Scînteia Tineretului, februarie 1962 (Anul 18, nr. 3954-3977)

1962-02-01 / nr. 3954

Semnarea protocolului privind schimbul de mărfuri pe anul 1962 între R. P. Romînă şi Uniunea Sovietică Ca rezultat al încheierii cu succes a tratativelor care au avut loc între delegaţia comercială ro­mina şi Ministerul Comerţului Exterior al U.R.S.S., la 31 ianuarie a fost semnat la Moscova proto­colul privind livrările reciproce de mărfuri pe anul 1962 între Republica Populară Romînă și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Volumul livrărilor reciproce de mărfuri, stabilit pe anul 1962, reprezintă peste 600 milioane ru­ble, depășind cu 10 la sută vo­lumul schimburilor de mărfuri pre­văzut prin protocolul pe anul 1961. Protocolul semnat pevede o lărgire însemnată a contingentelor de mărfuri stabilite pe anul 1962 prin acordul de lungă durată. Din partea Uniunii Sovietice cresc livrările de mașini și utilaje, în special utilaje electrotehnica, utilaje de ridicat şi transportat, de telecomunicaţii, construcții ru­tiere, laminate de otel, cocs me­talurgic şi cărbune cocsificabil, minereu de fier, feroaliaje şi alte mărfuri necesare dezvoltării cu succes a economiei naționale a R. P. Române. Este prevăzut ca lărgirea livră­rilor de utilaje din R. P. Romînă în U.R.S.S. să se realizeze în spe­cial pe seama utilajului petrolier și a utilajelor pentru industria chimiei. în anul 1962 R. P. Ro­mînă va livra, de asemenea, în U.R.S.S. țevi de oțel, produse pe­troliere, ciment, materiale lemnoa­se, chimicale, precum şi mărfuri de consum -- mobilă, confecţii, textile, fructe şi altele. Creşterea livrărilor reciproce de mărfuri, prevăzută pe anul 1962, contribuie la dezvoltarea pe mai departe a celor două ţări şi constituie o nouă mărturie a în­tăririi colaborării economice dintre Republica Populară Romîn­ă şi Uniunea Sovietică. Protocolul privind livrările re­ciproce de mărfuri pe anul 1962 a fost semnat din partea romînă de Gogu Rădulescu, ministrul Co­merţului, din partea sovietică de N. Patolicev, ministrul Comerţului Exterior. La solemnitatea semnării proto­colului au participat din partea română Nicolae Guină, ambasado­rul R. P. Romíne la Moscova, Gh. Cioară, locțiitor al reprezentantu­lui permanent al R.P.R. la C.A.E.R., membri ai ambasadei române la Moscovă, iar din partea sovietică de N. Smeliakov, adjunct al mi­nistrului Comerţului Exterior, M. Losakov, membru al Colegiului Ministerului Comerţului Exterior, şi alţii. Spartachiada de iarnă a tineretului „Nici un tînăr în afara Spartachiadei", „Toţi membrii asociaţiei la sport“ — sunt che­mările sub care tineretul din regiunea Oltenia s-a întrecut la şah, tenis, sau la gimnas­tică, haltere, săniuţe, în cadrul popularei competiţii sportive de masă Spartachiada de iar­nă. Buna organizare a con­cursurilor de către consiliile U.C.F.S. şi asociaţiile sportive a făcut ca în cele două luni de cînd au început primele întreceri ale Spartachiadei să participe peste 100.000 de ti­neri din oraşele şi satele re­giunii. In unele localităţi au fost înregistrate cifre record de participanţi, nemaiîntîlnite in ediţiile anilor trecuţi. Ast­fel, în comunele Rudari, Ca­­raula, Boureni, Frăţila, Novaci, Bărbăteşti toţi membrii aso­ciaţiilor sportive locale au concurat în întrecerile Sparta­chiadei. Tot mai mulţi tineri au reuşit o dată cu concursu­rile programate în Sparta­chiada să treacă şi unele din normele G.M.A. La Băileşti au devenit purtători ai carnetu­lui G.M.A. 543 tineri, iar în raionul Gilort peste 360. In aceste zile în regiunea Craiova au loc ultimele com­petiţii ale fazei pe asociaţie a Spartachiadei de iarnă, ur­­mînd ca în luna februarie campionii pe asociaţie să participe la cea de-a doua e­­tapă a competiţiei. Bob Din cauza ninsorii abunden­te, proba echipajelor de 4 persoane din cadrul campiona­telor mondiale de bob de la Garmisch Partenkirchen s-a desfășurat numai în două manșe. Pe locul întîi s-a clasat primul e­­chipaj al R. F. Germane cu timpul de 2'33'’66/100 (cea mai rapidă coborîre 1'16”67/100). Italia I în 2'34” 23/100 și Austria I 2'35”59/100 au ocupat locurile 2 și respectiv 3. Echipajul R. P. Ro­míno s-a clasat pe locul 13 cu timpul de 2’41 ”37/100, reușind totuși, să întreacă echipajul S.U.A. care ocupă locul al 14-lea în 2’41 ”57/100. Bobul echipei se­cunde a Austriei s-a răsturnat în timpul coboririi, dar nici unul din membrii echipajului nu a fost rănit. Turneul U. E. F. A. Noi amănunte desfăşurarea La cea de-a XV-a ediţie a turneului in­ternational de fotbal U.E.F.A., care va avea loc in R. P. Romînă între 20 şi 29 aprilie, vor participa selecţio­natele de juniori a 20 de ţări. După cum se ştie, Uniunea euro­peană de fotbal, re­venind asupra unei hotăriri anterioare, a decis să accepte ca participante şi echipe­le U.R.S.S., R. D. Ger­mane, R. S. Ceho­slovace şi Greciei. Comisia de organiza­re a turneului, întru­nită recent la Bucu­reşti, a stabilit modul de desfăşurare a competiţiei, oraşele unde vor avea loc întîlnirile prelimina­re şi repartizarea grupe­lor. Echipele înscrise la turneu au fost împăr­ţite în 5 grupe după cum urmează : Grupa A : R.F. Ger­mană, Portugalia, Bel­gia, R. P. Romînă. Grupa B : R. P. Bul­garia, Olanda, Iugo­slavia, Anglia. Grupa C: Turcia, R. P. Un­gară, Franţa, Spania. Grupa D : Italia, R.P. Polonă, Malta, Austria. Grupa E : R. D. Ger­mană, Grecia, R. S. Cehoslovacă, U.R.S.S întîlnirile din cadrul grupelor se vor dis­puta în oraşele: Bucu­reşti—grupa A, Plo­ieşti grupa B, Con­stanţa — grupa C Braşov — grupa D,­­ Cluj — grupa E. Me­­­­ciurile preliminare sa vor desfasura la 20, 22­­ şi 24 aprilie, semiți*. | nala eliminatoria la­­ 25 aprilie, semifinale­­­le, la 27 aprilie, *■- | nala și meciul pentru locurile 3—4, la 29­­ aprilie. (Agerpres) Informaţii­­ La 31 ianuarie a.c. a avut­­ loc la Ministerul Afacerilor­­ Externe schimbul de note priv­i­vind încheierea protocolului de completare a Planului de colaborare culturală şi ştiin­ţifică dintre Republica Popu­lară Romînă şi Republica Populară Ungară pe anul 1962. Schimbul de note a fost e­­fectuat între Vasile Dumi­­trescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe şi Bela Nemety, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti. ★ O delegaţie română a purtat discuţii la Djakarta cu repre­zentanţi ai conducerii Ministe­rului Industriei de Bază şi Minelor, conform prevederilor primei sesiuni a Comisiei gu­vernamentale mixte perma­nente de colaborare econo­mică şi tehnică care a avut loc la Bucureşti în septembrie 1961. S-a ajuns la o înţelegere cu caracter tehnic în ceea ce pri­veşte livrarea de către R. P. Romînă de utilaj petrolier şi a proiectului rafinăriei de pe­trol, precum şi asupra nomen­claturii şi cantităţilor de uti­laj şi instalaţii care vor fi achiziţionate de Indonezia şi pentru alte ramuri industriale. Rezultatele discuţiilor au fost consemnate într-o înţele­gere scrisă care a fost sem­nată, la 27 ianuarie 1962, din partea romînă de tovarăşii Valentin Steriopol, adjunct al ministrului Comerţului şi Ni­colae Ionescu, adjunct al mi­nistrului Industriei Petrolului şi Chimiei, iar din partea in­doneziana de Anando, secreta­rul general al Ministerului In­dustriei de Bază şi Minelor. (Agerpres) Timpul probabil Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 februarie . Vreme friguroasă cu nopţi geroase mai ales în nordul ţării. Cer variabil, tempo-­­ rar noros. Pe alocuri în­­ sudul ţării va continua să n­ngă. Vint potrivit din sectorul estic. Temperatura se menţine coborită. Mini­mele vor fî cuprinse între minus 5 şi minus 15 grade, local mai coborite, iar mart­iiele între minus 3 şi piuă‘‘2 grade. Duminica trecută peste 1.300 de elevi de la şcolile medii şi profesionale din Capitală au fost în excursie la Sinaia. Şi-au petrecut aici o zi plină de surprize plăcute Iată un grup de excursionişti de la Şcoala medie nr. 8 din Capitală Foto : O. PLECAN Alături de Cuba liberă! Adunarea tineretului din Bucureşti n această seară de aprigă iarnă, ci vint îngheţat şi zăpadă din belşug am simţit nestăvi­lita căldură a ini­milor tinereşti. Sute de tineri bucureşteni — veniţi din ha­lele uzinelor sau din amfitea­trele universitare — împreună cu studenţi din diferite con­tinente ce învaţă pe băncile facultăţilor noastre au umplut pînă la refuz Casa de cultură a tineretului din raionul Tu­dor Vladimirescu. I-a reunit dorinţa de a-şi rosti cu putere cuvîntul în apărarea Cubei re­voluţionare, a acelei insule despre care Columb spunea că este pămîntul cel mai minu­nat pe care l-a văzut ochiul omenesc, pămînt superb care cu numai trei ani în urmă a devenit primul teritoriu liber al Americii. Insula pe care de abia acum zahărul a devenit dulce pentru cubani, insula denumită cu poezie dar tot­odată plin de realism „steaua speranţei Americii Latine“, este ţinta uneltirilor cercuri­lor agresive din S.U.A. Dar Cuba nu este singură. Mii şi mii de kilometri însumează distanţa dintre Bucureşti şi Havana. Priviţi o hartă, cît de departe de acest colţ al Europei este minunata perlă a Antilelor! Cădura inimilor noastre anulează însă distan­ţele geografice. De fiecare dată simţămîntul acesta ne stă­­pîneşte cu mai multă putere. Cuba ne este apropiată pentru că poporul ei a păşit pe dru­mul vieţii noi, al progresului social. Sute de glasuri tinereşti scandează : „Cuba da, yankeii nu !“. Lozinca aceasta care a răsunat şi răsună pe toate me­ridianele are o rezonanţă deosebită. Ii privesc pe stu­denţii cubani. Sunt emoţionaţi de prietenia cu care tinerii îi înconjoară.­ „Trăiască Cuba li­beră !“ — cuvintele le rostesc laolaltă tineri veniţi de pe me­leagurile latino-americane, din însorita Africă, din îndepăr­tata Asie, ca şi băieţi şi fete din Bucureştiul socialist. Pen­tru ei Cuba nu înseamnă o simplă noţiune geografică, ci un popor care a cucerit liber­tatea şi care luptă spre a şi-o apăra. La tribună urcă tovarăşul Dumitru Olteanu, secretar al Comitetului orăşenesc U.T.M. Bucureşti. El vorbeşte cu mul­tă căldură despre lupta încu­nunată de succes a Cubei re­voluţionare. Revoluţia cubană are o importanţă deosebită — ea este un semn al transfor­mărilor istorice din epoca noastră al cărei conţinut prin­cipal îl constituie trecerea de la capitalism la socialism. In­tr-o perioadă scurtă, Cuba a reuşit să facă uriaşi paşi îna­inte pe calea dezvoltării ei. Succesele revoluţiei cubane exercită o uriaşă influenţă a­­supra întregii Americi Latine. Cercurile reacţionare vor însă să împiedice mersul înainte al Cubei, să readucă această ţară în situaţia în care se afla pe vremea lui Batista. La Playa Gyron, poporul cuban a zdro­bit pe mercenarii imperialişti. Dar în loc să tragă învăţămin­te din acest ruşinos eşec, cercurile reacţionare din S.U.A. — organizatoarele agresiunii — pregătesc noi acţiuni cu carac­ter provocator. Ele au încercat la Punta del Este să „legali­zeze“ o nouă agresiune anticu­­bană. Manevrele imperialiste primesc riposta tuturor oame­nilor cinstiţi. Cele mai mari state latino-americane au re­fuzat să accepte o intervenţie în treburile interne ale Cubei. Puternic aplaudat, vorbitorul arată că tineretul Republicii Populare Române, întregul nostru popor sunt alături de Cuba eroică şi îşi exprimă so­lidaritatea fierbinte cu lupta curajosului popor cuban pen­tru apărarea libertăţii patriei sale, pentru bunăstare şi feri­cire.­Cauza Cubei nu poate fi învinsă ! Cu dragoste frăţească a fost primit studentul cuban Ifram­ Cantillo. Cuvintele sale sînt ascultate cu o deosebită aten­ţie şi întrerupte în repetate rînduri de aplauze prelungite. Tînărul ce aduce mesajul Cu­bei libere spune : „Ne bucură nespus de mult faptul că deşi ne găsim la atîtea mii de mile depărtare de coastele însorite ale Cubei şi că învăţăm într-o ţară care vorbeşte o altă lim­bă, ne dăm seama că de fapt auzim aceeaşi limbă : cea a popoarelor care luptă pentru pace“. Ifram­ Cantillo vorbeşte plin de pasiune despre patria şi poporul său, care, sub con­ducerea guvernului revoluţio­nar în frunte cu Fidel Castro,­­trăiesc o viaţă cu adevărat nouă. Poporul Cubei este ferm hotărît să-şi apere ceea ce a cucerit prin revoluţie. El nu poate fi intimidat şi nici înge­­nunchiat. Fiţi siguri, dragi to­varăşi — a spus vorbitorul — că poporul nostru care a înlă­turat cu preţul atîtor jertfe ti­ranica dictatură a lui Batista, poporul nostru care şi-a apărat revoluţia în luptele de la Playa Gyron, poporul care a devenit liber şi stăpîn în patria sa nu va precupeţi nici un efort şi la nevoie chiar viaţa pentru triumful deplin al cauzei pen­­tru care au luptat cei mai buni fii ai Cubei. Domnii im­perialişti din S.U.A. trebuie să ştie că Cuba nu este singu­ră, că alături de ea se află ţă­rile socialiste, printre care şi Republica Populară Romînă, popoarele Americii Latine şi ale lumii întregi. Cuba va în­vinge pentru că cauza ei este dreaptă. Furtuna aclamaţiilor se dezlănţuie. Se aud lozinci de solidaritate cu poporul cuban şi de înfierare a manevre­lor imperialiştilor americani. Domneşte o atmosferă entu­ziastă. Studenţii cubani scan­dează : „Venceremos!“ (Vom învinge). Ei flutură drapele ale Cubei libere şi înalţă un por­tret al lui Fidel Castro. Vorbeşte acum un alt tînăr latino-american: studentul Foto : N. STELORIAN brazilian Nelson Alves. El a­­rată că studenţii şi întregul ti­neret din Brazilia se află ală­turi de Cuba liberă şi că nici­odată imperialiştii nu vor pu­tea să înfrîngă cauza nobilă a poporului cuban. Imperialis­mul american nu este numai un duşman al Cubei, ci şi al celorlalte popoare din America Latină. Cele 200 de milioane de latino-americani care luptă împotriva mizeriei şi suferin­ţelor sunt alături de Cuba gata la nevoie să o apere. Răsună în spaniolă lozinca scandată de studenţii latino-americani : „Con O.E.A., o sin O.E.A., ga­­naremos la pelea !“ („Cu Or­ganizaţia Statelor Americane sau fără O.S.A., vom cîştiga lupta“). Scriitorul Alecu Ivan Ghik­a evocă momentele de neuitat pe care le-a trăit în minunata Cuba. Cuba a devenit pentru toate popoarele Americii Lati­ne dominate şi exploatate de imperialismul nord-american steaua bunei speranţe, steaua viitorului. La Punta del Este, imperialiştii au încercat să smulgă voturile unor guverne latino-americane spre a orga­niza un nou atentat la liber­tatea Cubei. Dar popoarele a­­cestor ţări şi-au dat votul lor demult, cu tot entuziasmul şi luciditatea, poporului cuban, revoluţiei cubane. Ele averti­zează pe imperialişti : „Nu vă atingeţi de Cuba ! Cuba este a noastră !“. Vorbitorul a înche­iat arătînd că alături de Cuba bate inima întregului nostru popor. Voten Mihai, student la Uni­versitatea „C. I. Parhon“ din Bucureşti, exprimă indignarea sa faţă de tentativele imperia­liştilor de a se amesteca în treburile interne ale Cubei, de a răpi poporului cuban drep­turile şi libertăţile pe care şi le-a cucerit prin luptă şi jertfe. Tînărul muncitor Coleaşă Aurel, de la Uzinele „Griviţa Roşie“, subliniază în cuvîntul său că împreună cu întregul popor, tineretul patriei noas­tre a urmărit şi urmăreşte cu profundă simpatie succesele eroicului popor cuban şi îşi exprimă solidaritatea sa de neclintit cu lupta dreaptă a Cubei împotriva provocărilor imperialiste, în numele tova­răşilor săi de muncă, ca şi al tuturor tinerilor muncitori din ţara noastră, vorbitorul con­damnă politica agresivă a cercurilor imperialiste din S.U.A., politică sortită eşecu­lui. Gîndurile şi simţămintele sutelor de tineri ce se află in această sală şi-au găsit expre­sie în mesajul prietenesc a­­dresat de participanţii la mi­ting organizaţiei „Tinerilor Re­voluţionari“ şi „Federaţiei Stu­denţilor Universitari“ din Cuba. In mesaj se exprimă în­crederea de neclintit că „eroica Cubă nu va putea fi îngenun­­chiată, tot aşa cum nimeni nu poate opri să răsară zilnic soarele deasupra mării Carai­bilor pentru a lumina viaţa nouă care clocoteşte în ţara voastră“. Minute în şir se aud aplauze , puternice şi lozinci în cinstea­­ poporului cuban. Studenţii cu­bani cîntă înflăcăraţi unul din cîntecele de luptă ale poporu­lui eroicei Cube. Inimile noas­tre, ale tuturor, tălmăcesc spontan melodioasele cuvinte rostite în spaniolă. Sîntem ală­turi de tine, Cuba ! Cît de ferm şi convingător răsună : „Ven­ceremos“. Da, prieteni, Cuba va învinge... M. RAMURA Cuvîntul muncitorilor braşoveni BRAŞOV 31 (Agerpres). — Intr-o atmosferă de adincă in­dignare faţă de complotul ur­zit de S.U.A. împotriva Cubei, s-a desfăşurat miercuri după amiază mitingul constructori­lor de autocamioane de la U­­zinele „Steagul roşu“ din Bra­şov, care şi-au exprimat cu hotărîre calda simpatie faţă de poporul liber cuban, decis să-şi apere cu orice sacrificiu independenţa. Statele Unite sunt îngrijo­rate — a spus la miting lăcă­tuşul Ion Armancu — de forţa exemplului revoluţiei cubane pentru toate popoarele latino­­americane în lupta pentru în­lăturarea jugului dominaţiei imperialiste. Tocmai de aceea pun la cale tot soiul de aten­tate la adresa suveranităţii şi independenţei Cubei, în mlaş­tinile şi nisipurile de la Playa Giron au fost însă nimicite in aprilie anul trecut, bandele de mercenari trimise să cotro­pească această fără şi să adu­că la putere un guvern de marionete pe placul Was­hingtonului. Noi, constructorii de autoca­mioane — a continuat vorbi­torul — sîntem alături de po­porul cuban, de cauza dreaptă pentru care el luptă și protes­tăm cu energie împotriva în­cercărilor imperialiste de a în­călca drepturile popoarelor la autodeterminare, de a pune in primejdia pacea omenirii“. „Cercurile reacţionare nord­­americane , a spus strunga­rul Dumitru Şchiopu, nu au renunţat la intenţiile lor de cotropire a Cubei. Dar revolu­ţia înfăptuită în Cuba este scumpă nu numai poporului cuban ci şi popoarelor latino­­americane, şi tuturor ţărilor socialiste, tuturor oamenilor cinstiţi din lume. Planurilor de agresiune puse la cale de im­perialişti împotriva Cubei, noi le răspundem într-un glas: „Jos mîinile de pe Cuba li­beră". Participanţii la miting au adoptat în unanimitate o tele­gramă adresată Federaţiei oa­menilor muncii din Cuba re­voluţionară şi mişcării cubane pentru pace. Un aspect din timpul adunării de solidaritate cu cauza Cubei revoluţionare La fiecare loc de muncă - posibilităţi de economii (Urmare din pag. 2-a) propunem­ şi la adresa condu­cerilor întreprinderilor. Ele sunt juste, bine analizate. Mo­dernizarea trenurilor de lami­­naj ale ringurilor, corelarea fuselor selfactoarelor cu cu­reluşele cardelor, intensifica­rea controlului interfazic, ex­tinderea folosirii înnodătorului „Başkirov“, controlul perma­nent al maşinilor, reglarea co­respunzătoare a acestora, a­­r­anjarea copsurilor astfel ca materia primă să fie cit mai bine păstrată, şi alte propuneri care s-au făcut le găsim în­dreptăţite, utile. Ce-ar trebui să facă în plus conducerile întreprinderilor ca să se obţină rezultate şi mai bune în direcţia îmbunătăţirii calităţii produselor şi realiza­rea de cît mai multe econo­mii ? Iată : Aş vrea­ să mă opresc doar la câteva probleme. Prima este stabilirea unui procent maxim de deşeuri in funcţie de utilajul existent, articolele care se lucrează şi pregătirea lucrătorilor. Există la unii conducători de între­prinderi concepţia greşită că făcînd acest lucru acceptăm producerea deşeurilor ca atare. Ori acest lucru nu este ade­­vărat, în procesul de produc­ţie sunt pierderi inevitabile. Sunt insă şi pierderi care se fac datorită neîngrijirii sau re­glării necorespunzătoare a uti­lajului, neatenţiei etc. Aces­tea pot şi trebuie să fie re­duse. Stabilindu-se acest ba­rem, care să se reducă trep­tat în funcţie de rezultatele ob­ţinute într-o anumită perioadă, conducerile întreprinderilor au posibilitatea să cunoască în permanenţă situaţia deşeuri­lor, să constate cauzele şi să ia operativ măsurile corespun­zătoare. O altă problemă este cea a evidenţierii retururilor la car­­de. Ele nu se prind acum în nici un fel de evidenţă. De la ringuri şi de la selfactoare se întorc la maşinile de cardat însemnate cantităţi de materie primă, care urmează parţial din nou procesul de produc­ţie. Bine, se obişnuieşte să se spună în filaturi „la noi nu se pierde nimic“. Oare aşa stau lucrurile ? E drept într-un sens nu se pierde nimic, pen­tru că materialul întors se lu­crează din nou. Şi totuşi se pierde, în primul rînd returu­rile micşorează capacitatea de producţie a cardelor, în al doi­lea rînd lîna intrată din nou în procesul de fabricaţie îşi pierde din fineţe, din rezis­tenţă, din calitate. Conduceri­le întreprinderilor trebuie să ducă o luptă susţinută împo­triva acestor retururi. Ele sunt deşeuri şi trebuie concentrate toate forţele pentru micşorarea lor. A treia problemă se referă la pregătirea profesională a muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor. Avînd mai multe cunoşinţe profesionale, aceştia vor reuşi să-şi organizeze mai bine munca, să lucreze mai chibzuit, să obţină produse mai multe, de calitate mai bună, la un preţ de cost re­dus. Nu se poate spune că pînă acum n-a existat în întreprin­deri o asemenea preocupare faţă de ridicarea calificării profesionale. Dar nici nu se poate spune că s-a făcut to­tul. Trebuie organizate cursuri, demonstraţii practice, schim­buri de experienţă. Bibliote­cile, cabinetele tehnice din în­treprinderi trebuie să vină mai mult în sprijinul tineretu­lui, iar tineretul să foloseas­că din plin condiţiile care există în întreprinderi pe a­­ceastă linie, întreprinderile noastre au în colectivele lor un mare nu­măr de tineri. La multe pro­bleme privind îmbunătăţirea calităţii produselor şi reduce­rea indicilor de consum tinerii pot să-şi aducă o contribuţie şi mai însemnată. Să dau cîteva exemple: în fabricile industriei uşoare calitatea produselor este principala sursă de economii. Una din proble­mele care se pune cu cea a mai mare acuitate este respectarea procesului tehno­logic în toate fazele de fabri­caţie. De felul cum sunt pre­gătite urzelile şi bătăturile în preparaţia ţesătoriei, de felul cum sunt reglate maşinile de­pinde cantitatea şi calitatea produselor în ţesătorie. Este necesară o mai mare atenţie la lucrarea bobinelor, la năvă­­dit. De asemenea trebuie eli­minate firele false din urzeală şi bătătură, care constituie deşeuri. O mare însemnătate pentru îmbunătăţirea calităţii produ­selor şi realizarea de cît mai multe economii o prezintă în­grijirea utilajului. Cum foarte mulţi muncitori din întreprin­derile noastre sînt tineri, le recomandăm să îngrijească cît napi bine utilajul, să-l uti­lizeze cît mai corect. In acest fel au posibilitatea să lucre­ze în mod ritmic, să foloseas­că judicios materia primă. în întreprinderile prelucră­toare de lînă sînt mulţi tineri gospodari. Ei au contribuit din plin ca în anul care a trecut să se obţină rezultate bune pe linia gospodăririi materiei prime. Mai sînt însă şi cazuri cînd unii tineri nu prelucrea­ză sulurile şi bobinele de pre­­tori pînă la capăt, care mai aruncă copsurile pe jos, care lasă să se irosească deşeurile. Asemenea cazuri trebuie com­bătute, iar muncitorii respec­tivi să fie ajutaţi de colectivul brigăzilor să înţeleagă ce în­semnătate are fiecare gram de materie primă. Aşteptăm ca organizaţiile U.T.M. să ne sprijine şi in continuare în ce priveşte mo­bilizarea tineretului la îmbu­nătăţirea calităţii produselor, la buna gospodărire a materiei prime. Credem că există con­diţii în fiecare întreprindere să se organizeze mai multe brigăzi de producţie ale tine­retului. Este o formă superioa­ră de muncă, care duce la închegarea colectivului, la ri­dicarea fiecărui tînăr munci­tor la nivelul celor mai buni. Multe brigăzi cum sunt cele conduse de tinerii Mariţa Bă­­lăceanu şi Dobre Georgeta de la întreprinderea „Partizanul roşu“-Braşov, Viorica Boncea de la „Industria lînii“-Timi­­şoara, Ecaterina Păduraru, Fi­latura „Alexandru Sahia“­­Bucureşti obţin produse de ca­litate superioară, contribuind astfel la realizarea unor în­semnate economii de materie primă. îndrumarea atentă a brigăzilor din toate întreprin­derile va avea ca rezultat spo­rirea contribuţiei tinerilor la realizarea sarcinilor de plan. Conducerile de întreprinderi sunt datoare să sprijine în­deaproape organizaţiile U.T.M. în crearea brigăzilor, în con­solidarea lor, să generalizeze cea mai bună experienţă do­­bîndită. Aşteptăm să primim mai mult ajutor din partea organizaţiilor U.T.M. în ce pri­veşte organizarea şi buna des­făşurare a ridicării calificării tinerilor muncitori, ingineri şi tehnicieni. In întreprinderile pe care le-am vizitat am întîlnit multe posturi utemiste de control care desfăşoară o rodnică ac­tivitate pe linia generalizării experienţei înaintate, care con­tribuie la formarea unei opi­nii sănătoase împotriva cazu­rilor de risipă, de neglijenţă. Din partea acestora aşteptăm un ajutor şi mai substanţial. De aceea este de datoria con­ducerilor întreprinderilor să sprijine în mod permanent ac­tivitatea posturilor, să le in­formeze în legătură cu pro­blemele principale ale pro­ducţiei, să le ajute îndeaproa­pe. Conducerile întreprinderi­lor să recomande ingineri şi tehnicieni, şefi de secţii care să participe alături de mem­brii posturilor utemiste de con­trol la raidurile care se fac în legătură cu anumite proble­me ridicate de procesul de producţie, să studieze cu spi­rit de răspundere propunerile care le fac posturile şi să le rezolve fără nici o întîrziere. Direcţia generală este încre­dinţată că folosind experienţa pe care o are, condiţiile care vor fi create de minister, con­ducerile întreprinderilor, tine­retul din întreprinderile pre­lucrătoare de mînă, mobilizat de organizaţiile U. T. M., sub conducerea organizaţiilor de partid, va aduce o contribuţie sporită la înfăptuirea sarcinii trasate de partid ca începînd din anul 1962 să se elimine importul de lînă. încheierea conferinţei de la Punta del Este O puternică lovitură dată prestigiului S.U.A. în America Latină PUNTA DEL ESTE 31 (A­­gerpres). — După nouă zile de neîntrerupte manevre de cu­lise şi presiuni puternice din partea delegaţiei S.U.A., la Punta del Este s-a încheiat cea de-a 8-a conferinţă consulta­tivă a miniştrilor Afacerilor Externe ai ţărilor membre ale C.S.A. Conferinţa a adoptat cu 14 voturi pentru, şase ab­ţineri şi un vot contra o rezo­luţie în care condamnă orîn­­duirea existentă în Cuba ca fiind „incompatibilă” cu „idea­lurile” sistemului interameri­­can, precum şi o rezoluţie cu privire la excluderea Cubei din O.S.A. Cele 14 voturi re­prezintă exact limita minimă necesară pentru adoptarea re­zoluţiilor. Potrivit chiar relatărilor a­­genţiilor de presă occidentale, condiţiile în care a fost obţi­nut votul de la Punta del Este pot fi considerate drept o lo­vitură puternică adusă presti­giului Statelor Unite în Ame­rica Latină. Toate încercările Statelor Unite de a crea aparenţa unei „majorităţi stabile” au eşuat, deşi, după cum au subliniat a­­genţiile de presă, secretarul de stat al S.U.A., Rusk, s-a întîl­nit personal în ultimul mo­ment cu miniştrii Afacerilor Externe ai celor şase state la­tino-americane care au refu­zat să sprijine S.U.A., pentru a-i atrage de partea sa. Pus în faţa acestei situaţii Washingto­nul s-a văzut nevoit să re­nunţe la intenţia sa iniţială de a obţine „sancţionarea” guver­nului revoluţionar cuban. Comentînd victoria de la Pyrrhus obţinută de S.U.A. la Punta del Este, agenţia Asso­ciated Press subliniază că „abţinerea de la votul asupra excluderii Cubei din O.S.A. a celor şase ţări (Brazilia, Ar­gentina, Mexic, Chile, Bolivia, Ecuador — n.r.), incluzind cele mai mari şi influente ţări din America Latină, constituie o grea lovitură pentru politica americană şi dovedeşte pro­funda sciziune existentă în sinul sistemului interameri­­can”. Mei o rezoluţie nu va putea să împiedice dezvoltarea revoluţiei cubane Cuvintarea preşedintelui O. Dortkos „Am venit la această confe­rinţă pentru a ne expune po­ziţia, dar nu în calitate de a­­cuzaţi, ci ca acuzatori ai im­perialismului american”, a de­clarat preşedintele Cubei, Osvaldo Dorticos,­­şeful delega­ţiei cubane, la şedinţa plenară a conferinţei miniştrilor Afa­cerilor Externe ai ţărilor mem­bre ale Organizaţiei Statelor Americane, consacrată discu­tării şi adoptării proiectelor de rezoluţii. În numele guver­nului Cubei el a respins toate „documentele” adoptate de conferinţă, calificindu-le ca o încălcare a normelor interna­ţionale în vigoare. Conferinţa urmăreşte să transforme o organizaţie regio­nală a O.N.U. într-un bloc mi­­litar-politic cu caracter anti­comunist, a spus Dorticos. Prin aceasta Organizaţia Sta­telor Americane se exclude în mod automat din O.N.U. Nu s-a reuşit să se adopte sanc­ţiuni împotriva Cubei. Pentru a evita o înfrîngere, se fac în­cercări de a se strecura măcar declaraţii politice. Revoluţia cubană a dat ţăra­nilor pămînt, a lichidat şoma­jul, analfabetismul, mizeria. Dacă O.S.A. crede că este in­compatibilă cu aceste reali­zări, Cuba nu consideră o mare cinste de a face parte din această organizaţie. Orice h­o­­tărîre s-ar adopta în legătură cu excluderea Cubei din sis­temul O.S.A., Cuba va conti­nua să răm­ină pe continentul american. Referindu-se la punctul din declaraţie în care se vorbeşte despre ajutorul acordat de U.R.S.S. Cubei, Dorticos i-a în­trebat pe miniştri: „Dar unde a fost C.S.A. cînd asupra Cu­bei a planat primejdia unei intervenţii militare?” Am acceptat ajutorul Uniu­nii Sovietice, a spus Dorticos, cu ajutorul unei ţări prietene în condiţiile primejdiei unei agresiuni directe împotriva ţării noastre. Nici o rezoluţie nu va putea să împiedice dez­voltarea revoluţiei cubane, a declarat el, nu va putea să îm­piedice întărirea relaţiilor prieteneşti cu ţările socialiste. Plecăm liniştiţi de la aceas­tă conferinţă, deoarece ştim că nu rezoluţiile, ci popoarele făuresc istoria. Continentul a­­merican va fi liber, cu adevă­rat liber. Cu sau fără C.S.A., noi tot vom învinge!

Next