Scînteia Tineretului, februarie 1962 (Anul 18, nr. 3954-3977)
1962-02-01 / nr. 3954
Semnarea protocolului privind schimbul de mărfuri pe anul 1962 între R. P. Romînă şi Uniunea Sovietică Ca rezultat al încheierii cu succes a tratativelor care au avut loc între delegaţia comercială romina şi Ministerul Comerţului Exterior al U.R.S.S., la 31 ianuarie a fost semnat la Moscova protocolul privind livrările reciproce de mărfuri pe anul 1962 între Republica Populară Romînă și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Volumul livrărilor reciproce de mărfuri, stabilit pe anul 1962, reprezintă peste 600 milioane ruble, depășind cu 10 la sută volumul schimburilor de mărfuri prevăzut prin protocolul pe anul 1961. Protocolul semnat pevede o lărgire însemnată a contingentelor de mărfuri stabilite pe anul 1962 prin acordul de lungă durată. Din partea Uniunii Sovietice cresc livrările de mașini și utilaje, în special utilaje electrotehnica, utilaje de ridicat şi transportat, de telecomunicaţii, construcții rutiere, laminate de otel, cocs metalurgic şi cărbune cocsificabil, minereu de fier, feroaliaje şi alte mărfuri necesare dezvoltării cu succes a economiei naționale a R. P. Române. Este prevăzut ca lărgirea livrărilor de utilaje din R. P. Romînă în U.R.S.S. să se realizeze în special pe seama utilajului petrolier și a utilajelor pentru industria chimiei. în anul 1962 R. P. Romînă va livra, de asemenea, în U.R.S.S. țevi de oțel, produse petroliere, ciment, materiale lemnoase, chimicale, precum şi mărfuri de consum -- mobilă, confecţii, textile, fructe şi altele. Creşterea livrărilor reciproce de mărfuri, prevăzută pe anul 1962, contribuie la dezvoltarea pe mai departe a celor două ţări şi constituie o nouă mărturie a întăririi colaborării economice dintre Republica Populară Romînă şi Uniunea Sovietică. Protocolul privind livrările reciproce de mărfuri pe anul 1962 a fost semnat din partea romînă de Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului, din partea sovietică de N. Patolicev, ministrul Comerţului Exterior. La solemnitatea semnării protocolului au participat din partea română Nicolae Guină, ambasadorul R. P. Romíne la Moscova, Gh. Cioară, locțiitor al reprezentantului permanent al R.P.R. la C.A.E.R., membri ai ambasadei române la Moscovă, iar din partea sovietică de N. Smeliakov, adjunct al ministrului Comerţului Exterior, M. Losakov, membru al Colegiului Ministerului Comerţului Exterior, şi alţii. Spartachiada de iarnă a tineretului „Nici un tînăr în afara Spartachiadei", „Toţi membrii asociaţiei la sport“ — sunt chemările sub care tineretul din regiunea Oltenia s-a întrecut la şah, tenis, sau la gimnastică, haltere, săniuţe, în cadrul popularei competiţii sportive de masă Spartachiada de iarnă. Buna organizare a concursurilor de către consiliile U.C.F.S. şi asociaţiile sportive a făcut ca în cele două luni de cînd au început primele întreceri ale Spartachiadei să participe peste 100.000 de tineri din oraşele şi satele regiunii. In unele localităţi au fost înregistrate cifre record de participanţi, nemaiîntîlnite in ediţiile anilor trecuţi. Astfel, în comunele Rudari, Caraula, Boureni, Frăţila, Novaci, Bărbăteşti toţi membrii asociaţiilor sportive locale au concurat în întrecerile Spartachiadei. Tot mai mulţi tineri au reuşit o dată cu concursurile programate în Spartachiada să treacă şi unele din normele G.M.A. La Băileşti au devenit purtători ai carnetului G.M.A. 543 tineri, iar în raionul Gilort peste 360. In aceste zile în regiunea Craiova au loc ultimele competiţii ale fazei pe asociaţie a Spartachiadei de iarnă, urmînd ca în luna februarie campionii pe asociaţie să participe la cea de-a doua etapă a competiţiei. Bob Din cauza ninsorii abundente, proba echipajelor de 4 persoane din cadrul campionatelor mondiale de bob de la Garmisch Partenkirchen s-a desfășurat numai în două manșe. Pe locul întîi s-a clasat primul echipaj al R. F. Germane cu timpul de 2'33'’66/100 (cea mai rapidă coborîre 1'16”67/100). Italia I în 2'34” 23/100 și Austria I 2'35”59/100 au ocupat locurile 2 și respectiv 3. Echipajul R. P. Romíno s-a clasat pe locul 13 cu timpul de 2’41 ”37/100, reușind totuși, să întreacă echipajul S.U.A. care ocupă locul al 14-lea în 2’41 ”57/100. Bobul echipei secunde a Austriei s-a răsturnat în timpul coboririi, dar nici unul din membrii echipajului nu a fost rănit. Turneul U. E. F. A. Noi amănunte desfăşurarea La cea de-a XV-a ediţie a turneului international de fotbal U.E.F.A., care va avea loc in R. P. Romînă între 20 şi 29 aprilie, vor participa selecţionatele de juniori a 20 de ţări. După cum se ştie, Uniunea europeană de fotbal, revenind asupra unei hotăriri anterioare, a decis să accepte ca participante şi echipele U.R.S.S., R. D. Germane, R. S. Cehoslovace şi Greciei. Comisia de organizare a turneului, întrunită recent la Bucureşti, a stabilit modul de desfăşurare a competiţiei, oraşele unde vor avea loc întîlnirile preliminare şi repartizarea grupelor. Echipele înscrise la turneu au fost împărţite în 5 grupe după cum urmează : Grupa A : R.F. Germană, Portugalia, Belgia, R. P. Romînă. Grupa B : R. P. Bulgaria, Olanda, Iugoslavia, Anglia. Grupa C: Turcia, R. P. Ungară, Franţa, Spania. Grupa D : Italia, R.P. Polonă, Malta, Austria. Grupa E : R. D. Germană, Grecia, R. S. Cehoslovacă, U.R.S.S întîlnirile din cadrul grupelor se vor disputa în oraşele: Bucureşti—grupa A, Ploieşti grupa B, Constanţa — grupa C Braşov — grupa D, Cluj — grupa E. Meciurile preliminare sa vor desfasura la 20, 22 şi 24 aprilie, semiți*. | nala eliminatoria la 25 aprilie, semifinalele, la 27 aprilie, *■- | nala și meciul pentru locurile 3—4, la 29 aprilie. (Agerpres) Informaţii La 31 ianuarie a.c. a avut loc la Ministerul Afacerilor Externe schimbul de note privivind încheierea protocolului de completare a Planului de colaborare culturală şi ştiinţifică dintre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Ungară pe anul 1962. Schimbul de note a fost efectuat între Vasile Dumitrescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe şi Bela Nemety, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti. ★ O delegaţie română a purtat discuţii la Djakarta cu reprezentanţi ai conducerii Ministerului Industriei de Bază şi Minelor, conform prevederilor primei sesiuni a Comisiei guvernamentale mixte permanente de colaborare economică şi tehnică care a avut loc la Bucureşti în septembrie 1961. S-a ajuns la o înţelegere cu caracter tehnic în ceea ce priveşte livrarea de către R. P. Romînă de utilaj petrolier şi a proiectului rafinăriei de petrol, precum şi asupra nomenclaturii şi cantităţilor de utilaj şi instalaţii care vor fi achiziţionate de Indonezia şi pentru alte ramuri industriale. Rezultatele discuţiilor au fost consemnate într-o înţelegere scrisă care a fost semnată, la 27 ianuarie 1962, din partea romînă de tovarăşii Valentin Steriopol, adjunct al ministrului Comerţului şi Nicolae Ionescu, adjunct al ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei, iar din partea indoneziana de Anando, secretarul general al Ministerului Industriei de Bază şi Minelor. (Agerpres) Timpul probabil Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 februarie . Vreme friguroasă cu nopţi geroase mai ales în nordul ţării. Cer variabil, tempo- rar noros. Pe alocuri în sudul ţării va continua să nngă. Vint potrivit din sectorul estic. Temperatura se menţine coborită. Minimele vor fî cuprinse între minus 5 şi minus 15 grade, local mai coborite, iar martiiele între minus 3 şi piuă‘‘2 grade. Duminica trecută peste 1.300 de elevi de la şcolile medii şi profesionale din Capitală au fost în excursie la Sinaia. Şi-au petrecut aici o zi plină de surprize plăcute Iată un grup de excursionişti de la Şcoala medie nr. 8 din Capitală Foto : O. PLECAN Alături de Cuba liberă! Adunarea tineretului din Bucureşti n această seară de aprigă iarnă, ci vint îngheţat şi zăpadă din belşug am simţit nestăvilita căldură a inimilor tinereşti. Sute de tineri bucureşteni — veniţi din halele uzinelor sau din amfiteatrele universitare — împreună cu studenţi din diferite continente ce învaţă pe băncile facultăţilor noastre au umplut pînă la refuz Casa de cultură a tineretului din raionul Tudor Vladimirescu. I-a reunit dorinţa de a-şi rosti cu putere cuvîntul în apărarea Cubei revoluţionare, a acelei insule despre care Columb spunea că este pămîntul cel mai minunat pe care l-a văzut ochiul omenesc, pămînt superb care cu numai trei ani în urmă a devenit primul teritoriu liber al Americii. Insula pe care de abia acum zahărul a devenit dulce pentru cubani, insula denumită cu poezie dar totodată plin de realism „steaua speranţei Americii Latine“, este ţinta uneltirilor cercurilor agresive din S.U.A. Dar Cuba nu este singură. Mii şi mii de kilometri însumează distanţa dintre Bucureşti şi Havana. Priviţi o hartă, cît de departe de acest colţ al Europei este minunata perlă a Antilelor! Cădura inimilor noastre anulează însă distanţele geografice. De fiecare dată simţămîntul acesta ne stăpîneşte cu mai multă putere. Cuba ne este apropiată pentru că poporul ei a păşit pe drumul vieţii noi, al progresului social. Sute de glasuri tinereşti scandează : „Cuba da, yankeii nu !“. Lozinca aceasta care a răsunat şi răsună pe toate meridianele are o rezonanţă deosebită. Ii privesc pe studenţii cubani. Sunt emoţionaţi de prietenia cu care tinerii îi înconjoară. „Trăiască Cuba liberă !“ — cuvintele le rostesc laolaltă tineri veniţi de pe meleagurile latino-americane, din însorita Africă, din îndepărtata Asie, ca şi băieţi şi fete din Bucureştiul socialist. Pentru ei Cuba nu înseamnă o simplă noţiune geografică, ci un popor care a cucerit libertatea şi care luptă spre a şi-o apăra. La tribună urcă tovarăşul Dumitru Olteanu, secretar al Comitetului orăşenesc U.T.M. Bucureşti. El vorbeşte cu multă căldură despre lupta încununată de succes a Cubei revoluţionare. Revoluţia cubană are o importanţă deosebită — ea este un semn al transformărilor istorice din epoca noastră al cărei conţinut principal îl constituie trecerea de la capitalism la socialism. Intr-o perioadă scurtă, Cuba a reuşit să facă uriaşi paşi înainte pe calea dezvoltării ei. Succesele revoluţiei cubane exercită o uriaşă influenţă asupra întregii Americi Latine. Cercurile reacţionare vor însă să împiedice mersul înainte al Cubei, să readucă această ţară în situaţia în care se afla pe vremea lui Batista. La Playa Gyron, poporul cuban a zdrobit pe mercenarii imperialişti. Dar în loc să tragă învăţăminte din acest ruşinos eşec, cercurile reacţionare din S.U.A. — organizatoarele agresiunii — pregătesc noi acţiuni cu caracter provocator. Ele au încercat la Punta del Este să „legalizeze“ o nouă agresiune anticubană. Manevrele imperialiste primesc riposta tuturor oamenilor cinstiţi. Cele mai mari state latino-americane au refuzat să accepte o intervenţie în treburile interne ale Cubei. Puternic aplaudat, vorbitorul arată că tineretul Republicii Populare Române, întregul nostru popor sunt alături de Cuba eroică şi îşi exprimă solidaritatea fierbinte cu lupta curajosului popor cuban pentru apărarea libertăţii patriei sale, pentru bunăstare şi fericire.Cauza Cubei nu poate fi învinsă ! Cu dragoste frăţească a fost primit studentul cuban Ifram Cantillo. Cuvintele sale sînt ascultate cu o deosebită atenţie şi întrerupte în repetate rînduri de aplauze prelungite. Tînărul ce aduce mesajul Cubei libere spune : „Ne bucură nespus de mult faptul că deşi ne găsim la atîtea mii de mile depărtare de coastele însorite ale Cubei şi că învăţăm într-o ţară care vorbeşte o altă limbă, ne dăm seama că de fapt auzim aceeaşi limbă : cea a popoarelor care luptă pentru pace“. Ifram Cantillo vorbeşte plin de pasiune despre patria şi poporul său, care, sub conducerea guvernului revoluţionar în frunte cu Fidel Castro,trăiesc o viaţă cu adevărat nouă. Poporul Cubei este ferm hotărît să-şi apere ceea ce a cucerit prin revoluţie. El nu poate fi intimidat şi nici îngenunchiat. Fiţi siguri, dragi tovarăşi — a spus vorbitorul — că poporul nostru care a înlăturat cu preţul atîtor jertfe tiranica dictatură a lui Batista, poporul nostru care şi-a apărat revoluţia în luptele de la Playa Gyron, poporul care a devenit liber şi stăpîn în patria sa nu va precupeţi nici un efort şi la nevoie chiar viaţa pentru triumful deplin al cauzei pentru care au luptat cei mai buni fii ai Cubei. Domnii imperialişti din S.U.A. trebuie să ştie că Cuba nu este singură, că alături de ea se află ţările socialiste, printre care şi Republica Populară Romînă, popoarele Americii Latine şi ale lumii întregi. Cuba va învinge pentru că cauza ei este dreaptă. Furtuna aclamaţiilor se dezlănţuie. Se aud lozinci de solidaritate cu poporul cuban şi de înfierare a manevrelor imperialiştilor americani. Domneşte o atmosferă entuziastă. Studenţii cubani scandează : „Venceremos!“ (Vom învinge). Ei flutură drapele ale Cubei libere şi înalţă un portret al lui Fidel Castro. Vorbeşte acum un alt tînăr latino-american: studentul Foto : N. STELORIAN brazilian Nelson Alves. El arată că studenţii şi întregul tineret din Brazilia se află alături de Cuba liberă şi că niciodată imperialiştii nu vor putea să înfrîngă cauza nobilă a poporului cuban. Imperialismul american nu este numai un duşman al Cubei, ci şi al celorlalte popoare din America Latină. Cele 200 de milioane de latino-americani care luptă împotriva mizeriei şi suferinţelor sunt alături de Cuba gata la nevoie să o apere. Răsună în spaniolă lozinca scandată de studenţii latino-americani : „Con O.E.A., o sin O.E.A., ganaremos la pelea !“ („Cu Organizaţia Statelor Americane sau fără O.S.A., vom cîştiga lupta“). Scriitorul Alecu Ivan Ghika evocă momentele de neuitat pe care le-a trăit în minunata Cuba. Cuba a devenit pentru toate popoarele Americii Latine dominate şi exploatate de imperialismul nord-american steaua bunei speranţe, steaua viitorului. La Punta del Este, imperialiştii au încercat să smulgă voturile unor guverne latino-americane spre a organiza un nou atentat la libertatea Cubei. Dar popoarele acestor ţări şi-au dat votul lor demult, cu tot entuziasmul şi luciditatea, poporului cuban, revoluţiei cubane. Ele avertizează pe imperialişti : „Nu vă atingeţi de Cuba ! Cuba este a noastră !“. Vorbitorul a încheiat arătînd că alături de Cuba bate inima întregului nostru popor. Voten Mihai, student la Universitatea „C. I. Parhon“ din Bucureşti, exprimă indignarea sa faţă de tentativele imperialiştilor de a se amesteca în treburile interne ale Cubei, de a răpi poporului cuban drepturile şi libertăţile pe care şi le-a cucerit prin luptă şi jertfe. Tînărul muncitor Coleaşă Aurel, de la Uzinele „Griviţa Roşie“, subliniază în cuvîntul său că împreună cu întregul popor, tineretul patriei noastre a urmărit şi urmăreşte cu profundă simpatie succesele eroicului popor cuban şi îşi exprimă solidaritatea sa de neclintit cu lupta dreaptă a Cubei împotriva provocărilor imperialiste, în numele tovarăşilor săi de muncă, ca şi al tuturor tinerilor muncitori din ţara noastră, vorbitorul condamnă politica agresivă a cercurilor imperialiste din S.U.A., politică sortită eşecului. Gîndurile şi simţămintele sutelor de tineri ce se află in această sală şi-au găsit expresie în mesajul prietenesc adresat de participanţii la miting organizaţiei „Tinerilor Revoluţionari“ şi „Federaţiei Studenţilor Universitari“ din Cuba. In mesaj se exprimă încrederea de neclintit că „eroica Cubă nu va putea fi îngenunchiată, tot aşa cum nimeni nu poate opri să răsară zilnic soarele deasupra mării Caraibilor pentru a lumina viaţa nouă care clocoteşte în ţara voastră“. Minute în şir se aud aplauze , puternice şi lozinci în cinstea poporului cuban. Studenţii cubani cîntă înflăcăraţi unul din cîntecele de luptă ale poporului eroicei Cube. Inimile noastre, ale tuturor, tălmăcesc spontan melodioasele cuvinte rostite în spaniolă. Sîntem alături de tine, Cuba ! Cît de ferm şi convingător răsună : „Venceremos“. Da, prieteni, Cuba va învinge... M. RAMURA Cuvîntul muncitorilor braşoveni BRAŞOV 31 (Agerpres). — Intr-o atmosferă de adincă indignare faţă de complotul urzit de S.U.A. împotriva Cubei, s-a desfăşurat miercuri după amiază mitingul constructorilor de autocamioane de la Uzinele „Steagul roşu“ din Braşov, care şi-au exprimat cu hotărîre calda simpatie faţă de poporul liber cuban, decis să-şi apere cu orice sacrificiu independenţa. Statele Unite sunt îngrijorate — a spus la miting lăcătuşul Ion Armancu — de forţa exemplului revoluţiei cubane pentru toate popoarele latinoamericane în lupta pentru înlăturarea jugului dominaţiei imperialiste. Tocmai de aceea pun la cale tot soiul de atentate la adresa suveranităţii şi independenţei Cubei, în mlaştinile şi nisipurile de la Playa Giron au fost însă nimicite in aprilie anul trecut, bandele de mercenari trimise să cotropească această fără şi să aducă la putere un guvern de marionete pe placul Washingtonului. Noi, constructorii de autocamioane — a continuat vorbitorul — sîntem alături de poporul cuban, de cauza dreaptă pentru care el luptă și protestăm cu energie împotriva încercărilor imperialiste de a încălca drepturile popoarelor la autodeterminare, de a pune in primejdia pacea omenirii“. „Cercurile reacţionare nordamericane , a spus strungarul Dumitru Şchiopu, nu au renunţat la intenţiile lor de cotropire a Cubei. Dar revoluţia înfăptuită în Cuba este scumpă nu numai poporului cuban ci şi popoarelor latinoamericane, şi tuturor ţărilor socialiste, tuturor oamenilor cinstiţi din lume. Planurilor de agresiune puse la cale de imperialişti împotriva Cubei, noi le răspundem într-un glas: „Jos mîinile de pe Cuba liberă". Participanţii la miting au adoptat în unanimitate o telegramă adresată Federaţiei oamenilor muncii din Cuba revoluţionară şi mişcării cubane pentru pace. Un aspect din timpul adunării de solidaritate cu cauza Cubei revoluţionare La fiecare loc de muncă - posibilităţi de economii (Urmare din pag. 2-a) propunem şi la adresa conducerilor întreprinderilor. Ele sunt juste, bine analizate. Modernizarea trenurilor de laminaj ale ringurilor, corelarea fuselor selfactoarelor cu cureluşele cardelor, intensificarea controlului interfazic, extinderea folosirii înnodătorului „Başkirov“, controlul permanent al maşinilor, reglarea corespunzătoare a acestora, aranjarea copsurilor astfel ca materia primă să fie cit mai bine păstrată, şi alte propuneri care s-au făcut le găsim îndreptăţite, utile. Ce-ar trebui să facă în plus conducerile întreprinderilor ca să se obţină rezultate şi mai bune în direcţia îmbunătăţirii calităţii produselor şi realizarea de cît mai multe economii ? Iată : Aş vrea să mă opresc doar la câteva probleme. Prima este stabilirea unui procent maxim de deşeuri in funcţie de utilajul existent, articolele care se lucrează şi pregătirea lucrătorilor. Există la unii conducători de întreprinderi concepţia greşită că făcînd acest lucru acceptăm producerea deşeurilor ca atare. Ori acest lucru nu este adevărat, în procesul de producţie sunt pierderi inevitabile. Sunt insă şi pierderi care se fac datorită neîngrijirii sau reglării necorespunzătoare a utilajului, neatenţiei etc. Acestea pot şi trebuie să fie reduse. Stabilindu-se acest barem, care să se reducă treptat în funcţie de rezultatele obţinute într-o anumită perioadă, conducerile întreprinderilor au posibilitatea să cunoască în permanenţă situaţia deşeurilor, să constate cauzele şi să ia operativ măsurile corespunzătoare. O altă problemă este cea a evidenţierii retururilor la carde. Ele nu se prind acum în nici un fel de evidenţă. De la ringuri şi de la selfactoare se întorc la maşinile de cardat însemnate cantităţi de materie primă, care urmează parţial din nou procesul de producţie. Bine, se obişnuieşte să se spună în filaturi „la noi nu se pierde nimic“. Oare aşa stau lucrurile ? E drept într-un sens nu se pierde nimic, pentru că materialul întors se lucrează din nou. Şi totuşi se pierde, în primul rînd retururile micşorează capacitatea de producţie a cardelor, în al doilea rînd lîna intrată din nou în procesul de fabricaţie îşi pierde din fineţe, din rezistenţă, din calitate. Conducerile întreprinderilor trebuie să ducă o luptă susţinută împotriva acestor retururi. Ele sunt deşeuri şi trebuie concentrate toate forţele pentru micşorarea lor. A treia problemă se referă la pregătirea profesională a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. Avînd mai multe cunoşinţe profesionale, aceştia vor reuşi să-şi organizeze mai bine munca, să lucreze mai chibzuit, să obţină produse mai multe, de calitate mai bună, la un preţ de cost redus. Nu se poate spune că pînă acum n-a existat în întreprinderi o asemenea preocupare faţă de ridicarea calificării profesionale. Dar nici nu se poate spune că s-a făcut totul. Trebuie organizate cursuri, demonstraţii practice, schimburi de experienţă. Bibliotecile, cabinetele tehnice din întreprinderi trebuie să vină mai mult în sprijinul tineretului, iar tineretul să folosească din plin condiţiile care există în întreprinderi pe această linie, întreprinderile noastre au în colectivele lor un mare număr de tineri. La multe probleme privind îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea indicilor de consum tinerii pot să-şi aducă o contribuţie şi mai însemnată. Să dau cîteva exemple: în fabricile industriei uşoare calitatea produselor este principala sursă de economii. Una din problemele care se pune cu cea a mai mare acuitate este respectarea procesului tehnologic în toate fazele de fabricaţie. De felul cum sunt pregătite urzelile şi bătăturile în preparaţia ţesătoriei, de felul cum sunt reglate maşinile depinde cantitatea şi calitatea produselor în ţesătorie. Este necesară o mai mare atenţie la lucrarea bobinelor, la năvădit. De asemenea trebuie eliminate firele false din urzeală şi bătătură, care constituie deşeuri. O mare însemnătate pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi realizarea de cît mai multe economii o prezintă îngrijirea utilajului. Cum foarte mulţi muncitori din întreprinderile noastre sînt tineri, le recomandăm să îngrijească cît napi bine utilajul, să-l utilizeze cît mai corect. In acest fel au posibilitatea să lucreze în mod ritmic, să folosească judicios materia primă. în întreprinderile prelucrătoare de lînă sînt mulţi tineri gospodari. Ei au contribuit din plin ca în anul care a trecut să se obţină rezultate bune pe linia gospodăririi materiei prime. Mai sînt însă şi cazuri cînd unii tineri nu prelucrează sulurile şi bobinele de pretori pînă la capăt, care mai aruncă copsurile pe jos, care lasă să se irosească deşeurile. Asemenea cazuri trebuie combătute, iar muncitorii respectivi să fie ajutaţi de colectivul brigăzilor să înţeleagă ce însemnătate are fiecare gram de materie primă. Aşteptăm ca organizaţiile U.T.M. să ne sprijine şi in continuare în ce priveşte mobilizarea tineretului la îmbunătăţirea calităţii produselor, la buna gospodărire a materiei prime. Credem că există condiţii în fiecare întreprindere să se organizeze mai multe brigăzi de producţie ale tineretului. Este o formă superioară de muncă, care duce la închegarea colectivului, la ridicarea fiecărui tînăr muncitor la nivelul celor mai buni. Multe brigăzi cum sunt cele conduse de tinerii Mariţa Bălăceanu şi Dobre Georgeta de la întreprinderea „Partizanul roşu“-Braşov, Viorica Boncea de la „Industria lînii“-Timişoara, Ecaterina Păduraru, Filatura „Alexandru Sahia“Bucureşti obţin produse de calitate superioară, contribuind astfel la realizarea unor însemnate economii de materie primă. îndrumarea atentă a brigăzilor din toate întreprinderile va avea ca rezultat sporirea contribuţiei tinerilor la realizarea sarcinilor de plan. Conducerile de întreprinderi sunt datoare să sprijine îndeaproape organizaţiile U.T.M. în crearea brigăzilor, în consolidarea lor, să generalizeze cea mai bună experienţă dobîndită. Aşteptăm să primim mai mult ajutor din partea organizaţiilor U.T.M. în ce priveşte organizarea şi buna desfăşurare a ridicării calificării tinerilor muncitori, ingineri şi tehnicieni. In întreprinderile pe care le-am vizitat am întîlnit multe posturi utemiste de control care desfăşoară o rodnică activitate pe linia generalizării experienţei înaintate, care contribuie la formarea unei opinii sănătoase împotriva cazurilor de risipă, de neglijenţă. Din partea acestora aşteptăm un ajutor şi mai substanţial. De aceea este de datoria conducerilor întreprinderilor să sprijine în mod permanent activitatea posturilor, să le informeze în legătură cu problemele principale ale producţiei, să le ajute îndeaproape. Conducerile întreprinderilor să recomande ingineri şi tehnicieni, şefi de secţii care să participe alături de membrii posturilor utemiste de control la raidurile care se fac în legătură cu anumite probleme ridicate de procesul de producţie, să studieze cu spirit de răspundere propunerile care le fac posturile şi să le rezolve fără nici o întîrziere. Direcţia generală este încredinţată că folosind experienţa pe care o are, condiţiile care vor fi create de minister, conducerile întreprinderilor, tineretul din întreprinderile prelucrătoare de mînă, mobilizat de organizaţiile U. T. M., sub conducerea organizaţiilor de partid, va aduce o contribuţie sporită la înfăptuirea sarcinii trasate de partid ca începînd din anul 1962 să se elimine importul de lînă. încheierea conferinţei de la Punta del Este O puternică lovitură dată prestigiului S.U.A. în America Latină PUNTA DEL ESTE 31 (Agerpres). — După nouă zile de neîntrerupte manevre de culise şi presiuni puternice din partea delegaţiei S.U.A., la Punta del Este s-a încheiat cea de-a 8-a conferinţă consultativă a miniştrilor Afacerilor Externe ai ţărilor membre ale C.S.A. Conferinţa a adoptat cu 14 voturi pentru, şase abţineri şi un vot contra o rezoluţie în care condamnă orînduirea existentă în Cuba ca fiind „incompatibilă” cu „idealurile” sistemului interamerican, precum şi o rezoluţie cu privire la excluderea Cubei din O.S.A. Cele 14 voturi reprezintă exact limita minimă necesară pentru adoptarea rezoluţiilor. Potrivit chiar relatărilor agenţiilor de presă occidentale, condiţiile în care a fost obţinut votul de la Punta del Este pot fi considerate drept o lovitură puternică adusă prestigiului Statelor Unite în America Latină. Toate încercările Statelor Unite de a crea aparenţa unei „majorităţi stabile” au eşuat, deşi, după cum au subliniat agenţiile de presă, secretarul de stat al S.U.A., Rusk, s-a întîlnit personal în ultimul moment cu miniştrii Afacerilor Externe ai celor şase state latino-americane care au refuzat să sprijine S.U.A., pentru a-i atrage de partea sa. Pus în faţa acestei situaţii Washingtonul s-a văzut nevoit să renunţe la intenţia sa iniţială de a obţine „sancţionarea” guvernului revoluţionar cuban. Comentînd victoria de la Pyrrhus obţinută de S.U.A. la Punta del Este, agenţia Associated Press subliniază că „abţinerea de la votul asupra excluderii Cubei din O.S.A. a celor şase ţări (Brazilia, Argentina, Mexic, Chile, Bolivia, Ecuador — n.r.), incluzind cele mai mari şi influente ţări din America Latină, constituie o grea lovitură pentru politica americană şi dovedeşte profunda sciziune existentă în sinul sistemului interamerican”. Mei o rezoluţie nu va putea să împiedice dezvoltarea revoluţiei cubane Cuvintarea preşedintelui O. Dortkos „Am venit la această conferinţă pentru a ne expune poziţia, dar nu în calitate de acuzaţi, ci ca acuzatori ai imperialismului american”, a declarat preşedintele Cubei, Osvaldo Dorticos,şeful delegaţiei cubane, la şedinţa plenară a conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe ai ţărilor membre ale Organizaţiei Statelor Americane, consacrată discutării şi adoptării proiectelor de rezoluţii. În numele guvernului Cubei el a respins toate „documentele” adoptate de conferinţă, calificindu-le ca o încălcare a normelor internaţionale în vigoare. Conferinţa urmăreşte să transforme o organizaţie regională a O.N.U. într-un bloc militar-politic cu caracter anticomunist, a spus Dorticos. Prin aceasta Organizaţia Statelor Americane se exclude în mod automat din O.N.U. Nu s-a reuşit să se adopte sancţiuni împotriva Cubei. Pentru a evita o înfrîngere, se fac încercări de a se strecura măcar declaraţii politice. Revoluţia cubană a dat ţăranilor pămînt, a lichidat şomajul, analfabetismul, mizeria. Dacă O.S.A. crede că este incompatibilă cu aceste realizări, Cuba nu consideră o mare cinste de a face parte din această organizaţie. Orice hotărîre s-ar adopta în legătură cu excluderea Cubei din sistemul O.S.A., Cuba va continua să rămină pe continentul american. Referindu-se la punctul din declaraţie în care se vorbeşte despre ajutorul acordat de U.R.S.S. Cubei, Dorticos i-a întrebat pe miniştri: „Dar unde a fost C.S.A. cînd asupra Cubei a planat primejdia unei intervenţii militare?” Am acceptat ajutorul Uniunii Sovietice, a spus Dorticos, cu ajutorul unei ţări prietene în condiţiile primejdiei unei agresiuni directe împotriva ţării noastre. Nici o rezoluţie nu va putea să împiedice dezvoltarea revoluţiei cubane, a declarat el, nu va putea să împiedice întărirea relaţiilor prieteneşti cu ţările socialiste. Plecăm liniştiţi de la această conferinţă, deoarece ştim că nu rezoluţiile, ci popoarele făuresc istoria. Continentul american va fi liber, cu adevărat liber. Cu sau fără C.S.A., noi tot vom învinge!