Scînteia Tineretului, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 3850-3875)
1961-10-01 / nr. 3850
Pregătirile pentru alegeri— prilej de creştere a întregii munci a organizaţiei U. T. M. Gospodăria agricolă colectivă din Calafindeşti, raionul Rădăuţi, este tînără — abia a aniversat doi ani de la Înfiinţare, însă datorită hărniciei colectiviştilor, gospodăria agricolă colectivă din Calafindeşti, cu un avut obştesc care a ajuns acum la circa două milioane, se situează azi în rîndul fruntaşilor pe regiune. Chibzuind cu grijă, comuniştii au mobilizat în jurul lor la muncă pe toţi colectiviştii, dezvoltând armonios într-un timp relativ scurt toate ramurile de producţie pentru care existau condiţii. Mobilizarea tineretului la obţinerea unor producţii mari la hectar şi în special la realizarea unor adăposturi ieftine şi durabile pentru animale, a fost anul acesta obiectivul central al muncii organizaţiei U.T.M. de aici. Sub îndrumarea comuniştilor, zi de zi, utemiştii s-au străduit şi au reuşit să-şi îndeplinească toate angajamentele stabilite la începutul anului. în iarnă, chiar în prima lună a anului, organizaţia de partid a încredinţat organizaţiei U.T.M. sarcina de a iniţia împreună cu tinerii o importantă acţiune patriotică de colectare a pietrei folositoare construcţiei. Şi organizaţia U.T.M. a îndeplinit cu multă răspundere sarcina încredinţată de partid. Tinerii colectivişti, membri ai celor patru brigăzi de muncă patriotică, situîndu-se în fruntea acestei acţiuni au extras şi transportat la locul construcţiilor circa 1.000 metri cubi de piatră, din care se pot ridica două grajduri mari pentru cîte 70 de capete de animale. Fără a mai vorbi de aportul pe care şi l-a adus echipa de tineri zidari de sub conducerea lui Vasile Lăzurcă, de tinerii dulgheri, de tinerii fierari, prin acţiunea întreprinsă, tinerii colectivişti, mobilizaţi de organizaţia U.T.M. au adus gospodăriei o importantă economie de zile muncă reducînd preţul de cost al unui grajd cu circa 25.000 lei. Tot atît de folositoare a fost contribuţia tinerilor şi la acţiunea de îmbunătăţiri funciare iniţiată de organizaţia de partid. Tinerii colectivişti din Calafindeşti au primit felicitări din partea biroului organizaţiei de partid şi a conducerii gospodăriei pentru entuziasmul şi hărnicia de care au dat dovadă la lucrările de drenaj, la săparea canalelor pentru scurgerea apelor provenite din ploi. Despre experienţa bună cîştigată pînă acum în munca de mobilizare a tinerilor la dezvoltarea avutului obştesc, despre posibilităţile pe care le au tinerii de a-şi aduce o contribuţie mărită la creşterea şi întărirea G.A.C., se va discuta pe larg în adunările generale de alegeri ale organizaţiilor U.T.M., de brigăzi şi în adunarea generală a utemiştilor din întreaga gospodărie, în această perioadă, a pregătirii adunărilor generale pentru dări de seamă şi alegeri, organizaţia U.T.M. de la gospodăria colectivă din Calafindeşti îşi concentrează ca şi pînă acum forţele în direcţia mobilizării tineretului la terminarea recoltărilor, la efectuarea însămînţărilor de toamnă şi la terminarea adăposturilor pentru animale, aflate în construcţie. De curînd, în toate cele patru organizaţii U.T.M. pe brigăzi au avut loc adunări generale U.T.M. deschise în care, cu ajutorul brigadierilor şi al şefilor de echipe care au fost invitaţi, s-a analizat participarea tinerilor la buna desfăşurare a lucrărilor din campania de toamnă, stabilindu-se în această privinţă sarcini concrete pentru viitor. Acum, comitetul U.T.M. a convocat pentru zilele următoare o adunare generală U.T.M. deschisă la care secretarul organizaţiei de partid va vorbi tinerilor despre perspectivele dezvoltării în viitor a gospodăriei colective în lumina documentelor Plenarei C.C. al P.M.R. din 30 iunie - 1 iulie 1961 şi despre sarcinile care le revin tinerilor în această privinţă. De asemenea comitetul U.T.M. se preocupă acum de crearea a două echipe de tineret în sectorul zootehnic. Toate aceste preocupări ale organizaţiei U.T.M. de la gospodăria agricolă colectivă din Calafindeşti dovedesc că utemiştii de aici sînt hotărîţi să întîmpine anul acesta adunările de dări de seamă şi alegeri cu noi succese în muncă şi să facă cu acest prilej o analiză temeinică a posibilităţilor ce există pentru a spori şi mai mult contribuţia tineretului la îndeplinirea sarcinilor economice care revin gospodăriei în anul viitor. Din păcate, nu aceeaşi preocupare există aici pentru organizarea in această perioadă a unor activităţi cultural-educative, în afară de pregătirile pentru deschiderea în bune condiţiuni a noului an de învăţămînt politic U. T. M., la Calafindeşti organizaţia U.T.M. a întreprins în această perioadă prea puţine acţiuni menite să contribuie la educarea politică şi ideologică a tineretului, la organizarea timpului liber al acestuia în mod plăcut şi educativ, în această perioadă, de pregătire a adunărilor de alegeri, căreia trebuie să-i corespundă o intensă activitate de ridicare a întregii ironici de organizaţie, comitetul U.T.M. de la gospodăria colectivă din Calafindeşti, îndrumat şi ajutat mai mult de Comitetul raional U.T.M. Rădăuţi, trebuie să acorde o deosebită atenţie îmbunătăţirii muncii politice şi culturaleducative în rîndul tineretului. In această perioadă el trebuie să organizeze cu regularitate informarea politică a tineretului asupra evenimentelor interne şi internaţionale. Pot fi organizate duminici cultural-sportive şi joi ale tineretului cu bogate programe cultural-educative, se pot organiza întîlniri ale tineretului cu activişti de partid şi de stat care să le vorbească despre politica partidului nostru de desăvîrşire a construcţiei socialiste etc. Acestea sînt numai cîteva din acţiunile care pot şi trebuie să fie iniţiate de organizaţia U.T.M. in această perioadă de pregătire a adunărilor de dări de seamă şi alegeri. Toate aceste acţiuni împreună cu preocuparea şi atenţia pe care trebuie s-o acorde comitetul organizaţiei de bază U.T.M. pregătirii din vreme a materialelor necesare desfăşurării adunărilor - dările de seamă şi proiectele de hotărîri — trebuie să facă din aceste adunări un prilej de analiză temeinică a muncii desfăşurate de către organizaţia U.T.M. şi de către fiecare utemist, un prilej de ridicare a activităţii organizaţiei U.T.M. la nivelul sarcinilor pe care partidul le-a pus în faţa oamenilor muncii de la sate în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. I. ȘERBU Profund impresionaţi de dezvoltarea economică a României de azi Declaraţiile unor oaspeţi mexicani Oaspeţii mexicani prof. univ. Fernando Carmona de la Pena şi prof. univ Alfonso Magallon de la Vega, economişti, care ca membri ai Comitetului mexican pentru apărarea păcii au vizitat ţara noastră la invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînă, au împărtăşit reprezentanţilor Agenţiei române de presă „Agerpres“ şi Radioteleviziunii impresii din vizita făcută în R. P. Romînă. Venind în România, ştiam că vin într-o lume nouă — a spus prof. Carmona. Cunoşteam starea de înapoiere în care se găsea înainte Romînia, stare care avea o mare asemănare cu aceea din Mexic. De aceea voiam să ştiu în ce mod noul regim şi revoluţia care a avut loc aci au transformat această ţară, au deschis noi perspective poporului dv. A fost de ajuns să vizităm Dobrogea, pentru a înţelege imediat că suntem intr-adevăr într-o lume nouă, în care se transformă însăşi bazele dezvoltării economice, eliminînd atît pe exploatatorii străini, cit şi pe cei din interior, asigurînd dreptul poporului de a-şi dezvolta ţara într-un ritm rapid. M-a impresionat în mod deosebit dispariţia totală a exploatării fărâmiţate şi neraţionale a pămîntului Însăşi înfăţişarea ţăranilor este schimbată, nu mai vezi aici ochi trişti şi resemnaţi care sunt atît de frecvenţi la ţăranii noştri din America Latină, asupra cărora şi-a pus amprenta mizeria şi starea de subordonare socială în care trăiesc. Poporul român este luptător activ pentru pace. Cuvintul pace — a subliniat oaspetele — se află pe buzele tuturor, în inimile şi convingerile tuturor celor cu care ne-am întîlnit. Arătînd că este întrutotul de acord cu cele spuse de colegul său, prof. Magallon a subliniat că a rămas profund impresionat de dezvoltarea economică a Romîniei de azi, de ritmul rapid de creştere a bogăţiei naţionale — mai ales ţinînd seama de distrugerile cauzate de război — şi felul in care venitul naţional este distribuit in sinul societăţii, urmărindu-se în primul rînd îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale poporului. (Agerpres). (Urmare din pag. 2-a) dintre cei care au venit nu au cunoscut nici o meserie. S-au calificat construind Oneştiul. Şi au rămas să lucreze într-una din uzinele complexului, după care şi-au întemeiat o familie, au primit un apartament nou şi au intrat în rîndurile oneştenilor. Iată o biografie care se aseamănă cu a cîtorva mii de muncitori oneşteni. Gheorghe Savin avea 20 de ani cînd a venit pe şantier. Nu ştia nici o meserie. La început s-a angajat muncitor necalificat pe şantierul 3. Apoi în brigada comunistului Dumitru Noviţki, tînărul Savin a învăţat meseria de zidar. A devenit un muncitor bun şi, însufleţit de exemplul fruntaşilor, el însuşi a ajuns fruntaş în producţie. Gheorghe Savin s-a înscris apoi la un curs de ridicare a pregătirii profesionale. Mai tîrziu, în brigada în care munceşte a adus-o şi pe soţia sa. De curînd şi-au cumpărat mobilă de 6000 de lei, aparat de radio şi au depus la C.E.C. o bună parte din suma cu care îşi vor cumpăra motocicletă. Gheorghe Savin se gîndeşte ca după terminarea cursului pe care-l urmează, să înceapă să înveţe şi o a doua meserie înrudită cu cea de zidar. Sînt doar cîteva note biografice ale unui oneştean. Aşa arată Oneşti, oraşulşantier, o aşezare muncitorească nouă, în care se clădesc blocuri moderne şi se făuresc conştiinţe. Mîine în Oneşti, simţi pretutindeni prezenţa perspectivelor, a viitorului luminos. El trăieşte în optimismul şi avîntul cu care muncesc şi trăiesc oneştenii. Tînărul Gheorghe Fasolă a lucrat pe şantierul Ozana — Cracău, apoi a intrat cu mîndrie în rîndurile constructorilor Hidrocentralei de la Bicaz. Acum, munceşte la construcţia oraşului. In echipa sa de zidari se economisesc 8 pînă la 10 cărămizi la fiecare metru cub ca răspuns la iniţiativa maistrului Bako Caroli despre care un vorbitor a amintit de la tribuna celui de-al III-lea Congres al partidului. Gheorghe Fasolă este unul dintre cei mai activi cititori ai bibliotecii de pe şantier şi înscris in clasa a X-a la şcoala medie serală pentru că e hotărît să devină inginer El învaţă astăzi gîndindu-se ca mîine să poată lucra cu şi mai multă pricepere. „Să apropiem cut mai mult viitorul“ ! Pentru aceasta, alături de succesele în producţie, 181 de brigăzi de muncă patriotică, în care au intrat 4.935 de tineri, au colectat 1100 de tone fier vechi, au amenajat 25.000 de metri pătraţi spaţii verzi şi au plantat puieţi pe 55 de hectare. In tot acest avînt patriotic străbate puternic dorinţa ca Oneştiul de astăzi să fie mîine şi mai frumos. In 1959, 84 de elevi învăţau la şcoala medie serală. In anul următor, la cursurile şcolii medii serale se aflau peste 800 de elevi-muncitori, iar săptămînile trecute numărul lor a crescut cu încă 360 In 10 clase a VIII-a, 12 a IX, 5 a X-a şi 3 a XI-a învaţă aproape 1.200 de elevimuncitori care mîine vor fi cadre cu calificare superioară. La Facultatea de electromecanică din Iaşi, Constantin Hociung, Gheorghe Dediu şi alţi muncitori oneşteni ce vor deveni în curînd ingineri, învaţă sîrguincioşi spre mândria tovarăşilor lor de muncă. Intrarea în funcţiune a noilor fabrici, apropierea intrării integrale în producţie a uriaşei retorte petrochimice de pe Valea Trotuşului este un eveniment pe care-l trăiesc cu emoţie şi însufleţire toţi oneştenii. In angajamentele luate în întrecerea socialistă, în articolele de la gazetele de perete răspîndite pe şantier, în discuţiile din autobus sau în sala cinematografului înainte de a începe filmul, pretutindeni, toţi sunt preocupaţi de noutăţile marelui complex al chimiei. Pe fiecare oneştean îl interesează ce s-a realizat şi cit mai este pînă la intrarea în funcţiune a uneia sau alteia dintre fabricile complexului. Oneşti — Borzeşti , mărturie a avintului industriei noastre socialiste — oraş făurit în anii puterii populare, despre care, la fel ca elevul bucureştean drumeţind pe Trotuş, oricare dintre noi putem însemna: „E un oraş mare şi nou, are lungi el o uzină care ne place; uzina e mai mare ca oraşul, dar deopotrivă cu oraşul creşte repede, repede şi fără oprire Pentru sezonul de iarnă întreprinderea „Cauciucul Quadrat“ din Capitală se pregăteşte intens, în fotografie , muncitoarele sortatoare Florica Ciorăscu şi Alexandrina Constantinescu soriind un nou lot de încălţăminte de cauciuc sosită din secţia de fabricaţie. Foto : AGERPRES încheierea unor acorduri economice şi culturale între R. P. Romînă şi Republica Ghana în urma tratativelor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă, dintre delegaţiile guvernamentale ale R. P. Române şi Republicii Ghana, sîmbătă la amiază s-au încheiat la Ministerul Comerţului un acord comercial şi de plăţi pe termen de cinci ani şi un acord de colaborare tehnicoştiinţifică pe aceeaşi perioadă între R P. Romînă şi Republica Ghana. Acordurile au fost semnate din partea R. P. Romíne de ministrul Comerţului, Gogu Rădulescu, iar din partea Republicii Ghana, de ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Krobo Edusei. Au fost de faţă L. R. Abawana, ministrul Comerţului, Baba Ayagiba, Amadu Seidu, Kingsley Asiam, J. K. Essien, deputaţi în Adunarea Naţională, şi alţi membri ai delegaţiei guvernamentale a Republicii Ghana. La semnare au luat parte Vasile Dumitrescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Mihai Petri, adjunct al ministrului Comerţului, Grigore Marin, adjunct al ministrului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, reprezentanţi ai Comitetului de Stat al Planificării şi altor ministere economice, în după-amiaza zilei de sîmbătă, între R. P. Romînă şi Republica Ghana au mai fost semnate, la Ministerul Afacerilor Externe, un acord de colaborare culturală pe termen de cinci ani şi programul cu privire la schimburile culturale, ştiinţifice şi de învăţămînt pe anul 1962, precum şi un acord pentru serviciile aeriene dintre cele două ţări. Din partea R. P. Român, acordul de colaborare culturală şi programul privind schimburile în acest domeniu pe anul 1962 a fost semnat de Vasile Dumitrescu, adjunct al Ministrului Afacerilor Externe, iar acordul pentru serviciile aeriene dintre cele două ţări de Grigore Marin, adjunct al ministrului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Din partea Republicii Ghana acordurile au fost semnate de Krobo Edusei, ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor. (Agerpres) La G.A.S. Crevedia, raionul Răcari, recoltatul porumbului S9 desfășoară din plin. Foto : AGERPRES Vizita unor deputaţi ghanezi la Palatul Marii Adunări Naţionale Comitetul de conducere al grupului naţional român al Uniunii interparlamentare a primit sîmbătă la amiază la Palatul Marii Adunări Naţionale vizita unor deputaţi ai Adunării Naţionale a Republicii Ghana, membri ai delegaţiei guvernamentale ghaneze care se află în vizită în ţara noastră. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească, au participat deputaţii Anton Breitenhofer, Barbu Solomon, Constantin Paraschivescu Bălăceanu, Cornel Burtică, prof. Traian Ionaşcu. DECORĂRI Consiliul de Stat al Republicii Populare Române a conferit Ordinul Muncii clasa I cu prilejul împlinirii a 60 de ani tovarăşilor prof. univ. Virgil Ianovici, pentru merite ştiinţifice şi didactice, şi Andrei Horvath, preşedintele Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de construcţii şi întreprinderile de construcţii, pentru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească. înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. (Agerpres) Recolta sămînţa Mersul lucrărilor agricole în ultima săptămînă, în întreaga ţară au continuat intens lucrările de recoltare a culturilor tîrzii şi a început însămînţarea griului şi a secarei. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, pînă la 28 septembrie porumbul a fost cules de pe suprafeţe reprezentînd 45 la sută din terenurile cultivate, sfecla de zahăr de pe 40 la sută, iar cartofii de pe 60 la sută. Strângerea recoltei de floarea-soarelui este aproape terminată în majoritatea regiunilor. Lucrările de pregătire a terenurilor pentru însămînţările de toamnă au fost făcute pînă acum pe 40 la sută din suprafeţele prevăzute. Au fost însămânţate 200.000 hectare cu grîu şi secară, 85.000 hectare cu orz şi 82.000 hectare cu diferite culturi pentru masă verde. In săptămînă următoare însămînţările de toamnă se vor desfăşura din plin în toate regiunile ţării. Pentru efectuarea lor în perioade optime şi în bune condiţii agrotehnice, Ministerul Agriculturii recomandă să se termine în cel mai scurt timp lucrările de pregătire a terenurilor pentru însămînţare, schimbul seminţelor necorespunzătoare cu seminţe de calitate, precum şi condiţionarea acestora. Suprafaţa ce se însămînţează în toamna aceasta cu grîu din soiuri cu o productivitate ridicată fiind aproape dublă faţă de anul trecut, este necesar să se acorde o grijă deosebită agrotehnicii speciale ce trebuie aplicată acestor soiuri, în toate regiunile să se grăbească totodată lucrările de recoltare a culturilor tîrzii. (Agerpres) Preşedintele este ocupat Colectiviştii din G.A.C. „Flacăra“ din comuna Liţa, raionul Turnu Măgurele, regiunea Bucureşti se află în aceste zile în plină bătălie , se string ultimele roade ale acestui an, se pregăteşte recolta anului viitor. Pînă în momentul de faţă au fost arate şi pregătite pentru semănăturile de toamnă cele 1300 ha prevăzute în plan (după ce mai întîi au fost cărate şi răspîndite pe ele importante cantităţi de îngrăşăminte naturale), a fost selecţionată şi tratată sămînţa necesară. Acum, se lucrează intens la boronitul suprafeţei prevăzute pentru semănatul griului de toamnă şi totodată, la recoltarea porumbului de pe cele 1.350 ha, în urma terenurilor eliberate de porumb, vin tractoriştii care răstoarnă brazde adinei. Tovarăşul Florea Musteţea, preşedintele gospodăriei, nu prea are timp de vorbă în aceste zile. Necontenit e chemat ba la porumb, ba la orz, ba pe ogoarele pe care peste cîteva zile urmează să fie semănat griul. Peste tot se simte nevoia unui stat, peste tot se găseşte cîte o problemă de rezolvat. — Ştim că pentru a obţine recolte bogate trebuie să muncim serios, sâ pregătim pămîntul din toate punctele de vedere, aşa cum scrie la carte — spune preşedintele. De aceea ne străduim, nu lăsăm să ne scape o clipă din timpul atît de preţios. Munca intensă ce se desfăşoară în aceste zile pe ogoarele gospodăriei colective, cuvintele tovarăşului preşedinte, toate la un loc iţi dau certitudinea că, într-adevăr anul viitor colectiviştii din Liţa vor obţine recolte îmbelşugate. D. COSTEA Amhambare, sub brazdă! Aportul tinerilor in campanie Hotărîfi să obţină In anul viitor o producţie mare de cereale, colectiviştii din raionul Hîrşova muncesc cu spor pentru executarea lucrărilor agricole din actuala campanie la timpul optim şi de bună calitate. Pînă la data de 28 septembrie, pe întregul raion se terminase complet recoltatul florii-soarelui şi se recoltaseră peste 2300 ha cu porumb din solele ce urmează a fi insămîntate cu gnu. La executarea lucrărilor agricole din actuala campanie participă cu însufleţire şi echipele de tineret. Astfel, în numeroase gospodării colective, printre care Casimcea, Dăeni, Topalu și altele, s-au organizat echipe de tineret care lucrează la recoltatul porumbului. Echipa de tineret din Casimcea, de pildă, a recoltat 110 ha porumb iar cete din Dăeni şi Topalu cite 70 de ha. S-au organizat, de asemenea, brigăzi de muncă patriotică care lucrează la recoltatul porumbului în G.A.S. Un aport deosebit îl aduc tinerii şi la însămînţări. Astfel, la G.A.S. Topolog 5 tineri recomandați de adunarea generală U.T.M. au fost instruiţi pentru a lucra pe semănători şi au obținut rezultate bune. M. COSTINESCU Şedinţa Consiliului General A. R. L. U. S. Sîmbătă a avut loc o şedinţă a Consiliului General A.R.L.U.S. Lucrările au fost conduse de acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Consiliului General. Acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi a prezentat o informare asupra activităţii A.R.L.U.S.-ului în cursul anului 1961. In continuare, tov. Marin Florea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului General, a expus proiectul planului de manifestări ce urmează a fi organizate de A.R.L.U.S. în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice. Pe marginea informării asupra activităţii A.R.L.U.S. şi a planului manifestărilor din cadrul Lunii prieteniei au avut loc dezbateri la care au luat parte numeroşi participanţi, printre care : ing. Ilie Trandafirescu, Erou al Muncii Socialiste, C. Paraschivescu Bălăceanu, Ion Niculi, Alfred Mendelsohn, Cicerone Teodorescu, Octav Livezeanu. Consiliul General a aprobat în unanimitate planul de organizare a manifestărilor A.R.L.U.S. din cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice. Potrivit planului, în cursul Lunii prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. în colaborare cu S.R.S.C., C.C.S. şi Aşezămintele culturale va desfăşura o bogată activitate de prezentare a măreţelor succese obţinute de U.R.S.S. în construcţia desfăşurată a comunismului. de informare largă asupra proiectului de Program al P.C.U.S. La casele prieteniei romîno-sovietice, la cluburi, case de cultură, săli publice, cămine culturale, vor avea loc conferinţe şi simpozioane pe teme ca : „Manifestul comunist al epocii contemporane“, „Un program măreţ de construire a comunismului în U.R.S.S.", „U.R.S.S. construieşte comunismul — viitorul luminos al întregii omeniri", „Pace, muncă, egalitate, libertate, fericire", „Ştiinţa comunismului“, „Totul pentru om“ etc., precum şi alte manifestări în legătură cu principalele probleme din proiectul de Program al P.C.U.S. La Casa prieteniei romînosovietice din Bucureşti se va deschide expoziţia „Un măreţ program de construire a comunismului în U.R.S.S.". In plan sunt prevăzute numeroase manifestări de ordin cultural ca : seri literare, recenzii, concursuri, expoziţii cu bazare ale cărţii etc. In toată perioada Lunii prieteniei se vor organiza serbări, şezători, concerte şi audiţii de muzică populară şi cultă, romînească şi sovietică, prezentări de filme şi piese de teatru sovietice, precum şi alte manifestări cultural-artistice închinate prieteniei dintre cele două popoare. Vor avea loc de asemenea, cicluri de conferinţe pe temele „Ştiinţa sovietică în slujba construcţiei desfăşurate a comunismului“ şi „U.R.S.S. dezvăluie tainele Cosmosului“, în cadrul cărora vor lua cuvîntul reprezentanţi de frunte ai ştiinţei şi tehnicii din ţara noastră. Oameni ai muncii din ţara noastră care au vizitat Uniunea Sovietică vor împărtăși impresiile lor de călătorie. (Agerpres) Elevii îşi întrec profesorii .Urmare din pag l-a duit să-l ajute şi pe această cale pe tovarăşii lor pe care i-au recomandat să lucreze ca îngrijitori de animale. Dar, la fel de preţioasă sau chiar mai importantă pentru creşterea producţiei de lapte a fost munnca celor care lucrau în acest sector. Tinerii aveau deja experienţa anului trecut, în iarnă au urmat cu regularitate cursurile zootehnice şi au învăţat lucruri noi. Apoi au mai fost în schimb de experienţă la vecinii lor din Palazu Mare şi i-au invitat şi pe aceştia la ei. Stăpîneau de acum bine meseria şi au ştiut pe ce se bazează atunci cînd s-au angajat în faţa organizaţiei de partid şi a conducerii gospodăriei să obţină o producţie de 3000 litri lapte în medie de la fiecare vacă. Pentru ca să-i ajute să-şi îndeplinească angajamentul, organizaţia de bază U.T.M. s-a preocupat în continuare de munca lor. Săptămînal în şedinţe de comitet era analizată activitatea tinerilor îngrijitori, postul utemist de control a întreprins mai multe raiduri în sectorul zootehnic. Sigur, nu întotdeauna organizaţia a avut motive să-l laude. De pildă, în primăvară, Izet Cadîr a fost criticat foarte serios pentru că în sectorul lui se făcea risipă de furaj, iar curăţenia lăsa de dorit. Altădată a fost rîndul lui Nevaci Dumitru pentru întîrziere la program. Toate acestea au ajutat la îmbunătăţirea muncii lor. Şi astfel producţia medie de lapte la cele 98 de vaci a ajuns la sfîrşitul primului trimestru al acestui an la 1733 litri, adică aproape cu producţia pe care o obţinuseră în anul 1959, pentru ca la 1 septembrie să ajungă la 2427 litri, adică cu 13 litri lapte pe cap de vacă furajată mai mult decit realizaseră in aceeaşi perioadă colectiviştii din Palazu Mare. Sigur, diferenţa nu este prea mare, dar într-un singur an să întreci gospodăria cu cea mai mare producţie pe regiune este un rezultat cît se poate de bun. Iar pînă la sfîrşitul anului colectiviştii din Cocoşu speră să ajungă la o producţie de 3300 litri lapte. Şi doar sunt aceleaşi vaci de acum doi ani şi de anul trecut. Experienţa colectiviştilor din satul Cocoşu arată ce posibilităţi mari există pentru sporirea producţiei de lapte. TELEGRAMA Tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe al R. P. Romíne, a trimis tovarășului Cen I, ministrul Afacerilor Externe al R. P. Chineze, următoarea telegramă : Cu prilejul celei de-a 12-a aniversări a proclamării Republicii Populare Cftffifere, vă rog să primiţi, tovarăşe ministru, cordiale! felicitări precum şi sincere urări de noi succese în lupta pentru construcţia socialismului îi R.P. Chineză şi triumful cauzei păcii în lume. (Agerpres) în Editura politică a apărut manualul Bazele educaţiei comuniste 464 pag. 10,10 lei MINISTERUL INDUSTRIEI ALIMENTARE ANUNŢĂ In vederea asigurării industriei de morărit şi panificaţie cu muncitori calificaţi care să stăpânească temeinic întregul proces de măciniş şi de fabricarea pîinii, se organizează pregătirea de ucenici morari şi brutari pentru anul şcolar 1961—1962 prin ucenicia la locul de muncă, în principalele unităţi de morărit şi panificaţie, concomitent cu frecventarea şcolii profesionale, curs seral. Localităţile şi şcolile pe lingă, care vor funcţiona cursurile sunt următoarele : 1. BUCUREŞTI: pentru ucenicii morari şi ucenicii brutari, la centrul şcolar „Filimon Sîrbu", str. Spătarul Preda 16. 2. CRAIOVA : pentru ucenici, morari şi ucenici brutari, la şcoala profesională de ucenici a sfatului popular al regiunii Oltenia 8. BRĂILA pentru ucenici, morari şi ucenici, brutari, la şcoala profesională de ucenici a Uzinelor Wilhelm Pieck a Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini 4. TIMIŞOARA : pentru ucenici brutari, la şcoala profesională de ucenici a Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei. 5. CONSTANŢA : pentru ucenici morari şi ucenici brutari la şcoala profesională de ucenici a Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini T. BACĂU : pentru ucenici brutari, la şcoala profesională de ucenici a sfatului popular al regiunii Bacău. T. IAŞI : pentru ucenici morari şi ucenici brutari, la şcoala profesională de ucenici a sfatului popular al regiunii Iaşi. 8. PLOIEŞTI : pentru ucenici morari şi ucenici brutari, la şcoala profesională de ucenici a Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei. 9. PITEŞTI: pentru ucenicii morari şi ucenici brutari, la şcoala profesională de ucenici a 10. ALBA IULIA : Sfo“UlUl * rC?tUnfi Ar*C?' pentru ucenicii morali şi ucenici brutali, la şcoala profesională de ucenici a sfatului popular al regiunii Hunedoara. Se primesc absolvenţi ai şcolilor de 7 ani în vîrstă de 14—18 ani în ordinea rezultatelor obţinute la examenul de admitere. Candidaţii se vor recruta prin întreprinderile de morărit şi cele de panificaţie din localitatea cu şcoala şi din regiunea respectivă. înscrierile la examenul de admitere se fac pînă la data de 8 octombrie la sediul fiecărei şcoli. Examenul de admitere incepe la data de 9 octombrie 1961.