că conducerile acestor unităţi nu au organizat judicios forţele de care dispun, spre a putea efectua, în acelaşi timp, şi prăşitul şi alte lucrări ca stropitul în vii şi livezi, plivitul păioaselor etc. De asemenea, nici organizaţiile U.T.M. din aceste unităţi n-au pus acum în centrul muncii politice mobilizarea tuturor tinerilor la lucrările de întreţinere a culturilor. Este necesar ca biroul comitetului raional U.T.M. să sprijine mai mult organizaţiile U.T.M. din gospodăriile şi întovărăşirile amintite aci, în ceea ce priveşte mobilizarea tinerilor astfel incit să sporească contribuţia acestora la urgentarea lucrărilor de întreţinere a culturilor.I C. SLAVIC întrecere pentru scurtarea timpului de lucru La sediul gospodăriei colective din comuna Borş, regiunea Crişana, am găsit un singur om. — Sim triţi pe cîmp, la prăşit — ne-a spus el. Şi eu plec acum tot acolo. Mergeţi? Am aflat că pe cele 150 de hectare cultivate cu sfeclă s-au făcut două prăşite. — Ne-au cam stînjenit ploile. Dar în zilele bune se lucrează de zor. Tinerii lucrează din zori pînă în seară. In lanul de porumb am găsit un grup mare de colectivişti, printre care şi cei din echipa condusă de tînărul Carol Naghi. Lucrau cu atenţie şi îndemînare. Erau în întrecere, pentru scurtarea timpului de lucru. In ziua aceea trebuia terminată praşila întîia pe toate cele 60 de hectare de care răspundea echipa. Dornici să obţină producţii mari la hectar, colectiviştii din Borş se străduiesc ca în aceste zile să efectueze lucrări de calitate pe toate cele 500 de hectare cu culturi prăşitoare. Mobilizaţi de organizaţia U.T.M. tinerii de aici participă cu entuziasm la muncă. Şi în tînăra gospodărie agricolă colectivă „Dr. Petru Groza“ din Seleuş, regiunea Crişana, am întîlnit aceeaşi însufleţire. Pînă acum toate lucrările executate pe cele 65 hectare cu porumb, 26 hectare cu sfeclă de zahăr, 14 hectare cu floarea-soarelui, 105 hectare cu griu au fost efectuate în bune condiţiuni şi încadrate în timpi optimi. Lucrările sunt de asemenea de calitate bună. Cu multă sîrguinţă muncesc tinerii, acolo unde este mai multă nevoie de ei. Florica Poracu, Silvia Miheş, Sara Roşa — iată cîţiva dintre tinerii fruntaşi la întreţinerea culturilor. B. COSTEA Cititi La ordinea zilei: Examenele pag. a 2-a: . Se extinde termoficarea în oraşe şi centre muncitoreşti Termoficarea introdusă pînă acum la Bucureşti, Reşiţa, Oneşti se extinde şi în alte oraşe şi centre muncitoreşti din ţară. Acest lucru este posibil datorită faptului că noile centrale electrice aflate în construcţie sunt prevăzute să producă concomitent energie electrică şi căldură, iar unele centrale existente se modernizează în acest scop. De curând au început lucrările pentru termoficarea industrială şi urbană a oraşului Arad. Pe mai multe străzi din acest oraş, unde se află mari întreprinderi industriale sau se ridică noi blocuri de locuinţe, s-au săpat canalele pentru instalarea conductelor prin care uzina electrică locală va trimite apă fierbinte sub presiune pentru încălzirea halelor industriale şi a locuinţelor. Pregătiri pentru introducerea termoficării industriale şi urbane se, fac şi în oraşele Timişoara, Vulcan şi altele. (Agerpres) De Ziua copilului De 1 Iunie, gîndurile noastre se îndreaptă spre copii, cu adâncă, cu nespusă dragoste şi grijă. în inima oricărui om cinstit dragostea pentru copiii săi se împleteşte în mod indisolubil cu grija pentru apărarea şi întărirea păcii. Cu atît mai interesaţi în menţinerea şi consolidarea păcii sînt părinţii, fraţii şi surorile celor mici din ţara noastră, ca şi din toate ţările socialiste, cu cît ei, împreună cu întregul popor se află angajaţi într-o constructivă muncă paşnică, inseparabil legată de grija pentru viitorul tinerei generaţii. Copiii noştri îşi trăiesc din plin copilăria. Partidul, statul democrat-popular poartă copiilor o dragoste caldă şi o grijă de fiecare clipă, le călăuzesc cu minia sigură paşii spre realizarea deplină a aptitudinilor, a talentelor lor. Concediul şi ajutorul material acordate femeii-mame, supravegherea medicală, creşa şi căminul, taberele la munte şi la mare — acestea însoţesc intrarea în viaţă a copilului din ţara noastră. Amintim că astăzi de ocrotirea sănătăţii copiilor noştri se preocupă de zece ori mai mulţi medici decât în anul 1938. Copiii noştri simt din plin că trăiesc zile senine, într-o ţară socialistă. Ziua lor de rîine, ziua de mîine a întregului nostru popor o naşte ziua de azi a transformărilor uriaşe înscrise pe răbojul larg al desăvîrşirii construcţiei socialiste. Sărbătoarea copiilor, ziua de 1 Iunie ne îndeamnă însă să ne gîndim şi la trecut. Ne gîndim la ce însemna copilăria pentru fiii oamenilor muncii sub stăpânirea burghezo-moşierească, ne gîndim la anii cînd eram desculţi şi flămînzi. La 5—6 ani începeam să vedem, să înţelegem ceva despre lume, şi lumea ne apărea ca o suferinţă prelungă, fiecare zi ne fura cite o bucurie, nu aducea cite o renunţare. Ne amintim de copiii mahalalelor, flămînzi, tânjind in faţa vitrinelor bogate ale negustorilor. Ne amintim de fraţii şi surorile care mureau în case, pentru că nu era un medic în 7 comune în jur ca să Ie facă o injecţie împotriva unei răceli. Nu, nimeni nu vrea să mai vadă copiii trăind o asemenea copilărie. Privim astăzi copiii, frăţiorii şi surioarele noastre. Ei se bucură de creşe, cămin, grădiniţă, unde primesc o educaţiesănătoasă de la primii ani. Citim în ziare despre organizarea la cinematografe de programe speciale cu filme pentru copii, concursuri sportive, seri de basme şi de distracţii la casele pionierilor şi la cluburile întreprinderilor. Copiii oamenilor muncii din ţara noastră au astăzi larg deschise porţile învăţăturii. Pentru ei s-au construit şi se construiesc mii de şcoli, pentru ei se tipăresc în fiecare an milioane (Continuare în pag. a 3-a) ori internaţionala a Sosirea in Capitală a preşedintelui Indoneziei, dr. Sukarno Preşedintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit miercuri în Capitală, înaltul oaspete face o vizită de prietenie în ţara noastră. Preşedintele Indonezieieste însoţit de miniştri şi alte per- soame oficiale, de ziarişti. La ora 12, avionul cu care călătoreşte preşedintele dr. Sukarno, escortat de avioane cu reacţie româneşti ,şi-a făcut apariţia deasupra aeroportului Otopeni. Numeroşi bucureşteni au venit să salute pe,înaltul oaspete. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R.P. Romíné şi Republicii Indonezia. Alături de portretele preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno, şi preşedintelui Consiliului de Stat al R. P. Romíné, Gheorghe Gheorghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziana şi română urarea „Trăiască prietenia între poporul indonezian şi poporul romín !“. în întîmpinarea preşedintelui dr. Sukarno pe aeroport se aflau tovarăşii Gheorghe Gheorghiu - Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan Voitec şi Avram Bunaciu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la Bucureşti, şi membrii ambasadei, tineri indonezieni care studiază în ţara noastră, precum şi Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romíno la Djakarta. în aplauzele celor prezenţi, înaltul oaspete a fost întîmpinat la coborîrea din avion de conducătorii statului nostru. Preşedintele dr. Sukarno se salută cordial cu tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de onoare aliniate pe aeroport a prezentat raportul preşedintelui dr. Sukarno. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Indonezia şi R. P. Romíne. Preşedintele dr. Sukarno împreună cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost prezentate persoanele oficiale venite în întîmpinarea sa, cei prezenţi au primit defilarea gărzii de omoare. Un grup de pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete şi persoanele care îl însoţesc, oferindu-le flori. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în maşină, împreună cu tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Ion. Gheorghe Maurer. Coloana de maşini, însoţită de o escortă de motociclişti, s-a îndreptat spre reşedinţa rezervată înaltului oaspete. Pe traseu numeroşi bucureşteni au salutat pe preşedintele Indoneziei. (Agerpres) Pe aerodrom, la sosirea inaltului oaspete Pentru copiii patriei Palate ale pionierilor, case ale copilului, case de naşteri, grădiniţe sezoniere, staţionare pentru copii, ajutor de naştere, ajutor familial, alocaţie de stat pentru copii, gratuitate completă a manualelor şcolare , pentru toţi elevii de la, clasa I pînă la a VII-a inclusiv — iată cîteva noţiuni noi necunoscute în timpul regimului burghezo-moşieresc. Alături de numeroase alte realizări, ele reflectă preocuparea regimului nostru pentru sănătatea şi educaţia copiilor, pentru viaţa lor fericită. în anul acesta au primit gratuit manuale peste 2,5 milioane şcolari din întreaga ţară. Faţă de anul 1938-1939, în anul şcolar 1959-1960 a crescut numărul de şcoli de 7 ani de 6,7 ori, numărul de elevi din şcolile medii de 7 ori, iar al copiilor din grădiniţe este de 4 ori mai mare. în domeniul îngrijirii sănătăţii au fost create numeroase instituţii specializate pentru copii. Numărul paturilor de asistenţă medicală pentru copii era în anul 1960 de 20.369, faţă de 1350 în anul 1938. Numărul caselor de naşteri trece de 1.800, faţă de nici una în timpul burghezomoşierimii. Anul trecut au fost trimişi la odihnă în staţiuni balneo-climaterice peste 134.000 copii. Statul a plătit în anul 1960 peste 1.800.000.000 lei ,ajutoare de naştere, ajutoare familiale şi ■alocaţii pentru copii. Copiii din ţara noastră intonează voioşi, în ziua de 1 Iunie, imnuri de mulţumire şi slavă partidului care, ca un părinte drag, îngrijeşte şi îndrumează cu înţelepciune viaţa lor fericită de astăzi. • La numeroase cinematografe din Capitală au loc în aceste zile, matinee speciale cu spectacole pentru copii. Programele cuprind filme artistice, desene animate, jurnale pioniereşti etc. Asemenea spectacole sunt prezentate la cinematografele „ Maxim Gorki“, „înfrăţirea între popoare“, „23 August“, „13 Septembrie“, „Ilie Pintilie“, „Barbu Delavrancea“, „Al. Popov“ şi altele. (Agerpres)