Scînteia Tineretului, martie 1962 (Anul 18, nr. 3978-4004)
1962-03-01 / nr. 3978
Anul XVIII, seria II nr. 3978 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Joi 1 martie 1962 4 PAGINI — 20 BANI Cu agricultura colectivizată Raionul Ploieşti Comuna Ciumaţi era singura localitate rurală din raionul Ploieşti în care pînă deunăzi nu luase fiinţă gospodăria agricolă colectivă. Zilele trecute însă, ţăranii muncitori de aici, unindu-se şi formînd şi ei o gospodărie colectivă, au încheiat colectivizarea agriculturii raionului Ploieşti. Ei au făcut acest pas, ca şi alţi ţărani din raion care au intrat în ultima vreme în gospodării colective, îndemnaţi de succesele obţinute de colectivişti în mărirea continuă a producţiei şi creşterea bunăstării membrilor. Vizitarea, gospodăriilor colective mai vechi, milionare, printre care Dumbrava, Urlaţi, Tîrgşoru Vechi, vizionarea filmului „Prin satele colectivizate ale regiunii Ploieşti“, audierea de conferinţe la cămine culturale cu privire la organizarea şi retribuirea muncii în gospodăria colectivă, au dat prilejul ţăranilor din raion să cunoască rezultatele gospodăriilor colective, să se convingă că munca în comun asigură producţii mai mari, că dă posibilităţi de dezvoltare, alături de culturile cerealiere, şi altor ramuri de producţie, ceea ce contribuie la creşterea veniturilor. O mărturie convingătoare de superioritatea muncii în comun au constituit-o rezultatele gospodăriilor colective obţinute în anul trecut. Ele au recoltat cu 400 kg grîu şi cu 800 kg porumb mai mult la hectar decit întovărăşirile agricole. Valoarea zilei muncă a fost în medie pe raion de peste 30 lei. Numai în anul trecut 400 de colectivişti şi-au construit case noi. Aceste rezultate au întărit convingerea ţăranilor din raion şi i-au determinat să intre în marea familie a colectiviştilor. Acum, în raionul Ploieşti cele 58 de gospodării colective grupează peste 40.500 familii, cu o suprafață de aproximativ 63.400 ha. Raionul Gurahonţ Zilele acestea, la Pleşcuţa, Roşia, Bonţeşti, s-au inaugurat ultimele G.A.C. din raionul Gurahonţ. Aceste evenimente au marcat totodată şi încheierea procesului de colectivizare a agriculturii întregului raion. 7.158 familii de ţărani muncitori şi-au unit pămînturile în 26 gospodării colective, cu o suprafaţă de 18.379 hectare teren. Completa colectivizare a raionului Gura Ghonţ este un rod al muncii politice de masă desfăşurată de către organizaţiile de partid. Ţăranii întovărăşiţi şi cu gospodării individuale din raion au făcut astfel cunoştinţă cu statutul model al G.A.C., cu chemarea Consfătuirii pe ţară a colectiviştilor, s-au organizat întîlniri cu preşedinţii gospodăriilor colective din regiune, cu delegaţi la Consfătuirea pe ţară a colectiviştilor. Exemplul colectiviştilor din Sebiş şi Buteni care au obţinut anul trecut în medie 2.047 kg grîu la hectar, 2.910 kg porumb boabe la hectar, unde valoarea zilei-muncă este de 30,32 lei, din care 17 lei retribuţie în bani, i-a convins pe ţăranii întovărăşiţi din raionul Gura Honţ de avantajele muncii în G.A.C. Sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, sute şi mii de ţărani muncitori din raion au vizitat G.A.C.-urile din Buteni, Sîntana, Olari, Simand, Mădăraş, unde au văzut cum şi-au dezvoltat averea obştească şi cum trăiesc colectiviştii. De asemenea, în satele şi comunele raionului Gurahonţ s-a desfăşurat la căminele culturale o intensă activitate cultural-artistică în sprijinul colectivizării . Recent, mii de spectatori din satele raionului Gurahonţ au vizionat filmul documentar „Drumul Crişanei” care zugrăveşte încrederea cu care păşesc ţăranii muncitori din regiune pe drumul gospodăriei colective. Raionul Gurahonţ este al patrulea raion cu agricultura complet colectivizată din regiunea Crişana. CLONDA VIORICA Paraschiva Mateescu lucrează in secţia urzit a întreprinderii „Tricotajul roşu“ din Capitală. La maşina la care lucrează dă urzeală de bună calitate şi-şi depăşeşte planul lunar în medie cu 20—30°/» Creşte numărul inovatorilor Preocupaţi de a-şi aduce din plin contribuţia la îndeplinirea sarcinilor de producţie cu cheltuieli cit mai reduse, inovatorii şi raţionalizatorii de la Întreprinderea mecanică din Roman fac noi şi noi propuneri de inovaţii. Un exemplu grăitor în această direcţie , de la începutul anului şi pînă în prezent la cabinetul tehnic al întreprinderii s-au înregistrat 59 de propuneri. A 59-a propunere aparţine comunistului Victor Pricopie şi se referă la modificarea dispozitivului pentru rectificat discul tractorului. Folosirea noului dispozitiv duce la creşterea profuctivităţii muncii de aproape 6 ori, iar calitatea discurilor creşte simţitor. Prin îmbunătăţirea procesului tehnologic La Fabrica „Textila roşie“ din Iaşi se înfăptuiesc noi măsuri tehnico-organizatorice care, aplicate în procesul de producţie, duc la sporirea capacităţii utile a maşinilor de tors. Printre recentele realizări se numără şi modificarea planului de finisaj în sectorul filatură, ca urmare a propunerii făcute de inginera Aneta Luca cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1962. Numai prin aplicarea acestei măsuri, pe lingă faptul că în acelaşi timp util de 8 ore se produce cu 200 kg fire semitort mai mult faţă de producția realizată înainte, firele obținute sunt de o calitate superioară, fiind uniforme pe toată lungimea lor. La cursurile noastre de perfecţionare profesională Rafinăria noastră a luat în ultimii doi ani o mare dezvoltare. Ea a fost dotată cu instalaţii moderne, de o înaltă tehnicitate. Sarcinile mari care stau în faţa colectivului nostru, pe linia îmbunătăţirii calităţii produselor, a realizării unor produse noi, necesare industriei petrochimice, au determinat luarea unor măsuri pentru ridicarea continuă a calificării profesionale a tuturor muncitorilor tineri şi vîrstnici. Pe rafinărie au fost organizate 11 cursuri pentru rafinori, laboranţi, distilatori, măsurători, mecanici, operatori, termo şi hidrotehnicieni etc., care cuprind peste 1.000 de muncitori, dintre care, mai mult de jumătate sînt tineri. In cele peste două luni de zile care au trecut de la deschiderea cursurilor s-au ţinut deja şase lecţii. Primele lecţii au avut ca scop însuşirea de către muncitori a unor noţiuni generale de chimie, fizică, matematici şi desen tehnic, pentru a înlesni înţelegerea profundă a viitoarelor lecţii despre tehnologia meseriei. Am vizitat zilele trecute secţiile rafinăriei noastre. Am văzut cu acest prilej cum răspund tinerii muncitori sarcinii de a-şi perfecţiona continuu calificarea profesională. In rafinăria noastră sunt numeroşi tineri care participă cu regularitate la cursuri, care, învăţînd continuu, reuşesc să-şi îndeplinească bine şi la timp sarcinile de producţie. Victor Alexiu, Marian Iordache, Ion Grigore, de la secţia de aparate de măsură şi control, Buga Marin, de la secţia depozit, Ion Cărbunaru, Victoria Oprea, Preda Matilda, de la laboratorul central, Dinu Nicolae şi Banciu Iulian, de la secţia pompe, constituie numai cîteva exemple. Cu toate acestea, se poate spune că sunt şi tineri muncitori care deşi au o slabă calificare profesională nu participă cu regularitate la cursuri, nu se străduiesc să înveţe continuu. In general, frecvenţa tinerilor la cursurile de ridicare a calificării profesionale este nesatisfăcătoare. Aceasta se datoreşte şi faptului că orga-Ne scrie postul de corespondenţi voluntari al „Scinteii tineretului" de la Rafinăria Brazi — Ploieşti nizaţiile U.T.M. se preocupă insuficient de problema frecvenţei. Comitetul U.T.M. s-a preocupat de mobilizarea tinerilor muncitori la cursurile de ridicarea calificării numai în perioada de la început, iar după aceea a lăsat totul în seama comisiei care răspunde de aceste cursuri. Este necesar ca membrii comitetului U.T.M. să participe la cursuri, să vadă cum sunt predate lecţiile, să cunoască pe acei tineri muncitori care au cel mai mult nevoie de ajutor, pe aceia care nu frecventează aceste cursuri, pentru a putea lua măsurile ce se cuvin. De asemenea, noi ne întrebăm: de ce nu sunt organizate şi alte acţiuni, cum ar fi concursuri „Cine ştie meserie, cîştigă”, conferinţe tehnice, consfătuiri cu cititorii cărţilor tehnice şi multe altele care ar putea veni în ajutorul tinerilor în ceea ce priveşte ridicarea calificării profesionale ? Ar putea fi antrenat un mare număr de ingineri şi tehnicieni tineri care să ajute concret pe tinerii cu mai slabă pregătire profesională. Nu putem trece, de asemenea, cu vederea faptul că una din cauzele slabei frecvenţe a tinerilor la cursurile de ridicare a calificării profesionale o constituie modul defectuos în care este asigurat transportul muncitorilor noştri de la Ploieşti la rafinărie şi înapoi. Cu toate insistenţele conducerii rafinăriei noastre, cu toate criticile făcute, întreprinderea de transporturi Ploieşti nu a rezolvat nici pînă acum această problemă de mare importanţă pentru noi. Inlăturîndu-se toate aceste deficienţe, procesul de ridicare a calificării profesionale se va îmbunătăţi continuu, gradul de calificare a tineretului va creşte şi odată cu acesta şi aportul lui la îndeplinirea sarcinilor pe care partidul le-a pus în faţa colectivului nostru. ION DUMITRESCU operator DUMITRU POLEAKOV tablonist VASILE CĂLIN operator LORESCU DUMITRU mecanic MARGARETA FRâNCULESCU mecanic Citiţi Pag. a 2-a: Din viaţa universitară In întreprinderile braşovene 5 linii automate au intrat în producţie Cinci linii automate pentru prelucrarea unor piese de mare serie au fost recent montate în uzinele constructoare de maşini din Braşov (3 la Uzinele de autocamioane „Steagul Roşu" şi cîte una la Uzinele de tractoare şi „Rulmentul"). In prezent sînt în curs de execute încă două asemenea linii tehnologice — una la Uzinele „Steagul Roşu" din Braşov şi alta la Uzinele de vagoane din Arad — care vor fi puse în funcţiune pînă la sfîrşitul anului. Aceste linii sînt formate din grupuri de maşini-unelte automate, aşezate în ordinea efectuării operaţiilor procesului de producţie. Piesele sunt aduse în fața maşinilor pentru prelucrare cu ajutorul unor instalaţii care, de asemenea, sunt automatizate. Randamentul acestor linii este de 6-10 ori mai mare decît în cazul cînd s-ar fi folosit maşini-unelte universale. Ele cuprind mai puţine utilaje şi ocupă o suprafaţă de producţie mai redusă. (Agerpres) ,,Să nu-mi mai scrii pe adresa veche de la Borzeşti. Ne-am mutat în şcoală nouă. Parcă învăţ într-un palat !" Aşa începea scrisoarea pe care un viitor chimist o expedia de la Oneşti pe adresa mamei sale, filatoare din Buhuşi. Palatul nu-i altul decît complexul şcolar petrochimic, situat în noul oraş Oneşti, care şi-a deschis porţile în cursul acestui an. Acesta este cel mai modern complex şcolar petrochimic din ţară. În clădirile sale spaţioase au fost amenajate 9 săli de clasă, ateliere pentru practica elevilor ca şi două laboratoare de chimie şi unul de fizică, o bibliotecă cu 1.000 de volume. Tot atît de bune sînt şi condiţiile de viaţă asigurate aici elevilor, cantina — un adevărat restaurant luxos — dormitoare frumos mobilate. (Agerpres) La Oneşti fost dat in folosinţă un modern complex şcolar petrochimic NOI DESCOPERIRI ARHEOLOGICE In urma cercetărilor arheologice efectuate pe dealul Lempesch—Sînpetru, din regiunea Braşov, au fost descoperite vase de lut ars şi alte obiecte care datează de aproximativ 3.500 de ani. Cercetătorii presupun că aici a existat o aşezare omenească datînd din faza timpurie a epocii bronzului. In vizita prin ţara O mie de tineri şi vîrstnici din unitățile socialiste ale agriculturii din raionul Medgidia, regiunea Dobrogea au vizitat Valea Prahovei şi Bucureştiul. Am cunoscut cîțiva dintre ei: Mangri Stavri, secretarul comitetului U.T.M. din comuna Nisipari, raionul Medgidia. Cînd ajungem la Casa Scinteii aflu că a mai fost în Bucureşti. — Cum vi se pare Bucureştiul după un an de zile? — Mult schimbat... Eu cred că se rătăcesc în oraş pînă şi bucureştenii. Şi asta nu-i numai aici. Am trecut şi prin Ploieşti şi pe Valea Prahovei. La fel... Vuap Neriman lucrează într-o echipă de cîmp de la gospodăria agricolă colectivă din Basarabi, raionul Medgidia. — Cum vi s-a părut excursia ? — Frumoasă dar... scurtă. Păi da — continuă după o pauză — ca să vezi atîtea lucruri noi, interesante, ifi trebuie timp, nu glumă. Acum n-o să se mai poată, că se înteţeşte lucrul în cîmp, dar la toamnă neapărat mai plecăm într-o excursie. B. LAURENŢIU In fotografie , la sosire, în Gara de Nord. ★ COMUNICATUL Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la rezultatele recensămîntului animalelor domestice din ianuarie 1962 Intre 3 — 10 ianuarie 1962 s-a efectuat în întreaga ţară recensămîntul animalelor domestice, stabilindu-se efectivele pe specii, rase, grupe de vîrstă şi sexe. I. — LA 3 IANUARIE 1962 EFECTIVELE DE ANIMALE AU FOST URMĂTOARELE: 4707,4 mii bovine, din care: 2143,9 mii vaci (inclusiv 134,8 mii bivoliţe) Dacă se au in vedere pierderile considerabile de animale cauzate de război precum şi de seceta din anii următori, 1945 și 1946, creșterea efectivelor de animale este remarcabilă. Faţă de sfîrşitul acestei perioade, la 3 ianuarie 1962 numărul animalelor din ţara noastră este mai mare la bovine cu 51,2 la sută (la vaci şi bivoliţe cu 41,6 la sută), la porcine de 3,4 ori, iar la ovine şi caprine cu 72,2 la sută. La 3 ianuarie 1962 în comparație cu anul 1958, cînd s-a efectuat precedentul recensămînt al animalelor, numărul bovinelor a fost mai mare cu 5,3 la sută (al vacilor cu 10,4 la sută), al porcinelor cu 43,6 la sută, al ovinelor cu 18 la sută și al păsărilor cu 27,7 la sută. Această sporire a efectivelor a avut loc concomitent cu desfăşurarea pe front larg a procesului de colectivizare a agriculturii (in perioada 1 ianuarie 1958 — 31 decembrie 1961 suprafaţa agricolă a gospodăriilor agricole cu4665,4 mii porcine, din care: 408,1 mii scroafe 12846.8 mii ovine şi caprine 44691.9 mii păsări II. — NIVELUL EFECTIVELOR DE ANIMALE LA 3. I. 1962 PREZINTĂ O CREŞTERE ÎNSEMNATĂ FAŢĂ DE ANUL 1938, DUPĂ CUM REZULTĂ DIN DATELE DE MAI JOS: lective a crescut de aproape 4 ori, ajungînd la circa 6 milioane hectare). Creşte în ritm deosebit de rapid efectivul de animale din gospodăriile agricole de stat şi cel în proprietate obştească din gospodăriile agricole colective. La începutul anului 1962 densitatea animalelor la 100 hectare teren în gospodăriile agricole de stat şi colective a crescut — faţă de începutul anului 1958 — la bovine cu 170,8 la sută, la vaci cu 173,7 la sută, la porcine cu 11,7 la sută şi la ovine cu 7,8 la sută. In afara efectivelor de animale în proprietate obştească din gospodăriile agricole colective, ţăranii colectivişti în gospodăria lor personală, întovărăşiţii şi ţăranii cu gospodărie individuală deţin în proprietate personală mai multe vaci decît aveau toţi ţăranii săraci şi mijlocaşi (cu pînă la 5 ha teren) în anul 1938. De asemenea, în proprietatea lor personală se găsesc de 1,6 ori mai multe porcine şi aproape de 2 ori mai multe păsări decit în anul 1938. III. — S-AU OBŢINUT SUCCESE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ÎMBUNĂTĂŢIREA STRUCTURII EFECTIVELOR DE ANIMALE PE GRUPE DE VIRSTE ŞI SEXE. Ponderea vacilor şi a junincilor în total taurine a crescut de la 46,2 la sută în anul 1958, la 50,5 la sută în anul 1962, iar a tineretului femei de la 21,3 la sută la 26,3 la sută, ceea ce constituie o bază mai largă pentru sporirea în continuare, în proporţii mereu mai mari, a efectivelor de animale. Dotarea agriculturii cu mijloace pentru mecanizarea muncilor agricole, a permis reducerea numărului animalelor de muncă şi creşterea efectivelor animalelor de producţie; numărul boilor de muncă a scăzut de la 756 mii (16,9 la sută din total bovine) în anul 1958, la 427 mii (9,1 la sută) în anul 1962; numărul cabalinelor a scăzut de la 1309 mii la 1013 mii. *) IV. O DATĂ CU CREŞTEREA NUMĂRULUI ANIMALELOR S-A REALIZAT ŞI O ÎMBUNĂTĂŢIRE A STRUCTURII EFECTIVELOR PE RASE. La începutul anului 1962, la taurine circa 78 *1. După datele publicate în „Statistica animalelor domestice pe 1935“, editată de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor (Bucureşti 1936), din totalul gospodăriilor ţărăneşti cu pînă la 3 ha teren peste 50 la sută nu aveau nici un animal de muncă. In aceeaşi situaţie se aflau 30 la sută din gospodăriile ţărăneşti cu 3-5 ha teren. Circa 1/3 din numărul vacilor erau folosite la jug. **). — „Statistica animalelor domestice pe anul 1935" (Bucureşti 1936), la sută din femele sunt animale difirate superioare şi metişii lor (Bălţată romînească, Brună, Pinzgau de Transilvania şi Roşie dobrogeană), faţă de numai 42,7 la sută în anul 1935. **). Apriilipe 95 la sută din vacile, junincile şi tineretul femei din gospodăriile agricole de stat şi 85 la sută din gospodăriile agricole colective sînt de rase îmbunătăţite şi superioare. Din totalul ovinelor cele cu laftă fină şi semifină reprezintă în prezent 47 la sută faţă de 32,1 la sută înregistrate la recensămîntul din anul 1955, în gospodăriile agricole de stat ovinele cu lînă fină şi semifină reprezintă 95 la sută, iar în gospodăriile agricole colective 75 la sută din efectivele totale. Sporirea continuă a efectivelor de animale este rezultatul succeselor obţinute în transformarea socialistă a agriculturii, a măsurilor economice luate de partid şi guvern pentru stimularea creşterii animalelor prin cointeresarea materială a ţărănimii, căreia i s-a acordat în permanenţă un sprijin masiv: credite lesnicioase şi pe termen lung, aprovizionarea cu materiale de construcţii pentru adăposturi, cu reproducători de rasă, asistenţă tehnică şi zooveterinară etc. Efectivele de animale de la începutul anului 1962 asigură condiţii favorabile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea continuă a şeptelului şi a producţiei animale, pentru creşterea permanentă a veniturilor ţărănimii muncitoare şi a nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. Direcţia Centrală de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al RS POR* 1938 Spor 1962 faţă de 1938 mii capete mii capete în procente bovine 3652,6 1054,8 28,9 din care : vaci 1786,9 357,0 20,0 porcine 2760,6 1904,8 69,0 ovine și caprine 10450,8 2396,0 22,9 păsări 27325,0 17366,9 63,6 Plecarea unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale în Birmania, Indonezia şi India O delegaţie a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne a plecat miercuri dimineaţă într-o vizită în Uniunea Birmană, Republica Indonezia şi Republica India, la invitaţia preşedinţilor parlamentelor din aceste ţări. Aceasta este o vizită de răspuns la vizitele făcute în ţara noastră de către delegaţii ale acestor parlamente. Delegaţia, condusă de acad. Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale şi al grupului naţional român al Uniunii interparlamentare, este alcătuită din deputaţii Roman Moldovan şi Ludovic Takacs, membri ai Consiliului de Stat, Cornel Burtică, Tudor Ionescu, Constantin Mateescu, Marin Rădoi şi Steian Stanciu. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost de faţă Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Anton Moisescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Dionisie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, numeroşi deputaţi, Horaţiu Iancu, ambasadorul R. P. Romíné în India, Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romíné în Indonezia, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi al Marii Adunări Naţionale. Au fost prezenţi ambasadorul Indoneziei la Bucureşti, Sukrisno, şi K. M. Kannampilly, consilier al Ambasadei Indiei. ★ In cursul zilei delegaţia a ajuns la Praga. Pe aeroportul din Praga, deputaţii romîni au fost întîmpinaţi de V. Skoda, vicepreşedinte al Adunării Naţionale a R. S. Cehoslovace, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe al R. S. Cehoslovace şi deputaţi ai Adunării Naţionale, precum şi de Gh. Niţescu, ambasadorul R. P. Romíné la Praga. La 28 februarie, delegaţia Marii Adunări Naţionale a R. P. Române a fost primită de Zdenek Fierlinger, preşedintele Adunării Naţionale a R. S. Cehoslovace, cu care a avut o convorbire cordială. In cea de-a doua jumătate a zilei, oaspeţii romîni au vizitat Praga şi au luat cunoştinţă de construcţiile oraşului. (Agerpres)