Scînteia Tineretului, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 3850-3875)

1961-10-01 / nr. 3850

Pregătirile pentru alegeri— prilej de creştere a întregii munci a organizaţiei U. T. M. Gospodăria agricolă colec­tivă din Calafindeşti, raionul Rădăuţi, este tînără — abia a aniversat doi ani de la Înfiin­ţare, însă datorită hărniciei colectiviştilor, gospodăria a­­gricolă colectivă din Calafin­deşti, cu un avut obştesc care a ajuns acum la circa două milioane, se situează azi în rîndul fruntaşilor pe regiune. Chibzuind cu grijă, comu­niştii au mobilizat în jurul lor la muncă pe toţi colecti­viştii, dezvoltând armonios în­­tr-un timp relativ scurt toate ramurile de producţie pentru care existau condiţii. Mobilizarea tineretului la obţinerea unor producţii mari la hectar şi în special la rea­lizarea unor adăposturi ieftine şi durabile pentru animale, a fost anul acesta obiectivul central al muncii organizaţiei U.T.M. de aici. Sub îndruma­rea comuniştilor, zi de zi, ute­­miştii s-au străduit şi au reu­şit să-şi îndeplinească toate angajamentele stabilite la începutul anului. în iarnă, chiar în prima lună a anului, organizaţia de partid a încredinţat organiza­ţiei U.T.M. sarcina de a ini­ţia împreună cu tinerii o im­portantă acţiune patriotică de colectare a pietrei folosi­toare construcţiei. Şi organiza­ţia U.T.M. a îndeplinit cu multă răspundere sarcina în­credinţată de partid. Tinerii colectivişti, membri ai celor patru brigăzi de muncă pa­triotică, situîndu-se în frun­tea acestei acţiuni au extras şi transportat la locul con­strucţiilor circa 1.000 metri cubi de piatră, din care se pot ridica două grajduri mari pentru cîte 70 de capete de animale. Fără a mai vorbi de apor­tul pe care şi l-a adus echipa de tineri zidari de sub con­ducerea lui Vasile Lăzurcă, de tinerii dulgheri, de tinerii fierari, prin acţiunea între­prinsă, tinerii colectivişti, mo­bilizaţi de organizaţia U.T.M. au adus gospodăriei o impor­tantă economie de zile mun­că reducînd preţul de cost al unui grajd cu circa 25.000 lei. Tot atît de folositoare a fost contribuţia tinerilor şi la ac­ţiunea de îmbunătăţiri fun­ciare iniţiată de organizaţia de partid. Tinerii colectivişti din Calafindeşti au primit fe­licitări din partea biroului or­ganizaţiei de partid şi a con­ducerii gospodăriei pentru en­tuziasmul şi hărnicia de care au dat dovadă la lucrările de drenaj, la săparea canalelor pentru scurgerea apelor pro­venite din ploi. Despre experienţa bună cîş­­tigată pînă acum în munca de mobilizare a tinerilor la dez­voltarea avutului obştesc, des­pre posibilităţile pe care le au tinerii de a-şi aduce o contri­buţie mărită la creşterea şi în­tărirea G.A.C., se va discuta pe larg în adunările generale de alegeri ale organizaţiilor U.T.M., de brigăzi şi în adu­narea generală a utemiştilor din întreaga gospodărie, în această perioadă, a pre­gătirii adunărilor generale pentru dări de seamă şi ale­geri, organizaţia U.T.M. de la gospodăria colectivă din Ca­lafindeşti îşi concentrează ca şi pînă acum forţele în direc­ţia mobilizării tineretului la terminarea recoltărilor, la efectuarea însămînţărilor de toamnă şi la terminarea adă­posturilor pentru animale, a­­flate în construcţie. De curînd, în toate cele patru organiza­ţii U.T.M. pe brigăzi au avut loc adunări generale U.T.M. deschise în care, cu ajutorul brigadierilor şi al şefilor de echipe care au fost invitaţi, s-a analizat participarea tine­rilor la buna desfăşurare a lucrărilor din campania de toamnă, stabilindu-se în acea­stă privinţă sarcini concrete pentru viitor. Acum, comitetul U.T.M. a convocat pentru zi­lele următoare o adunare ge­nerală U.T.M. deschisă la care secretarul organizaţiei de partid va vorbi tinerilor des­pre perspectivele dezvoltării în viitor a gospodăriei colec­tive în lumina documentelor Plenarei C.C. al P.M.R. din 30 iunie - 1 iulie 1961 şi despre sarcinile care le revin tineri­lor în această privinţă. De asemenea comitetul U.T.M. se preocupă acum de crearea a două echipe de tine­ret în sectorul zootehnic. Toa­te aceste preocupări ale orga­nizaţiei U.T.M. de la gospo­dăria agricolă colectivă din Calafindeşti dovedesc că ute­­miştii de aici sînt hotărîţi să întîmpine anul acesta adună­rile de dări de seamă şi ale­geri cu noi succese în muncă şi să facă cu acest prilej o analiză temeinică a posibilită­ţilor ce există pentru a spori şi mai mult contribuţia tine­retului la îndeplinirea sarcini­lor economice care revin gos­podăriei în anul viitor. Din păcate, nu aceeaşi pre­ocupare există aici pentru or­ganizarea in această perioadă a unor activităţi cultural-edu­cative, în afară de pregătirile pentru deschiderea în bune condiţiuni a noului an de învăţămînt politic U. T. M., la Calafindeşti organizaţia U.T.M. a întreprins în această perioadă prea puţine acţiuni menite să contribuie la edu­carea politică şi ideologică a tineretului, la organizarea timpului liber al acestuia în mod plăcut şi educativ, în această perioadă, de pre­gătire a adunărilor de ale­geri, căreia trebuie să-i co­respundă o intensă activitate de ridicare a întregii ironici de organizaţie, comitetul U.T.M. de la gospodăria co­lectivă din Calafindeşti, în­drumat şi ajutat mai mult de Comitetul raional U.T.M. Rădăuţi, trebuie să acorde o deosebită atenţie îmbunătăţi­rii muncii politice şi cultural­­educative în rîndul tineretu­lui. In această perioadă el trebuie să organizeze cu regu­laritate informarea politică a tineretului asupra evenimen­telor interne şi internaţionale. Pot fi organizate duminici cultural-sportive şi joi ale ti­neretului cu bogate programe cultural-educative, se pot or­ganiza întîlniri ale tineretu­lui cu activişti de partid şi de stat care să le vorbească despre politica partidului nos­tru de desăvîrşire a construc­ţiei socialiste etc. Acestea sînt numai cîteva din acţiu­nile care pot şi trebuie să fie iniţiate de organizaţia U.T.M. in această perioadă de pre­gătire a adunărilor de dări de seamă şi alegeri. Toate aceste acţiuni îm­preună cu preocuparea şi a­­tenţia pe care trebuie s-o a­­corde comitetul organizaţiei de bază U.T.M. pregătirii din vreme a materialelor ne­cesare desfăşurării adunări­lor - dările de seamă şi proiectele de hotărîri — trebuie să facă din aceste a­­dunări un prilej de analiză temeinică a muncii desfăşu­rate de către organizaţia U.T.M. şi de către fiecare ute­­mist, un prilej de ridicare a activităţii organizaţiei U.T.M. la nivelul sarcinilor pe care partidul le-a pus în faţa oa­menilor muncii de la sate în opera de desăvîrşire a con­strucţiei socialiste în patria noastră. I. ȘERBU Profund impresionaţi de dezvoltarea economică a României de azi Declaraţiile unor oaspeţi mexicani Oaspeţii mexicani prof. univ. Fernando Carmona de la Pena şi prof. univ­ Alfonso Magallon de la Vega, econo­mişti, care ca membri ai Co­mitetului mexican pentru a­­părarea păcii au vizitat ţara noastră la invitaţia Comite­tului naţional pentru apăra­rea păcii din R. P. Romînă, au împărtăşit reprezentanţilor Agenţiei române de presă „A­­gerpres“ şi Radioteleviziunii impresii din vizita făcută în R. P. Romînă. Venind în România, ştiam că vin într-o lume nouă — a spus prof. Carmona. Cunoş­team starea de înapoiere în care se găsea înainte Romî­nia, stare care avea o mare asemănare cu aceea din Mexic. De aceea voiam să ştiu în ce mod noul regim şi re­voluţia care a avut loc aci au transformat această ţară, au deschis noi perspective po­porului dv. A fost de ajuns să vizităm Dobrogea, pentru a înţelege imediat că suntem­ intr-adevăr într-o lume nouă, în care se transformă însăşi bazele dezvoltării economice, eliminînd atît pe exploatatorii străini, cit şi pe cei din inte­rior, asigurînd dreptul po­porului de a-şi dezvolta ţara într-un ritm rapid. M-a impre­sionat în mod deosebit dispa­riţia totală a exploatării fărâ­miţate şi neraţionale a pămîn­­tului Însăşi înfăţişarea ţăra­nilor este schimbată, nu mai vezi aici ochi trişti şi resem­naţi care sunt atît de frec­venţi la ţăranii noştri din America Latină, asupra căro­ra şi-a pus amprenta mizeria şi starea de subordonare so­cială în care trăiesc. Poporul român este luptă­tor activ pentru pace. Cuvin­­tul pace — a subliniat oaspe­tele — se află pe buzele tu­turor, în inimile şi convinge­rile tuturor celor cu care ne-am întîlnit. Arătînd că este întrutotul de acord cu cele spuse de co­legul său, prof. Magallon a subliniat că a rămas profund impresionat de dezvoltarea economică a Romîniei de azi, de ritmul rapid de creştere a bogăţiei naţionale —­ mai ales ţinînd seama de distrugerile cauzate de război — şi felul in care venitul naţional este distribuit in sinul societăţii, urmărindu-se în primul rînd îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale poporului. (Agerpres). (Urmare din pag. 2-a) dintre cei care au venit nu au cunoscut ni­ci o meserie. S-au calificat construind Oneştiul. Şi au rămas să lucreze în­­tr-una din uzinele complexu­lui, după care şi-au întemeiat o familie, au primit un apar­tament nou şi au intrat în rîndurile oneştenilor. Iată o biografie care se a­­seamănă cu a cîtorva mii de muncitori oneşteni. Gheorghe Savin avea 20 de ani cînd a venit pe şantier. Nu ştia nici o meserie. La început s-a anga­jat muncitor necalificat pe şantierul 3. Apoi în brigada comunistului Dumitru Noviţki, tînărul Savin a învăţat mese­ria de zidar. A devenit un muncitor bun şi, însufleţit de exemplul fruntaşilor, el însuşi a ajuns fruntaş în producţie. Gheorghe Savin s-a înscris apoi la un curs de ridicare a pregătirii profesionale. Mai tîrziu, în brigada în care mun­ceşte a adus-o şi pe soţia sa. De curînd şi-au cumpărat mo­bilă de 6000 de lei, aparat de radio şi au depus la C.E.C. o bună parte din suma cu care îşi vor cumpăra motocicletă. Gheorghe Savin se gîndeşte ca după terminarea cursului pe care-l urmează, să înceapă să înveţe şi o a doua meserie înrudită cu cea de zidar. Sînt doar cîteva note bio­grafice ale unui oneştean. Aşa arată Oneşti, oraşul­­şantier, o aşezare muncito­rească nouă, în care se clă­desc blocuri moderne şi se făuresc conştiinţe. Mîine î­n Oneşti, simţi pretutin­deni prezenţa perspecti­velor, a viitorului lumi­nos. El trăieşte în optimismul şi avîntul cu care muncesc şi trăiesc oneştenii. Tînărul Gheorghe Fasolă a lucrat pe şantierul Ozana — Cracău, apoi a intrat cu mîn­­drie în rîndurile constructori­lor Hidrocentralei de la Bicaz. Acum, munceşte la construcţia oraşului. In echipa sa de zidari se economisesc 8 pînă la 10 cărămizi la fiecare metru cub ca răspuns la iniţiativa mai­strului Bako Caroli despre care un vorbitor a amintit de la tribuna celui de-al III-lea Congres al partidului. Gheorghe Fasolă este unul dintre cei mai activi cititori ai bibliotecii de pe şantier şi­­ înscris in clasa a X-a la şcoala medie serală pentru că e hotărît să devină inginer­ El învaţă astăzi gîndindu-se ca mîine să poată lucra cu şi mai multă pricepere. „Să a­­propiem cut mai mult viito­rul“ ! Pentru aceasta, alături de succesele în producţie, 181 de brigăzi de muncă patrioti­că, în care au intrat 4.935 de tineri, au colectat 1100 de tone fier vechi, au ame­najat 25.000 de metri pă­traţi spaţii verzi şi au plantat puieţi pe 55 de hectare. In tot acest avînt patriotic stră­bate puternic dorinţa ca O­­neştiul de astăzi să fie mîine şi mai frumos. In 1959, 84 de elevi învăţau la şcoala medie serală. In a­­nul următor, la cursurile şcolii medii serale se aflau peste 800 de elevi-muncitori, iar săptămînile trecute numă­rul lor a crescut cu încă 360­ In 10 clase a VIII-a, 12 a IX, 5 a X-a şi 3 a XI-a în­vaţă aproape 1.200 de elevi­­muncitori care mîine vor fi cadre cu calificare superioară. La Facultatea de electromeca­nică din Iaşi, Constantin Ho­­ciung, Gheorghe Dediu şi alţi muncitori oneşteni ce vor deveni în curînd ingineri, în­vaţă sîrguincioşi spre mândria tovarăşilor lor de muncă. Intrarea în funcţiune a noi­lor fabrici, apropierea intrării integrale în producţie a uria­şei retorte petrochimice de pe Valea Trotuşului este un eveniment pe care-l trăiesc cu emoţie şi însufleţire toţi oneş­tenii. In angajamentele luate în întrecerea socialistă, în ar­ticolele de la gazetele de pe­rete răspîndite pe şantier, în discuţiile din autobus sau în sala cinematografului înainte de a începe filmul, pretutin­deni, toţi sunt preocupaţi de noutăţile marelui complex al chimiei. Pe fiecare oneştean îl interesează ce s-a realizat şi cit mai este pînă la intrarea în funcţiune a uneia sau al­teia dintre fabricile comple­xului. Oneşti — Borzeşti , mărtu­rie a avintului industriei noastre socialiste — oraş făurit în anii puterii populare, des­pre care, la fel ca elevul bucureştean drumeţind pe Trotuş, oricare dintre noi pu­tem însemna: „E un oraş mare şi nou, are lungi el o uzină care ne place; uzina e mai mare ca oraşul, dar deo­potrivă cu oraşul creşte repe­de, repede şi fără oprire Pentru sezonul de iarnă întreprinderea „Cauciucul Qua­drat“ din Capitală se pregăteşte intens, în fotografie , muncitoarele sortatoare Florica Ciorăscu şi Alexandrina Constantinescu soriind un nou lot de încălţăminte de cau­ciuc sosită din secţia de fabricaţie. Foto : AGERPRES încheierea unor acorduri economice şi culturale între R. P. Romînă şi Republica Ghana în urma tratativelor, care s-au desfăşurat într-o atmos­feră de prietenie şi înţelege­re reciprocă, dintre delegaţiile guvernamentale ale R. P. Ro­mâne şi Republicii Ghana, sîmbătă la amiază s-au înche­iat la Ministerul Comerţului un acord comercial şi de plăţi pe termen de cinci ani şi un acord de colaborare tehnico­­ştiinţifică pe aceeaşi perioadă între R P. Romînă şi Repu­blica Ghana. Acordurile au fost semnate din partea R. P. Romíne de ministrul Comerţului, Gogu Rădulescu, iar din partea Re­publicii Ghana, de ministrul Transporturilor şi Comunica­ţiilor, Krobo Edusei. Au fost de faţă L. R. Aba­­wana, ministrul Comerţului, Baba Ayagiba, Amadu Seidu, Kingsley Asiam, J. K. Essien, deputaţi în Adunarea Naţio­nală, şi alţi membri ai delega­ţiei guvernamentale a Repu­blicii Ghana. La semnare au luat parte Vasile Dumitrescu, adjunct al ministrului Afacerilor Exter­ne, Mihai Petri, adjunct al ministrului Comerţului, Gri­­gore Marin, adjunct al minis­trului Transporturilor şi Tele­comunicaţiilor, reprezentanţi ai Comitetului de Stat al Pla­nificării şi altor ministere eco­nomice, în după-amiaza zilei de sîm­bătă, între R. P. Romînă şi Republica Ghana au mai fost semnate, la Ministerul Aface­rilor Externe, un acord de co­laborare culturală pe termen de cinci ani şi programul cu privire la schimburile cultu­rale, ştiinţifice şi de învăţă­mînt pe anul 1962, precum şi un acord pentru serviciile ae­riene dintre cele două ţări. Din partea R. P. Român, a­­cordul de colaborare cultura­lă şi programul privind schim­burile în acest domeniu pe anul 1962 a fost semnat de Vasile Dumitrescu, adjunct al Ministrului Afacerilor Exter­ne, iar acordul pentru servi­ciile aeriene dintre cele două ţări de Grigore Marin, ad­junct al ministrului Transpor­turilor şi Telecomunicaţiilor. Din partea Republicii Ghana acordurile au fost semnate de Krobo Edusei, ministrul Trans­porturilor şi Comunicaţiilor. (Agerpres) La G.A.S. Crevedia, raionul Răcari, recoltatul porumbului S9 desfășoară din plin. Foto : AGERPRES Vizita unor deputaţi ghanezi la Palatul Marii Adunări Naţionale Comitetul de conducere al grupului naţional român al Uniunii interparlamentare a primit sîmbătă la amiază la Palatul Marii Adunări Naţio­nale vizita unor deputaţi ai Adunării Naţionale a Repu­blicii Ghana, membri ai de­legaţiei guvernamentale gha­­neze care se află în vizită în ţara noastră. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească, au participat deputaţii Anton Breitenhofer, Barbu Solomon, Constantin Paraschivescu Bălăceanu, Cornel Burtică, prof. Traian Ionaşcu. DECORĂRI Consiliul de Stat al Repu­blicii Populare Române a con­ferit Ordinul Muncii clasa I cu prilejul împlinirii a 60 de ani tovarăşilor prof. univ. Vir­gil Ianovici, pentru merite ştiinţifice şi didactice, şi Andrei Horvath, preşedintele Uniunii sindicatelor din în­treprinderile industriei mate­rialelor de construcţii şi între­prinderile de construcţii, pen­tru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească. înaltele distincţii au fost în­­mînate de tovarăşul Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Con­siliului de Stat. (Agerpres) Recol­ta sămînţa Mersul lucrărilor agricole în ultima săptămînă, în în­treaga ţară au continuat in­tens lucrările de recoltare a culturilor tîrzii şi a început însămînţarea griului şi a se­carei. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, pînă la 28 sep­tembrie porumbul a fost cules de pe suprafeţe reprezentînd 45 la sută din terenurile cul­tivate, sfecla de zahăr de pe 40 la sută, iar cartofii de pe 60 la sută. Strângerea recoltei de floarea-soarelui este aproa­pe terminată în majoritatea regiunilor. Lucrările de pregătire a te­renurilor pentru însămînţările de toamnă au fost făcute pînă acum pe 40 la sută din su­prafeţele prevăzute. Au fost însămânţate 200.000 hectare cu grîu şi secară, 85.000 hectare cu orz şi 82.000 hectare cu diferite culturi pentru masă verde. In săptămînă următoare în­sămînţările de toamnă se vor desfăşura din plin în toate re­giunile ţării. Pentru efectua­rea lor în perioade optime şi în bune condiţii agrotehnice, Ministerul Agriculturii reco­mandă să se termine în cel mai scurt timp lucrările de pregătire a terenurilor pentru însămînţare, schimbul semin­ţelor necorespunzătoare cu se­minţe de calitate, precum şi condiţionarea acestora. Supra­faţa ce se însămînţează în toamna aceasta cu grîu din soiuri cu o productivitate ri­dicată fiind aproape dublă faţă de anul trecut, este ne­cesar să se acorde o grijă deo­sebită agrotehnicii speciale ce trebuie aplicată acestor so­iuri, în toate regiunile să se gră­bească totodată lucrările de recoltare a culturilor tîrzii. (Agerpres) Preşedintele este ocupat Colectiviştii din G.A.C. „Flacăra“ din comuna Liţa, raionul Turnu Măgurele, re­giunea Bucureşti se află în aceste zile în plină bătălie , se string ultimele roade ale acestui an, se pregăteşte re­colta anului viitor. Pînă în momentul de faţă au fost arate şi pregătite pentru semănăturile de toam­nă cele 1300 ha prevăzute în plan (după ce mai întîi au fost cărate şi răspîndite pe ele importante cantităţi de îngrăşăminte naturale), a fost selecţionată şi tratată sămînţa necesară. Acum, se lucrează intens la boronitul suprafeţei prevăzute pentru semănatul griului de toamnă şi totodată, la recoltarea po­rumbului de pe cele 1.350 ha, în urma terenurilor eliberate de porumb, vin tractoriştii care răstoarnă brazde adinei. Tovarăşul Florea Musteţea, preşedintele gospodăriei, nu prea are timp de vorbă în a­­ceste zile. Necontenit e che­mat ba la porumb, ba la orz, ba pe ogoarele pe care peste cîteva zile urmează să fie semănat griul. Peste tot se simte nevoia unui stat, peste tot se găseşte cîte o proble­mă de rezolvat. — Ştim că pentru a obţine recolte bogate trebuie să muncim serios, sâ pregătim pămîntul din toate punctele de vedere, aşa cum scrie la carte — spune preşedintele. De aceea ne străduim, nu lăsăm să ne scape o clipă din timpul atît de preţios. Munca intensă ce se desfă­şoară în aceste zile pe ogoa­rele gospodăriei colective, cuvintele tovarăşului pre­şedinte, toate la un loc iţi dau certitudinea că, într-adevăr anul viitor colectiviştii din Liţa vor obţine recolte îmbel­şugate. D. COSTEA Am­hambare, sub brazdă! Aportul tinerilor in campanie Hotărîfi să obţină In anul viitor o pro­ducţie mare de cere­ale, colectiviştii din raionul Hîrşova mun­cesc cu spor pentru executarea lucrărilor agricole din actuala campanie la timpul optim şi de bună ca­litate. Pînă la data de 28 septembrie, pe în­tregul raion se termi­nase complet recolta­tul florii-soarelui şi se recoltaseră peste 2300 ha cu porumb din solele ce urmea­ză a fi insămîntate cu gnu. La executarea lucră­rilor agricole din ac­tuala campanie parti­cipă cu însufleţire şi echipele de tineret. Astfel, în numeroase gospodării colective, printre care Casimcea, Dăeni, Topalu și al­tele, s-au organizat echipe de tineret care lucrează la recoltatul porumbului. Echipa de tineret din Casim­cea, de pildă, a re­coltat 110 ha porumb iar cete din Dăeni şi Topalu cite 70 de ha. S-au organizat, de asemenea, brigăzi de muncă patriotică care lucrează la recoltatul porumbului în G.A.S. Un aport deosebit îl aduc tinerii şi la însămînţări. Astfel, la G.A.S. Topolog 5 ti­neri recomandați de adunarea generală U.T.M. au fost instru­iţi pentru a lucra pe semănători şi au obți­­nut rezultate bune. M. COSTINESCU Şedinţa Consiliului General A. R. L. U. S. Sîmbătă a avut loc o şe­dinţă a Consiliului Gene­ral A.R.L.U.S. Lucrările au fost conduse de acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Con­siliului General. Acad. prof. P. Constanti­­nescu-Iaşi a prezentat o in­formare asupra activităţii A.R.L.U.S.-ului în cursul anu­lui 1961. In continuare, tov. Marin Florea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului General, a ex­pus proiectul planului de ma­nifestări ce urmează a fi orga­nizate de A.R.L.U.S. în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovie­­tice. Pe marginea informării asu­pra activităţii A.R.L.U.S. şi a­­ planului manifestărilor din cadrul Lunii prieteniei au a­­vut loc dezbateri la care au luat parte numeroşi partici­panţi, printre care : ing. Ilie Trandafirescu, Erou al Muncii Socialiste, C. Paraschivescu Bălăceanu, Ion Niculi, Alfred Mendelsohn, Cicerone Teodo­­rescu, Octav Livezeanu. Consiliul General a aprobat în unanimitate planul de organizare a manifestărilor A.R.L.U.S. din cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice. Potrivit planului, în cursul Lunii prieteniei romîno-sovie­tice A.R.L.U.S. în colaborare cu S.R.S.C., C.C.S. şi Aşeză­­mintele culturale va desfă­şura o bogată activitate de prezentare a măreţelor succe­se obţinute de U.R.S.S. în con­strucţia desfăşurată a comu­nismului. de informare largă asupra proiectului de Program al P.C.U.S. La casele priete­niei romîno-sovietice, la clu­buri, case de cultură, săli pu­blice, cămine culturale, vor avea loc conferinţe şi simpo­zioane pe teme ca : „Manifes­tul comunist al epocii con­temporane“, „Un program mă­reţ de construire a comunis­mului în U.R.S.S.", „U.R.S.S. construieşte comunismul — viitorul luminos al întregii o­­meniri", „Pace, muncă, egali­tate, libertate, fericire", „Ştiin­ţa comunismului“, „Totul pen­tru om“ etc., precum şi alte manifestări în legătură cu principalele probleme din pro­iectul de Program al P.C.U.S. La Casa prieteniei romîno­­sovietice din Bucureşti se va deschide expoziţia „Un măreţ program de construire a co­munismului în U.R.S.S.". In plan sunt prevăzute nu­meroase manifestări de ordin cultural ca : seri literare, re­cenzii, concursuri, expoziţii cu bazare ale cărţii etc. In toată perioada Lunii prieteniei se vor organiza serbări, şezători, concerte şi audiţii de muzică populară şi cultă, romînească şi sovietică, prezentări de fil­me şi piese de teatru sovie­­ti­ce, precum şi alte manifes­tări cultural-artistice închi­nate prieteniei dintre cele două popoare. Vor avea loc de asemenea, cicluri de conferin­ţe pe temele „Ştiinţa sovieti­că în slujba construcţiei des­făşurate a comunismului“ şi „U.R.S.S. dezvăluie tainele Cosmosului“, în cadrul căro­ra vor lua cuvîntul repre­zentanţi de frunte ai ştiinţei şi tehnicii din ţara noastră. Oameni ai muncii din ţara noastră care au vizitat Uniu­nea Sovietică vor împărtăși impresiile lor de călătorie. (Agerpres) Elevii îşi întrec profesorii .Urmare din pag l-a­ duit să-l ajute şi pe a­­ceastă cale pe tovarăşii lor pe care i-au recoman­dat să lucreze ca îngriji­tori de animale. Dar, la fel de preţioasă sau chiar mai im­portantă pentru creşterea pro­ducţiei de lapte a fost munnca celor care lucrau în acest sec­tor. Tinerii aveau deja expe­rienţa anului trecut, în iarnă au urmat cu regularitate cursurile zootehnice şi au în­văţat lucruri noi. Apoi au mai fost în schimb de experienţă la vecinii lor din Palazu Mare şi i-au invitat şi pe aceştia la ei. Stăpîneau de acum bine meseria şi au ştiut pe ce se bazează atunci cînd s-au an­gajat în faţa organizaţiei de partid şi a conducerii gospo­dăriei să obţină o producţie de 3000 litri lapte în medie de la fiecare vacă. Pentru ca să-i ajute să-şi îndeplinească an­­gajamentul, organizaţia de bază U.T.M. s-a preocupat în continuare de munca lor. Săp­­tămînal în şedinţe de comitet era analizată activitatea tine­rilor îngrijitori, postul utemist de control a întreprins mai multe raiduri în sectorul zoo­tehnic. Sigur, nu întotdeauna organizaţia a avut motive să-l laude. De pildă, în primăvară, Izet Cadîr a fost criticat foarte serios pentru că în sectorul lui se făcea risipă de fu­raj, iar curăţenia lăsa de dorit. Altădată a fost rîn­dul lui Nevaci Dumitru pentru întîrziere la pro­gram. Toate acestea au aju­tat la îmbunătăţirea muncii lor. Şi astfel producţia medie de lapte la cele 98 de vaci a ajuns la sfîrşitul primului tri­mestru al acestui an la 1733 litri, adică aproape cu­ pro­ducţia pe care o obţinuseră în anul 1959, pentru ca la 1 sep­tembrie să ajungă la 2427 li­tri, adică cu 13 litri lapte pe cap de vacă furajată mai mult decit realizaseră in ace­eaşi perioadă colectiviştii din Palazu Mare. Sigur, diferenţa nu este prea mare, dar într-un singur an să întreci gospodă­ria cu cea mai mare produc­ţie pe regiune este un rezultat cît se poate de bun. Iar pînă la sfîrşitul anului colectiviştii din Cocoşu speră să ajungă la o producţie de 3300 litri lapte. Şi doar sunt aceleaşi vaci de acum doi ani şi de anul trecut. Experienţa colec­tiviştilor din satul Cocoşu a­­rată ce posibilităţi mari există pentru sporirea producţiei de lapte. TELEGRAMA Tovarășul Corneliu Mănes­­cu, ministrul Afacerilor Exter­ne al R. P. Romíne, a trimis tovarășului Cen I, ministrul Afacerilor Externe al R. P. Chineze, următoar­ea telegra­mă :­­ Cu prilejul celei­ de-a 12-a aniversări a proclamării Re­publicii Populare Cftffifere, vă rog să primiţi, tovarăşe mi­nistru, cordiale! felicitări pre­cum şi sincere urări de noi succese în lupta pentru con­strucţia socialismului î­i R.P. Chineză şi triumful cauzei pă­cii în lume. (Agerpres) în Editura politică a apărut manualul Bazele educaţiei comuniste 464 pag. 10,10 lei MINISTERUL INDUSTRIEI ALIMENTARE ANUNŢĂ In vederea asigurării industriei de morărit şi panifica­ţie cu muncitori calificaţi care să stăpânească temeinic în­tregul proces de măciniş şi de fabricarea pîinii, se organi­zează pregătirea de ucenici morari şi brutari pentru anul şcolar 1961—1962 prin ucenicia la locul de muncă, în prin­cipalele unităţi de morărit şi panificaţie, concomitent cu frecventarea şcolii profesionale, curs seral. Localităţile şi şcolile pe lingă, care vor funcţiona cursu­rile sunt următoarele : 1. BUCUREŞTI: pentru ucenicii morari şi ucenicii bru­tari, la centrul şcolar „Filimon Sîrbu", str. Spătarul Preda 16. 2. CRAIOVA : pentru ucenici, morari şi ucenici bru­tari, la şcoala profesională de ucenici a sfatului popular al regiunii Oltenia 8. BRĂILA­­ pentru ucenici, morari şi ucenici, bru­tari, la şcoala profesională de ucenici a Uzinelor Wilhelm Pieck a Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini 4. TIMIŞOARA :­­ pentru ucenici brutari, la şcoala profe­sională de ucenici a Ministerului Indus­triei Petrolului şi Chimiei. 5. CONSTANŢA : pentru ucenici morari şi ucenici­ bru­tari la şcoala profesională de ucenici a Ministerului Metalurgiei şi Construcţii­lor de Maşini T. BACĂU : pentru ucenici brutari, la şcoala profe­sională de ucenici a sfatului popular al regiunii Bacău. T. IAŞI : pentru ucenici morari şi ucenici brutari, la şcoala profesională de ucenici a sfa­­tului popular al regiunii Iaşi. 8. PLOIEŞTI : pentru ucenici morari şi ucenici brutari, la­ şcoala profesională de ucenici a Mi­nisterului Industriei Petrolului şi Chi­miei. 9. PITEŞTI: pentru ucenicii morari şi ucenici­ bru­tari, la şcoala profesională de ucenici a 10. ALBA IULIA : Sfo“UlUl * rC?tUnfi Ar*C?' pentru ucenicii morali şi ucenici bru­tali, la şcoala profesională de ucenici a sfatului popular al regiunii Hunedoara. Se primesc absolvenţi ai şcolilor de 7 ani în vîrstă de 14—18 ani în ordinea rezultatelor obţinute la examenul de admitere. Candidaţii se vor recruta prin întreprinderile de moră­­rit şi cele de panificaţie din localitatea cu şcoala şi din regiunea respectivă. înscrierile la examenul de admitere se fac pînă la data de 8 octombrie la sediul fiecărei şcoli. Examenul de admitere incepe la data de 9 octom­brie 1961.

Next