Scînteia Tineretului, ianuarie 1962 (Anul 18, nr. 3929-3953)
1962-01-03 / nr. 3929
Cuvintarea tovarăşului Sf Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Populare Române, Ne mai despart cîteva clipe de Anul Nou. Reuniţi în această noapte In mijlocul celor dragi, al familiilor, prietenilor şi tovarăşilor de muncă, în faţa aparatelor de radio sau de televiziune, aşteptăm sosirea Anului Nou într-o atmosferă sărbătorească, plină de veselie şi voie bună. Bucuria noastră este pe deplin Îndreptăţită. Anul pe care-l încheiem a fost un an de mari înfăperii, roadele muncii poporului nostru — deosebit de bogate. Cunoaşteţi tabloul impresionantelor realizări în toate domeniile de activitate social-economică, înfăţişat la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale. Planul producţiei industriale pe anul 1961 a fost îndeplinit cu 12 zile înainte de termen. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii pot privi cu satisfacţie rezultatele muncii lor pline de abnegaţie. In toate ramurile economiei au fost puse în funcţiune noi capacităţi de producţie. Economia naţională a primit mai mult metal, mai multe maşini, mai mult petrol, cărbune, minereu, energie electrică, produse ale industriei chimice, bunuri de larg consum. In toate regiunile şi oraşele ţării iscusiţii noştri constructori au ridicat noi clădiri industriale, cartiere de locuinţe, aşezăminte de învăţămînt, sănătate, cultură. Milioane de ţărani, uniţi în gospodării colective, au cules rod bogat, se schimbă întreaga înfăţişare a satului şi felul de trai al ţărănimii. Ţăranii muncitori, lucrătorii din gospodăriile de stat şi S.M.T.-uri muncesc cu spor pentru a da patriei un belşug de produse necesare bunului trai al populaţiei. Cadrele noastre didactice din învăţămîntul de toate gradele, lucrătorii din institutele de cercetări ştiinţifice, din domeniul culturii şi creaţiei artistice au muncit cu devotament pentru educarea tineretului — schimbul nostru de mîine, pentru pregătirea de specialişti, pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii noastre socialiste. Tuturor celor care prin munca lor însufleţită contribuie la înflorirea patriei, la avîntul economiei şi culturii, la făurirea bunăstării poporului le adresăm calde felicitări, urări de noi realizări şi spor la muncă. Avem neclintita convingere că eroica noastră clasă muncitoare care îşi îndeplineşte cu cinste misiunea de clasă conducătoare a societăţii, ţărănimea noastră care a păşit cu hotărîre pe calea agriculturii socialiste, oamenii de cultură care şi-au pus cunoştinţele şi forţele creatoare în slujba poporului vor adăuga în anul ce vine noi şi noi victorii celor obţinute pînă acum, încrezător în capacităţile sale creatoare, în viitorul său însorit, mîndru de succesele obţinute, poporul nostru, sub conducerea partidului, va păși cu elan la înfăptuirea obiectivelor planului de stat pe anul 1962, muncind în toate ramurile de activitate cu entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn pe soarta sa și pe roadele muncii sale. Dragi tovarăși, Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epocal — Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice care a adoptat noul său Program, arătînd popoarelor calea spre o societate unde toate resursele materiale, toate cuceririle raţiunii umane sînt puse în slujba omului şi a bunăstării lui, calea spre o lume fără războaie, spre triumful socialismului şi comunismului pe tot globul pămîntesc. Măreţele victorii ale poporului sovietic în construirea comunismului, realizările remarcabile ale celorlalte ţări ale lagărului socialist demonstrează cu putere superioritatea socialismului asupra capitalismului, dau forţe noi luptei oamenilor muncii din ţările capitaliste pentru interesele lor vitale, pentru democraţie şi progres social, însufleţesc popoarele în lupta pentru lichidarea definitivă a ruşinosului sistem colonial, pentru drepţi, fiecărui popor de a dispune în mod uiber de destinele sale. Năzuinţa cea mai fierbinte a întregii omeniri este asigurarea unei păci trainice în lume. Faptul că în anul 1961 pacea a fost menţinută este o nouă dovadă că forţele păcii sunt astăzi mai puternice ca oricînd, cercurile imperialiste agresive tot mai izolate, politica lor tot mai compromisă în ochii popoarelor. Marea Uniune Sovietică şi alături de ea celelalte ţări ale lagărului socialist, ţin sus steagul luptei pentru pace, care uneşte în jurul său mase imense de pe toate continentele. Avem convingerea că prin lupta unită şi hotărîtă a popoarelor pacea va triumfa şi omenirea va fi ferită de ravagiile pustiitoare ale unui nou război mondial. Romînia îşi va aduce şi pe viitor întreaga ei contribuţie la întărirea păcii, la victoria politicii de coexistenţă paşnică între toate statele fără deosebire de sistem social. In acelaşi timp avem îndatorirea de a ţine trează vigilenţa, de a întări puterea de apărare a patriei, înconjurînd cu dragoste pe ofiţerii şi ostaşii Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, care stau neclintit de strajă independenţei patriei şi cuceririlor revoluţionare ale poporului. In pragul Anului Nou adresez, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al Guvernului Republicii Populare Romíne, calde felicitări oamenilor muncii din patria noastră, urîndu-le sănătate, fericire şi noi succese în munca rodnică pe care o desfăşoară. In clipa cînd se vesteşte începutul noului an, să închinăm paharul pentru patria noastră dragă, pentru prosperitatea harnicului nostru popor, constructor al socialismului ! La mulţi ani, iubiţi tovarăşi şi prieteni ! CE-AM VĂZUT IM NOAPTEA D£ revelion De la Cluj la Bucureşti a mulţi ani, cititorule ! Ne permiţi să-ţi punem o întrebare ? Cum ai petrecut revelionul ? Ai fost vesel ? Ai cîntat, ai dansat, ţi-a fost masa îndestulată? Desigur, ai fost vesel şi exuberant, noul an te-a găsit învăluit de clipe tonice de bucurie, totul în jur ţi-a surîs, masa a fost plină cu de toate. In prima dimineaţă a lui 1962 te-ai întors acasă cîntînd, la braţ cu prietenii şi tovarăşii tăi. Dar bucuria ta pentru aceste clipe memorabile, ale sărbătorii trecerii hotarului unui an nou, n-ar fi întreagă dacă lingă ea nu s-ar adăuga bucuria celorlalte milioane de oameni ai muncii din întreaga patrie, fericirea lor fiind parte integrantă din fericirea ta personală. Ai putut oare tu să cuprinzi atunci de la fereastra ta tot ce a însemnat evenimentul acesta de răscruce, în timp, pentru milioanele de oameni ai ţării ? Pentru că cele 12 bătăi ale ceasornicului s-au auzit atunci peste tot, şi oamenii de la sute de kilometri depărtare de tine au simţit aceeaşi emoţie. De aceea, o maşină cu doi reporteri ai ziarului nostru a străbătut în noaptea de Anul Nou distanţa de multe sute de kilometri dintre coordonatele geografice Cluj — Hunedoara — Sibiu — Oraşul Victoria — Braşov — Bucureşti. Cei doi reporteri au întîlnit în drum mii şi mii de oameni, care, pregătindu-se pentru revelion sau petrecîndu-i, aveau fiecare amintirile, gîndurile, emoţiile, proiectele lor legate de noul an. Iată, despre toate acestea vă vom vorbi în reportajul nostru. Atmosfera oraşului Duminică, 31 decembrie 1961, la ora 14, ne aflam în Cluj. Oraşul trăia din plin emoţia revelionului care se apropia cu fiecare bătaie a timpului. Pregătirile de revelion au pretutindeni o frumuseţe aparte. La cluburi şi case de cultură se pun ultimele ghirlande şi balonaşe; se aşează paharele şi tacîmurile pe rîndurile uriaşe de mese, acasă, sarmalele şi fripturile se află în mare fierbere; prin magazine e o aglomeraţie care-ţi face parcă plăcere, văzînd că atîţia oameni, ca şi tine, vor să cumpere cit mai multe bunătăţi care să le stea în această noapte de petrecere pe masă. In dimineaţa acestei ultime zile a anului am colindat prin oraş. E interesant de ştiut ce se petrece in ultima zi a anului intr-un oraş, ce evenimente se petrec în viaţa oamenilor. Pentru că ziua aceasta are parcă puterea magică de a sintetiza tot ceea ce este mai grăitor, faptele căpătînd o puternică sugestie. încă de dimineaţă ne-a fost la îndemînă să răsfoim un ziar care apărea în acest oraş în anul 1938, anul „prosperităţii" burgheze. Iată ce-am citit printre altele în unul din numerele ziarului „Patria" dinainte de Anul Nou : Anunţ: „Sînteţi şomer! „Mica publicitate'' a ziarului „Patria” vă dă un posti 1 leu cuvîntul 1“ Un post contra unui singur leu ! Foarte ieftin, dacă ne gîndim că, aşa cum ne informează ziarul, pe atunci o pereche de şoşoni costa 220 lei, iar o pereche de papuci 65 de lei. Alături de urarea tradiţională, cititorii acestui ziar mai erau, de asemenea, anunţaţi despre „scumpirea gazului metan, a abonamentelor la radio şi a tarifelor pe autobuze..." şi despre faptul că „...între muncitori şi funcţionari pe de o parte, şi între măcelari, brutari, restauratori şi comercianţi pe de altă parte, există un conflict acut în privinţa preţurilor articolelor de primă necesitate". După ce ne-am notat acestea ne-am oprit la primul chioşc de ziare şi am cumpărat ultimul număr al ziarului „Făclia". In el am citit printre altele că: — Minerii de la Roşia Montană au primit în aceste zile prime de vechime în valoare de peste 800.000 lei. — Comitetelor sindicatelor din regiune le-au fost puse la dispoziţie pentru organizarea pomului de iarnă pentru copiii salariaţilor întreprinderilor şi instituţiilor fonduri în valoare de 1.650.000 lei. — La magazinul „Bijuteria" s-a vîndut al 15.000-lea ceas de mină. — 300 studenţi fruntaşi la învăţătură au primit prin Uniunea Asociaţiilor Studenţilor daruri constînd în paltoane, costume de haine, pantofi şi alte obiecte vestimentare. — In regiune s-au construit in acest an 92 şcoli, 12 cămine culturale şi 26 magazine universale şi s-au electrificat 35 de sate. Dacă n-am fi fost atît de grăbiţi să colindăm tot oraşul am fi stat puţin să medităm asupra unor deosebiri uriaşe dintre două zile care, prin natura faptelor ce le-au cuprins în ele, despart istoria ţării în două, să medităm asupra anunţului pentru şomeri din anul 1938, pus faţă-n faţă cu scurtele informaţii care anunţau azi primele de vechime pentru muncitori şi cele aproape 2 milioane dăruite pentru sărbătoarea pomului de iarnă. Desigur, tu, cititorule, vei extrage din aceste fapte concluzii edificatoare. Noi am alergat însă repede la sala Teatrului de păpuşi unde avea loc sărbătoarea pomului de iarnă pentru copiii muncitorilor de la întreprinderea de Construcţii Montaj Energetice. Sala era plină de copii şi părinţi care-l aşteptau cu înfrigurare pe Moş Gerilă. Acesta însă (am aflat numai noi) se afla în culise şi fuma o ţigară, aşteptîndu-i pe cei cîţiva întîrziaţi. Am folosit acest moment pentru a întreprinde o anchetă. Da, o anchetă. Cineva la Cluj, într-o discuţie spunea : „Anul ce s-a scurs mi-a adus multe lucruri noi în viaţă, pentru care eu mă pot considera fericit". De aici s-a născut ideea de a afla de la cit mai mulţi oameni cum îşi reprezintă ei fericirea personală şi ce gîndesc ei despre ea acum, cînd oamenii îşi mărturisesc timpului dorinţele. Am formulat următoarele două întrebări: 1. 1961 a fost pentru dumneavoastră un an fericit? 2. Ce înţelegeţi prin fericire ?. In drumul nostru pin noaptea revelionului, tineri diferiţi, din locuri diferite au răspuns la ancheta noastră, după momentul de chibzuinţă pe care ţi-l cer asemenea întrebări. După răspunsurile primite la anchetă, după atmosfera întîlnită, după datele culese, am putut străbate şi un drum în tip, pentru că de multe ori a trebuit să privim evenimentele petrecute de anul nou, acum, faţă în faţă cu ce se petrecea de anul nou altădată. N-a trebuit să uităm acum acest drum pentru că nu trebuie să uităm niciodată ce au adus poporului nostru anii noştri noi. Am întreprins deci primul capitol al anchetei stînd de vorbă cu cîţiva copii. Desigur, lor nu le-am pus întrebările chiar aşa cum le formulasem dinainte, ci mai pe înţelesul vîrstei păpuşii sau a ghiozdanului. Gîndindu-ne că în clipele acelea pentru cei mici noţiunile de bucurie şi fericire sînt indestructibil legate de persoana lui Moş Gerilă, întrebarea s-a referit mai ales la surprizele pe care le-au primit din partea acestuia. Am stat de vorbă cu 23 copii ai muncitori ION BAIESTI MIHAI CAIIANFIL (Continuare în pag. a 2-a) Mii de Moşi Gerilă au sosit cu tolba plină în aceste zile. In fiecare casă, pretutindeni, Echipa noastră de reportaj l-a întîlnit prima dată la Cluj Proletari din toate țările, tiniti-vă Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 3929 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 3 ianuarie 1962 CHEMAREA Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti Ţărani colectivişti şi întovărăşiţi, ţărani ce vă mai cultivaţi singuri bucata de pămînt, mecanizatori din gospodării de stat şi staţiuni de maşini şi tractoare, tehnicieni, ingineri şi oameni de ştiinţa din agricultură, spre voi toţi îndreptăm aceasta chemare în numele Consfătuirii pe ţară a colectiviştilor. Ne-am adunat aci laolaltă din toate regiunile ţării, colectivişti aleşi de adunările raionale, spre a lua parte la această Consfătuire, ca unii ce reprezentam in ţara noastră agricultura socialista. Ştiţi de bună seamă că timp de cinci zile am dezbătut împreuna cu conducătorii partidului şi statului, cu oameni de ştiinţa, ingineri agronomi, zootehnişti, cu mecanizatori şi constructori de maşini, activişti de partid şi de stat, ce anume trebuie să facem pentru a încheia colectivizarea agriculturii, pentru a organiza cit mai bine gospodăriile colective, a le întări şi a le creşte tot mai mult avutul, pentru a spori recoltele de toate felurile şi a înmulţi ci mai mult animalele şi producţia lor. 4 La Consfătuire au vorbit mulţi delegaţi, arătînd ce au făcut ei pentru a obţine cele mai ridicate recolte. A luat cuvîntul şi tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, care ne-a dat poveţe preţioase ca să putem îndeplini şi mai cu spor sarcinile ce stau în faţa agriculturii noastre. După cum am spus, noi am fost în Consfătuire delegaţi ai colectiviştilor, noi înşine colectivişti. Cei care au vorbit cunosc aşadar bine viaţa gospodăriilor colective şi ei au zugrăvit, pe bază de fapte, pe baza a tot ce se întîmplă cu adevărat în comunele şi raioanele lor, viaţa de azi a ţărănimii noastre. S-a văzut astfel că în toate părţile ţarii socialismul a învins, că cea mai mare parte a ţăranilor de astăzi sunt colectivişti, că regiunile Dobrogea şi Bucureşti, două dintre cele mai mari regiuni agricole din ţară, sunt colectivizate în întregime, iar în regiunile Banat şi Galaţi, trecerea la colectivizare este aproape încheiata. Dacă treci astăzi pe ţarinile ţării de la un capăt la altul, vezi deoparte şi de alta numai lanuri mari, întinse din zare în zare. Pretutindeni vezi sate în care se ridică grajdurile, saivanele, magaziile albe ale gospodăriilor colective şi case noi ca nişte începuturi de aşezări orăşeneşti. Noi, colectiviştii, suntem astăzi o mare forţă, însumăm laolaltă peste două milioane de familii şi stăpînim mai mult de 5 milioane hectare de pămînt. Reprezentăm aşadar marea mulţime a ţărănimii, nădejdea cea mare a agriculturii din ţara noastră, chezăşia belşugului. Ogoarele unite ne dau putinţa să facem mai multe culturi, să dăm pămîntului mai multe întrebuinţări, să-l folosim mai chibzuit, să-l lucrăm cu maşini, în cea mai mare parte şi în muncile cele mai grele, după toate regulile agrotehnice, în aşa fel incit de la un an la altul să avem recolte tot mai mari şi sa creştem tot mai multe animale. Mulţi dintre cei care au vorbit la Consfătuire, preşedinţi, brigadieri sau ţărani colectivişti, au arătat cu îndreptăţită mîndrie cum în gospodăriile lor colective au obţinut două şi trei mii de kg. grîu la hectar, trei mii, patru mii şi unii chiar opt mii de kg. porumb boabe la hectar. Tovarăşii din Dobrogea au arătat cum, după trei ani de la terminarea colectivizăm, producţia de cereale este de două ori mai mare ca înainte. Noi ştim cu toţii că aşa este pretutindeni unde ţăranii au întemeiat gospodarii colective. Şi mai ştim cu toţii, şi noi şi voi, că o data cu acest belşug, colectiviştii trăiesc mult mai bine ca înainte, că şi-au făcut case de cărămidă, acoperite cu ţiglă, ca la oraş, că nimeni nu mai umbla desculţ, că sunt mai arătos îmbrăcaţi, că o mare parte sunt atît de înlesniţi că şi-au luat radio, televizoare, aragaze, biciclete şi unii dintre ei motociclete. Ţăranul colectivist se bucura azi de un trai civilizat, el citeşte şi învaţă pentru a-şi da singur seama ce este lumea şi viaţa, după cum le arată ştiinţa şi adevărul. Aşezările — comunele şi satele — sînt mai frumoase şi mai curate. Parcă ar fi mereu gătite de sărbătoare. Pe uliţele satelor de colectivişti întîlneşti seara, deseori, oameni — tineri şi bărîni, fete şi femei — venind de la biblioteca cu o carte în mină, că nu-i sat fără biblioteca şi nu-i biblioteca fără sute de cititori. în multe sate vezi ferestrele şi curţile luminate ca ziua de becuri electrice, auzi cîntarea difuzoarelor şi, undeva, la căminul cultural, vezi mulţime mare venita la cinematograf. Satul de colectivişti se cunoaşte de departe, după acaretele frumoase ale gospodăriei, după cirezile de vite de rasa, după pătulele pline, după şirele de paie, după ţinuta oamenilor pe care-i întîlneşti pe drum, după vorbirea lor. Ştiţi, fraţi ţărani, prea bine toate acestea, că le vedem cu toţii. Ele sînt rodul colectivizării care a dat satelor belşug şi mare înlesnire. Dragi tovarăşi, Noi, ţăranii, mai ştim că dacă viaţa noastră s-a schimbat atît de mult, asta o datorăm partidului nostru, îndrumării lui înţelepte, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea şi fericirea întregului popor. Avem un aliat puternic şi sigur, eroica noastră clasă muncitoare, clasă conducătoare, pe muncitorii din fabrici, din uzine, din mine şi de pe şantiere. Statul pe care clasa muncitoare, prin partidul sau, îl cîrmuieşte, ne ajuta mereu cu maşini, cu credite, cu tot ce este necesar pentru a întări agricultura noastră, socialista. Industria noastră fabrică tractoare şi maşini tot mai multe şi mai bune, în uzinele ţarii se fabrica marile noastre ajutoare de nădejde. La orice munca am face pe tarlalele gospodăriilor colective, simţim cum ne iau asupra lor, din greul muncii, tractoarele şi maşinile pe care muncitorii le-au făcut. Aici, în Consfătuire, în numele întregii ţarănimi, noi am mulţumit din suflet harnicei noastre clase muncitoare pentru grija şi dragostea pe care ne-o poartă. Cele 52.000 de tractoare, 48.000 de semănători, peste 23.000 de combine, ca şi toate celelalte maşini agricole, de mîinile lor sunt alcătuite, cu trudă, dar cu voie bună. Şi îngrăşămintele acelea, albe ca zăpada, din care se trag recoltele bogate, tot în fabrici sunt făcute, prin munca şi priceperea lor. Muncitorii, inginerii şi (Continuare în pag. a 3-a) Te întânpinăm cu bucurie şi optimism. An Nou ! Vom munci mai mult şi mai bine şi viaţa noastră va fi mai bogată, mai fericită ! (La Carnavalul de la Palatul Republicii, lingă bradul de An Nou) Foto : I. CUCU TELEGRAMA Excelenţei sale Domnului dr. OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba Excelenţei sale Comandant dr. FIDEL CASTRO RUZ Primul ministru al guvernului revoluţionar al Republicii Cuba HAVANA In numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, al întregului popor romín şi al nostru personal, vă trimitem cele mai calde felicitări cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cuba — cea de-a 3-a aniversare a victoriei insurecţiei poporului cuban. Poporul romín se bucură din toată inima de realizările remarcabile înfătuite de eroicul popor cuban care, sub conducerea guvernului său revoluţionar, îşi făureşte o viaţă nouă fericită. Relaţiile de sinceră prietenie şi colaborare multilaterală care s-au statornicit între R. P. Romînă şi Cuba sunt expresia vie a sentimentelor de caldă simpatie şi a respectului reciproc de care sunt animate popoarele noastre. Poporul român este alături de poporul cuban în lupta sa eroică pentru apărarea libertăţii, independenţei naţionale şi a dreptului sacru al poporului cuban de a dispune liber de soarta sa. Cu prilejul acestei aniversări vă urăm succese tot mai mari în activitatea dv. neobosită pentru înflorirea Cubei, pentru binele poporului cuban prieten. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné