Scînteia Tineretului, decembrie 1961 (Anul 17, nr. 3902-3928)
1961-12-01 / nr. 3902
Aspect de la şantierul Fabricii de uleiuri vegetale „Unirea”-Iaşi. Această fabrică va avea capacitate de prelucrare de circa 120.000 tone seminţe floarea-soarelui anual. Foto : AGERPRES TINERII UZINEI ÎNVAŢĂ reocuparea de a-şi însuşi noi cunoştinţe, de a se perconfecţiona şi specia- I liza continuu în -----meseria aleasă, a determinat mai mult de 80 la sută din tinerii Uzinei „Electroaparataj“, ală- ________ turi de muncitorii mai în vîrstă să se ocupe serios de studiu. Anul acesta au fost înscrişi ------------la cursurile de ridicare a calificării 1.050 de muncitori faţă de 450 cît au fost anul trecut. In organizarea cursurilor de ridicare a calificării s-a ţinut seamă de experienţa dobîndită în anii trecuţi în această direcţie. Astfel pentru ca ele să fie cît mai eficace au fost organizate trei grupe, potrivit pregătirii profesionale a fiecărui tînăr. Intr-o grupă au fost încadraţi tinerii care acum se formează în meseria respectivă, într-o alta cei care au o pregătire profesională medie, iar în a treia grupă au fost încadraţi tehnicieni, maiştri, controlori tehnici de calitate etc. Important pentru buna desfăşurare a cursurilor este ca lectorii să fie oamenii cei mai bine pregătiţi, ingineri şi tehnicieni care cunosc procesul de producţie, posibilităţile pe care le au tinerii. Numai în acest fel lecţiile predate vor folosi la îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale ale tinerilor. Pregătirea lectorilor care predau la aceste cursuri este în măsură să asigure un conţinut bogat cursurilor. Fiind tot timpul în mijlocul tinerilor muncitori, inginerii Şerbănescu Victor, Tomoioagă Radu, Vencu Vasile şi Stănescu Manuela fac legătura la cursurile de ridicare a calificării profesionale între noţiunile teoretice predate şi diferite situaţii practice ivite la locul de muncă, arătîndu-le tinerilor cum se pot înlătura unele deficienţe. Tematicile cursurilor de ridicarea calificării sunt în acest an strîns legate de specificul de muncă al fiecărei secţii în parte, de problemele ridicate de procesul de producţie. Insuşindu-şi temeinic noi cunoştinţe, mulţi tineri din uzina noastră obţin rezultate mai bune în : îndeplinirea sarcinilor de plan, în îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului lor de cost. 170 de tineri urmează cursurile serale ale învăţămîntului mediu şi superior. Insuşindu-şi noi cunoştinţe de cultură generală mulţi tineri şi-au dat seama că datorită cunoştinţelor de fizică şi geometrie pe care le-au căpătat pot să lucreze mai ştiinţific, să îmbunătăţească continuu calitatea produselor. Ei totuşi nu au întrerupt nici învăţămîntul profesional. Pentru ca aceştia să ţină pasul cu noutăţile tehnice despre care se discută la cursurile de ridicarea calificării, s-au afişat în fiecare secţie tematicile şi bibliografia lecţiilor ; la sfîrşitul anului, elevii şi studenţii muncitori dau examen în rînd cu ceilalţi absolvenţi ai cursurilor de ridicarea calificării. Indemnîndu-i necontenit pe tineri să citească ultimele publicaţii de specialitate şi să-şi însuşească cît mai multe noţiuni tehnice, comitetul U.T.M. a dezvoltat la tineri dorinţa de cercetare, de studiu. Astfel, în ultimii ani, biblioteca tehnică a uzinei şi-a sporit numărul cititorilor cu circa 400 tineri. Există o preocupare deosebită pentru popularizarea cărţii tehnice în rîndul tineretului. Noile lucrări apărute în Editura tehnică sunt popularizate la panoul, cărţii tehnice. Totodată se organizează la colţul roşu recenzii, expoziţii şi prezentări de cărţi tehnice. De curînd, tinerii de la matriţerie au luat parte la prezentarea căr_________ ţii: „Metode de ştanţare“. , Pentru tinerii din serviciultehnic, sepregăteşte recenzia -------------, cărţii: „Contactoarele electromagnetice“. Tot pentru popularizarea ultimelor noutăţi ştiinţifice, realizate , în domeniul electrotehnic, cercul A.S.I.T. în colaborare cu ca-ŞTEFAN MARINESCU montator • ADRIAN TOIA economist VALENTIN ROGER dispecer. ION POP, ajustor GH. BLENDEA matriţei (Continuare în pag. a 4-a) De la postul nostru de corespondenţi voluntari la „Electroaparataj" Studenţii anului I, grupa 701, de la Facultatea de geologie în timpul lucrărilor practice la topografie. Foto : O. PLECAN Au sporit indicele de utilizare a masei lemnoase BAIA MARE (de la corespondentul nostru). — Extinderea pe scară largă a lucrărilor de mecanizare în parchetele întreprinderilor din regiunea forestieră Maramureş au contribuit într-o bună măsură la creşterea indicelui de utilizare a masei lemnoase. In acest an, indicele de utilizare a crescut la fag faţă de anul trecut de la 41 la sută la 48,2 la sută, iar la răşinoase de la 94,4 la sută la 97,7 la sută. Ca urmare a mecanizării lucrărilor, de la începutul anului şi pînă acum s-au obţinut peste plan 23.000 metri cubi lemn de construcție. Lansarea unui nou tanc petrolier Constructorii de nave din Tr. Severin au lansat la apă cu peste o lună înainte de termen, un nou tanc petrolier de 1.390 tone, al 9-lea realizat pînă în prezent pe acest şantier. Experienţa dobîndită de constructorii de nave de aici a făcut ca durata de staţionare pe cala de montaj la noul tanc să se reducă la jumătate faţă de a primului tanc petrolier fabricat de ei. Tinerii artişti amatori de la Fabrica de postav din Buhuşi, regiunea Bacău, sunt cunoscuţi pentru bogata activitate pe care o desfăşoară în fabrică precum şi pentru numeroasele spectacole pe care le prezintă în satele raionului nostru. Periodic în zilele de duminică, brigada artistică de agitaţie, echipa de dansuri şi cotul fabricii pornesc spre sate. Recent, membrii acestor formaţii au venit la Rediu şi Cîndeşti, două comune aşezate la marginea raionului. Colectiviştii i-au primit cu bucurie. Tinerii artişti amatori au prezentat spectacole deosebit de instructive. Programul brigăzii artistice de agitaţie intitulat"Drum spre bunăstare", areConstructorii acordă o atenţie deosebită extinderii metodelor înaintate de muncă. Toate navele fabricate anul acesta pe şantierul de la Tr. Severin, de exemplu, au fost asamblate prin sudură, înlocuindu-se în întregime asamblarea prin nituire. în urma reproiectării, cargoul de 1100 tone are o greutate cu 50 de tone mai mică, deşi capacitatea lui va fi cu 500 tone mai mare. cit interesul şi aprecierea spectatorilor. Tinerii artişti amatori Titi Ciobotaru, Corneliu Tipa, Maria Mălinici, Rida Bordeianu au fost în mod deosebit aplaudaţi. In discuţiile care s-au purtat după spectacole, tinerii artişti, amatori din Buhuşi au împărtăşit tinerilor colectivişti din cele două comune, din experienţa lor în privinţa felului, cum au procedat la alcătuirea formaţiilor pe care le au, a felului cum compun şi pregătesc programele artistice etc. A fost o zi plăcută şi plină de învăţăminte atît pentru gazde cît şi pentru oaspeţi. TACHE VASILACHE colectivist Artiştii amatori străbat satele ilele acestea, ne-a sosit la redacţie o scrisoare care ne-a impresionat de la prima citire prin sinceritatea ei. Părea parcă adresată unui prieten intim, apropiat, căruia i se făcea o destăinuire, cerîndu-i-se un răspuns sincer, direct. „Îmi vine greu să spun toate astea — începea tînăra A. N., autoarea scrisorii — dar ştiu că mă adresez unor prieteni şi că voi fi bine înţeleasă“. Povestea e simplă. Doi tineri dintr-un orăşel din regiunea Suceava s-au căsătorit cu cîţiva ani în urmă. Desigur, s-au căsătorit din dragoste, şi nimic ,din aceea, ce s-a petrecut în căsnicia lor de atunci şi pînă astăzi n-a venit,să infirme , şi să micşoreze sentimentul profund de iubire ce stă totdeauna la temelia,adevăratei căsnicii. Acestui sentiment îi stă mai bine decît orice, discreţia, devotamentul reciproc şi înţelegerea deplină. Mai mult decît declaraţiile zgomotoase şi deseori deşarte, acestui sentiment îi este propriu totala lipsă de ostentaţie. Deseori, într-o repetată şi tocită declaraţie de iubire există mai puţin adevăr decît în ataşamentul discret. In devotamentul arătat în momentele de răscruce ale iubirii, fără laude şi vorbe mari. Aşa părea să fie şi în căsnicia celor doi tineri despre care am pomenit mai sus. Acest lucru ni l-a mărturisit soţia în scrisoarea despre care aminteam la început. „Ne împăcăm foarte bine. De obicei ne ajutăm unul pe celălalt şi pînă acum nu am avut nici un motiv de ceartă. Nici acum nu ne-am certat. Dar în sufletul meu s-a strecurat mîhnirea“. Care e pricina acestei mîhniri ? Soţul tinerei A. N., care ne-a scris, a luat hotărîrea să urmeze din acest an cursurile unei şcoli tehnice de specialitate care va dura 3 ani. Soţia lui, absolventă a unei şcoli medii, s-a gîndit că în această perioadă să urmeze şi ea cursurile unui institut superior. „Sunt tînără, am 23 de ani, posibilităţi pentru a învăţa are astăzi fiecare tînăr din patria noastră. Doresc foarte mult să învăţ mai departe, să-mi lărgesc cunoştinţele. Soţul meu însă nu e de acord, desigur fără vreun motiv serios. Pe mine însă mă doare refuzul lui. Oare dacă el poate să înveţe, eu nu am acest drept .“ Scriind redacţiei despre mîhnirea care umbreşte pentru prima oară căsnicia lor, tînăra A. N. îşi mărturiseşte în acest fel gîndurile ce-o frămîntă : „Oare e drept ca un soţ să nu permită tovarăşei sale de viaţă să înveţe, să se cultive, în timp ce el o face ? 11 stimez mult pe soţul meu şi tocmai de aceea vreau să mă ajutaţi în această problemă, pentru ca să nu existe între noi această mîhnire. Oare greşesc eu ? Am o pretenţie prea mare ?“ Acestor întrebări le-a răspuns — fără să ştie nimic despre toate aceste întîmplări — un tînăr din Dobrogea, tot printr-o scrisoare adresată redacţiei şi pe care am primit-o — coincidenţă ! — tot în aceeaşi zi cu a tinerei din regiunea Suceava. Tînărul Iacob Tudor a cunoscut în comuna Vadu Oii pe tînăra colectivistă Lazăr Maria. După terminarea stagiului militar tînărul a venit — şi poate nu întîmplător — la Vadu Oii, ca învăţător. Prietenia lor s-a transformat, încetul cu încetul, într-o dragoste sinceră. Se întîlneau în fiecare zi la căminul cultural, la repetiţiile echipei artistice (fata era una din cele mai bune dansatoare), îşi făceau împreună cele mai frumoase visuri, se gîndeau la viitoarea lor căsnicie. Dragostea lor a‘fost însă la un moment dat umbrită de nişte gînduri ,pe care fata nu i le-a ascuns tînărului. Ce se întîmplase ? , îi băgase cineva în cap fetei dderea că el fiind în- • văţător, tînăr“, „cu carte“ n-o să se însoare cu ea, o simplă ţărancă. Fata i-a spus asta, şi tînărul învăţător, — după cum ne mărturiseşte el însuşi — a fost profund jignit şi nedumerit. „De ce să, te gîndeşti la asta ? i-a spus el. Doar azi orice tînăr poate să înveţe ! Dacă vrei să înveţi eu am să te ajut cu bucurie“. Şi , fata s-a hotărît, intr-adevăr, la îndemnul lui, să înveţe. Tînărul o ajută la lecţii în ,fiecare zi cu răbdare şi atenţie. După terminarea ciclului de 7 ani, fata e hotărîtă să înveţe, mai departe la o şcoală medie tehnică. Întrebat ce l-a determinat să facă asta, Iacob spune: ■„Fiindcă o iubesc. Consider căpentru mine e o datorie, o adevărată bucurie să o ajut să înveţe“. în istoria aceasta stă de fapt răspunsul, şi la neliniştea exprimată atît de discret şi frumos de cititoarea noastră A. N. Cel Îndrăgostit e dator, are obligaţia morală ca tocmai în numele dragostei şi al trăiniciei ei, să-şi convingă tovarăşul de viaţă că a învăţat mereu mai mult este o înaltă îndatorire a tînărului din patria noastră. Prin opreliştile artificiale ridicate de unul din soţi, prin refuzul şi încăpăţînarea de a-i îngădui accesul la cultură celuilalt, el îşi nesocoteşte propria sa iubire, îşi ţine tovarăşul de viaţă într-o inadmisibilă stare de inferioritate, într-o căsnicie frumoasă întemeiată pe idealuri comune de viaţă, însufleţită de un profund sentiment de iubire, dominată de respectul reciproc, soţii se străduiesc să se înţeleagă, să se ajute, se încurajează şi se sprijină. Victoriile dobîndite cot la cot, într-o solidaritate şi prietenie adîncă, îmbogăţesc viaţa comună, adaugă frumuseţi noi căsniciei. E un adevăr simplu, nedesminţit niciodată în viaţa de toate zilele, dar ca toate adevărurile simple şi în aparenţă fără însemnătate, adeseori ele cer a fi explicate cu răbdare şi înţelegere. PETRU IVEVTILA AU ÎNDEPLINIT PLANUL ANUAL • In regiunea Dobrogea aproape 20 de întreprinderi industriale, cooperative meşteşugăreşti şi unităţi ale industriei locale au realizat înainte de termen planul anual. In această regiune ritmul de creştere a producţiei industriale a fost în primele 10 luni ale anului cu 18,6 la sută mai mare decit in același interval din anul trecut. Prin gospodărirea cu grijă a materiilor prime, reducerea consumurilor specifice de combustibil și energie electrică s-au realizat economii suplimentare în valoare de peste 46 milioane lei. • Terminînd de împădurit cele 1200 ha prevăzute pentru campania de toamnă, silvicultorii din regiunea Suceava au îndeplinit planul anual la cultura, întreţinerea şi refacerea pădurilor. Anul acesta, pe povirnişurile abrupte ale munţilor, ca şi pe terenurile erodate din raioanele de şes ale regiunii, au fost împădurite peste 5.500 hectare. De asemenea, pe mii de hectare de pădure au fost exetate lucrări de întreţinere a arboretului. O contribuţie de seamă la această acţiune a adus tineretul din satele regiunii care, prin muncă patriotică, a realizat economii în valoare de peste 3 milioane lei. (Agerpres) • BRĂILA (de la corespondentul nostru). Anul acesta, antrenaţi in întrecerea socialistă docherii brăileni au repurtat frumoase succese in muncă. Prin folosirea din plin a maşinilor şi utilajelor din portul Brăila, ei au reuşit să îndeplinească planul anual la manipularea mărfurilor încă de pe ziua de 13 noiembrie. • Colectivul Fabricii de vopsele și lacuri „Transilvania“ din Oradea a dat în ziua de 27 noiembrie primele produse in contul anului 1962. De la începutul anului colectivul acestei fabrici a produs peste plan o cantitate de 475 tone de vopsele pe bază de ulei, 470 tone vopsele praf, 38 tone pigmenţi anorganici şi 253 tone lacuri sintetice. Prima întreprindere din regiunea Crişana care a raportat îndeplinirea planului anual de producţie a fost fabrica de conserve Arovit din Valea lui Mihai. Pînă în prezent colectivul de muncă al acestei fabrici a produs în contul anului 1962 o cantitate de 293 tone legume sterilizate, 535 tone pastă tomată și 145 tone conserve fructe. De la începutul anului muncitorii, tehnicienii și inginerii fabricii Arovit din Valea lui Mihai au realizat economii la preţul de cost în valoare de 1.347.000 lei. I. CIUBOTARU Tinerii din fotografie Ander Nicolae, Căucean Ion, Halie Nicolae, Dughi Ion, membri ai unei brigăzi de montori de la Uzinele de vagoane din Arad sunt cunoscuţi pentru calitatea bună a lucrărilor lor. /V In întîmpinarea conferinţei pe ţară a ţăranilor colectivişti La sfatul gospodarilor sau adunaţi în sala Casei raionale de cultură din Calafat, peste cinci sute de colectivişti. Reprezentau cele aproape 30.000 de familii din raionul Calafat, care, uimind îndemnul partidului spre o viaţă nouă, muncesc laolaltă în 44 de gospodării agricole colective. Se adunaseră să-şi împărtăşească experienţa, să discute despre ce vor face în iarna aceasta şi în anul viitor şi să-i aleagă pe cei care-i vor reprezenta la consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti convocată de Biroul Politic al C. C. al P.M.R. pentru a doua jumătate a lunii decembrie. Sobri, plini de optimism, alegînd cu simplitate cuvintele, cei ce vorbeau pe marginea referatului cu privire la dezvoltarea economică-organizatorică a gospodăriilor agricole colective din raionul Calafat îşi manifestau convingerea că pot face ca pămîntul să rodească mai din belşug. Colectiviştii din comuna Seaca de Cîmp au explicat amănunţit cum au muncit ei în acest an ca să obţină în medie 6.200 de kg porumb ştiuleţi la hectar şi 2166 kg de griu. Colectiviştii din Piscul Vechi şi Maglavit au arătat — pe baza experienţei lor — că retribuirea după zilele muncă şi producţiile obţinute a stimulat brigăzile în obţinerea unor recolte sporite la hectar. Concretizînd propunerile, analizînd posibilităţile reale din raion, colectiviştii au stabilit, printre altele, ca în primăvară să însămînţeze cu porumb din soiuri de mare productivitate o suprafaţă de 21.000 ha de pe care să obţină 5.000 kg porumb boabe la hectar în cultură neirigată. Pe această suprafaţă colectiviştii au hotărît să încorporeze câte 20 tone gunoi de grajd şi cite 400 kg de superfosfat la fiecare hectar. Experienţa, sprijinul inginerilor agronomi, cursurile agrozootehnice i-au învăţat pe oameni să pună multă disciplină în planurile lor, să asigure cu minuţiozitate succesele. Tocmai de aceea discutînd despre terenurile de pe care vor recolta cite 5.000 kg de porumb boabe la hectar, colectiviştii au studiat chestiuni de amănunt. S-a mers pînă la boronarea tarlalelor care vor trebui să producă recolta scontată. Iar în proiectul de măsuri unul dintre capitole prevede : „Suprafeţele destinate culturii porumbului cu producţia de 5.000 kg la hectar vor fi date în primire pe bază de proces verbal brigadierului de cîmp şi unuia dintre membri consiliului de conducere”. Consfătuirea aceasta a subliniat, încă o dată că gospodăria agricolă colectivă e cea mai sigură cale prin care ţăranii muncitori îşi pot asigura o viaţă de belşug şi bunăstare. Numai de la 1 ianuarie şi pînă în prezent un număr de 598 de colectivişti din raionul Calafat şi-au construit case noi, 423 de familii şi-au cumpărat mobilă, 335 de familii şi-au cumpărat aparate de radio, 1062 de colectivişti şi-au cumpărat biciclete, iar alţi 80 — motorete şi motociclete. Numai în comuna Ciupercenii Vechi s-au construit în anul acesta 32 de case noi. Şi acest lucru a fost posibil pentru că pînă la 31 octombrie gospodăriile agricole colective din raion au obţinut un venit total de peste 44.000.000 lei. In urma obţinerii acestor venituri gospodăriile colective au distribuit colectiviştilor numai ca avansuri suma de 15.532.000 lei, în afară de produse cerealiere şi animaliere. Majoritatea colectiviştilor care au vorbit cu înflăcărare la această consfătuire au subliniat aportul deosebit pe care l-au dat tinerii colectivişti la ridicarea de noi construcţii în gospodăriile agricole colective. Cu sprijinul tineretului s-au confecţionat 3.270.000 de cărămizi, 807.000 chirpici, s-au fasonat lemne ca să se poată construi 47 de grajduri pentru vite mari, 23 maternităţi pentru scroafe, 15 îngrăşătorii de porci, 21 de saivane pentru oi, 13 mari coteţe pentru păsări, 15 magazii pentru cereale, 32 de pătule, 18 ateliere şi 27 de remize. Aceste construcţii se adaugă la cele construite in anii din urmă şi care au schimbat complect înfăţişarea satelor din această parte a Olteniei. Tinerii din gospodăriile colective ale raionului Calafat dau un sprijin preţios la dezvoltarea sectorului zootehnic ; în fiecare an tot mai mulţi sunt tinerii care, la recomandarea organizaţiilor U.T.M. merg să lucreze în acest sector. Planul de creştere a efectivului de animale în acest an a fost realizat pe întregul raion în procent de 113 LUCIAN ZATTI (Continuare în pag. a 4-a) însemnări de la consfătuirea colectiviştilor din raionul Calafat Proletar! cîini toate țările, tînlți-va ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II nr. 3902 6 PAGINI — 30 BANI Vineri 1 decembrie 1961 Se extind procedeele înaintate de turnare , sectoarele turnătorie, cripă şi tratamemt termic din uzinele constructoare de maşini se extind continuu procedeele înaintate de lucru care asigură o productivitate sporită şi o calitate superioară a pieselor. Cel mai mult s-a extins in acest an , cu peste 180 la sută faţă de anul trecut, turnarea în forme întărite cu bioxid de carbon. In cele aproape 20 de uzine metalurgice in care s-a generalizat acest procedeu, timpul de uscare a formelor a fost redus la o oră, faţă de 4-5 ore cit dura uscarea in cuptoare, realizindu-se totodată mari economii de combustibil. In peste 10 întreprinderi metalurgice s-a generalizat turnarea în modele uşor fuzibile, prin care se realizează îndeosebi piese de dimensiuni mai mici. Folosirea acestei metode a dus la sporirea productivităţii muncii cu circa 50 la sută, la reducerea pierderilor de metal rezultate în timpul prelucrării, deoarece piesele turnate după acest procedeu au forme apropiate de cele finite. Intr-o proporţie simţitoare s-au extins anul acesta în uzinele constructoare de maşini din ţară şi alte metode înaintate de lucru printre care turnarea în coji cu liant de bachelită, în cochili și din fontă cu grafit nodular, care, de asemenea, sporesc productivitatea muncii cu aproape 50 la sută. (Agerpres) . Noi cinematografe în satele regiunii Crişana Zilele acestea s-au inaugurat noi cinematografe in satele Cadea, Poşoloaca, Lunejoara, Groşi, Avram Iancu şi Gurba din regiunea Crişana. In acest an în regiune au fost date in folosință ,22 noi cinematografe săteşti. Sunt in curs de amenajare alte 21 de noi cinematografe. La Oradea se execută acum ultimele finisări la noua construcție a cinematografului cu ecran lat. In prezent în regiunea Crișana sunt de 5 ori mai multe cinematografe decit in anul 1950. (Agerpres) Foto : AGERPRES Construcţii noi in centrul Bacăului. Citiţi DaQ. a 2-a, în pag. a 3-a: — Ajutor eficient fiecărei organizaţii de bază (Pe marginea conferinţei organizaţiei orăşeneşti U.T.M.-Craiova). — Alături de cei mai buni din generaţia ta în pag. a 5-a — Statuia care plinge de AUREL BARANGA